Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/corneliu.vadim.tudor
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR România pitoreascã
Tableta de înþelepciune În întreaga mea carierã politicã am cãutat sã ascund, cu grijã, copilul etern din mine – ºi asta nu pentru cã m-ar fi compromis în lumea simandicoasã în care mã miºcam, ci pentru a împiedica sã fie murdãrit ºi rãnit. Fiecare om matur este dator sã fie îngerul pãzitor al copilului care a fost.
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
Pentru împrospãtarea memoriei
Între oameni ºi viermi
STAREA NAÞIUNII (III)
Motto: „Nu pricep a mea fiinþã! Nu mã cunosc ce sînt eu?/ Sînt un împãrat pe lume, un vierme, un Dumnezeu!“. BARBU PARIS MUMULEANU Viermuialã decerebratã – aceasta e cea mai frustã, dar fireascã explicaþie cu care aº însoþi imaginea suprastructurii societãþii, a politicii acum, la vremea alegerilor generale. Am descris în multe articole nefirescul aºa-ziselor activitãþi politice, exhibãri cu pretenþii doctrinare, dar demersul meu jurnalistic, oricît (ar fi) de radical, pãleºte în faþa tonurilor întunecate ale tabloului realitãþii. Cum aratã realitatea, lumea de azi? O clipã retoricã din categoria „cîte adevãruri s-au spus“ (ºi se spun, în generalul istoric) provoacã dezamãgirea; individul realizeazã cã a fost ºi este înºelat, pentru a încerca apoi, la nivel de grup, senzaþia de înec în amãgirea totalã. Rezultatul final, consemnînd adevãrurile cunoscute, expuse ºi confirmate, tinde sã fie asimilabil cu zero. (continuare în pag. a 7-a) DRAGOª DUMITRIU
ªi pentru cã de la morþi pornisem, comparaþi, domnule Zvi Mazel, cifra de 400.000 de evrei uciºi (la grãmadã, aºa?), de nemþi, români ºi unguri, pe teritoriul României, cu ceea ce se scrie chiar în „Revista Cultului Mozaic” de acum cîteva sãptãmîni, pe pagina I, în chenar: „Pogromuri. Dorohoi: 1 iulie 1910 (70 victime). Bucureºti: 21 - 23 ianuarie 1941 (130 victime)”. Trecînd peste faptul cã numãrul victimelor sporeºte de la an la an (într-o mai veche carte a sa, Moses Rosen afirma cã la Bucureºti au pierit 120 evrei, probabil cã diferenþa pînã la 130 a murit între timp, pe parcursul celor 50 de ani!) - un lucru se remarcã: de ce nu se suflã un cuvînt despre faptul cã la Bucureºti evreii au fost uciºi de agentura germanã (Garda de Fier), care a lichidat în timpul rebeliunii ºi numeroºi soldaþi români, crime pe care ARMATA le-a pedepsit cu cea mai mare asprime?! (continuare în pag. a 23-a) CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din revista „România Mare“, nr. din 12 iulie 1991)
Filmul ,,Katia“ - un dublu succes al Marthei Bibescu ºi al lui Danielle Darrieux (1) La 1 octombrie 1938, revista bucureºteanã „Cinema” publica „ultima filã” din caietul de impresii hollywoodiene al celebrei actriþe franceze Danielle Darieux. Cititorii puteau astfel afla cã artista era nerãbdãtoare sã ajungã în Europa pentru a începe, împreunã cu partenerul ei, John Loder, filmãrile la „Katia”, un film pentru care producãtorul E.A. Algazy o zorea sã vinã cît mai repede la Paris. Regizor era Maurice Tournier, iar scenariul fusese semnat de Lucile Decaux, pseudonim adoptat din nou de Martha
Bibescu. Primul ei roman, ,,Les huit Paradis” (Cele opt paradisuri), premiat apoi de Academia francezã, fusese semnat cu acelaºi pseudonim. Motivul? Familia prinþesei se împotrivise categoric debutului ei literar. „Katia” însemna primul contact al scriitoarei noastre cu cinematografia vãzutã din însãºi bucãtãria ei, cu complicata ºi, cîteodatã, derutanta alchimie ce face sã intre în reacþie tot felul de elemente imprevizibile, dacã nu chiar aparent incompatibile. (continuare în pag. a 10-a)
RESTITUIRI
Mîndri cã sîntem P.R.M.-iºti
Gerontocraþia literarã
Dreptul de a fi ales ºi responsabilitatea de a vota
Pagina 5
Pagina 21
Castelul Hunedoarei, numit ºi Castelul Corvinilor, al Corvineºtilor sau al Huniazilor, este cetatea medievalã a Hunedoarei, unul din cele mai importante monumente de arhitecturã goticã din România.
Ardealul Fiii tãi îºi blestemarã ziua naºterii, amarã întuneric ºi ruºine, cazne grele ºi omor ºi ca turme fulgerate din senin se-nspãimîntarã prigoniþi de-un înger negru tocmai pe moºia lor s-au lipit de stînci ºi codri, ºi în mlaºtini se-adîncirã ºi-au durat colibe-n rîpe, tot prin peºteri au cinat se hrãneau cu rouruscã, mînãtãrci ºi calomfirã peºtele le-a fost tainul, jirul, trudnicul vînat Fluvii tragice brãzdarã chipul tãu ca de icoanã ai trãit fãrã prihanã un mileniu greu, de iad te-au secãtuit de vlagã, þi-au supt sîngele din ranã þi-au smuls vintrele de aur, grîul, munþii verzi de brad tu aveai aici cutume, ei - doar acte mincinoase dreptul tãu era vecia, traiul demn ºi înþelept în adîncul tãu prinsese rãdãcini un cer de oase ei le-au profanat cu ura ºi cu lipsa lor de drept Aveai sanctuare dace, temple ºi mulþimi de castre mii de pietre funerare ºi inscripþii vechi de rit în întreg acest tezaur al eternitãþii noastre ei au rãsucit cu poftã plugul lor cel ruginit ºi-au împodobit coroana cu scîntei de piatrã rarã despuiate samavolnic de pe sceptrul tãu bogat þi-au bãtut cununi de flãcãri ºi de spini, ca sã te doarã fiere þi-au turnat pe buze, în urzici te-au îmbrãcat ªi þi-au pus cãluº în gurã, trupul tãu de pom în floare l-au împresurat cu lanþuri, ca pe un tîlhar de rînd în acest mileniu groaznic, fãrã lunã, fãrã soare podul lacrimilor tale lega cerul de pãmînt... ªi te-am liberat, de-a pururi, întregind a þãrii horã în vãzduhul jertfei noastre ca un astru viu rãsari tu, pãmînt al pãtimirii, eºti mãtasea Tricolorã ce-a încins, sãrbãtoreºte, brîul României Mari! CORNELIU VADIM TUDOR (Poezie preluatã din volumul „101 poezii * 101 bijuterii“)
Ce piatrã semipreþioasã îþi poartã noroc Pagina 9
NR. 1365z ANUL XXVII z VINERI 21 OCTOMBRIE 2016 z 24 PAGINI z 4 LEI