Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Tableta de înþelepciune N-am atacat, niciodatã, primul. Toate polemicile ºi pamfletele mele reprezintã o reacþie, legitimã, de apãrare.
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
România, în pragul nebuniei! Motto: „Cum nu vii tu, Þepeº doamne, ca punînd mîna pe ei,/Sã-i împarþi în douã cete: în smintiþi ºi în miºei”. (Mihai Eminescu)
Ultima ºi cea mai periculoasã provocare UDMR-istã: crearea unui stat în stat, prin autonomia judeþelor Covasna, Harghita ºi Mureº (1)
Nu este un titlu gratuit, din pãcate! Asta pentru cã ultima sãptãmînã ne-a transformat într-un unicat european. Concret, aºa-zisa mare doamnã a democraþiei, Justiþia, a fost adusã la stadiul de travestit pus nu doar sã joace comedii bufe, ci sã comitã perversiuni. Concret, dupã uriaºul scandal legat de imixtiunea Serviciilor Secrete în anchete, dupã dovedirea fabricãrii unor dosare – ºi dupã tot scandalul din jurul DNA – Kövesi, ei bine, dupã toate astea un nou scandal izbeºte la cel mai înalt nivel al statului. În Raportul de evaluare al activitãþii procurorului general întocmit de ministrul Justiþiei apare o controversã; numirea lui Augustin Lazãr a fost fãcutã de preºedinte, la propunerea controversatului ministru Raluca Prunã, membru al „guvernului meu”, fãrã ca în dosar sã existe o piesã esenþialã – o evaluare întocmitã de ministrul Justiþiei, aºa cum prevãd normele. Iohannis „a semnat numirea în funcþia de procuror general, unde nu exista evaluarea criteriilor de performanþã profesionalã - rezultã faptul cã ministrului Justiþiei de la acea datã a fãcut propunerea de numire în funcþia de procuror general cu nerespectarea criteriilor ºi procedurilor legale”, a declarat Tudorel Toader. (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
Aduc la cunoºtinþa Parlamentului ºi a opiniei publice cã politica iredentistã a organizaþiei U.D.M.R. a intrat într-o fazã de o periculozitate extremã. Ani de zile am atras atenþia cã acest comando de facturã horthystã nu urmãreºte altceva decît sfîrtecarea teritorialã a României, dar tot noi, patrioþii români, am fost ºtampilaþi ca extremiºti, ºovini, cripto-comuniºti, antioccidentali º.a.m.d. În inconºtienþa lor, unii politicieni ºi reprezentanþi ai mass-media au lansat chiar formula conform cãreia de ambele pãrþi ar exista extremiºti – ºi români, ºi maghiari. Ideea este de o stupiditate fãrã margini, nici nu meritã comentatã, decît, poate, printro comparaþie metaforicã – e ca ºi cum un trecãtor ocazional vede cum arde o casã ºi cere Poliþiei sã-i pedepseascã, în egalã mãsurã, ºi pe incendiatori, ºi pe cei care se luptã sã stingã vîlvãtaia. Cam acesta e raportul de la cauzã la efect, prea puþini au avut onestitatea sã recunoascã un adevãr elementar: dacã U.D.M.R.-ul n-ar provoca, în permanenþã, ºi n-ar isteriza populaþia României, nimeni n-ar avea de obiectat nimic. Dar, a fost evident, încã de la începutul anului 1990, cã existã mai multe planuri de culpabilizare a patrioþilor români, de vînare ºi excomunicare a lor, pentru a fi compromis orice demers în favoarea apãrãrii integritãþii teritoriale a României. Politica „paºilor mãrunþi”, promovatã cu o tenacitate diabolicã de U.D.M.R., la comanda Budapestei, a intrat, în aceste zile, în faza crimei de înaltã trãdare. Este vorba despre elaborarea Statutului de Autonomie a Þinutului Secuiesc – proiect redactat de purtãtorul de cuvînt al U.D.M.R., senatorul Csapo Joszef. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (15 septembrie 1997, plenul Senatului României)
Momente inedite din viaþa unor scriitori Pagina 10
Trãdarea dascãlilor
Pagina 8
„Toamna în munþi“, tablou de Anca Bulgaru
Elegie pentru Domnul Tudor Vorbeºte tu, suflet al meu, pentru cine cîntãrile tale bolnave-s de dor? „sînt pentru fãptura lui Tudor, pe care O culc între crini, o rãsfrîng în izvor…“ ªi ce se înalþã-n cîmpie, e fumul berbecilor fripþi de pandurii viteji? „e numai tulpina de sînge ºi lacrimi Þîºnind din al Domnului Tudor gîtlej…“ Rãspunde-mi, dar, suflet al meu de om tînãr tu, care mã judeci mereu ºi mã ierþi, ce carte-þi vegheazã în somn cãpãtîiul stropitã cu aur ºi mirt pe coperþi? De ce o deschizi, ca pe o ranã, la fila în care un neam de eroi renãºtea? „oh, pentru cã locul de veci al lui Tudor Nu-i prundul fîntînii, ci inima ta!...“ CORNELIU VADIM TUDOR
ªtirea sãptãmînii
Adevãrul nu plãteºte chirie Motto: „Poþi sã prosteºti unii oameni tot timpul ºi toþi oamenii un timp, dar nu poþi sã prosteºti toþi oamenii, tot timpul“. (Abraham Lincoln) Nu prea mã omor sã scriu despre indivizii care mimeazã cã conduc aceastã þarã. Despre aceºti trãdãtori de neam, îmbrãcaþi într-o foarte coloratã cãmaºã de forþã, legaþi la mîini cu sfori ºi bine ambalaþi în minciunã. Ei nu reprezintã nimic pentru aceastã naþiune. Peste zeci, sute de ani, în istoria acestui neam, astfel de guri pline de rahat vor fi „fanarii” moderni, acea umpluturã din istorie peste care, de obicei, se trece repede. Punctele de sprijin vor rãmîne acei domnitori care au fãcut ceva pentru þarã, pentru naþiune, vor fi acei oameni de stat pe care poporul îi alege ca sã-i þinã minte ºi sã le cinsteascã memoria, nu aceºti pitici mizerabili, care se îmbogãþesc la adãpostul minciunilor, al vînzãrilor din ce nu e al lor, al debandadei din sistem, al grotescului ce se ridicã zi de zi, via satelit sau cablu, la nivel de ºtire. (continuare în pag. a 15-a) TANO
NR. 1465 z ANUL XXIX z VINERI 2 NOIEMBRIE 2018 z 24 PAGINI z 4 LEI