Issuu on Google+

1


2


3


4


F

iecare avem idealurile noastre. Tuturor ne place să credem în adâncul sufletului că suntem dotaţi cu un har special, că prezenţa noastră contează, că putem avea o influenţă benefică pentru ceilalţi şi că suntem în stare să clădim o lume mai bună...Ne îndoim adesea de aceste calităţi ale noastre, dar suntem nespus de bucuroşi când vedem că eforturile noastre de a fi folositori semenilor prind roade, se materializează în lucruri concrete, utile! Un astfel de lucru este şi va fi revista „REGHINUL NOSTRU”, care, încă de la primul ei număr, doreşte să îşi etaleze ţinuta estetică şi profesională, vizând, în special, promovarea unei imagini pozitive a „oraşului de pe deal” şi a localităţilor ce îl înconjoară, cu realităţile actuale, dar şi cu istoria, tradiţia şi tot ceea ce face parte din viaţa oamenilor acestor locuri, redescoperind necondiţionat, izvoarele noastre curate, fără a uita să surprindă „avant la lettre” noile vremuri...

PAGINA REDACŢIEI

“KEIN HEIL KOMMT VOM KRIEG, DEN FRIEDEN ERBITTEN* WIR ALLE”

Revista „REGHINUL NOSTRU” va promova căldura prietenoasă a speranţei, la a cărei flacără suntem invitaţi să ne încălzim toţi reghinenii – şi nu numai noi – căutându-ne, prin intermediul acesteia, direcţia pe care, din motive pe care doar legile naturii le pot judeca, am neglijat-o! Şi ce-i mai frumoasă decât revederea locurilor natale, cu schimbările inerente dar cu acelaşi aer clar, îmbibat cu miresme aristocratice, care ne face să tresărim la fiecare atingere a asfaltului lăptos ce acoperă impozant aproape fiecare stradă? Dorim ca paginile revistei să devină veritabile gazde pentru toate faptele minunate ce vor avea să se întâmple pe aceste meleaguri şi, aşa cum râurile se întorc la izvoare – ca să îl parafrazăm pe un fiu al locului – toţi cei plecaţi în lumea largă din acest minunat „colţ de rai”, să-şi găsească momente de linişte şi reflectare, preţ de câteva rânduri, între coperţile revistei „REGHINUL NOSTRU”. De aceea, prin prisma acestei reviste, vom descoperi oameni interesanţi, cu bun simţ, cu bun gust şi un bagaj cultural impresionant, toate acestea în armonie cu fapte şi întâmplări pe măsură. Să urăm succes revistei, la cât mai multe apariţii şi cât mai atractive subiecte, iar lansarea ei pe „orbita” mass-media să fie de bun augur!.

5

Redacţia.

*de la război nu vine nimic bun, ne rugăm cu toții pentru pace - text dăltuit, în 1955, pe un pilastru al zidului de incintă a orașului Reghin. sursa: Gedenktafel für Evakuierte aus Nordsiebenbürgen


CUPRINS RECOMANDĂRI PORTRETE REGHINENE Ştafeta generaţiilor din Reghin - pagina 10 Paula Rusu, reghineanca ce a devenit un model de succes în televiziune - pagina 20

EVENIMENT

Rotary Club Reghin acţionează în spirit de prietenie pentru comunitate - pagina 18 Mulţumim Radu Ţuculescu pentru „ARS MARIS” a şasea oară - pagina 19 Tinereţe fără bătrâneţe - pagina 32 Roadele toamnei scoase la iveală de ziua recoltei la Reghin - pagina 34 REPORTAJ Asociaţiile de Proprietari din Cartierul Unirii executate silit - pagina 9 Peisaj de toamnă cu miros de şcoală! - pagina 14

INTERVIU

Aquaserv Reghin la Raport! Interviu cu Ionuţ Dumitrache, managerul sucursalei Reghin - pagina 27

MAGAZIN Campania de întrajutorare „Fiindcă ne pasă” - pagina 8 “Spargerile nu au loc doar în filme.” Acţiunea Poliţiei Reghin - pagina 36 „Esenţa frumuseţii” alături de Alina Toncean - pagina 37

SPORT Ediţia a VII-a a Cupei “Mirona” a întregit familia dansului sportiv la Reghin - pagina 12 Gabi Toncean aduce la Reghin Campionatul Naţional de Culturism - pagina 24

6


VIAŢĂ LUNGĂ ŞI MULTE REALIZĂRI!

M

ă simt onorată că am ocazia să vă felicit în primul număr al revistei. Reghinul este un municipiu plin de viaţă din toate punctele de vedere: monden, cultural, sportiv, economic, iar această iniţiativă, de a edita o revistă este binevenită, reghinenilor fiindu-le puse la dispoziţie informaţii din diferite domenii de interes. Piaţa reghineană, în ceea ce priveşte presa scrisă, este o piaţă deschisă, putând absorbi noile apariţii. Reghinul este, putem să spunem, un mic centru cultural unde, în permanenţă au loc evenimente menite să ofere locuitorilor o paletă cât mai largă de petrecere a timpului liber. Este de bun augur apariţia acestei reviste, menite să aducă informaţii proaspete, corecte, precise, cu privire la ceea ce se întâmplă în acest mic oraş al viorilor. Ceea ce pot să doresc acestei reviste reghinene, este să aibă o viaţă lungă şi multe realizări.

7


ZOLTAN GALACZI AMFITRIONUL CAMPANIEI DE ÎNTRAJUTORARE „FIINDCĂ NE PASĂ”

R

eghineanul Zoltan Galaczi caută voluntari pentru campania de întrajutoare de semeni intitulată „Fiindcă ne pasă”. “Ca iniţiator, mi-am propus ca cel puţin lunar, să aducem o rază de speranţă în viaţa cuiva şi să sprijinim un caz social din Reghin” spune Zoltan. Pentru început, reghineanul şi-a făcut o pagină pe Facebook prin care îşi doreşte să susţină orice gen de cauză umanitară. “Consider că toţi avem dreptul la o viaţă mai bună şi şanse egale de a ne face cunoscuţi. Postaţi cu încredere cazurile celor în nevoie, NU VĂ COSTĂ NIMIC SĂ FACEŢI UN BINE CELUI DE LÂNGĂ VOI!” Zoltan este un tânăr în vârstă de 25 de ani, născut în Reghin, care a crescut la Casa de Copii din Luduş. La vârsta de 21 de ani a suferit un accident, căzând de pe o schelă de la 9 metri înălţime, iar de atunci nu a mai putut păşi pe picioarele lui. Doctorii

l-au operat la coloana vertebrală, i-au pus diagnosticul de paraplegie flască post traumatică şi fractură corp vertebral partea stângă, T 10, T 12 L 1234 şi de la data de 30 aprilie 2008 a rămas imobilizat într-un scaun cu rotile. Astăzi este încadrat în gradul I de handicap cu însoţitor şi momentan este găzduit de Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Reghin. PENTRU INFORMAŢII SUPLIMENTARE: CAMPANIAFIINDCANEPASA @YAHOO.COM, (+40) 740 688 379 CAMPANIAFIINDCANEPASA. BLOGSPOT.RO

8


ASOCIAŢIILE DE PROPRIETARI DIN CARTIERUL UNIRII EXECUTATE SILIT DATORITĂ DEBITELOR LA RAGCL

A

sociaţiile de Proprietari 2, 3 şi 17, din cartierul reghinean Unirii, care deservesc 1.200 apartamente şi în care locuiesc circa 6.800 de locuitori sunt într-o situaţie critică datorită debitelor acumulate către Regia Autonomă de Gospodărie Comunală şi Locativa a oraşului de peste 100.000 lei pe cap de asociaţie.

