Revista Reghinul Nostru by reghinul nostru

reghinulnostru.ro

PAULA vrea să trăiască!

Împreună o putem

aula are 25 de ani şi suferă de leucemie acută mieloblastică. A fost diagnosticată cu această boală în toamna anului trecut. De atunci, a făcut citostatice regulat pentru a evita o metastază a cancerului și se luptă cu în continuare cu boala. A rezistat cu brio curelor îngrozitoare de chimioterapie, pentru că se încăpăţânează să trăiască. Chiar dacă are doar 1,55 cm înălţime şi cântăreşte 40 de kg, Paula nu se lasă doborâtă de boală, are nevoie de un transplant şi încă nu a găsit un donator compatibil 100% . Dar speranţa moare ultima…

aula s-a născut într-o familie de muncitori din satul Morăreni, a crescut într-o familie cu 9 fraţi, fiind mezina familiei Albu. A abandonat şcoala în clasa a XII-a pentru a merge la muncă în străinătate, pentru a-şi ajuta mama. A învăţat de la o vârstă fragedă cât de greu se câştigă banii prin străini. Dar nu s-a plâns niciodată pentru că a fost năpăstuită financiar. În urmă cu trei ani, Paula şi-a fracturat bazinul şi s-a ales cu o tijă metalică în picior, în urma unui accident de circulaţie. A suportat chinurile și a luptat să se vindece. După ce şi-a revenit, a luat din nou calea străinătății. A plecat din nou la muncă în Italia ca ospătar, într-o staţiune turistică în Italia în zona La Guarda. A muncit acolo timp de aproape 6 ani câte 8 luni ca sezonieră şi venea acasă în fiecare concediu. Visul ei era să îşi continue seralul şi apoi să îşi definitiveze studiile universitare. Sosită acasă în ţară, în toamna anului trecut, a început să se simtă tot mai rău. O serie de dureri gingivale şi abdominal nu îi dădeau pace, motiv pentru care şi-a făcut o serie de analize medicale în cadrul spitalului ,,Eugen Nicoară”, din Reghin, unde a fost suspectă de leucemie acută mieloblastică.

n scurt timp starea de sănătate i s-a alterat şi a ajuns la urgenţă la Spitalul Clinic Judeţean din Târgu-Mureş, la compartimentul de Hematologie. De data aceasta, diagnosticul a fost clar: leucemie acută mieloblastică. Medicii hematologi i-au administrat tratamentele existente în spitalul judeţean însă investigaţiile ce urmau şi tratamentele chirurgicale care ar salva-o pe Paula nu puteau fi realizate în ţară. Familia a înţeles că şansele de viaţă a Paulei cresc dacă reuşesc să o interneze într-o clinică din străinătate şi au făcut toate diligenţele posibile pentru a o putea transfera pe fica lor în Italia, ţară în care a muncit lega. În urmă cu trei săptămâni, tânăra a internată în Roma, la Institutul de Tumori ,,Sfânta Elena”. Vestea proastă este însă, că din cei opt fraţi ai săi nici unul nu este compatibil 100%, pentru transplantul de celule stem. Se caută în continuare donatori neînrudiţi! reghinulnostru.ro

m ajuta! Paula inainte de a fi diagnosticata cu leucemie acuta mieloblastica

DE REŢINUT: Dacă este compatibil cu un bolnav, donatorul va fi supus unui tratament pentru ca celulele stem din măduva osoasă să migreze către sângele periferic. Pe venă se montează un cateter care este conectat la un aparat care seamană cu cel dializă. Procedura nu durează mai mult de două ore şi este fară riscuri pentru donatori.Celulele stem hematopoetice extrase din organism se refac în câteva zile.

