Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR România pitoreascã
Tableta de înþelepciune Atunci cînd auzim de o nedreptate, sã nu ne tulburãm, ci sã studiem „termenul de incubaþie“ al bãtãii lui Dumnezeu: în cîte zile, luni sau ani îi va pedepsi pe netrebnici sau pe urmaºii lor?
CORNELIU VADIM TUDOR
EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
O lecþie nepreþuitã a istoriei: Pohta Marelui Român Motto: „Pentru a trãi o viaþã care þi-a fost datã, eºti dator sã o meriþi atît ca om, cît ºi ca neam în fiecare clipã”. (Mihai Viteazul) Destinul sãu seamãnã cu destinul þãrii: a îndrãznit sã viseze, dar a fost folosit ºi trãdat de „lumea civilizatã”, în ale cãrei vorbe frumoase ºi „gîndire evoluatã” a crezut. De aceea cred cã retrãirea epopeei lui Mihai Viteazul este mai necesarã acum, decît orice comentariu al oricãror aparenþe politice. Trecutul nu poate fi lãsat în urmã - este o lecþie pe care, dacã nu o cunoaºtem, nu vom avea parte de prezent, ci de un ºir de regrete tardive. Povestea Viteazului o cunoaºtem din legende – un conducãtor genial ºi de o vitejie fãrã seamãn - nãscut, din pãcate, într-o þarã micã ºi supusã unui imperiu, se hotãrãºte sã se lupte cu destinul. Reuºeºte, profitînd ºi de interesele divergente ale puterilor Europei ºi fãcînd orice sacrificiu personal. Mihai Viteazul a stîrnit un curent eroic în toatã lumea creºtinã, alãturi de el luptînd viteji din Serbia ºi Albania, dar ºi secui ºi cavaleri din vestul Europei. (continuare în pag. a 7-a) DRAGOª DUMITRIU
Dragi cititori! Începînd de la 1 august 2017 puteþi face abonamente la revista noastrã accesînd site-ul www.romaniamare.info (rubrica Abonament ediþia tipãritã-livrare în România). De asemenea puteþi achiziþiona varianta PDF a celui mai recent numãr al revistei (rubrica Numãrul curent-ediþia digitalã). Vã mulþumim.
Pedofili ºi pedofobi
Palatul CEC din Bucureºti
Motto: „Creaturile cele mai feroce sînt dezarmate cînd li se mîngîie copiii“. (VICTOR HUGO)
„CUTIA MUZICALÓ A TRIBUNULUI
Nu ºtiu alþii cum sînt, dar eu iubesc enorm copiii. Dacã Budha s-a lãsat mîncat de 3 puiºori de tigru, care, altminteri, ar fi murit de foame, eu, ceva mai modest, mã mulþumesc cu ceva simplu: aº fi în stare sã-mi dau viaþa pentru orice copil din lume, de orice rasã ar fi, dacã aº ºti cã prin jertfa mea l-aº salva de la înec, sau foc, sau cutremur, sau o boalã nemiloasã. De unde fanatismul acesta, atît pentru copii, cît ºi pentru animale? M-am gîndit de multe ori la originea acestui izvor nãvalnic, de dragoste ºi de luminã, care inundã pieptul meu în faþa celor douã categorii de fiinþe: mai mult ca sigur cã e vorba de faptul cã ele nu se pot apãra singure, decît rareori, atît copiii, cît ºi animalele reprezentînd viaþa în stare purã, care se oglindeºte în ochii mari ºi încrezãtori. Sã nu minþi niciodatã un copil, sã nu baþi niciodatã un animal! În adolescenþã, m-a marcat profund filmul „Binecuvîntaþi animalele ºi copiii“. Dupã aceea, am citit ºi micul roman care a stat la originea peliculei. Neîndoielnic, între copii ºi animale existã un fluid energetic miraculos. De-asta se ºi înþeleg foarte bine. De-asta a ºi alãptat lupoaica doi gemeni într-o triadã sfîntã, cu vreo 20 de ani înainte de 753 (Ab urbe condita - De la întemeierea oraºului), dupã care unul din ei 1-a rãpus pe celãlalt, ca într-o variantã romanã a legendei lui Cain ºi Abel, pentru cã, de cele mai multe ori, „omul e lup pentru om“ (Plaut, reluat de Bacon ºi Hobbes), pe cînd de prea puþine ori lupul primejduieºte viaþa omului. Nu pot sã înþeleg ce alchimie ciudatã se declanºeazã în þesuturile umane pe mãsurã ce se maturizeazã! Mai exact spus: cînd intrã în joc cromozomul crimei? ªi cum e posibil ca, dintr-un înger de copil, sã iasã un drac? Adeseori mã gîndesc la om ca la cel mai mare criminal de pe suprafaþa Planetei, datoritã holocaustului animal pe care îl sãvîrºeºte chiar cu delicii ºi voluptate, în uriaºele abatoare ale lumii, sau prin incendiile de pãduri devastatoare, ori prin partidele de vînãtoare ºi pescuit. (continuare în pag. a 20-a) CORNELIU VADIM TUDOR, 20 decembrie 1996
Vrãjmaºul biruit
I. Ce milã mi-e, Vrãjmaºule, de tine Tu n-ai deloc putere-asupra mea. Te zvîrcoleºti cînd vezi cã mi-este bine Mã ispiteºti, sperînd cã voi cãdea. Tu îmi întinzi tot felul de capcane Eºti rãu, ºi fals, ºi te prefaci la glas – Dar toate astea-s în zadar, sãrmane, Isus mã ocroteºte, ceas de ceas. Refren: Tu eºti un Vrãjmaº biruit De sîngele sfînt de pe cruce Isus ca un Leu te-a zdrobit ªi-n focul gheenei te duce. Tu eºti un Vrãjmaº biruit Isus ca un Leu te-a zdrobit.
II. Nu vreau sã ºtiu ce faci ºi cum te cheamã În Cartea Sfîntã eºti numit Vrãjmaº. Eºti îngerul cãzut, ce n-are teamã Decît de Domnul nostru uriaº. Isus a pãtimit ºi pentru mine Eu sînt creºtin ºi port armura Sa. Ce milã mi-e, Vrãjmaºule, de tine Tu n-ai deloc putere-asupra mea. CORNELIU VADIM TUDOR (Text preluat din volumul „Cîntece de dragoste“)
Ultima permisie Pagina 10
Asasinarea voievodului Mihai Viteazul
HAITI ªI VOODOO
Cîteva romane „cu cheie“
Pagina 23
Paginile 12-13
Pagina 6
NR. 1405 z ANUL XXVIII z VINERI 18 AUGUST 2017 z 24 PAGINI z 4 LEI