P

roblema este că până acum doi ani, RAGCL a fost furnizorul serviciului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare şi are înregistrate în baza de date datorii ale cetăţenilor care nu au mai fost achitate asociaţiilor. În 2010 serviciul de apă, canalizare şi gunoi s-a separat şi a trecut la Compania Aquaserv iar noi am încercat să ţinem pasul măcar cu plata facturilor la noii proprietari ai serviciului, pentru că aceştia percep penalizări, situaţie în care am iniţiat o serie de negocieri cu RAGCL-ul pentru că era foarte greu să ne angajăm că vom da 10.000 de lei lunar, atâta timp cât sunt zile în care încasăm 200 sau 300 de lei” ne-a relatat preşedintele Iosif Fekete. RAGCL a acţionat Asociaţiile de Proprietari din Cartierul Unirii în judecată iar în acest moment Asociaţia se află în executare silită iar executorul preia zi de zi din registrul de casă încasările curente ale Asociaţiilor. „Toată lumea e revoltată, e păcat că s-a ajuns aici şi cel mai trist este că acum nu mai taxează RAGCL-ul şi, de exemplu, din 1.000 de lei, 700 sunt ai Regiei iar 300 sunt ai executorului şi totul grevează pe cetăţeni. Acum urmează să îi acţionăm în instanţa pe cei cu datorii” a mai precizat preşedintele Asociaţiei. Chiar şi cu datorii către Asociaţiile de Proprietari, mai sunt cetăţeni în cartier mulţumiţi de condiţiile în care locuiesc. „Mie îmi place cartierul acesta, deoarece e un cartier foarte populat şi plin de viaţă. Dacă mă deranjează ceva este legat de vechea centrală termică întrucât aceasta este dezafectată de 5 ani şi a fost lăsată în paragină de proprietar, care nu se grăbeşte să îi dea o destinaţie, situaţie de care profită din plin boschetarii şi câinii vagabonzi. Cea de-a doua centrală termică dezafectată a cartierului ştiu că este a fostului consilier Sebastian Fărcaş care, nici el nu dă semne că s-a hotărât ce destinaţie o să-i dea” a declarat Moldovan Ioan, locuitor al cartierului.

9

REPORTAJ

“DACĂ PENALITĂŢILE CRESC, LOCUITORII CARTIERULUI S-AR PUTEA TREZI ÎN ACEASTĂ IARNĂ CU ÎNTRERUPEREA FURNIZĂRII APEI POTABILE.

Asociaţia 2 - blocurile 1, 2, 3, 4, 5, 6, 8, 9, 10, 11, 13 - este condusă de preşedintele Floare Mihai. Asociaţia 3 - blocurile 7, 12, 14, 16, 18, 20, 22, 24, 26, 28 - este condusă de preşedintele Ilisan Ovidiu Asociaţia 17 - blocurile 17, 21, 30, 32, 34, 36, 38, 40, 42, 44 - este condusă de preşedintele Fekete Iosif


REGHINUL DE IERI ŞI REGHINUL DE AZI

F

iecare generaţie se consideră revoluţionară şi diferită de tot ce văzuse omenirea înainte. Ah, dar ce greşeală! Nu diferă faptele ci doar metodele, dovadă înseşi greşelile pe care le repetăm cu inconştienţă, inocenţă, considerându-ne totuşi experimentaţi şi unici. Unii au tinereţea şi energia de a muta munţii, iar ceilalţi au viaţa în rucsac şi înţelepciunea de a ţine munţii în loc. Dar, cu toţii ar trebui să înveţe, unii de la alţii şi să se înveţe unii pe alţii, pentru că până la urmă e o artă să ai puterea de a-i înţelege pe ceilalţi. Motiv pentru care, în primul număr al revistei „Reghinul nostru” am încercat să cinstim femeile urbei noastre, prin puterea exemplului, prezentându-le în paginile revistei pe decana de vârstă a Reghinului, Irina Şular, care nu demult a împlinit vârsta de 98 de ani şi, la cealaltă extremă, o altă reghineancă, Luca Anamaria, campioană la tenis de câmp şi care, în ciuda faptului că a împlinit doar 11 ani la 7 mai, are deja în palmares 12 cupe şi tot atâtea medalii. IRINA ŞULAR - NOSTALGICĂ ŞI FERMECĂTOARE Cu oarecare sfială am căutat-o pe cea mai vârstnică doamnă din „oraşului viorilor„ pentru a afla cu ce gânduri se pregăteşte să intre pe ultima sută de metri până la împlinirea unui secol şi am găsit o femeie plină de naturaleţe, care mai păstrează încă urmele unei

frumuseţi enigmatice, scoase şi mai mult în evidenţă de o memorie remarcabilă. „Toată viaţa am fost pasionată de cifre, literatură şi cultură şi, la această vârstă, sunt mulţumită că am trecut peste greutăţile vieţii cu fruntea sus” ne relatează doamna Irina. Îi este dor de vremurile când urca pe scenă, jucând în piese de teatru sau recitând poezii la manifestările culturale din anii de aur ai Reghinului. ANAMARIA LUCA VISEAZĂ SĂ AJUNGĂ NUMĂRUL 1 MONDIAL ÎN TENIS

A

namaria Luca este o reghineancă temerară, atipică pentru fetele de vârsta ei, care nu se panichează în faţa neprevăzutului şi care, la doar 11 ani are un palmares impresionant, reuşind să câştige o serie de turnee la categoriile 11 şi 12 ani în Sibiu, Ploieşti, Cugir, Tîrgu-Mureş, Alba-Iulia, Cluj-Napoca şi Câmpia-Turzii iar în cursul lunii iulie a câştigat trei turnee în regiunile franceze La Baule, La Turballe şi în Guernade. Dintre toate cele 12 cupe câştigate până în prezent, Anamaria declară că cel mai greu trofeu de obţinut a fost cel din Guernade-Franţa,

10


la categoria 12 ani fete, de unde s-a întors acasă în luna iulie cu o imensă cupă. Pentru a ajunge la aceste rezultate remarcabile, reghineanca face multe sacrificii şi se antrenează intens, zi de zi, după orele de şcoală, pe terenul de zgură sau în sala de sport a Grupului Şcolar „Ioan Bojor” din municipiu, sub stricta supraveghere a antrenorului şi profesorului de sport Bazsa Elod, care o ajută foarte mult. „Idolul meu în tenis este Novak Djokovici, care este născut în aceeaşi zi cu mine, 22 mai. Cel mai mare vis al meu este să ajung numărul unu mondial într-o zi. Iar dacă acest vis va deveni realitate, ştiţi ce voi face cu banii câştigaţi? Deja mi-am desenat pe o coală de hârtie cum aş vrea să arate hotelul meu de zece stele care va avea forma unei rachete de tenis şi unde o cameră va costa 20.000 de euro pe noapte” a declarat râzând reghineanca.

11


SPORT

EDIŢIA A VII-A A CUPEI “MIRONA” A ÎNTREGIT FAMILIA DANSULUI SPORTIV LA REGHIN

C

lubul de Dans Sportiv „Dansul Viorilor” din Reghin a organizat, sub egida Federaţiei Române de Dans Sportiv şi în colaborare cu Primăria municipiului şi Consiliul Local, la data de 29 septembrie a.c., a VII-a ediţie a Concursului Naţional de Dans „Cupa Mirona”. La start s-au înscris peste 700 de dansatori din întreaga ţară, care s-au întrecut pe 34 de categorii de dans, jurizaţi de o brigadă compusă din 37 de arbitri.

Î

n cuvântul de deschidere, gazda competiţiei, Vasile Gliga, deputat şi preşedinte al Federaţiei Române de Dans Sportiv, a ţinut să precizeze: „Eu cred că marea reuşită a noastră, mă refer la familia Gliga, e aceea că ne-am întregit familia cu toată lumea dansului sportiv. Încercăm, de zece ani, să fim o gazdă bună pentru toţi dansatorii din ţară, care ştiu deja că noi luptăm pentru performanţă, lucru extraordinar aş îndrăzni să spun şi marea satisfacţie a familiei este aceea că, în acest an, la Gimnaziul "Mirona” există solicitări mari. Înseamnă că dansul sportiv este recunoscut în oraş şi în ţară. De aceea, voi face tot ce pot, împreună cu familia mea, să fim aceiaşi”. În exclusivitate pentru revista „REGHINUL NOSTRU”, domnul Vasile Gliga a mai declarat: „Poate e pentru prima oară când simt, aici la Reghin, atât de puternică unitatea dansului sportiv românesc şi percep acea recunoaştere binemeritată că Reghinul este centrul dansului sportiv din ţara noastră, prin numărul de participanţi, prin calitate, prin modul

De 11 ani, loturile naţionale ale de dans sportiv, Gimnaziul de S specializarea antrenor, cu dura sportiv din România, singura, la centru de excelenţă a dansului

de comportare, antrenori, arbitri, părinţi. Oricine şi-ar dori ca oraşul lui să fie “centru de excelenţă” în dansul sportiv, dar cum numai unul poate să fie pe probleme de sport, ne bucurăm că acesta este Reghinul, iar această competiţie vine să confirme eforturile pe care ani la rând le-am făcut pentru dansul sportiv”. Referitor la această competiţie, primarul municipiului Reghin, doamna Maria Precup, a ţinut să prcizeze: „Cupa Mirona este un eveniment deosebit pentru municipiul nostru, pentru ţara noastră şi faptul că Vasile şi Elena Gliga au iniţiat un asemenea concurs, este o mare bucurie şi onoare, totodată, pentru municipiul nostru. Aşa ne facem cunoscuţi nu numai cu viorile noastre, ci şi cu dansul nostru, cu talentele noastre”.

