Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Tableta de înþelepciune Zilnic mã bat cu propria mea vîrstã. Dimineaþa încep bine lupta, iau ºi un uºor avantaj, dar noaptea, invariabil, sînt fãcut knock-out.
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Scapã-mã, Doamne, de (aºa) prieteni! Motto: „Mã pot încrede mai mult în duºmani cinstiþi decît în prieteni falºi”. LORENZO DE MEDICI ªtiu, pe plan intern sînt frãmîntãri, principalul partid românesc seamãnã cu o ºerpãrie în perioada înmulþirii – în cazul lor, a împãrþirii –, niºte escroci ºi nemernici au decis sã-ºi facã partid, guvernul nu ia mãsuri contra celor care distrug þara zi de zi, ba chiar o fac pe banii statului… În fine, chestii din astea, despre care putem spune, justificat blazaþi – ºi ce e nou în toate astea?... Într-adevãr, blazarea e o caracteristicã definitorie a celor care erau învãþaþi, acum zeci de ani, cu ,,avîntul revoluþionar” – dar atunci era epoca lui ,,Hei-rup”, în care se construiau uzine, cartiere, baraje, cãi ferate, centrale energetice, centre civice, staþiuni turistice etc. etc. etc. – pe cînd acum e epoca în care ,,Europa finanþeazã”, ,,NATO ne apãrã”, ,,SUA ne învaþã”… Mai þineþi minte celebra poezie a ,,disidentei” Ana Blandiana – ,,Sîntem un popor vegetal…”. În anii ‘80, cînd talentata poetã scria, era o viziune… care se adevereºte prin aceºti ani. Apropo, ce mai face Blandiana – cã pe atunci scria volumele care vor rãmîne dupã ea, în istoria literaturii. Da, atunci, în ,,dictaturã”, scria, crea valoare - ulterior, în dictaturã, a mitingit, a fãcut politicã… adicã a fãcut precum România, adicã… nici ea nu ºtie exact ce. Sãptãmîna aceasta, dedic editorialul ,,prietenilor” noºtri. Americanii ar fi bãgat-o pe Udrea dupã gratii – nu e doar un zvon, pentru cã nimic nu se petrece în micuþul stat fãrã controlul SUA (sau a unei aripi din complicatul sistem imperialist). (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
MANIFESTUL DE LA CLUJ-NAPOCA România trebuie condusã de români! (1) Îngãduiþi-mi sã vã adresez, în aceastã zi friguroasã de noiembrie, salutul cãlduros al Partidului România Mare! Am venit în Clujul strãbun cu artileria grea a partidului nostru, într-o adevãratã expediþie. Aveþi acum posibilitatea sã-i cunoaºteþi, pe viu, pe cîþiva dintre cei care duc greul luptei politice pentru cauza naþionalã: deputatul de Bucureºti Corneliu Ciontu, vicepreºedinte al partidului, secretar al Camerei Deputaþilor; deputatul de Iaºi prof. univ. dr. ing. Anghel Stanciu, vicepreºedinte al partidului, preºedintele Comisiei de Învãþãmînt a Camerei Deputaþilor, cel care a þinut piept pretenþiilor aberante ale hungarismului; senatorul de Constanþa colonel (r) dr. Ioan Cârciumaru, vicepreºedinte al partidului, preºedintele Comisiei de Sãnãtate a Senatului României; deputatul de Hunedoara Ilie Neacºu, secretar al Comisiei pentru Agriculturã a Camerei Deputaþilor, directorul revistei „Europa”; deputatul de Prahova colonel (r) ing. Marcu Tudor, secretar al Comisiei de Apãrare a Camerei Deputaþilor; deputatul de Tulcea Sever Meºca, membru al Comisiei de Politicã Externã a Camerei Deputaþilor; deputatul de Teleorman prof. Florea Buga; deputatul de Constanþa Gh. Ariton; generalii Traian Bãndilã ºi Liviu Ciubâncan; colonelul Ilie Merce; cãpitanul Constantin Bucur, proaspãt condamnat de o Putere discreþionarã; senatorul de Vaslui Florea Preda; colonel (r) dr. Ioan Marinescu, fost secretar al Camerei Deputaþilor; deputatul de Dolj ing. Nicolae Vasilescu, preºedintele Organizaþiei de Tineret a P.R.M. º.a. Dupã cum vedeþi, avem toatã harta Þãrii. Ne-am dat întîlnire aici, în cea mai puternicã cetate a Transilvaniei româneºti, la Cluj-Napoca, pentru a omagia dupã cum se cuvine un eveniment minunat, unic întrun secol: jubileul a 80 de ani de la Unirea cea Mare ºi Veºnicã, sãvîrºitã la 1 Decembrie 1918. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR 21 noiembrie 1998, Piaþa Avram Iancu din Cluj-Napoca
Testamentul lui Kogãlniceanu
Recunoaºterea Independenþei de stat a României
Pagina 10
Paginile 12-13
„Toamna la stînã“, tablou de Rãzvan Andreescu
Odã limbii române Oricît am fi de buni sau rãi vreodatã oricît am fi de falºi sau de fireºti ne regãsim sfioºi cu toþii, iatã în templul limbii noastre româneºti Ea urcã din adînc, ca dintr-un crater topind în lavã fiece cuvînt cãldurã e, de stea, ºi alma mater ºi n-are seamãn pe acest pãmînt Oh, bocet e, ºi dans, ºi zeitate care îºi paºte turma între crini e geniul bun ce-n tîmpla þãrii bate ªi dacã astãzi luminaþi trãim ºi inimile noastre-s fermecate cuvine-se, ºi ei, sã-i mulþumim. CORNELIU VADIM TUDOR
ªtirea sãptãmînii România, un stat eºuat Voci mai mult sau mai puþin informate tot vin ºi ne spun, pe limba lor de lemn sau doar familiarizatã cu astfel de citate, cã România „o sã eºueze“, cã „e în pericol” ºi cîte ºi mai cîte cretinãtãþi. Ei bine, pe cifre sau pe ce vreþi voi, în acest moment, România, ca stat, aºa cum este scris în Constituþie, este un stat eºuat! Din punct de vedere al politicii, al economiei, al civilizaþiei, al populaþiei, al limbii, al învãþãmîntului, al sãnãtãþii, ei bine, România a eºuat. Nu o mai aburiþi cu vorbe frumos alese, mãi, profeþilor, pentru cã sîntem praf. Proºti sînt ãia care cred cã în þara asta se mai poate face ceva. Ei bine, nu se mai poate face nimic. NIMIC! Sîntem o COLONIE, una modernã, nu precum cele de acum sute de ani, nu sîntem bãtuþi cu biciul ºi nici nu sîntem uciºi prin înfometare. Sîntem o colonie frumoasã, o grãdinã a Carpaþilor golaºi, cã pãduri nu mai avem, o rîncezealã de civilizaþie adusã la nivel înalt de zombie. (continuare în pag. a 15-a) TANO
NR. 1463 z ANUL XXIX z VINERI 19 OCTOMBRIE 2018 z 24 PAGINI z 4 LEI