evista ,,Reghinul Nostru” face un apel umanitar către cititorii care nu pot fi indiferenţi la suferinţa semenilor noştri. Mână de la mână, cu puţină bunăvoinţă şi solidaritate, împreună putem ajuta fiecare dintre noi, familia Albu, pentru ca fiica lor, Paula Andreea, să supravieţuiască. Leucemia acută este un tip de leucemie care este foarte agresivă, progresează foarte repede şi durata de supravieţuire fără tratament este foarte scurtă, în care celulele albe afectate proliferează foarte repede. Leucemia acută mieloidă afectează celulele albe de tip mieloid. Pentru cei interesaţi să ajute familia Albu, o pot face apelând la numărul de telefon: 0746-192-734 sau depunând orice sumă de bani în contul deschis la sucursala Banca Transilvania: RO94BTRLEURCRT0242030301-Euro, sau în contul: RO47BTRLRONCRT0242030301-LEI, persoană de contact (sora), Szente Olimpia.

cuprins “Silva” Reghin prima fabrică din România care a făcut export de bere...........................pag.7 Zilele Bibliotecii “Petru Maior”........pag.15 Oppidum Privilegiatum Regun - năvălirea tătarilor la Reghin .............................pag.17 Gala sportului reghinean - premianţii anului 2013...........................................pag.20 Teatrul prinde din nou viaţă.........pag.26 Peste 4 milioane de instrumente produse in 63 de ani de Hora SA..............pag.27 Emese Ardelean s-a intors la prima ei dragoste: radio-ul.............................. pag.37

reghinulnostru.ro

“Silva” Reghin prima fabrică din România care a făcut export de bere Revista ,,Reghinul Nostru” începe un serial intitulat ,,Industria de altădată a Reghinului”, legat de fostele întreprinderi ale municipiului care înainte de 1989 aduceau venituri considerabile urbei, ofereau locuri de muncă stabile şi dădeau plus-valoare Reghinului. Dedicăm primul episod Intreprinderii de Bere, un brand al locului şi vă relatăm un scurt istoric al berii ,,Silva” care a început în municipiul nostru în urmă cu 40 de ani. dacă aveţi şi dumneavoastră propuneri de subiecte sau materiale ce consideraţi că au o importanţă deosebită pentru oraş ne puteţi contacta la numărul de telefon: 0747 709 431 (robert matei)

reghinulnostru.ro

reportaj

storia berii “Silva” a început odată cu înfiinţarea primei fabrici de bere pe strada Gurghiului. Conducerea de atunci a fabricii şi-a propus obiective economice şi de bună gospodărire deosebit de mari şi au reuşit în cele din urmă cu multă determinare să scrie prima filă în domeniul berii din Reghin dezvoltând o fabrică modernă, cu utilaje noi care producea bere de cea mai bună calitate. “Silva” Reghin a devenit prima fabrică din România care a făcut export de bere

acă la început Silva era produsă în cantităţi limitate şi cu ingrediente premium importate din Cehoslovacia...berea de Reghin a ajuns în scurt timp o băutură foarte apreciată în afara graniţelor ţării, “Silva” Reghin a devenit prima fabrică din România care a făcut export de bere. După 1989 berea Silva a devenit disponibilă şi la nivel regional şi naţional printr-o reţea selectă de distribuitori. Astăzi clădirile fostei fabrici aparţin firmei Maviprod. Spaţiile clădirii au fost dezafectate de primul cumpărător al fabricii, o firmă austriacă, şi

lăsate în paragină. O parte din corpurile de clădire au fost refăcute de familia Oltean şi sunt închiriate unor firme care oferă locuri de muncă şi fac producţie în diferite segmente de piaţă. in păcate însă privatizarea fabricii de bere prin metoda MEBO a sărăcit municipiul cu unul dintre cele mai vândute produse din lume, care era o gură de oxigen pentru bugetul local, în timp ce unii speculanţi au dat un mare tun. Silva a fost una dintre cele mai gustoase beri din România şi cea mai favorită bere brună, tare şi faină ca şi o pădure din Ardeal şi nu ar fi fost deloc rău să avem o fabrică de bere acum când România a ajuns cel de-al şaselea producător de bere din Europa.