ANUL 2012 CEL MAI BUN AN COMPETIŢIONAL DIN ISTORIA DANSULUI ROMÂNESC Un moment deosebit, aşteptat de spectatori şi de părinţi a fost show-ul susţinut de cei peste 200 de copii de la Şcoala Gimnazială „Mirona” din Reghin. Elevii au primit încurajările celor de faţă şi au fost imortalizaţi de camerele foto şi video ale părinţilor şi prietenilor. Festivitatea de premiere a stârnit mari emoţii şi în rândul consilierilor locali, sponsorilor şi invitaţiilor speciali care, pentru prima oară au fost puşi în situaţia de a înmâna medaliile celor mai merituoşi finalişti.

12


e României se pregătesc la Reghin, unde funcţionează singura şcoală gimnazială cu profil Stat “Mirona”. Oraşul nostru se bucură să găzduiască Şcoala Postliceală de Dans Sportiv, ata de doi ani, unde au absolvit deja nouă generaţii. Aici apare şi Flashdance, revista dansului a nivel naţional, care are acest profil. Toate acestea şi nu numai, fac din Reghin un adevărat sportiv.” Vasile Gliga, preşedintele Federaţiei Române de Dans Sportiv

13


PEISAJ DE TOAMNĂ CU MIROS DE ŞCOALĂ „Acest an aduce cu el şi ceva nou, mai exact clasa pregătitoare, care sperăm să îi ajute pe cei mici să treacă mai uşor de la grădiniţă la clasa I, dar şi un nou tip de examen pentru cei ce îşi petrec ultimul an în liceu: bacalaureatul profesional, pentru tinerii care vor să intre direct pe piaţa muncii, fără a mai urma studiile superioare”, preciza ministrul învăţământului în scrisoarea deschisă remisă presei la debutul acestui an şcolar. Noi am vrut să aflăm pentru dumneavoastră ce grad de promovabilitate au înregistrat liceele din municipiul Reghin după cele două sesiuni de bacalaureat, pentru ce profiluri noi au primit avizul inspectoratului şcolar judeţean, cu ce bază materială şi cu câţi elevi au pornit din nou la drum!

GRUPUL ŞCOLAR „PETRU MAIOR”, LIDER LA EFECTIVE DE ELEVI ŞI OLIMPICI NAŢIONALI

G

ȘERBAN ȘTEFAN DIRECTOR GRUP ȘCOLAR “PETRU MAIOR“

rupul Şcolar „Petru Maior”, condus de domnul profesor Şerban Ştefan, ajutat de adjuncţii Bojte Vilmoş şi Pantelimon Cristiana, a început anul şcolar 2012-2013 cu un efectiv de 1.480 de elevi, 93 de cadre didactice pe posturi şi 58 de săli de clasă. Liceul cuprinde elevi de la clasele 0 până la clasa XIII-a, care este ultima promoţie de absolvenţi de şcoală de arte şi meserii, profile mecanic şi electric ce beneficiază de completarea studiilor liceale pe rută progresivă. „La profilurile real avem clasă de informatică secţia română şi profil ştiinţele naturii, iar pe filieră tehnologică avem profil tehnic, respectiv o clasă de profil electric, două clase de profil mecanic şi o clasă de electronică-

14


automatizări cu finalizare operator tehnician tehnică de calcul şi mai avem o clasă de tehnician în administraţie publică”, ne-a declarat directorul liceului. Promovabilitatea înregistrată în cadrul grupului şcolar „Petru Maior” la sesiunile examenelor de bacalaureat după cele două sesiuni a fost în procent de 80%. Iar la capitolul olimpici şi participări la concursuri, în anul şcolar 2011-2012 liceul se poate lăuda cu 8 participări la Olimpiadele Naţionale de Chimie, Matematică şi Informatică, unde Dan Alexandru, elev în clasa a X-a A, a obţinut medalia de bronz la Olimpiada Naţională de Informatică, iar Şerban Ştefana a fost medaliată cu o menţiune şi o medalie de argint la Olimpiada de Matematică.

INVĂŢĂMÂNT

GRUPUL ŞCOLAR „IOAN BOJOR”, MODERN ŞI BINE DOTAT! Grupul Şcolar „Ioan Bojor” condus de doamna profesoară Lupescu Alexandrina şi de directorul adjunct Pintican Nicoleta, a început noul an şcolar cu 563 de elevi cuprinşi în 22 de clase şi 35 de cadre didactice pe posturi. După cele două sesiuni de bacalaureat, şcoala a înregistrat o promovabilitate de 27%, situându-se pe locul 27 din cele 42 de licee ale judeţului Mureş. Liceul are trei profile şi 6 specializări. La profilul servicii are calificările tehnician în activităţi economice şi tehnician în alimentaţie publică, la profilul tehnic, tehnician mecanic

15

ALEXANDRINA LUPESCU DIRECTOR GRUP ȘCOLAR “IOAN BOJOR“


INVĂŢĂMÂNT

iar la profilul resurse naturale şi protecţia mediului funcţionează două clase, una de tehnicieni în agroturism şi cealaltă de tehnician în industria alimentară. Totodată, la “Ioan Bojor” funcţionează şi o clasă terminală de a XIII-a seral, profilul tehnician în agroturism. „Baza materială a şcolii este foarte bună, avem sală de sport, teren de sport, lot şi seră didactică, avem dotarea PHARE care este ultramodernă şi de care beneficiază elevii de la industria alimentară, alimentaţie publică şi agroturism, acolo desfăşurându-şi orele de practică. În sera şcolii am avut spanac, roşii, castraveţi şi chiar flori. Avem şi planuri de viitor, de extindere a spaţiului dedicat învăţământului, dar şi de creştere a promovabilităţii” ne-a declarat plină de optimism doamna director Alexandrina Lupescu.

„LUCIAN BLAGA” SE MÂNDREŞTE CU CEA MAI BUNĂ ELEVĂ, CÂŞTIGĂTOARE A OLIMPIADEI NAŢIONALE DE LIMBA GERMANĂ ÎN 2010 ŞI 2012

MELINDA SILAGHI DIRECTOR GRUP ȘCOLAR “LUCIAN BLAGA“

Grupul Şcolar „Lucian Blaga” este condus de doamna profesoară Shilaghi Melinda, secondată de inimosul profesor Pescăruş Teodor, care spun că au început noul an şcolar cu entuziasm şi pregătiţi pentru modificările care vor surveni în sistemul de învăţământ românesc. Anul şcolar 20122013 a început la „Lucian Blaga” cu 1.007 elevi, 62 de cadre didactice şi 32 de clase, care însumează şi Clubul Sportiv Şcolar cu ramurile sportive fotbal, handbal, lupte şi baschet. La examenul de bacalaureat din anul şcolar precedent, liceul a obţinut un procent de 71,6% în sesiunea iunie-iulie, un procent care spune mult despre standardul acestei instituţii de învăţământ. “În planul de şcolarizare pe anul 2012-2013 ne-am păstrat profilurile de anul trecut şi oferim instruire la cele 6 clase de secţia română cu specializări în domeniile matematică-informatică, limba engleză intensiv, filologie bilingv-engleză, filologie-intensiv franceză, ştiinţe sociale, tehnician în turism şi tehnician în prelucrarea lemnului, precum şi două clase la secţia maghiară de filologie şi tehnician în turism”, a ţinut să ne precizeze doamna director. În anul şcolar 2011-2012, liceul a avut mai multe elite participante la Olimpiadele Naţionale, dintre care cele mai bune rezultate au fost obţinute de eleva Cristina Moldovan din clasa a XI a C, care a obţinut, pentru a doua oară în ultimii trei ani, locul I la faza naţională a Olimpiadei de Limba Germană. O altă elevă de admirat este Adina Pescăruş, care a obţinut o menţiune la faza naţională de Biologie şi căreia i s-a adjudecat în avans un loc în cadrul Universităţii de Medicină din Tîrgu-Mureş, iar eleva Berekmeri Evelyn a obţinut o menţiune la faza naţională a Olimpiadei de Limba Germană.

