Nr. 5
săptămâna RL
3
ce a fost Amănunte pe www.romanialibera.ro
aspecte
economie
Cât ar costa renunţarea la FMI Dacă vrea să-şi ia înapoi libertatea economică, România ar trebui să plătească, în plus, dobânzi de 1-2 miliarde euro pe an. Dacă Guvernul nu va fi mai credibil decât umbrela FMI, renunţarea la acord ar duce la derapaje economice majore.
Î
Varianta cea mai bunĂ
Acordul cu instituţia financiară interna ţională implică, printre altele, două aspecte importante: accesul la bani, la finanţări şi politici economice corecte, plus responsabilitatea indicatorilor macroeconomici. „Când vorbim de accesul la bani, trebuie să menţionăm că e vorba de bani care merg la rezerva valutară a băncii centrale, care deja este mare. Indirect, banii ajung să finanţeze deficitul bugetar, dar nu ne bazăm doar pe asta, se pot lua banii şi din altă parte. Cred însă că e preferabil acordul. Alta este credibilitatea investitorilor, iar atacurile speculative sunt automat stopate“, a conchis Aurelian Dochia.
şi poate permite România să refuze semnarea unui nou acord cu FMI? Întrebarea este cu atât mai actuală cu cât acordul expiră în primăvara anului viitor şi există semne din ce în ce mai clare ale divergenţelor dintre FMI şi Guvern. Oficiali ai FMI au condiţionat acordarea următoarei tranşe de revizuirea drepturilor clienţilor bancari prevăzute prin OG 50. Nici reducerea cotei unice, a contribuţiilor sociale sau creşterea salariului minim, dorite de Guvern, nu au fost văzute cu ochi buni de FMI. În aceste condiţii, este oportună semnarea unui nou acord?
Cifre mari
O privire aruncată asupra serviciului datoriei guvernamentale de anul viitor ne arată cât ar trebui să plătim în plus fără un acord. România va trebui să achite anul viitor 57,1 miliarde lei (13,2 miliarde euro), din care 48,5 miliarde lei le reprezintă ratele de capital, iar restul de 8,6 miliarde lei le reprezintă dobânzile. Sumelor li se adaugă deficitul bugetar de anul viitor, care va trebui şi el finanţat. La modul teoretic, statul ar putea să se împrumute integral pentru a plăti datoriile. Dacă ar face-o, situaţia ar deveni însă, pe an ce trece, mai grea. Dacă ar dori să plătească doar dobânzile de două miliarde euro, renunţarea la un nou acord ar însemna dublarea dobânzii la care s-ar putea împrumuta statul, ceea ce ar însemna cheltuieli suplimentare de încă două
28/10 – din ediția RL
România va începe să returneze împrumutul către FMI din 2011
miliarde de euro. Dacă efectul financiar ar putea fi depăşit, ar apărea şi alte consecinţe periculoase, afirmă economiştii consultaţi de România Liberă.
Atacuri speculative şi deficit
Analistul Aurelian Dochia consideră că nu ar trebui tratată cu dramatism neîncheierea unui nou acord, dar analiza consecinţelor indică faptul că ar fi favorabil din mai multe
puncte de vedere. „Nu s-ar întâmpla nimic dramatic dacă nu am încheia un nou acord cu FMI , însă e de preferat să existe. Riscurile neîncheierii unui acord ar putea viza stabilitatea valutară, accesul pe pieţele internaţionale, credibilitatea în faţa investitorilor. Dacă nu s-ar încheia acordul nou, ar trebui totuşi ca o astfel de decizie să nu se combine cu alţi factori negativi, cum ar fi un deficit bugetar mare“, spune Aurelian Dochia.
De ce a picat moţiunea de cenzură
Deşi a primit sprijin din partea confederaţiilor sindicale, care au organizat proteste de amploare, opoziţia a eşuat.
D
isputele dintre PSD şi PNL, disciplina forte impusă în PDL de miniştrii recent debarcaţi şi reîntorşi la cârma partidului, eşecul joncţiunii dintre opoziţie şi protestele sindicale au făcut ca Guvernul Boc să rămână în funcţie printr-o diferenţă de 17 voturi, faţă de numai opt în vară. Munţi de dosare cu semnături pentru demiterea Cabinetului Boc, tricouri şi ecusoane special comandate pentru ziua de ieri, discursuri
slabe scoase parcă din arhivă, îmbrânceli între susţinătorii opoziţiei şi forţele de ordine ale Parlamentului. Atât a rămas din promisiunea PSD şi PNL de schimbare a Executivului. „Moţiunea României majoritare, moţiune populară“ a fost respinsă miercuri. În favoarea acesteia au fost 219 voturi „pentru“. Au lipsit 17 voturi pentru demiterea Guvernului. Doar 220 de parlamentari au votat, iar unul s-a abţinut.
„Prima oară trebuie să dovedim că suntem serioşi. Încă mai avem de primit două tranşe de bani. Acordul preventiv de care am avea nevoie ne-ar spori credibilitatea şi ar asigura un cost redus al împrumuturilor externe.“ Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOAR)
justiție 27/10 – www.romanialibera.ro
Premieră: Grecia și Bulgaria, mai corupte decÂt România
Corupţia este percepută mai puternic în Grecia şi Bulgaria decât în România, potrivit Indexului de percepţie al corupţiei din 2010 întocmit de Transparency International, un indicator ce îşi propune să măsoare corupţia fiecărei ţări. Anul trecut, România, Bulgaria şi Grecia erau codaşele UE şi se situau la egalitate în materie de percepţie a corupţiei. În indexul de anul acesta, România este pe locul 69 din 178 de ţări monitorizate, în timp ce Bulgaria are locul 73, iar Grecia – locul 78.