Pag. a 11-a – 2 decembrie 2016
ROMÂNIA MARE“
PATRIOÞII VOTEAZÃ P.R.M.! Partidul România Mare a fost dintotdeauna adeptul unei Românii puternice (1) Interviu cu dl. Judecãtor Victor Cornoiu Jitãraºu candidat PRM pentru Senat în Municipiul Bucureºti * Carmen Ionicã: O sã vã rog, domnule Victor Cornoiu Jitãraºu, sã prezentaþi cititorilor revistei „România Mare“, pe scurt, activitatea dvs. profesionalã. * Victor Cornoiu Jitãraºu: Este dificil sã vorbeºti despre tine, dar parafrazîndu-l pe povestitorul neamului, Ion Creangã, „Ce mai atîta vorbã pentru nimica toatã? Ia, am fost ºi eu în lumea asta un boþ cu ochi, o bucatã de humã însufleþitã (din Creþeºtii Gorjului – nota autorului), care nici frumos pînã la 20 de ani, nici cu minte pînã la 30 ºi nici bogat pînã la 40 nu m-am fãcut“ („Convorbiri Literare“, 1 aprilie 1881). Sînt fiul unei familii de þãrani individuali ºi am vãzut lumina zilei într-o searã, la 21 noiembrie 1949. Am crescut în dragostea de muncã, de cinste, de preþuire a unor valori bine definite, cu un drag aparte faþã de carte „cãci nu este altã mai frumoasã ºi mai de folos zãbavã decît cetitul cãrþilor“ (Miron Costin). Societatea româneascã ne-a oferit din plin ºansa ºi facilitãþile aferente de a mã realiza potrivit cu înclinaþiile mele, chiar ºi atunci cînd am schimbat orientarea iniþialã, indiferent de regimul politic. În studenþie, am audiat cursuri þinute de academicianul Grigore Moisil, la Facultatea de Filozofie, ºi de la aceastã personalitate marcantã a vieþii spirituale, precum ºi din alte surse, am realizat cã omul competent este liber în opinie ºi manifestare, societatea nu-l subordoneazã, ba dimpotrivã, îl respectã ºi i se supune. Cu dragostea de carte, de frumos, de culturã ºi adevãr, copilul care participa la mai toate treburile într-o gospodãrie ruralã dupã vîrsta ºi puterea lui – bine drãmuite de pãrinþi – fãrã sã aibã nici atunci, nici acum reprezentarea cã este un minor exploatat, a ajuns magistrat-procuror la toate nivelurile, cu funcþii de conducere de la 35 de ani, doctor în drept, lector universitar cu 15 serii de studenþi, ºi, în finalul carierei, judecãtor la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie – Secþia Penalã. * C.I.: În iulie 2016, aþi devenit membru al Partidului România Mare. De ce aþi optat pentru aceastã formaþiune politicã, ºi cum se împacã profesiunea dvs. cu lumea politicii? * Victor Cornoiu Jitãraºu: Cel puþin douã considerente au determinat aceastã decizie. O relaþie aparte cu preºedintele partidului – regretatul poet, pamfletar ºi om politic vizionar Corneliu Vadim Tudor, pe care l-am cunoscut personal cu mulþi ani în urmã, ºi m-am strãduit sã-i fiu aproape moral, ºi nu numai, în momentele grele ale începutului, evident, fãrã sã mã implic în politicã. La care se adaugã aprecierea pe care o accord Doctrinei Naþionale a
acestui partid ºi Platformei sale. Ofer politicii cunoºtinþele ºi experienþa unui magistrat împlinit, care a studiat, a aplicat ºi a predat dreptul timp de 40 de ani, spre folos în adoptarea unor acte normative limpezi, coerente, concordante cu cele existente, fãrã multiple interpretãri, lãsate pe seama celor care le aplicã, ºi, desigur, în spiritul ºi litera Constituþiei. * C.I.: Sînteþi procuror de 36 de ani, aþi desfãºurat activitãþi la toate nivelurile Parchetelor, dar ºi la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie. De ce aþi ales o carierã politicã tocmai acum? * Victor Cornoiu Jitãraºu: Douã sînt motivele acestei decizii. Cel dintîi, din recunoºtinþã faþã de societatea care mi-a oferit ºansã ºi gratuitãþi de-a mã realiza pe deplin în profesie pînã la vîrful acesteia, societate pe care cred cã nu am rãsplãtit-o destul cu munca mea de 38 de ani, iar cel de-al doilea motiv este acela cã simt primejdia în care se aflã