16


17


EVENIMENT

ROTARY CLUB REGHIN ACŢIONEAZĂ ÎN SPIRIT DE PRIETENIE PENTRU COMUNITATE

C

eremonia de Chartare a primului “Club Rotary” din municipiul Reghin a avut loc la data de 27 octombrie, în prezenţa Guvernatorului Rotary District 2241-România şi Republica Moldova, Radu Popescu. Preşedintele fondator al ,,Rotary Club Reghin”, este omul de afaceri Mircea Oltean, care a strâns în primăvara acestui an un grup de 32 de membri pentru a-i transforma în “rotarieni” cu acte în regulă, fiind înregistraţi şi în Clubul Rotary Internaţional pentru zona Europa şi Africa. Selecţia s-a realizat dintr-un segment de oameni animaţi de prietenie şi înalt spirit civic, oameni de un deosebit profesionalism şi deschisi dialogului constructiv purtat în slujba comunităţii, hotărâţi să respecte, în primul rând, scopul Rotary care constă în dorinţa de a ajuta... “A servi, mai presus de sine”, a explicat Mircea Oltean. Ceremonia de chartare a strâns 130 de invitaţi rotarieni de la diverse cluburi din ţară, prieteni, cunoştinţe şi rude, prilej cu care au fost înmânate celor 32 de proaspeţi rotaratieni, Charta Rotary, certificatele de la Rotary International şi pinurile clubului, evenimentul finalizandu-se cu un moment artistic susţinut de Orchestra “Hora” a Casei de Cultură “Eugen Nicoară”. După semnarea Chartei de consfinţire a noului Club Rotary Reghin- România, semnată de preşedintele Rotary Internaţional Sakuji Tanaka, Guvernatorul Radu Popescu i-a felicitat pe cei 32 de membri noi cărora le-a reamintit că este o mare onoare să fii Rotarian, dar “...pentru a beneficia de acest statut trebuie să fii lider în domeniul tău de activitate şi să dai dovada unui înalt stil de etică. Membrii Rotary îşi dedică activitatea celor care au nevoie din comunitatea din care fac parte, dar bucuria este dată şi de faptul că în cadrul reuniunilor se întâlnesc cu prietenii. Nu poţi să fii membru într-un Club Rotary dacă nu eşti prieten cu ceilalţi membri ai Clubului”. În prezent în lume există aproximativ 1,2 milioane de Rotarieni, în mai mult de 29.000 de cluburi răspândite în 160 de ţări. inginer Mircea Oltean, fondatorul clubului

18


MULŢUMIM RADU ŢUCULESCU PENTRU „ARS MARIS” A ŞASEA OARĂ

EVENIMENT

C T

ea de-a şasea ediţie a Întâlnirilor Culturale „ARS MARIS”, desfăşurată în perioada 4-6 octombrie în municipiul Reghin, a fost un prilej de bucurie pentru iubitorii de cultură care, timp de trei zile au avut posibilitatea să participe la o serie de evenimente culturale de mare ţinută artistică. onul manifestărilor a fost dat de două vernisaje de mare valoare artistică: „Memorii afective”, prima expoziţie de grafică semnată de clujeanca de 25 de ani, Cristina Cătălina Cheşuţ, care a încercat să realizeze o hartă psihicogeografică şi o interpretare vizuală a trăirilor afective a senzaţiilor sale din trecut, urmată de expoziţia de pictură „Stejarul singuratic” a reghineanului Eduard Csupan. Pictorul reghinean a transpus plastic în 8 ipostaze stejarul singuratic al oraşului natal, cu ajutorul culorilor, simţurilor şi trăirilor interioare. Cele două vernisaje au fost secondate de vizionarea unui film despre care, scriitorul şi organizatorul întâlnirilor„ARS MARIS” Radu Ţuculescu, spune că este un “film de văzut”, pelicula fiind premiată la Karlovy Vari şi încă nemediatizată în România. Cei prezenţi în sală au urmărit o comedie spumoasă semnată de Robert Lakatos şi intitulată „Bahtalo”. Filmul prezintă peripeţiile unui ţigan care face o călătorie în Egipt. Sub egida aceloraşi întâlniri culturale, iubitorii de muzică bună şi poezie s-au putut delecta cu un concert extraordinar susţinut de Tiberiu Herdlicska & Friends care a inclus muzică clasică, café-concert, jazz şi chiar tango. Momentul a fost urmat de un recital poetic multilingv, susţinut atât de poeţi români, cât şi de oaspeţi străini, în principal traducători de literatură română în italiană şi cehă. Tânărul Danilo de Salazar din Italia şi mai experimentatul său coleg de breaslă Ladislav Cetkovsky din Cehia au fost răsplătiţi cu îndelungi aplauze pentru limba română vorbită impecabil şi pentru melodicitatea versurilor scrise de poeţi români pe care le-au tradus în limba lor şi le-au recitat în faţa publicului. Surpriza manifestării a fost lansarea cărţii de buzunar a scriitorului clujean Vasile Muste „Lupta cu Molcuţu” o cărticică de mini-proză de 76 de pagini, tipărită la Editura Grinta. Ca în fiecare an, Radu Ţuculescu a decernat Trofeul „ARS MARIS”, care se acordă celui mai bun dintre participaţi, în urma deliberării juriului, la această ediţie cel ales fiind Ladislav Cetkovsky din Cehia.

19

Radu Ţuculescu (născut în 1949, crescut la Reghin) este prozator, dramaturg, publicist şi traducător din limba germană. A absolvit Conservatorul „Gheorghe Dima”, secţia vioara. Dintre romanele publicate: Degetele lui Marsias (1985), Umbra penei de gîsca (1991), Povestirile mamei bătrîne (2006), Stalin cu sapa-nainte (2009). A publicat volume de proza scurta şi doua volume de teatru. A fost distins cu Premiul Cartea Anului (1995, 2009), Premiul „Radu Enescu” (2002) şi alte premii pentru proza. Este tradus în Ungaria, Rusia, Austria, Cehia, Elvetia, Franţa. În prezent, este realizator la TVR Cluj.


PORTRETE REGHINENE

Reghineanca Paula Rusu povestea într-un interviu că pe când avea 15 ani a vizionat un film despre o jurnalistă care realiza o superinvestigaţie. Atunci s-a hotărât că asta va face: jurnalism! A crezut în steaua ei şi a urmat Facultatea de Jurnalism din Cluj-Napoca, unde s-a străduit să îşi împlinească un vis: să devină un nume respectat în media. După terminarea facultăţii a urmat un periplu pe la mai multe televiziuni, răspunzând de fiecare dată aceloraşi provocări şi reuşind, tot de atâtea ori, să se întreacă pe sine, spre marea ei mulţumire şi bucuria noastră, a celor de acasă, care îi urmărim cu emoţie evoluţia profesională. Şi, aşa cum ne-a obişnuit, recent a spus „da” unei noi provocări, respectiv unui proiect îndrăzneţ numit ,,România TV” despre care Paula spune că ,,va rescrie traseul televiziunilor de la noi !”. Fără doar şi poate, Paula Rusu poate fi considerată un adevărat model al succesului în televiziune, motiv pentru care am provocat-o la un interviu în primul număr al revistei ,,Reghinul Nostru”, depre cum a ajuns o fată dintr-un burg săsesc să cucerească inimile a milioane de telespectatori.

