Vom fi iarăşi ce-am fost şi mai mult decît atît! PETRU RAREŞ
romÂnIA MARE
Internet:revistaromaniamare.ro•E-mail:contact@revistaromaniamare.ro;prm2002ro@yahoo.com•Facebook:fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR şi EUGEN BARBU « Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR TABLETA
DE
ÎNŢELEPCIUNE
A pleca înseamnă a muri puțin? Probabil, dar mai mult ca sigur că a muri înseamnă a pleca mult. CORNELIU VADIM TUDOR
EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPĂTAREA MEMORIEI
Prăbușirea României, de la Adrian Năstase la Iohannis, Orban și Ciolacu
Lupta oarbă pentru Putere (3)
Motto: ,,Era uşor să-ţi dai seama ce era greşit, greu era să-ţi dai seama ce era bine”. Mihail Gorbaciov – ,,Memorii” Nu o dată am elogiat meritele sistemului socialist în dezvoltarea României. Pentru mine, nu există nici o îndoială – atunci, începînd cu finalul lui Gheorghiu Dej și continuînd cu întreaga ,,Epocă de Aur” a României lui Nicolae Ceaușescu, a fost perioada de maximă dezvoltare și de înflorire a României. Dar, trebuie să recunosc că, în anii ’90, nici măcar eu nu vedeam lucrurile așa – iar majoritatea populației, aflată sub mirajul Occidentului și al ,,capitalismului”, NU mai dorea comunism, nu mai dorea întoarcerea către o formulă intermediară, inteligentă, care să preia ceea ce a fost bun înainte. De fapt, Mihail Gorbaciov are dreptate: ,,Era uşor săţi dai seama ce era greşit, greu era să-ţi dai seama ce era bine”. Pe acest fond s-a acceptat înrobitoarea aderare, plină de sacrificii – și cu prea puține asigurări că nu vom fi călcați în picioare. (continuare în pag. a 8-a) DRAGOȘ DUMITRIU
Pastila sãptãmînii
Două țoape! Au avut lumea la picioare, sau poate că așa și-au închipuit ele. Una a plecat de bunăvoie din scaunul de președinte de partid și de premier, doar în urma unei scurte discuții cu ,,piețarul” pus șef peste social-democrați. Se dă intelectuală și cică scrie articole în presa străină, pentru că aici orice tîmpit și-ar da seama că nu ea este cea care își scrie materialele. Se bucură de un statut de ,,fostă” premier, permanent blondă, semnînd ceva ce niciodată nu ar fi în stare să scrie. A doua și-a înfipt dinții în scaunul de primar și ține de el cu putere. Nu se lasă așa usor înfrîntă, își face
Moțiunea de cenzură a fost precedată și este sprijinită logistic de marșuri, demonstrații și mitinguri menite să aducă tensiunea socială la punctul de explozie. Cum altfel aș putea interpreta acțiunile unor lideri sindicali, care și-au creat propriile trupe de șoc, fac politică de extremă dreaptă, pe față, încălcînd legea, și speculează în mod grosolan durerile reale ale muncitorilor, funcționarilor, cadrelor medicale și profesorilor din România? Zilnic primesc la revistele pe care le conduc sute de telefoane și de scrisori care, invariabil, întreabă aceleași lucruri: oare acești lideri inventați peste noapte, Victor Ciorbea, Miron Mitrea și alții din aceeași făină, nu au nici o meserie? Oare grija lor nu trebuie să fie în fabrică sau în întreprindere, ori la furnizorii de materii prime, sau pentru căutarea unor piețe de desfacere? Oare e moral ca ei să facă presiuni asupra Guvernului pentru a negocia, după care, în cîteva minute, să plece cu un aer de vedete furioase, trîntind ușa în nasul premierului Văcăroiu? Atît de infatuați și de prost-crescuți sînt oare și liderii sindicatelor americane, de pildă, adică își permit ei să-l joace pe degete, să-l țină în șah și să-l lovească cu ușa pe șeful Executivului de la Casa Albă, care este Bill Clinton? La troica moțiunii au fost înhămați însă și unii studenți, ca tabloul nemulțumirilor sociale să pară complet. (continuare în pag. a 20-a) CORNELIU VADIM TUDOR (17 decembrie 1993, plenul Camerelor Reunite ale Parlamentului) poze cu un birou gol și rîde de pensionarii care încă o regretă. Parcă le văd… două prietene bune – una care trona în Piața Victoriei, cealaltă, undeva, mai jos de Cercul Militar. Două blonde, care împreună nu se ridică nici măcar pînă la glezna blondei lui Băsescu, își asigură un viitor strălucit pe temelia unui trecut extrem de profitabil. Prima – aia care se dă scriitoare – trăiește într-o casă scumpă, mare și luxoasă, pe măsura averii ei. Nu are loc pe liste, dar poate că nici nu o mai interesează. S-a gîndit, probabil, că o să devină o a doua ,,Scarlett OʼHara”, și va lăsa mult în urmă ,,Pe aripile vîntului”, scriind ,,Pe aripile banilor furați”. (continuare în pag. a 16-a) TANO
„Toamna în Bucovina“, tablou de Anca Bulgaru
Nu mi-s flori de ger la geamuri Nu mi-s flori de ger la geamuri ci sînt lacrimi de demult cerbii se-mpletesc în ramuri trec procesiuni de cult Ramătul de oi la stînă frînge brazii de mijloc sfîntă datină română poate că ne-aduci noroc Nufăr cosmic se desface în calende bătrînești și-n misterii mithriace Îți e poftă să jertfești pentru-acest minut de pace toate dogmele lumești CORNELIU VADIM TUDOR, 1979
E greu să fii român fără harul lui Dumnezeu Pagina 10
Citiți și dați mai departe! Pagina 16
NR. 1560 l ANUL XXXI l 27 OCTOMBRIE – 2 NOIEMBRIE 2020 l 24 PAGINI l 4 Lei