Cum s-a născut berea la Reghin?

tiu că era o vreme când Silva era mama şi tata berii din România, fabricată la Reghin. Nu era terasă prin oraşe care să nu aibă umbrele cu Silva. Pe vremea aceea Silva era lux şi nu vorbesc de berea neagră, ci de bere blondă premium. Toţi consumatorii acestei băuturi alcoolice slabe, spumoase, obţinută prin fermentarea unei infuzii

reghinulnostru.ro

reportaj de malţ şi flori de hamei îi recunoşteau valoarea. Însă parcă pe vremea aceea oamenii aveau încă sentimentul de apartanenţă la oraş, erau patrioţi locali şi se mândreau cu produsele făcute de oameni pe care-i cunoşteau...azi din păcate parcă respectul s-a transformat în invidie şi ură. Dar cum s-a născut Berea la Reghin?

cum s-a născut Berea la Reghin?

osta Fabrică de Bere din municipiu a fost înfiinţată prin HCM. NR.1052/9.09.1972 cu denumirea, Întreprinderea de Bere Reghin” şi funcţiona în subordinea Centralei Berii, Spirtului şi Amidonului Bucureşti, având ca obiect de activitate producerea de bere şi malţ. Capacitatea proiectată a fost de 200.000 de HL de bere şi de 11.000 de tone de malţ anual. Conducerea Întreprinderii de Bere Reghin a fost numită de către Centrala Berii Spirtului şi Amidonului Bucureşti. Prima conducere a fabricii era compusă din: director Cădar Mihăilă, inginer şef:

Time Aurel, contabil şef Moldovan Ioan Dumitru şi diriginte de şantier Eugen Puia. Conform directorului Cădar Mihăilă, construcţia Întreprinderii de Bere Reghin, a început în luna decembrie a anului 1972 şi a fost pusă în funcţiune doi ani mai târziu în lună martie, fabrica de bere şi tot în lună martie dar un an mai târziu în 1975 s-a dat în folosinţă fabrica de malţ. a punerea în funcţiune, întreprinderea a produs patru sortimente de bere, iar în perioada următoare a mai introdus două sortimente noi. O parte din utilajele pentru dotarea fabricilor au fost importate din Germania, iar altele au fost realizate în ţară. Probele mecanice şi tehnologice la punerea în funcţiune şi atingerea parametrilor proiectaţi s-a realizat cu asistenţă tehnică a furnizorilor de utilaje. Un merit deosebit l-a avut conducerea întreprinderii şi colectivul de muncă în realizarea indicatorilor de plan şi în mod deosebit a celor de calitate. Întreprinderea a participat la mai multe târguri şi concursuri naţionale şi internaţionale unde s-a confruntat cu marii producători de bere din Europa.

utilajele pentru dotarea fabricilor au fost importate din Germania

nsă la toate concursurile la care a participat, sortimentele de bere a Reghinului au fost clasificate pe primele locuri. Un alt amănunt demn de menţionat este faptul că în toată perioadă, de la înfiinţare şi până în anul 1990, întreprinderea a produs bere la capacitate în tot cursul anilor însă nici în aceste condiţii nu puteau de multe ori satisface solicitările pieţei. În lună martie

reghinulnostru.ro

10 1979 se reorganizează conducerea întreprinderii prin schimbarea statutului de funcţii în comitetul director. Întreprinderea de Bere a funcţionat cu un număr de angajaţi care a variat între 330 şi 380 de persoane iar producţia anuală varia între 230.000 şi 250.000 de hectolitri.

La Reghin se produceau 10 sortimente de bere

onform ultimului director al Fabricii de Bere Reghin, Moldovan Ioan sortimentele de bere produse local erau în număr de 10 sortimente: - berea blondă la butoi avea o concentraţie de alcool de 12%, - berea blondă la sticlă 12% alc. - berea blondă Sovata oscila între 13 şi 4,5 %, - berea blondă Mureşeana varia între 17% şi 5%, - berea blondă Lăpuşna între 17% şi 6% alc., - berea blondă Bucegi între 12% şi 4,5% alc., - bere blondă Fortuna între 12,5% şi 4,5% alc., - berea blondă Silva între 12% şi 5% alc., - berea brună Silva între 12% şi 5% alc. - regina berii blonde ,,Regun” varia între 12% şi 5% alcool.