JURNALISTA PAULA RUSU

Reporter: Te-ai născut într-un oraş fost burg săsesc, nici mare, nici mic, unde muntele îşi dă întâlnire cu câmpia şi unde apa mai are iz de cetină. Cum ai ajuns un jurnalist incontestabil tocmai în inima Bucureştiului? Povesteşte-ne traseul tău profesional! Paula Rusu: Visam de când eram elevă la Liceul “Lucian Blaga” din Reghin să ajung ziaristă. Mai greu a fost pâna cand mi-am convins profesorii că sunt „contaminată” cu „microbul” acestei meserii. La finalul facultăţii am ales să revin la Tîrgu-Mureş unde, am început cu două luni de voluntariat în Staţia PRO TV de acolo şi unde am petrecut apoi 7 ani, care au fost decisivi în formarea mea profesională. O întâmplare fericită mi-a adus o ofertă neaşteptată de la Antena 3. Vlad Petreanu, pe atunci redactor şef al staţiei de ştiri, m-a chemat la Bucureşti pentru a prezenta ştiri din oră în oră… Nu am negociat prea mult şi am plecat. Au fost 4 ani în care am învăţat politică mai mult decât orice şi am învăţat ce înseamnă să moderezi emisiuni cu invitaţi de toate felurile. Am dat şi niste bâlbe memorabile, pe care le găsiţi pe youtube dar, ce este cel mai important, am legat câteva prietenii frumoase. Însă, la un moment dat nu m-am mai regăsit în politica editoarială a postului şi am plecat. Pentru scurtă vreme am fost la TVR dar, această insitutuţie m-a convins în mai puţin de jumătate de an că e încremenită în timp. Şi dacă credeţi că presiu-

nile politice ar fi problema, vă spun că nu: problema televiziunii naţionale e blazarea celor care au puterea de decizie. Ca să muţi o hârtie dintr-o parte în alta ai nevoie de zile bune, ca să pun pe picioare un proiect de emisiune pe care l-am scris cu echipa mea în câteva zile, am avut nevoie de aproape două luni. Imaginaţi-vă că în prima zi în care am intrat în emisie şi am cerut regiei miscări de cameră, cadre noi, imagini în ferestre pe ecran, la sfârşitul emisiei era răscoală pe holuri. Ieşiseră colegii din regie revoltaţi că au mult de muncă pentru 45 de minute de emisie, dar până la urmă am făcut treabă bună împreună. Oricum, la sfârşitul anului 2011 postul Realitatea s-a rupt în două şi am primit o ofertă de la cei care aveau să îmi devină colegi şi mulţi dintre ei prieteni. M-am bucurat să revin la efervescenţa din presa privată, unde te baţi pentru punctul din audienţă, unde inventivitatea e premiată. ACOLO AM SCHIMBAT CURSUL ISTORIEI: VĂ MAI AMINTIŢI CONFLICTUL DINTRE PREŞEDINTELE TRAIAN BĂSESCU ŞI DOCTORUL RAED ARAFAT. S-A ÎNTÂMPLAT ÎN EMISIUNEA MODERATĂ DE MINE, RESTUL E ISTORIE RECENTĂ. Din nefericire, problemele financiare ale postului la care am muncit s-au înmulţit, iar problemele de management au intrat într-un lung şir de nerezolvări. Aşa am ajuns la Romania Tv, un colectiv care m-a primit cu braţele deschise, o echipă care cred eu va

20


INTERVIU CU PAULA RUSU SINGURA JURNALISTĂ DIN ROMÂNIA CARE A PRIMIT BINECUVÂNTAREA PAPEI IOAN PAUL AL II-LEA

21


PORTRETE REGHINENE

rescrie traseul televiziunilor de la noi. Eu zic să fiţi cu ochii pe noi, fiindca Romania Tv va ajunge în 2013 prima televiziune de ştiri din România. Dacă vreţi punem prinsoare... Rep: Nu mă prind, căci sunt convins că aş pierde... Şi totuşi, ai o reţetă pentru succesul tău? Suntem numai ochi şi urechi! P.R.: Cred că fiecare moderator are o reţetă personală ce nu se aplică la modul general. N-as putea fi Gabi Firea, o moderatoare pe care eu o apreciez deosebit, dar cred ca nici ea Paula Rusu, ca să glumesc puţin. Eu ştiu despre mine că sunt muncitoare, dar cred că am avut mereu şi un strop de noroc. Rep: Crezi cu tărie în profesia ta, se vede ,,cu ochiul liber”. În ce mai crede Paula Rusu? P.R.: În Dumnezeu, necondiţionat. Restul sunt detalii din viata noastră, cu faptele bune ori cu greşelile pe care le facem. Ceea ce eu cred că este important e să te străduieşti să nu faci rău, pentru că greutăţile vin singure fără sa le mai provocăm şi noi. Rep: În copilărie ai avut şansa să primeşti binecuvântarea Papei Ioan Paul al II-lea, cred că eşti singura jurnalistă din România care se poate lăuda

cu un asemenea privilegiu. Consideri că a fost predestinată întâlnirea ta cu Suveranul Pontif? P.R.: Cred că e binecuvantarea pe care am primit-o odată cu familia din care mă trag cu mândrie. Mama e nepoata Cardinalului Alexandru Todea, iar tata vine dintr-o familie greco-catolică foarte credincioasă. Datorită lor am ajuns la Roma în 1991, atunci când

Papa Ioan Paul al-II-lea l-a numit cardinal pe episcopul reghinean Alexandru Todea. Făra ei, eu nu aş fi nimic. Rep: Eşti o femeie frumoasă. Crezi că poţi fi un etalon pentru o tânără care vrea să îţi calce pe urme? Îţi “ajuţi” cu ceva frumuseţea? P.R.: Cred că nimic nu e mai relativ şi trecător ca frumuseţea fizică. Gandiţi-vă însă de câte ori aţi căutat prietenia sau măcar compania unei persoane vesele ori generoase. Cred ca astea sunt atributele adevăratei frumuseţi, iar dacă mai ai noroc şi de nişte trăsături plăcute, e perfect. Dar, numai un chip frumos, fără un caracter bun nu e o carte câştigătoare pe termen lung. Cât despre ingrijire, fac şi eu ce face orice femeie căreia îi pasă de cum arată, nimic special. Cred că pentru o femeie, îngrijirea e o formă de respect faţă de sine şi faţa de cei din jur. Rep: Când revii în Reghin, ce îţi place să faci prima oară? P.R.: Să mănânc ceea ce a pregătit mama. Orice, dar mai ales coca cu brânză, mălai sau prajitură cu smântână Rep: Ce dascăli ţi-au luminat adolescenţa? P.R.: Îmi amintesc cu drag de profesoara de limba română de la Şcoala Generală Nr.5, doamna Elena Suciu, de profesoara de geografie Mirela Igescu, care cred că a plecat demult din Reghin, îmi amintesc cu

22


groază de Costel Bozdoc, profesorul de matematică, un tânăr simpatic dealtfel, dar care preda o materie pe care atunci aş fi făcut orice pentru a fi ştearsă din orar. Toate acestea mi le amintesc cu o reală plăcere însă, cea mai dragă îmi este Hortensia Tarna, profesoara de română şi franceză, care a scos din generaţia mea oameni. Îi mulţumesc şi azi pentru acele vremuri. Rep: Care este anotimpul tău preferat? P.R.: Toamna, în curtea de la Reghin. Începe cu nectarine în pomul din curte, struguri, mere şi muuuulte flori şi frunze pastelate... Rep: Ce conotaţii are pentru tine cuvântul ,,prieten” ? P.R.: Prietenia, ce cuvânt mare! Am prieteni vechi şi prieteni noi, dar nu m-am gândit la o definiţie pentru că sunt selectivă şi nu m-am prea înşelat în prietenie. Am învăţat însă, să nu am aşteptări prea mari de la oameni. Ştiu sigur că prieteni imi sunt cei care au venit lângă mine la greu. Rep: Spune-ne câteva curiozităţi despre Paula Rusu pe care nu le ştiu decât cei care te cunosc foarte bine. P.R.: Colecţionez stilouri. Ca o curiozitate, nu pot să intru în emisiune fără o unealtă de scris şi aceea e siloul, care mă ajută să gândesc! Glumesc! Motivul e acela că atunci când vine breaking-news-ul peste mine, trebuie să am cu ce să notez, mai ales dacă vorbim de situatii grave, complicate. Rep: Ce schimbări ai observat în jurul tău de când ai devenit o persoană publică? P.R.: Cel mai des observ oamenii care se uită lung la mine pe stradă, în magazine. Însă nu e nimic deranjant. Pot spune că sunt situaţii în care uşile se deschid mai uşor, dar dacă uneori am mai scăpat de amenzile de circulaţie, am încasat punctele de avertisment cu multă seninătate... Pe cale de consecinţă, după un număr de puncte adunate, m-au sunat domnii de la Poliţia

