Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
CHRISTOS A ÎNVIAT! Tableta de înþelepciune Nu vã temeþi: Isus nu ne cere sã murim ca El, ci sã trãim ca El. E oare atît de greu?
CORNELIU VADIM TUDOR
EDITORIAL
Basarabia, între sacru ºi „european“ Motto: Istoria ºi cultura Basarabiei sînt vii ºi mîndre, frumoase ºi expresive ca basarabencele cu ochii adînci, precum nemãrturisitele aduceri aminte. Cu excepþia manifestãrii din plenul reunit al Parlamentului, aniversarea Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria-Mamã, 27 martie, a trecut aproape neobservatã la Bucureºti. Anul acesta, aniversarea mai are o semnificaþie; pe stil nou, 9 aprilie 2018, Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria-Mamã se suprapune cu marea sãrbãtoare a creºtinãtãþii, Învierea Domnului. 9 aprilie este a doua zi a sãrbãtorii Paºtelui ortodox – un semn poate, acum, de Centenar. Cu toatã încurajarea aceasta a sacrului, aud ceva ce mã supãrã – „Basarabia, acest petic de pãmînt românesc” - sau, ca în lozinci, „Basarabia, pãmînt românesc”. La o sutã de ani dupã Marea Unire, nu se înþelege cã, indiferent de dimensiune, Basarabia nu este „petic” ºi nu este „pãmînt” – ci este un mare suflet ºi un înalt spirit. Un suflet care a trecut peste destrupare, peste înstrãinare - ºi chiar a însufleþit alte neamuri. (continuare în pag. a 7-a) DRAGOª DUMITRIU
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Sînt programat genetic sã termin Mafia! (1) Stimaþi prieteni, îmi revine plãcerea de a trage concluzia acestei zile importante din viaþa partidului nostru. Vã mãrturisesc cã am emoþii deosebite în incinta Sãlii Palatului, pentru cã aici am intrat, pentru prima datã, în 1964, deci acum 32 de ani, cînd, elev fiind la „Sfîntul Sava”, am asistat, alãturi de preaiubita mea mamã, la un spectacol memorabil: „O scrisoare pierdutã”, de I.L Caragiale. Era un spectacol în regia lui Sicã Alexandrescu, beneficiind de cîþiva dintre cei mai mari slujitori ai Teatrului Românesc, trecuþi în veºnicie. Nu bãnuiam atunci cã, dupã trei decenii, fauna de personaje a lui Caragiale va pãrãsi scena Sãlii Palatului ºi va popula scena cea mare a politicii româneºti. N-avem noi acum un Moº Trahanache? Avem! N-avem ºi un Agamiþã Dandanache, piþigãiat ºi cu þãcãlie, paraºutat de la centru, peste capul tuturor? Avem! N-avem un Caþavencu, multiplicat în mii de exemplare, capabil de toate trãdãrile din lume? Avem! N-avem o galerie întreagã de Farfuridi ºi Brînzovenescu? Avem! N-avem un poliþai Ghiþã Pristanda, care îi „umflã” la minut pe cei incomozi, aflat veºnic în slujba Puterii? Avem! ªi n-avem noi o „Zoe, fii bãrbatã”, cum spunea Tipãtescu, care e prezentã (sau prezent) pretutindeni unde e o tãiere de moþ, un botez, un vernisaj, o sindrofie, ºi învîrte politichia, vorba þãranilor români, precum învîrte purcica dovleacul? Ba bine cã nu, avem! ªi, în sfîrºit, n-avem noi un veºnic Cetãþean Turmentat, care e îmbrîncit, ºi buimãcit, ºi minþit, ºi folosit ba de unii, ba de alþii, fiind însemnat cu tibiºir pe spate, ca sã ºtie stãpînirea cu cine a votat, deºi el, sãracul, nici atunci, în 1880, ºi nici acum, în 1996, nu prea ºtie cu cine voteazã ºi întreabã pe toatã lumea? (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (3 mai 1996, Sala Palatului din Bucureºti)
Distihuri * * * Literatura de sertar? Ce ºmecherie din Fanar! * * * Nu-þi bate joc de trupul tãu Cã mîine o sã-þi parã rãu… * * * Pentru yankei, chiar ºi-un sergent al lor Face mai mult ca un întreg popor.
* * * Ce-i ºleahta de fantome ce bîntuie pe-aici? Revin azi, prin odrasle, agenþii bolºevici! * * * Nu scriu scrisori ºi nu dau telefoane N-am vreme de bîrfeli contemporane. * * * Vai de þara unde derbedeii Sînt miliardari ºi fac pe zmeii! CORNELIU VADIM TUDOR
ADEVÃRAT A ÎNVIAT! NR. 1437 z ANUL XXIX z VINERI 6 APRILIE 2018 z 24 PAGINI z 4 LEI