societatea, apropiatã de marginea prãpastiei, în iminenþã de disoluþia statului ºi de rescriere a frontierelor de cãtre marile imperii. * C.I.: În activitatea laborioasã pe care aþi desfãºurat-o, de-a lungul anilor, aþi avut tangenþe cu oameni politici sau cu politica? * Victor Cornoiu Jitãraºu: Evident cã da, întrucît un magistrat realizeazã politica statului în aplicarea legii. Aceste tangenþe au avut loc fie prin adresarea nemijlocitã a unor lideri politici, care se interesau de cauzele penale aflate în instrumentarea mea, adresare fãcutã cu deferenþã, eleganþã ºi respect faþã de lege ºi de profesionist, iar dupã întrevedere liderii respectivi plecau cu opinia mea. Asta se întîmpla în socialism. În capitalism, am transmis eu mesaje profesionale liderilor politici prin intermediari, atunci cînd am sesizat alunecãri cu consecinþe juridice grave, în calitatea mea de Om al Cetãþii, cu drepturi ºi obligaþii. * C.I.: Care este diagnosticul pe care aþi putea sã-l puneþi, din punct de vedere juridic, politicii româneºti, ºi ce credeþi cã se poate face pentru a reforma, din temelii, viaþa din România, care se leagã, indisolubil, de deciziile politicienilor? * Victor Cornoiu Jitãraºu: În toamna anului 1992, am avut onoarea de a purta un dialog cu George Uscãtescu, consãtean – membru de onoare al Academiei Române, profesor de esteticã la Universitatea Complutense, din Madrid, ºi autor al studiului „România sub trei dictaturi“, întîlnirea noastrã avînd loc dupã o alta, la Ion Iliescu, preºedintele României din acea vreme. De la distinsul interlocutor am aflat cã, în opinia sa, în România este haos ºi nu democraþie, comunicatã ºi preºedintelui. În cei 26 de
COMUNICAT DE PRESÃ
Corneliu Vadim Tudor ar fi împlinit astãzi 67 de ani Bucureºti, 28 noiembrie 2016. Partidul România Mare (PRM) îl comemoreazã, astãzi, pe fostul preºedinte al partidului, Corneliu Vadim Tudor. Plecat mult prea devreme dintre noi, cel supranumit Tribunul a lãsat în urma sa un gol care va fi greu de acoperit. Pentru partidul pe care l-a fondat în anul 1991, moartea lui Corneliu Vadim Tudor a însemnat o foarte grea pierdere, iar la mai bine de un an de la moartea sa, se dovedeºte cã naþiunea românã a pierdut un mare patriot, un om care ºi-a iubit þara cu disperare. „Sînt mulþi cei care repetã acum cuvintele pe care Vadim Tudor le-a spus în ultimii 25 de ani, de la tribuna Parlamentului ºi în faþa naþiunii. Totul s-a adeverit. România este o þarã furatã, o naþiune transformatã în colonie, o naþiune aflatã în derivã”, a declarat prof. Adrian Popescu, preºedintele interimar al PRM, adãugînd cã „cei care spun acum exact aceleaºi cuvinte sînt «patrioþi», pe cînd Vadim era «xenofob» ºi «antisemit», doar pentru cã ºi-a iubit cu adevãrat þara”. Chiar dacã, prin dispariþia sa, Corneliu Vadim Tudor a plecat fizic dintre noi, el a rãmas ºi va rãmîne veºnic în conºtiinþa Naþiunii Române ca fiind cel care s-a opus energic furtului
ani, din interese electorale, politicienii au cultivat teoria drepturilor care se cuvin cetãþenilor, depãºind cu mult atitudinea asemãnãtoare la instalarea socialismului, fãrã a alãtura acestor drepturi ºi obligaþiile corelative. În ultima vreme, chiar ºi Cardinalul Ratzinger a invocat necesitatea adoptãrii unui cod al obligaþiilor alãturat drepturilor ºi libertãþilor fundamentale ale omului. * C.I.: Care credeþi cã va fi, din punctul dvs. de vedere, marea surprizã a alegerilor din 11 decembrie 2016? * Victor Cornoiu Jitãraºu: Alegãtorii români sînt inteligenþi, citiþi, au bãtut drumurile Europei, au ochii larg deschiºi ºi au realizat cã tot naþiunile sînt leagãnul civilizaþiei, bunãstãrii materiale ºi spirituale, ºi doar în cadrul Naþiunii se pot împlini profesional, asemenea mie, pînã la orice nivel, oricît ar fi de sus. În condiþiile în care ºi poporul