23

Rutieră ca să îmi ceară permisul pentru o lună. Şi l-am dat! Cu aceeaşi seninătate! Rep: Care a fost cea mai bună perioadă din viaţa Paulei Rusu ca şi potenţial, suflet, trăire? P.R.: Cea mai bună perioadă? Hm, ar fi câteva, dar mai bine vă spun care a fost cea mai frumoasă perioadă: aceea a copilăriei. În şcoala generală mergeam la colindat de Crăciun cu colegii de clasă, mie una mi se părea magic. Însă, cel mai aşteptat moment pentru gaşca noastră era să ajungem la mine acasă. Pentru că tata era şofer de TIR la acea vreme, mama punea pe masă, pe lângă prăjituri şi sarmale, alune şi suc. Îmi aduc aminte cum îşi făceau colegii mei pacheţele cu alune pe care le luau cu ei, mai departe la colindat. Astea erau înainte de `89, evident! Rep: Când ţi-e dor de Reghin şi de locurile copilăriei cel mai mult? P.R.: Cred ca tot la Craciun, care e sărbătoare de familie. De asta nu lucrez pe cât posibil, de Crăciun… La părinţii mei în casă e magic de Crăciun, vin zeci de colindători, ne adunăm toate trei fetele: Alexandra, Lia şi cu mine. Anul acesta va fi şi bunica ce s-a mutat la noi. Mama găteşte SENZAŢIONAL, tata e o gazdă care scoate cele mai rafinate băuturi pe masa şi o grămadă de surprize, iar copiii din familie sunt fanii lui. Avem multă lume la masă, colindăm împreună. Împodobim un brad în casă şi unul în curte… Magie marca mama şi tata, Paul şi Felicia Rusu! Nici nu vă puteţi imagina de ce sunt în stare!


„SUNT PLĂCUT SURPRINS DE POPULARITATEA ACESTUI SPORT ÎN ROMÂNIA. ŢIN SĂ-L FELICIT PE GABI TONCEAN ORGANIZATORUL CAMPIONATULUI NAŢIONAL DE CULTURISM ŞI FITNESS PENTRU REUŞITA EVENIMENTULUI. AM RĂMAS EXTREM DE IMPRESIONAT DE PASIUNEA ŞI DĂRUIREA CU CARE CEI DE AICI SE IMPLICĂ ÎN PROMOVAREA BODYBUILDING-ULUI” MICHAEL KEFALIANOS MULTIPLU CAMPION INTERNATIONAL

GABI TONCEAN ADUCE LA REGHIN CAMPIONATUL NAŢIONAL DE CULTURISM ŞI FITNESS.

C

ampionatul Naţional de Culturism şi Fitness şi-a desemnat câştigătorii din acest an, la Reghin, datorită inimosului nostru concitadin, sportivul Gabriel Toncean. Într-o atmosferă primitoare şi sub privirile unui culturist de talie mondială, Michael Kefalianos, cei mai în formă sportivi s-au întrecut între ei şi pe ei însuşi, la 12 categorii. „Sunt plăcut surprins de popularitatea pe

care a ajuns să o câştige acest sport în România. Ţin să-l felicit pe Gabi Toncean pentru organizarea evenimentului. Am rămas extrem de impresionat de pasiunea şi dăruirea cu care cei de aici se implică în promovarea bodybuilding-ului”, a declarat Michael Kefalianos, câştigător al IFBB Mr. Europe Pro 2012. Prezenţa în sală a grecului, multiplu medaliat internaţional, cu peste 25 de distincţii câştigate în

24


ultimii 5 ani, a fost un motiv în plus pentru cei 63 de sportivi competitori de a-şi etala calităţile fizice, la cel mai înalt nivel. Prin această competiţie, Reghinul ajunge din nou pe harta oraşelor sportive, însă acest fapt nu ar fi putut fi posibil fără implicarea Primăriei municipiului Reghin, a Federaţiei Române de Culturism, a societăţii de pază LEX GUARD SECURITY şi a sponsorilor. Însă, cel mai mare merit îl are, cum am mai spus, Gabriel Toncean, care a dovedit din nou că este trup şi suflet pentru culturismul românesc.

25

„M-am luptat mult pentru organizarea acestui campionat. Reghinul e un municipiu care a dat de-a lungul vremii mulţi sportivi de performanţă şi mulţi campioni, chiar în acest domeniu. M-am implicat trup şi suflet ca toate să iasă bine şi mă bucur că a fost aşa. Aducerea la Reghin a unor sportivi de talie internaţională e felul meu prin care mulţumesc sportivilor participanţi, sponsorilor inimoşi şi publicului pentru susţinerea deosebită pe care mi-au acordat-o în realizarea acestui eveniment” a precizat Gabriel Toncean.


CITESTE PE WWW.REGHINULNOSTRU.RO UN INTERVIU IN EXCLUSIVITATE CU MICHAEL KEFALIANOS, MULTIPLU CAMPION INTERNATIONAL, INVITAT SPECIAL DE GABRIEL TONCEAN , LA CAMPIONATUL NAลขIONAL DE CULTURISM ลžI FITNESS

26


AQUASERV REGHIN LA RAPORT CU IONUŢ GABRIEL DUMITRACHE

T

MANAGERUL COMPANIEI

ânărul inginer mecanic Ionuţ Gabriel Dumitrache, născut în judeţul Prahova şi şcolit la Constanţa, a fost desemnat pentru a doua oară manager al sucursalei Aquaserv Reghin, în luna august a acestui an. Postura nu îi este străină iar în planurile sale de viitor este inclus profitul sucursalei din municipiu, gradul de mulţumire al angajaţilor şi oferirea de servicii de calitate clienţilor. Gabriel Dumitrache are 36 de ani, este tatăl a doi copii, iar în plan profesional se poate lăuda cu un CV impresionant. S-a mutat în comuna Petelea acum 7 ani pentru a fi alături de părinţii soţiei sale Andreea, profesoară de limba engleză în cadrul Grupului Şcolar „Lucian Blaga”. De atunci a rămas pe plaiurile mureşene unde încearcă să fie un cetăţean model care îşi pune în slujba comunităţii calităţile profesionale. Reporter: Ce puteţi spune despre obiectul de activitate al Sucursalei Aquaserv Reghin?

Ionuţ Gabriel Dumitrache: Sucursala Reghin a Companiei Aquaserv şi-a început activitatea oficial în anul 2010, când a şi preluat sistemul de canalizare şi de distribuţie a apei de la fostul operator RAGCL Reghin. Odată cu preluarea serviciului de către noi, s-au refăcut toate autorizaţiile de gospodărire a apelor, de mediu, abonamentele pentru furnizarea apei. Toate le-am refăcut de la zero. Societatea noastră se ocupă de

27

INTERVIU


INTERVIU furnizarea serviciului de apă potabilă şi canalizare, de asemenea canalizare pluvială, întreţinerea canalelor, a grătarelor de apă meteorică, realizează servicii de vidanjare şi alte servicii adiacente de avizare şi contorizare.

Rep.: Daţi-ne concret câteva eemple de investiţii pe care le-aţi făcut în Reghin de la preluarea serviciului de alimentare cu apă potabilă şi canalizare.

I.G.D.: În municipiul Reghin, la începerea operării din 2010, noi am preluat un sistem în care apa facturată către populaţie şi către instituţiile publice şi agenţii economici ajungea la un procent de 34% din totalul capacităţii de producţie a uzinei de apă şi am ajuns în luna octombrie a anului curent la un procent de 58% din capacitatea de producţie de apă care pleacă pe reţea contorizată. Este un procent de care suntem mândri, am redus pierderile ascunse, am înlocuit anumite tronsoane, am redat circuitului inelele Reghinului, pentru că, datorită unor defecte mai vechi, sunt zone unde vanele au fost blocate timp de 15 ani. Acelor vane le-am redat funcţionalitatea, asigurând astfel un circuit mult mai bun al apei, reducerea pierderilor, reducerea turbidităţii şi am îmbunătăţit calitatea apei prin schimbarea coagulantului, prin schimbarea sistemelor de distribuţie a componentelor din cadrul uzinei de apă şi nu în ultimul rând prin spălarea frecventă a filtrelor sau înlocuirea acestora, investiţii majore în condiţiile în care, credeţi-mă, doar nisipul cuarţos necesar schimbării unui filtru depăşeşte suma de 15.000 de lei.