n urma evenimentelor din decembrie 1989 Întreprinderea de Bere Reghin a suferit o reorganizare potrivit Hotărârii Guvernului Nr. 1353/27 decembrie 1990 în Societatea Comercială, “Silva” SA, preluând integral patrimoniul acesteia. În perioada 1989 şi 1995 s-au realizat în cadrul întreprinderii investiţii constând în modernizarea proceselor de producţie şi majorarea capacităţii fabricii de bere de la 200.000 la 400.000 hl anual. În anul 1993 se realizează o majorare de capital prin ofertă publică de subscriere de acţiuni. Doi ani mai târziu se realizează privatizarea societăţii, Silva” reghinulnostru.ro

reportaj prin metoda Mebo. În anul 1998 acţionarii SC. Silva SA au vândut societăţi pe acţiuni BRAU-UNION AG, în totalitate acţiunile pe care le deţineau astfel că societatea austriacă a devenit proprietarul SC Silva SA Reghin.

Scurt istoric al Fabricii de Bere Reghin În 1972 a apărut pe piaţă prima bere produsă la Reghin, numită “Mureşeana”, iar în 1974 a fost lansată berea “Silva”, superioară calitativ celeilalte mărci. Anul 1976 aduce primul export de bere, astfel primele sticle de bere de Reghin, marca “Silva”, iau calea exportului în Italia. Conform unor declaraţii ale fostului inginer tehnolog al fabricii Virgil Mailat oferite într-un interviu pentru revistă, “Business

reghinulnostru.ro

Magazin” în martie 2008, preciza faptul că însuşi preşedintele ţării era fan al berii din Reghin.

“

Îi plăcea lui Ceauşescu berea de la noi. Astfel că, ori de câte ori voia conducătorul ţării bere, securiştii veneau la fabrică din Reghin şi urmăreau fiecare mişcare a celor care o produceau. „La un moment dat, a trebuit să mă mut şase luni la Scorniceşti ca să fac bere pentru Ceauşescu. Evident, tot sub supravegherea Securităţii. Voia să bea bere Bucegi, făcută doar pentru el “, a mai precizat Virgil Mailat. În perioada anilor 1980-1989 întreprinderea avea următoarea structură de organizare: Fabrica de fierbere, Fabrica de îmbuteliere, Fabrica de malţ, serviciu mecanic şef, laborator, activitate de transport, serviciile tehnico-administrative şi financiar contabilitate, secţia de ape minerale Stânceni şi cantină care deservea angajaţii întreprinderii. În

1995 o nouă linie tehnologică a fost pusă în funcţiune la “Silva” Reghin.

Capacităţile de producţie ajungeau la 50 milioane de litri anual. În anul 1998 pachetul majoritar al acţiunilor “Silva” Reghin a fost achiziţionat de Brau Union România SA, filiala română a concernului austriac “Brau Union”, unul dintre liderii europeni ai pieţei de profil. În acelaşi an austriecii de la BBAG la Reghin au înfiinţat societatea Brau Union România, firmă care, pe parcurs a mai achiziţionat încă 6 fabrici de bere din România, devenind liderul pieţei autohtone. Toate secţiile de producţie a berii de la societatea, Silva” Reghin au fost închise de la 1 februarie 2004, conform unei decizii a concernului Brau Union, luată în luna august a anului 2003. Directorul tehnic al fabricii de la Reghin, Ionasia Lăurean, declara în acel moment că în urma acestei măsuri, au fost disponibilizate peste 160 de persoane, cei vizaţi primind salarii compensatorii.

