Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Tableta de înþelepciune
România pitoreascã
În viaþa de toate zilele, un testament nou îl anuleazã pe cel vechi. În Biblie, însã, Noul Testament completeazã, în mod fericit, Vechiul Testament.
CORNELIU VADIM TUDOR
EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Nu te teme, Sãptãmîna Luminatã, de oameni întunecatã turmã micã... (2) Motto: „Omul frumos în ziua de azi e cel ce urcã invers pe scarã, înfruntînd nu numai turma care coboarã, dar ºi insultele ei!” (Dan Puric) Ar fi trebuit sã avem parte de Sãptãmîna Luminatã. Din pãcate, am trãit una dintre cele mai întunecate! Pe de-o parte, istoria consemneazã mostruoasa agresiune a grupãrii imperialiste SUA - Marea Britanie – Franþa în sãptãmîna sfîntã. Monstruoasã nu numai prin agresiunea militarã, ci mai ales prin blasfemia de a minþi, de a submina pacea, principiu fundamental al Creºtinismului, dar ºi încrederea ºi legea înþelegerii între naþiuni, reprezentate de ONU - marele pas înainte al lumii contemporane. În plus, în cel mai sfidãtor stil opus oricãrui sens creºtinesc ºi echitabil, imperiile au demonstrat cã pot face ceea ce vor! Sigur, datoritã prezenþei ruse nu s-a petrecut o nouã ocupaþie, precum în Irak, Afganistan sau Libia; iar datoritã înþelepciunii preºedintelui Putin ºi a preºedintelui Rohani nu s-a declanºat un „primul ºi ultimul rãzboi nuclear din istorie”, aºa cum comenta Ion Cristoiu. Apropo de Ion Cristoiu – într-o perioadã de întuneric, se vãd mult mai bine luminile; jurnalistul Ion Cristoiu a strãlucit cu analizele sale despre acest incident, cu o comparaþie extrem de potrivitã cu perioada generãrii primei conflagraþii mondiale, în 1914. (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
În comparaþie cu aceastã insolenþã agresivã ºi cu furturile calificate comise de aºa-ziºii premieri Petre Roman ºi Theodor Stolojan, guvernarea lui Nicolae Vãcãroiu a apãrut pentru noi ca o razã de speranþã. Acest om a fost ºi a rãmas un foarte bun economist, un om serios ºi, pînã la proba contrarie, un om cinstit. Vã rugãm sã ne credeþi cã, datã fiind experienþa noastrã de viaþã ºi unele calitãþi psihice poate mai pregnante decît la alþii, sîntem oameni extrem de greu de indus în eroare. Aºa cã l-am observat ºi l-am analizat pe noul prim-ministru, cu un real spirit critic. El nu s-a bãtut cu pumnii în piept cã ar fi fost vreun dizident, cum, de altfel, nici eu, nici Eugen Barbu, nici Mircea Muºat sau alþii nu ne-am mîncat omenia ºi nu ne-am falsificat biografia. Aceastã plagã a dizidenþei profitoare a primit zilele trecute o replicã nimicitoare din partea marelui romancier Alexandr Soljeniþîn, laureat al Premiului Nobel ºi autentic patriarh al culturii ruse, care a declarat: „N-am avut niciodatã nimic în comun cu dizidenþii. Opiniile mele au fost întotdeauna radicale, diferite, patriotice”. Cam aºa au fost cei mai mulþi intelectuali români – ºi-au fãcut cu cinste datoria faþã de Þarã, fiecare la locul lui de muncã. Misiunea lui Nicolae Vãcãroiu nu era uºoarã. Trebuia mai întîi sã repare ce au stricat cei doi aventurieri care l-au precedat ºi, concomitent, sã construiascã ceva nou, sã-ºi aplice programul. Neîndoielnic, s-au înregistrat unele succese reale, între care aº aminti: 1) limitarea prãbuºirii economice; 2) o relativã stabilitate a monedei naþionale, în comparaþie cu ceea ce ar fi putut sã fie; 3) cîteva acorduri internaþionale de rãsunet, menite sã scoatã România din izolare. La cele mai multe reuºite ale Guvernului Vãcãroiu ºi-au adus contribuþia senatorii ºi deputaþii Partidului România Mare, dar ºi cei cîþiva oameni ai noºtri prezenþi în eºaloanele III ºi IV ale unor structuri guvernamentale, în special cei care lucreazã în Corpul de Control al primului-ministru. Au existat unele situaþii în Parlament cînd Opoziþia, care se pretinde pro-occidentalã ºi nespus de democraticã, a refuzat sã participe la votarea unor acorduri internaþionale vitale pentru relansarea economiei, boicotînd lucrãrile ºi pãrãsind sala. Noi am rãmas însã pe loc ºi, deºi unele dintre aceste acorduri nu corespundeau întru totul doctrinei politice ºi viziunii noastre economice, le-am votat, pentru simplul motiv cã în luna de graþie octombrie a anului 1992 nu mai era nici mãcar un singur dolar în vistieria Þãrii, or, o economie fãrã lichiditãþi valutare nu are cum sã funcþioneze. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (5 noiembrie 1994, Hotelul Parc, din Bucureºti)
HAIKU-uri * * *
Face duº grãbit Femeia adulterã Apoi dispare * * *
Totul e cu R Rai Rege Razã Ram De la zeul Ra * * *
Tu eºti mai dulce Ca pepenele roºu Furat din piaþã * * *
Nu sîntem singuri Ne guverneazã discret Lumea umbrelor * * *
Ploaie de varã Iapa bea curcubeul ªi fatã un zeu * * *
Copilul orfan Nu primeºte vizite Doar ploaia la geam * * *
Uneori visez Strada copilãriei Un ochean întors CORNELIU VADIM TUDOR
16 februarie 2014
Reþeaua secretã de tuneluri de sub pãmînt care conecteazã mai multe continente
Rãzboi pe Twitter
Din amintirile unui evreu
Paginile 12-13
Pagina 8
Pagina 10
NR. 1439 z ANUL XXIX z VINERI 20 APRILIE 2018 z 24 PAGINI z 4 LEI