SUCURSALA AQUASERV REGHIN DESERVEŞTE POPULAŢIA MUNICIPIULUI CARE ÎNSUMEAZĂ APROXIMATIV 31.000 DE LOCUITORI

Rep.: Aveţi o statistică oficială a investiţiilor efectuate anul acesta?

I.G.D.: Nu, pentru că aceste statistici se fac la final de an, dar pot să vă spun de exemplu că cea mai mare investiţie în serviciul de canalizare este o maşină de intervenţie care salvează canale, o autospecială de ultimă generaţie cu care cred că reghinenii deja s-au obişnuit. Rep.: Câţi consumatori deserveşte Sucursala Aquaserv Reghin?

I.G.D.: Sucursala Aquaserv Reghin deserveşte

545300 Reghin, jud. Mureº, str. Liliacului, nr. 10 Tel.:0265 523 497, Tel./Fax:0265 512 133, E-mail: info@jallux.ro

28


INTERVIU

populaţia municipiului cu alimentarea apei potabile şi cu serviciul de canalizare, care însumează aproximativ 31.000 de locuitori, la care se mai adaugă şi comunele limitrofe: Ideciu de Jos, Batoş, Lunca, Voivodeni, Breaza, Fărăgău, Petelea, Gorneşti, Solovăstru, Gurghiu. Rep.: Cum staţi la capitolul dotare în sucursala Reghin?

I.G.D.: Am preluat activitatea cu o serie de costuri foarte mari, necesare pentru dotarea adecvată cu utilaje performante. Am fost nevoiţi să ne dotăm sucursala cu toate utilajele şi accesoriile necesare, pentru a putea preveni pierderile de apă din sistemul de distribuţie. Acum avem în dotare o gamă vastă de utilaje, începând de la cele simple până la cele mai complexe, atât pentru reţeaua de alimentare cu apă cât şi pentru cea de canalizare. Încet-încet, de la an la an, ne-am dotat personalul cu echipament şi cu unelte noi şi profesionale, bineînţeles cu sprijinul colegilor noştri de la Tîrgu-Mureş. Vestea bună este că în acest an costurile au scăzut foarte mult în comparaţie cu anii 2010 şi 2011, când au fost necesare investiţiile în dotarea sucursalei. Rep.: Care este preţul unui metru cub de apă la Reghin în momentul de faţă ?

I.G.D.: Nu mai este un secret că şi Reghinul a aderat la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Aquainvest, în care s-au asociat 41 de municipii, oraşe şi comune şi, în concluzie, operatorul regional Aquaserv de la Tîrgu-Mureş vrea să implementeze până la sfârşitul anului 2013 un preţ unitar la serviciul de alimentare şi de canalizare. Preţul la metru cub de apă practicat în Reghin este cel mai mic din raza de operare a Companiei Aquaserv în judeţ, astfel că reghinenii

29

plătesc 2,49 lei pe mc la apă potabilă, 1,65 lei pentru canalizare, epurare, ape uzate-menajere şi 0,73 lei la canalizare ape pluviale, preţuri la care se adaugă şi valoarea TVA. Rep.: Ce obiective de viitor v-aţi mai propus să implementaţi la Reghin?

I.G.D.: Noi avem implementat prin contractul de finanţare POS MEDIU, extinderea sistemului de canalizare menajer cu lungimea de aproximativ 16 kilometri, cu cămine de vizitare şi de intersecţie în Reghin, plus reabilitarea Staţiei de epurare a Reghinului prin construirea unei noi trepte de epurare, treapta biologică. Valoarea proiectului este de 5,7 milioane de Euro, bani proveniţi din fonduri europene, sumă din care Compania Aquaserv a suportat cofinanţarea de 11% a proiectului. Staţia de Epurare a Reghinului a fost construită în 1970 şi a fost modernizată în anii 90, însă atunci nu a fost prevăzută cu o treaptă biologică pentru eliminarea fosforului din apele uzate conform noilor cerinţe ale Uniunii Europene. În concluzie, reabilitarea Staţiei de epurare se face momentan doar prin treapta mecanică, neexistând o treaptă biologică, rezultatul fiind îmbunătăţirea apelor ce se revarsă prin emisari în râul Mureş, ape de care beneficiază la rândul lor locuitorii din Tîrgu-Mureş şi, mai departe din Iernut şi Luduş. Totul porneşte de la Reghin, dacă noi avem ape curate şi celelalte oraşe, comune şi unităţi administrativ-teritoriale vor avea ape curate. Staţia de Epurare a Reghinului, la capacitatea actuală, nu reuşeşte să epureze decât jumătate din cantitatea de apă care intră în staţie. Ne dăm silinţa să avem o apă curată şi de aceea am început reabilitarea Staţiei de epurare, care este imperios necesară.


30


31


EVENIMENT

65 DE CUPLURI FELICITATE PENTRU CĂ AU ŞTIU SĂ ÎMBĂTRÂNEASCĂ FRUMOS ŞI SĂ ÎNFRUNTE GREUTĂŢILE VIEŢII

Corina Chiriac - unul din invitaţii speciali ai evenimentului. Este una din cele mai de succes soliste de muzică ușoară din anii ‘70 și ‘80.

TINEREŢE FĂRĂ BĂTRÂNEŢE LA REGHIN!

C

elebrul basm s-a transformat în realitate chiar în municipiul nostru, cu prilejul „Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice” când Sala de Festivităţi a Firmelor Gliga a găzduit întrunirea festivă prilejuită de această sărbătoare. Un număr de 65 de cupluri care au împlinit anul acesta 50 de ani de căsnicie şi alţi circa 800 de pensionari au aniversat, alături de gazdele lor primitoare - primarul şi viceprimarul municipiului precum şi deputatul Vasile Gliga - „Nunta de Aur a Reghinenilor”.

Î

ndrăgitul prezentator Octavian Ursulescu, fiu al Văii Chiherului precum şi tânărul actor tîrgumureşean Dan Rădulescu au destins atmosfera încă de la debutul manifestării, prin şarmul şi naturaleţea lor conferindu-i acesteia o notă familiară, de căldură şi bun gust. Nu s-au lăsat mai prejos nici orchestra „Hora” a Casei de Cultură „Eugen Nicoară” din municipiu, condusă chiar de directorul instituţiei Ion Conţiu, precum şi soliştii Doru Pop, Antoniu Rusu, Crişan Anuţa Toncean, Maria Neag, Gliga Dumitru, Cristina Fărcaş şi Corina Florea Covaciu, care au interpretat cele mai îndrăgite melodii populare ardeleneşti, cântece de petrecere, romanţe sau tangouri celebre. Iar cum la o asemenea petrecere surprizele se ţin lanţ, îndrăgita cântăreaţă Corina Chiriac i-a încântat pe cei prezenţi cu celebrele melodii din perioada anilor 70-80 precum „Trenul fericirii”, „Vino iubire înapoi”, O clipă de sinceritate” sau „Va veni o clipă”...