Cadar Mihaila fostul director al fabricii de bere in luna martie a anului 2014 va implinii 90 de ani

SILVA ISPITA BLONDĂ Brau Union a relansat berea Silva printr-o campanie ce ne invită să redescoperim spiritul Transilvaniei. Acum se produc două tipuri de bere sub brandul Silva: Silva Original(bere blondă) şi Silva Dark (bere neagră). Robert MATEI

reghinulnostru.ro

De 34 de ani

Biblioteca ,,Pet aniversează ,,Zi

n această lună, la Reghin, se va desfăşura cea de-a 34-a ediţie a Zilelor Bibliotecii, eveniment organizat anul acesta de Primăria Municipiului Reghin, Consiliul Local, Biblioteca municipală ,,Petru Maior”, în parteneriat cu Muzeul Etnografic. Astfel, în perioada 24 februarie – 1 martie, vor avea loc concursuri de creaţie, festivităţi de premiere, tradiţii populare maghiare, spectacole, lansări de carte, vernisaje, întâlniri cu scriitori şi chiar un simpozion naţional intitulată sugestiv ,,Petru Maior şi prietenii”.

,,Zilele Bibliotecii” încep în 24 februarIE

ilele Bibliotecii vor debuta în data de 24 februarie 2014, ora 17, cu un eveniment dedicat secţiei copii pentru clasele V-VIII, utilizatorii de limba maghiară, unde secţia împrumut adulţi organizează, un concurs de desen cu tema obicei popular “Farşang”, coordonat de bibliotecara Grama Imola. În data de 25 februarie sunt invitatate la ,,Zilele Bibliotecii”, două personalităţi Emil Străinu şi Angela Socolean. Emil Străinu este, general român, autor, inventator, specialist în radiolocaţie şi doctor în război geofizic. Angela Socolean este realizator de emisiuni ştiinţifice şi spirituale la TV Bistriţa, şi împreună vor fi amfitrionii unei conferinţe intitulată “România pământ binecuvântat”.

reghinulnostru.ro

tru Maior” reghin Zilele Bibliotecii”

reportaj

n data de 26 februarie Biblioteca ,,Petru Maior” organizează, o întâlnire metodică zonală, cu bibliotecarii publici, la care şi-a anunţat prezenţa dr. ing. Melania Suciu, bibliotecar metodist, din cadrul Bibliotecii Judeţene Mureş. Întâlnirea metodică va cuprinde atât expuneri cât şi dezbateri care pun în valoare rolul bibliotecilor şi al bibliotecarilor în comunitate. „Întâlnirile profesionale, participările în cadrul conferinţelor, schimburile de experienţă şi dezbaterile au rolul de a lărgi şi aprofunda viziunea asupra profesiei de bibliotecar, oferindu-ne totodată dimensiunea corectă a propriilor performanţe şi a direcţiilor unde trebuie să aducem îmbunătăţiri”. a declarat directorul Biblioteci ,,Petru Maior”, Sorina Bloj. Aceasta a mai precizat faptul că în 27 februarie, la filiala bibliotecii din cartierul Apalina, va fi prezentat ,,Programul Biblionet”, se va rula un film documentar cu tema ,,Farmacia din grădina bunicii” şi nu în ultimul rand vor fi premiaţi cei mai fideli cititori ai filialei.

Conferinţă Naţională ,,Petru Maior” la Reghin În intervalul, 28 februarie şi 1 martie, Primăria Municipiului Reghin, Consiliul Local, Biblioteca Municipală ,,Petru Maior”, în parteneriat cu Muzeul Etnografic şi Departamentul de Istorie, Arheologie şi Muzeologie din cadrul Universităţii ,,1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia”, organizează Conferinţa Naţională cu titlul ,,Petru Maior şi prietenii”. ,,S-a implicat în organizarea acestui eveniment important pentru comunitatea noastră, conf. univ. dr. Laura Stanciu, din cadrul Universităţii ,,1 Decembrie 1918”, care este reghineancă de origine şi vrem ca, excelenţa tinerimii din Reghin, să se implice în acest simpozion. Sunt foarte mulţi tineri reghineni pasionaţi de istorie, care au doctorate şi ocupă funcţii importante în instituţii de profil, la Bucureşti, Alba-Iulia, Cluj-Napoca sau Târgu-Mureş, şi dorim să se întoarcă acasă pentru a susţine acest simpozion care vrem să îl facem o tradiţie şi care să se organizeze acasă în Reghinul nostru, odată la doi ani” a precizat Sorina Bloj, directorul Bibliotecii municipale. reghinulnostru.ro