American a ajuns la vorba lui Donald Trump, „America first“ (America pe primul loc), ºi noi trebuie sã gîndim ºi sã decidem „România pe primul loc“ – ideal cultivat de Corneliu Vadim Tudor în toatã viaþa lui literarã ºi apoi politicã. Curentul naþionalist, prezent în viaþa noastrã spiritualã cu mai multe secole în urmã, a cuprins puternic Europa ºi America, iar Partidul România Mare a fost dintotdeauna adeptul unei Românii puternice în interior ºi cu o participare activã în viaþa Europei ºi a lumii. La alegerile din 11 decembrie 2016, partidul va obþine un scor cu mult peste aºteptãrile adversarilor noºtri, deveniþi temporar mai naþionaliºti decît Marie le Pen, evident de conjuncturã, chiar ºi în condiþiile în care sondajele ºi massmedia îl ignorã sau chiar mint cã ar fi dispãrut. Donald Trump a fost tratat la fel de presã ºi mass-media, ºi a cîºtigat graþie alegãtorilor, cãrora le-a oferit proiectul unei Americi a lor, ºi nu a lumii globalizate. * C.I.: Socotind cã electoratul se împarte în alegãtori disciplinaþi faþã de partidul favorit, alegãtori care voteazã pentru a nu cîºtiga cineva ºi alegãtori care se abþin de la vot - cãrei categorii vã adresaþi? * Victor Cornoiu Jitãraºu: Am condus o Secþie de Votare, la 20 mai 1990. Tabloul cu alegãtori veseli, bine dispuºi, mulþi, aºezaþi civilizat la cozi imense, încîntaþi cã se pot exprima liber, prezenþi în majoritate - mi-a rãmas în memorie, îmi este dor de ei ºi îi doresc din nou la urne, la fel de mulþi ºi de hotãrîþi. Politicianismul manifestat în cei 27 de ani, dramele la care au fost supuºi – dezrãdãcinarea de þarã a circa 3,5 milioane de locuitori, chiar dacã „fie pîinea cît de rea tot mai bunã-i în þara mea“ („Rãzvan ºi Vidra“, B.P. Hasdeu), un numãr impresionant de copii s-au sinucis de dorul pãrinþilor, pãrinþi în vîrstã abandonaþi pentru a îngriji pãrinþii altora din afara þãrii, salariaþi cu remuneraþie adusã la nivelul anului 1957 – i-a alungat de la urne, lipsindu-i de acest drept fundamental. Mã adresez, aºadar, celor care au renunþat în procent majoritar sã exercite dreptul la vot, cu rugãmintea de a se ajuta pe ei prin vot ºi de a nu uita cã în ei este „numãr ºi putere“ (Mihai Eminescu, „Împãrat ºi proletar“, 1 decembrie 1874). (va urma)
organizat al clasei politice care a guvernat România din 1990, a fost cel care a transformat lupta sa politicã într-o adevãratã cruciadã împotriva vînzãtorilor de neam ºi þarã. Istoria adevãratã nu poate sã fie scrisã altfel decît în sensul ei cel mai autentic, mai pur. Corneliu Vadim Tudor a fost, este ºi va rãmîne un patriot adevãrat, un om care ºi-a iubit cu adevãrat þara ºi pentru care a luptat. Istoria o scriu românii, ºi în inimile lor Vadim va rãmîne acel patriot cu care ne mîndrim. Partidul România Mare a traversat deºertul ºi va duce mai departe moºtenirea pe care el, Vadim Tudor, a lãsat-o. Alãturarea Lidiei Vadim Tudor partidului fondat de tatãl ei dovedeºte cã formaþiunea politicã doreºte sã ducã mai departe moºtenirea Tribunului. „M-am alãturat PRM pentru cã eu consider cã am datoria moralã faþã de tatãl meu de a duce mai departe ceea ce el a creat în urmã cu 26 de ani. Sînt aici ca sã îi continui munca ºi pentru ca vocea lui în politica româneascã sã se audã acum prin mine”, a declarat Lidia Vadim Tudor, precizînd cã „pentru alegerile din 11 decembrie, PRM are ca obiectiv intrarea în Parlamentul României ºi continuarea luptei începute de tatãl meu încã din zorii democraþiei româneºti postdecembriste. Voi duce mai departe fãgãduiala tatãlui meu, ca Naþiunea Românã sã fie Partidul România Mare a depus o apãratã. Dorim ca sacrificarea naþiunii pe altarul intereselor obscure sã se termine. Vremea sacrificiilor trebuie sã apunã”. coroanã de flori cu panglicã Tricolorã BIROUL DE PRESÃ AL PRM la mormîntul Tribunului.