Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Tableta de înþelepciune
România pitoreascã
Aº vrea sã fiu de faþã cînd Dumnezeu aprinde petardele ploii ºi artificiile ninsorii…
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Cum pierde România adevãratul „Rãzboi hibrid“
Proclamaþia de la Þebea (1)
Motto: „Faceþi întuneric în sufletele oamenilor, ºi vor veni stafiile, care vã vor gîtui”. (Nicolae Iorga) Eveniment de maximã importanþã pentru orice democraþie, Referendumul suscitã un firesc interes. Firesc, pentru o þarã… normalã. Scriam duminicã, în ultima zi a Referendumului, dupã ce Biroul Electoral Central a transmis datele prezenþei la vot la ora 16, cã demersul naþional pentru modificare Constituþiei se îndreaptã cãtre un eºec major. Dar, mai ales, scriam cã prin acest eºec se dovedeºte cã România a pierdut „rãzboiul hibrid”. Da, acum vedem adevãrata faþã a misterioasei sintagme, folositã actualmente de unii vectori de influenþã români ca un fel de ataºament obligatoriu la orice e legat de Rusia. Dar, oare Rusiei trebuie sã i se ataºeze sintagma? Hai sã vedem cum o defineºte Dan Dungaciu, preºedintele LARICS, un ONG finanþat de stat pentru a combate „rãzboiul informaþional”: „În rãzboiul hibrid, esenþiale nu sînt doar slãbiciunile militare, ci mai ales cele societale, adicã cele non-militare, pe care cel care genereazã agresiunea încearcã sã le fructifice: tensiuni etnice, instituþii slabe ºi corupte, dependenþã economicã/energeticã etc. Bazat pe aceste slãbiciuni, un rãzboi hibrid comportã acþiuni diverse, de la terorism la propagandã mediaticã. (…) Un stat slab este þinta predilectã a unui rãzboi hibrid. Stat slab înseamnã stat fãrã instituþii puternice, cu cetãþeni dezangajaþi faþã de stat sau chiar ostili lui, dependent economic de potenþiali inamici, mãcinat de corupþie, deci uºor de infiltrat la nivelul deciziei strategice. Vã propun un exerciþiu – hai sã înlocuim „rãzboi hibrid” cu sintagma „parteneriat strategic”. ªi ce descoperim? (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
Intrigant ºi bogat. Portretul unui om mic Pagina 10
Iubiþii mei fraþi români, existã în aceastã Þarã cîteva locuri sacre, unde brazii sînt mai înalþi, stejarii mai puternici, pãsãrile mai sãgetãtoare, cerul mai limpede ºi mai albastru, iar inimile mai nãvalnice. Acestea sînt sanctuarele de la Sarmizegetusa, de la Densuº, de la Mînãstirile Putna ºi Dealu, din ªcheii Braºovului, de la Mausoleul Mãrãºeºtilor, de la Ip ºi Treznea, Pãuliº, Oarba de Mureº ºi Carei. Un astfel de loc sfînt este ºi Þebea, unde rãdãcinile Guvernului lui Horea împletesc o armurã invincibilã pentru osemintele lui Avram Iancu. Ce minunatã ºi dumnezeiascã lucrare se sãvîrºeºte aici, sub picioarele noastre, ce lanþuri ale generaþiilor lui leagã verigile în adîncuri, pentru a nu se mai desface niciodatã! Istoria, leoaicã nebunã ºi cu puii luaþi, ne-a fãcut sã nu ºtim unde se aflã mormintele lui Decebal, Glad, Menumorut, Ioan Vodã cel Cumplit, Horea, Tudor Vladimirescu, Nicolae Bãlcescu ºi al Mareºalului Antonescu. Noi sîntem Poporul cu cele mai multe morminte lipsã, ceea ce aratã urgia nemaipomenitã pe care a trãit-o pe viu, fãrã anestezie, fiecare generaþie de români. Mulþumitã Bunului Dumnezeu, ne putem descoperi creºtetele ºi ne putem face semnul crucii la mormîntul lui ªtefan cel Mare, la gropniþa voievodalã unde aruncã raze craniul unificatorului de Þarã, Mihai Viteazul, la firida bisericeascã unde odihneºte trupul descãpãþînat al lui Constantin Brâncoveanu, la cripta strãjuitã de tei a lui Mihai Eminescu ºi, iatã, la aceastã minã de aur a mîndriei naþionale, care e sãlaºul de veci al lui Avram Iancu. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (12 septembrie 1999, Þebea)
ªtirea sãptãmînii Europa, un proiect confuz Duminicã, dupã prînz. Ultimele informãri spun cã prezenþa la vot, la Referendum, este de 11 ºi ceva la sutã. Mic, foarte mic, pentru o þarã cu aºa pretenþii mari. Deja vãd titlurile din mass-media, de mîine, luni, 8 octombrie: Dragnea, loviturã de moarte! Poporul român, înþelept, nu a picat în plasa PSD; România, cu adevãrat o þarã europeanã, tolerantã ºi plinã de ambiguitãþi sexuale etc. Vor fi titluri strîmbe, ºi de o parte, ºi de alta a celor douã tabere care se înfuntã aici, în România. Tabãra corupþilor locali cu tabãra trãdãtorilor de neam. Cã astea sînt cele douã mari gãºti pe care neamul ãsta românesc le-a ridicat la rang de înalþi conducãtori. Toþi, o apã ºiun pãmînt, departe de interesele þãrii, dar foarte aproape de resursele ei, fie ele cele financiare, fie cele naturale. (continuare în pag. a 15-a) TANO
Patria e totul Patria e totul! Viaþa noastrã scurtã se cuvine veºnic a i-o închina ea e caldul pîntec de împãrãþitã zãmislind sub cea mai norocoasã stea ea e timp ºi spaþiu, prin urmare matca celui mai de tainã ºi strãvechi aluat cîntec e ºi casã pusã pe lemn verde e izvorul firii cel netulburat Patria e mîna cu miros de ambrã care chiar cît sîntem încã nenãscuþi ne sãdeºte-n palme nobil cultul muncii iar în piept sãmînþa marilor virtuþi este graiul dulce ce-l vorbim, e pilda ferecatã-n aur prin letopiseþi este cerul care-atît ne-a plîns de milã cã s-a scurs pe zidul de la Voroneþ Multe osteninþe i-au cernut fãptura de-ar putea pãmîntul cîte-ar glãsui! ºi-n atîtea rînduri foamea de-a fi liberi a gustat din carnea bravilor sãi fii pîine frîntã-n colþuri la ospeþe scumpe a fost ea, preasfînta, vrednica de dor azi am strîns-o toatã în ºtergarul nostru cãruia îi spunem, simplu, Tricolor Patria e însuºi faptul cã ne doare neputinþa vorbei cînd vorbim de ea este coriandrul înflorit de care pururi vãzul nostru nu s-o sãtura biruit-au gîndul de am scris aceasta eu, preasupusul ei cel mai de rînd – patria e rostul milenar al nostru pe acest mirific astru de pãmînt CORNELIU VADIM TUDOR
Oare cînd va veni ºi ziua izbãvirii noastre? Pagina 14
NR. 1462 z ANUL XXIX z VINERI 12 OCTOMBRIE 2018 z 24 PAGINI z 4 LEI