Oppidum Privilegiatum Regun 1330-1

- Năvălirea tătaril

ppidum Privilegiatum Regun 1330-1541 Decanatus Pluuia 1330-1427. Năvălirea tătarilor, cu toate că a fost de o violenţă nemaiauzită, nu a avut urmări tragice asupra ţărilor de munţi. Asupra Ungariei cât şi a Transilvaniei, năvălirea tătarilor nu a produs alt efect decât cel al năpustirii unei uriaşe bande de hoţi ce a avut urmări fatale pentru generaţia peste care a trecut, nu însă urmări istorice pentru generaţiile următoare.

etrăgându-se năvălitorii, Ungaria, Transilvania şi celelalte regiuni anexe îşi reveniră în fire, oamenii s-au întors la locuinţele lor, la fel şi reghinenii, şi cei din jur se apucaseră de refăcut acolo unde barbarii dărâmaseră, de zidit aşezările cele distruse şi curând se întregi iarăşi firul vieţii întrerupte.

Năvălirea tătarilor a fost de o violenţă nemaiauzită

pe Dealul Cetăţii. Această nouă parcelare a fost bine aleasă şi gândită în perspectiva dezvoltării localităţii, urbanistic, dar şi pentru a evita posibilele inundaţii sau zonele mai puţin favorabile lărgirii, precum străzile Gh. Doja, fost ,,Stradă Laterală”-Seitengasse-Oldal-utca sau străzile ,,Sării”-Salzgasse-Sos-utca şi ,,Stdionului”, fosta ,,Strada a Şcolii”-Schulgasse-Iskola-utca. Lărgirea spre această zonă se face mult mai târziu. Năvălirea tătarilor a dus la reîmpărţirea oraşului

ucleul localităţii, în felul acesta, îl formează parcelele dinspre vestul pieţei, adică cel situat între străzile ,,Spitalului”, fosta ,,Strada Nouă”-NeuegasseUj-utca, Strada Averescu, Petofi şi ,,Strada Mihai Eminescu”, fost

Reghinul se reface repede, populaţia este reaşezată, hotarul iniţial al localităţii a fost reîmpărţit. Au fost create parcele noi în jurul unui spaţiu ce avea să devină piaţa principală –Marktplatz-azi ,,Piaţa Petru Maior”, în afara parcelelor de început din jurul şi de

reghinulnostru.ro

1541

lor la reghin ,,drumul Dedradului”, până la limita parcului central de astăzi unde se va dezvolta o nouă aşezare. Între timp, parcelarea s-a extins şi între străzile ,,Spitalului” şi ,,strada George Coşbuc”, fosta stradă Kessel, până la strada ,,Pictor Grigorescu”- fosta Schobelgasse, cu faţada construcţiilor spre strada ,,Mihai Viteazul”, porţiunea ,,Strada Medie”- Mittelgasse-Kozep ut.

arcelarea s-a făcut organizat în forme regulate, aproape egale, de până la trei arii, ce lasă în faţa construcţiilor o zonă largă în formă de careu. În acest spaţiu, aproape pătrat, se va dezvolta Piaţa Mare, unde se va ,,scrie” istoria oraşului în multe perioade ale devenirii. După aceeaşi organizare se va contura artera principală ,,Mihai Viteazu” formată, în timp, din trei segmente: Strada Medie-Mittelgasse-Kozep utca, de la intersecţia cu ,,Strada Coşbuc” până la întâlnirea cu ,,Strada Dealului”-Berggase-Hegy utca, fosta ,,Strada General Gherescu”, în sus, şi ,,Strada Liliacului”-UnterekapellengasseAlsokapolna-utca, fosta stradă ,,Miron Costin” din perioada interbelică- în jos. În acest loc a

reghinulnostru.ro

fost Podul Temniţei, deoarece secole la rând aici a fost închisoarea oraşului, sub care trecea un pârâu a cărui albie este şi astăzi. În cazul unor ploi torenţiale, apele se scurg de pe deal, dinspre Pădurea Rotundă prin această albie şi se varsă în Canalul Morii, lângă ,,Cartierul Libertăţii”.

