Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR România pitoreascã
Tableta de înþelepciune Îngerii noºtri pãzitori sînt, întotdeauna, mai tineri decît noi. De ce? Fiindcã în timp ce vîrsta noastrã este într-o continuã miºcare, vîrsta lor e bãtutã în cuie. CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Îi datorãm România Mare – sã recunoaºtem, dupã 100 de ani! (2)
Fapte, nu vorbe! (2)
Motto: „Ctitoriþã a României întregite ºi una din cele mai mari figuri ale istoriei noastre naþionale…”. (Constantin Argetoianu) Dupã preluarea puterii de cãtre bolºevici ºi pãrãsirea frontului românesc de cãtre trupele aliate ruse, România semneazã, la finele lui noiembrie 1917, Armistiþiul de la Focºani cu Puterile Centrale. Spre deosebire de guvernul Ionel Brãtianu, care reuºeºte sã-l convingã ºi pe Ferdinand, Regina Maria nu agreeazã armistiþiul, intuind cã Germania ºi Austro-Ungaria nu se vor opri aici. Începe o perioadã criticã pentru Reginã, care se vede singurã contra grupãrii Brãtianu – ªtirbey, la care se adaugã chiar propriul ei soþ, regele Ferdinand! Regina are dreptate, iar peste doar 3 luni, apare pretenþia semnãrii umilitoarei pãci de la Bucureºti. Regele Ferdinand este ameninþat de ministrul de Externe al Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, cã, dacã nu semneazã pacea, va fi înlocuit cu un alt rege. Regina Maria îºi dã seama de pericolul uriaº al acestei pãci: odatã semnatã, anula tratatul din august 1916 – ºi excludea România de la orice tratative ulterioare cu Antanta, pierzînd orice ºansã de a recupera teritoriile româneºti! „Antanta se putea folosi de semnarea pãcii separate pentru a eluda angajamentele teritoriale”, atrãgea atenþia Regina. (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
Sf. Spiridon, fãcãtorul de minuni Pagina 10
Acest instinct a fost numit de unii „byzantinism” ºi datoritã lui noi n-am dispãrut ca stat niciodatã în Istorie, în timp ce Ungaria a fost desfiinþatã de 2 ori, iar Polonia de 3 ori. Important este ca politicienii noºtri – inclusiv noi – sã negocieze, la sînge, toate condiþiile de aderare la Uniunea Europeanã. Între o izolare împinsã pînã la o autarhie absurdã – ºi o integrare care ne-ar putea duce în rîndul lumii, beneficiind de fonduri financiare substanþiale, eu cred cã a venit timpul sã nu mai stãm pe gînduri. Cale de mijloc nu existã. Un rîu n-are decît douã maluri. În logica formalã se spune „tertium non datur”. Aici se vede cel mai bine rolul personalitãþilor în Istorie. Ne revine nouã, politicienilor patrioþi ºi cinstiþi, misiunea de a lua din mîna aventurierilor drapelul albastru, cu 12 stele aurii, al Uniunii Europene, pe care ei l-au compromis, iar populaþia ne va urma. România trebuie modernizatã. Ea trebuie sã cunoascã o adevãratã renaºtere, pe toate planurile. Umanitatea intrã pe o nouã orbitã a evoluþiei sale, odatã cu graniþa Secolului XXI ºi a Mileniului III. Noi trebuie sã lãmurim Poporul, sã fim ceea ce grecii antici numeau „lampadofori” – „purtãtori de fãclie”. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (4 martie 2000, Casa Republicii; discursul a fost rostit
Pastila sãptãmînii
Cine va mai crede? În Franþa se pune de o revoluþie. Se pare cã fiecare popor are ceva, al lui, la care se pricepe cel mai bine, ºi francezii se pricep la schimbãri radicale, la revoluþii, printre multe altele. Poate nu are sã fie profundã sau poate va fi stopatã, dar se pare cã „vestele galbene” au obþinut ceva ºi vor sã obþinã ºi mai mult. Ei vor o reformã masivã a statului francez ºi sã sperãm cã o sã o ºi obþinã. Cer demisia aventurierului de Macron, aºa cum cer ºi dreptul lor, al francezilor, la o viaþã mai bunã. Aflat în degringoladã probabil, guvernul francez copiazã de la americani, lucru rar pentru cine ºtie cã americanii ºi francezii nu se prea iubesc ºi, imediat, au gãsit cine este, de fapt, vinovatul: Rusia! Se pare cã aceia care conduc lumea, cei care cîºtigã bani ºi multã putere, cei care distrug, din cîte vãd, civilizaþia occidentalã, cîndva modelul fiecãrui stat, au gãsit imediat modul în care nu doar cã vor distruge actuala miºcare popularã de la Paris, dar cu ea în braþe, cu „rusul e de vinã”, vor avea mijlocul legal de a anihila demonstranþii. (continuare în pag. a 15-a) TANO
Confesiune Cum trece viaþa noastrã, cum mai trece unii reptile, alþii ºoimi în zbor toþi ne topim în flacãra nefiinþei atraºi ca într-un sorb încãpãtor Vor creºte buruieni din trupul nostru sau flori suave, dupã cum am fost, ºi-un strop de vin femei evlavioase vãrsa-vor pentru noi în zi de post Ne-or tremura la cap în nopþi de vrajã fãclii cu rãdãcina-n bãlþi de mir pînã cînd harnici cîntãtori tãia-vor oglinda tainei în felii subþiri Vorbim de moarte rar ºi cu mãsurã - n-ar fi firesc de n-am vorbi de ea – unii regretã spasmul poftei, alþii cã prea puþin în urmã vor lãsa Sîntem datori cu-acelaºi gest, doar pentru cei ce-ºi trãdarã neamul strãmoºesc nu s-a nãscut o moarte dupã merit dar, despre ei mi-e scîrbã sã vorbesc! CORNELIU VADIM TUDOR
Legionarul Pagina 8
La urne pentru Neam ºi pentru Þarã Pagina 14
NR. 1471 z ANUL XXIX z VINERI 14 DECEMBRIE 2018 z 24 PAGINI z 4 LEI