Mesajul cel mai profund adresat vârstnicilor a fost rostit de preşedintele Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Reghin, Stoica Leon care a caracterizat „Ziua Internaţională a Vârstnicilor” ca fiind un profund prilej de reflecţie a conduitei sociale a celor care au dat viaţă, au crescut şi au educat generaţiile actuale, fără însă a uita să concluzioneze că „...oamenii în vârstă din România sunt cei care au plătit cel mai scump tranziţia de la dictatura comunistă la democraţie”. Cele 65 de cupluri care au ştiu să îmbătrânească frumos şi să înfrunte greutăţile vieţii s-au bucurat de toată atenţia organizatorilor, din partea cărora,

32


alături de felicitările adecvate momentului, au primit câte o diplomă de căsătorie aniversară, un buchet de flori şi un tort de mireasă „După o jumătate de secol sau mai bine, se cuvine a celebra această legătură pe care doar Dumnezeu a putut-o face atât de trainică între aceste cupluri minunate. M-au emoţionat profund pentru frumuseţea cu care au îmbătrânit şi pentru felul cum au înfruntat viaţa. Să vezi atâţia oameni înţelepţi pe metru pătrat într-o sală înseamnă foarte mult. Sinceritatea acestor oameni m-a impresionat la superlativ, sunt pensionari şi nu vin să îţi ceară locuri de muncă, apartamente sau alte favorur ci, se bucură pur şi simplu că în aceste vremuri de austeritate am găsit resursele financiare şi timpul necesar pentru a-i primi şi a le prilejui bucuria de a petrece câteva ore împreună” a declarat deputatul Vasile Gliga. Nu au fost uitaţi nici vârstnicii care sunt instituţionalizaţi la Căminul de Bătrâni din Reghin şi care au primit 80 de torturi din partea organizatorilor. „Sunt extrem de fericită că şi în acest an suntem împreună. Am început în urmă cu cinci ani cu 100 de vârstnici şi azi am sărbătorit aproape 900 de persoane. Îmi pare rău de cei care nu mai sunt printre noi şi mă bucur că din cei care mai trăiesc ne-au onorat cu prezenţa aproape toţi care sunt sănătoşi… Vârstnicii Reghinului merită respect, stimă şi toată preţuirea noastră”,

33

Doru Ursulescu - prezentatorul evenimentului


ROADELE TOAMNEI SCOASE LA IVEALĂ DE ZIUA RECOLTEI LA REGHIN

C

onform tradiţiei, anual, în prima sâmbătă a lunii octombrie, gospodarii autentici din zona Reghinului îşi dau întâlnire pe platoul din faţa fermelor Gliga, la ieşirea din municipiul Reghin, pentru a trage linie anului agricol aproape încheiat şi a sărbători împreună „Ziua Recoltei”!

A

nul acesta, sărbătoarea – aflată la a a XI – a ediţie - a avut un plus de strălucire datorită unei călduroase zile de toamnă, motiv pentru care, platoul pe care s-a desfăşurat această frumoasă sărbătoare a bogăţiei şi a muncii a fost

34


tranzitat, în mai puţin de 10 ore, de un număr record de circa 15.000 de spectatori şi cumpărători. Peste 10.000 de sarmale şi aproape tot atâtea kilograme de mere au fost puse la “bătaie” de inimoşii organizatori ai evenimentului – cine alţii decât Primăria municipiului Reghin şi deputatul Vasile Gliga – iar numeroşi producători şi-au arătat măestria în cadrul târgului expoziţional de produse agricole, a cărui valoare a căpătat cu totul alte dimensiuni în aroma delicateselor preparate de cele 14 echipe de gastronomi intrate în competiţia culinară, care au primit materia primă din partea organizatorilor şi s-au străduit să dea viaţă celor mai gustoase porţii de gulaş, sarmale, clătite şi gogoşi. Peisajul a fost completat de standurile cu producţia de toamnă ale producătorilor din Reghin şi din împrejurimi, care şi-au prezentat oferta de sezon la fructe, legume, brânzeturi, must, vin sau miere de albine. Pe lângă cântec, joc şi voie bună, bucate tradiţionale şi parada portului popular, “Ziua Recoltei” din acest an şi-a respectat şi componenta socială, ca şi la ediţiile anterioare, fiecare pensionar primind gratuit din partea organizatorilor 6

kg de mere delicioase, alături de o porţie de mâncare tradiţională la alegere, pe care au putut-o servi în aer liber, în timp ce urmăreau spectacolul artistic. Este greu să redăm în câteva rânduri bucuria sufletească trăită de toţi participanţii la această întâlnire de suflet, dar nu putem ignora nici faptul că manifestarea a purtat şi amprenta timpurilor prezente, în mijlocul oamenilor harnici şi chiar sfătoşi „pe alocuri” făcându-se remarcate numeroase personalităţi locale, de la primarul municipiului Reghin, doamna Maria Precup, până la preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, iar steagul UE a fluturat albastru în soare, alături de tricolor, atent puse într-o evidenţă discretă dar fermă, de amfitrionul întregii manifestări, deputatul de suflet al municipiului Reghin, cu ramificaţii pe Valea Gurghiului şi a Mureşului Superior, Vasile Gliga care, iată, găseşte timp şi resurse pentru a demonstra tuturor celor ce vor să vadă şi să audă, că suntem stăpânii unor îndeletniciri ancestrale care, prin funcţionalitate şi rezultate ne vor permite să facem faţă cu bine exigenţelor europene.

CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE WWW.REGHINUL NOSTRU.RO 35


36


FIŢI FRUMOASE, DOAMNELOR !

A

lina Toncean nu şi-a propus niciodată să înece lumea în nectar. Ea însăşi este un energizant puternic prin felul ei de a fi, prin naturaleţea şi rafinamentul pe care le emană chiar de la primii paşi pe care îi faci în salonul ei de înfrumuseţare, inspirat denumit „DIVA”, din cartierul reghinean Iernuţeni. Şi, pentru că „DIVA” nu poate fi decât „esenţa frumuseţii”, numeroase reghinence – şi nu numai – îi trec pragul frecvent, iar rezultatele sunt mai mult decât evidente. Fie că este vorba de cosmetică, manichiură sau masaj, „DIVA” oferă remedii şi soluţii garantate pentru toate gusturile şi pretenţiile iar Alina şi cele şase „dive” angajate ale salonului, specializate pe diferite servicii cosmetice se străduiesc, cu mult succes dealtfel, să le ofere doamnelor exact ceea ce îşi doresc de la ele. „Frumuseţea este un dar de la Dumnezeu pe care noi, femeile, îl primim pentru merite neştiute şi de aceea suntem datoare să păstrăm şi să preţuim cum se cuvine acest cadou”, susţin la unison aceste magiciene ale

MAGAZIN

frumuseţii care ţin pasul cu tot ce e nou în domeniu. Astfel, la „DIVA” ai parte nu numai de îngrijire igienică a feţei, ci şi de terapii de întreţinere sau regenerare a pielii sau de machiaje semipermanente cu tatuarea sprâncenelor, care redefinesc şi pun într-o lumină avantajoasă liniile feţei. Ori, odată rezolvat acest aspect, se impune de la sine căutarea unui „look” potrivit şi alegerea celei mai „trendy” coafuri, alături de o manichiură sau pedichiură pe măsură, operaţiuni pentru care, la „DIVA” eşti pe cele mai sigure mâini. Salonul mai oferă şi servicii de masaj şi bronzare organică, unde doamnele şi domnişoarele pot opta între masajele de modelare sau cele anticelulitice sau apela la servicii de bronzare organică şi împachetări în termocuvertă.

N

umeroasele cursuri de specialitate pe care Alina, amfitrioana acestei veritabile oaze de linişte şi relaxare, le-a făcut de-a lungul anilor, tinereţea şi talentul care îşi dau mâna într-o armonie perfectă cu perseverenţa şi profesionalismul, au ajutat-o să devină una dintre cele mai bune cosmeticiene din oraş. Să nu mai vorbim de faptul că, Alina are în portofoliu şi câteva participări la seminarii de make-up cu Maria Păuna şi Antonia Rondelli, de la care a învăţat cum să păşească în lumea frumuseţii, prezentînd apoi, la rândul său, cu prilejul celor mai importante târguri de nunţi din Tîrgu-Mureş şi Reghin, modalităţile prin care se poate ajunge model pentru o zi, sau model de viaţă pentru devenirea unei alte vieţi. Părăsesc salonul „DIVA” încărcat de o energie debordantă, pecetluită şi de micul părculeţ din faţa acestuia, viu colorat şi bine îngrijit, mirobolantă carte de vizită a bunului gust şi privesc cu multă atenţie la toate femeile de pe stradă pe care le întâlnesc, soptindu-le cu sufletul: fiţi frumoase, doamnelor! VEZI POZE SI AFLA DETALII SUPLIMENTARE PE WWW.REGHINULNOSTRU.RO

37


38


39


40


Reghinul Nostru