elelalte două segmente ale străzii au fost Strada Crucii-Kreuzengasse-Keresztutca până în dreptul bisericii romano-catoliceRomai Katolikus Egyhaz, iar de aici continuă Strada Magazinului Magazingasse-Raktar utca. Cele trei segmente de uliţe istorice-astăzi formează ,,Strada Mihai Viteazu”, prin care iese D.N. 16 spre Cluj-Napoca şi Bistriţa. Prin aceste parcelări şi extinderi, inima oraşului vechi-Kern des alten Reens se mută în zona BrauhausAbafayen-Mittelgasse până în zona de sub Dealul Cetăţii, ce corespunde străzilor Călăraşi-fost ,,Strada Berăriei”-Brauhausagasse-Sorhaz utca,Apalinei, parţial Mihai Viteazu şi Subcetate, fosta strada ,,Cetăţii Inferioare”-Untereburggasse-Alsovarutca. Acestea întregesc parcelările din jurul pieţei mari. 1319- În acelaşi timp se extinde şi hotarul localităţii, atât al ,,satului” din partea străveche,

cât şi a ,,oraşului” din zona parcelărilor sau chiar a vânzărilor. La 12 decembrie 1319, un act de împuternicire între fraţii Thomas, Stephanus şi Desu, fiii lui Dionisus, vorbeşte de împărţirea posesiunilor care ţin de Reghin şi anume: Reghin, Breaza-Berycteluke,Sieut-Sayo, Monor-Roosk, Săcalul de Munte-Magiarzakal, Porceşti-Zaazgyznoyo, Aluniş-Măerău-Monorou, Ruşii Munţi- Uruzfalu şi jumătate din Sânmihaiul de Pădure- Scenmihalteluke au revenit magistrului Thomas.

osesiunile Dedrad, Goreni-Săplac-Sceplok, GledinGledun, Brâncoveneşti-Veech-Ieciu, Ideciul de Sus-Felydeech, Ideciul de jos-Olydeech, Mureşmort-Holtmarus, Deleni-Potoc, Vruzfalu Superior au revenit magistrului Stephanus. Posesiunile Batoş-Batus, Uila-Veylla, Săcalul de Pădure Zaazzakal, Suseni-Feelfolu, Luieriu-Luer au revenit magistrului Deseu.

ei trei fraţi vor folosi separat posesiunile lor şi în comun pădurile din acele ţinuturi. După cum se vede, tot hotarul din jurul Reghinului a fost aproape în întregime în posesia lui Dionisie, de la 1228. Ba mai mult, la 1325, magistrul Thomas primeşte despăgubiri de la magistrul Iacob pentru ,,arderea cetăţii lui din Ideciu-Ydech şi a altor moşii ce ţin de ReghinRegun”. Asta înseamnă că şi hotarul Reghinului continua să fie proprietatea lui Thomas, la această dată. Hotărârea privind această despăgubire a fost adeverită de Capitlul din Alba-Iulia, ceea ce înseamnă că întreaga zonă, inclusiv Reghinul, era controlată şi subordonată acestui Capitlu. În timp Reghinul, şi comunitatea lui va avea şi va stăpâni propriul său hotar pe care îl va dobândi fie în urma unor danii, fie pe cale juridică, fie prin vânzare-cumpărare. Din aceste vremuri, care pot fi aşezate în jurul anului 1300, Reghinul, apare şi ca o suburbie a unui comitat bisericesc, în care este menţionat, în latineşte, Decanatus Pluuia. Ceva mai târziu, prin 1315, Reghinul şi localităţile săseşti din împrejurimi alcătuiesc un district religios. A reconsemnat Robert MATEI din cartea “Reghin-Destin şi Istorie” a autorului Ioan Costea, apărută în anul 2007 la Editura ,,Petru Maior”.

reghinulnostru.ro

gala sportului reghinean

- premianţii anului 2013

sociaţia ,,Sportul pentru Toţi” Reghin, în colaborare cu Primăria, Consiliul Local şi cu sprijinul unor sponsori autohtoni, au organizat în data de 18 ianuarie, la orele 16.00, cea de-a V-a ediţie a Galei Sportului Reghinean 2013. Evenimentul s-a desfăşurat şi în acest an în incinta Casei de Cultură ,,Eugen Nicoară”, moderatorul evenimentului a fost şi în acest an, redactorul coordonator al compartimentului sport, de la postul Radio Târgu-Mureş, Aurel Raţiu, însoţit la braţ de două asistente: Ana Maria Gârbuleţ şi Oana Chertes.

a ediţia a V-a, organizatorii au premiat circa 100 de sportivi din 20 de ramuri sportive, şi au fost omagiaţi la secţiunea „post mortem” 26 de sportivi reghineni care deşi au trecut în nefiinţă, au rămas în conştiinţa colectivă a comunităţii în care s-au născut şi în care au scris fiecare, câte o pagină, sau mai multe, în istoria dezvoltării sportului de masă. Printre personalităţile care au luat parte la eveniment şi care au susţinut alocuţiuni sau numărat: Maria Precup, primarul municipiului, Mircea Oltean director general al S.C. IRUM Reghin S.A. şi Anca Şandru director D.J.S.T Mureş

Revelaţiile anului 2013 readuse în actualitate La Secţiunea I-,,Echipe evidenţiate” în 2013, au fost premiate patru cluburi din municipiu: C.S. ,,Dansul Viorilor” Reghin, C.S. Master Karate DO, F.C.M. Viitorul Reghin – Fotbal Feminin, Liga I şi C.S.S. Alexandru Ceuşianu: Baschet fete care evoluează în campionatul republican şcolar. O altă surpriză plăcută pentru public a fost, secţiunea ,,Ambasadori Stranieri ai Sportului Reghinean”, dedicată celor mai valoroşi sportivi care reprezintă municipiul, cu mândrie pe alte meleaguri. Cea mai emoţionantă întâlnire cu publicul reghinean, au generat-o, gemenii luptătorii: Doczi Vasile şi Doczi Marius, care sau impus de mai mulţi ani în S.U.A., cu rezultate deosebite de campioni profesional division la: NAGA American Grappling Champions, Grapling Quest Boston S.U.A. şi Rhode Island S.U.A. Doczi Vasile a fost primit cu mare reghinulnostru.ro

eveniment entuziasm de admiratorii săi de acasă şi rugat să ofere autografe, chiar dacă mesajul său pe scenă a fost unul ferm ,,Mi-aş dori să văd mai mulţi oameni de afaceri să susţină sportul indiferent din ce ramură , dar să investească în sport şi în copii, pentru că ei vor fi viitorul”.

rintre nominalizaţi s-a numărat şi ex. luptătorul Alin Romulus Păcurar, deţinător al unei colecţii de peste 45 de medalii câştigate pentru România de-a lungul carierei, profesorul de sport specializat în baschet, Răzvan Moldovan cu rezultate deosebite la CSS Gimnaziu ,,Alexandru Ceuşianu” în campionatul naţional şi care în prezent este antrenor al Lotului Naţional U15. O altă personalitate marcantă a sportului reghinean, premiată la aceiaşi secţiune, a fost profesorul de sport, Schuler Cristian, în calitate de director al Academiei de Fotbal Româno - Americană de la Montreal, care deşi nu a putut fi prezent personal a transmis prin mama sa, un mesaj: Regret căci nu pot fi alături de colegi şi sportivi în această zi de sărbătoare a sportului reghinean, vă transmit sincere salutări şi urări de sănătate, succese în sport şi în anul 2014”.

“

Astfel de evenimente reprezintă partea spirituală a sportului. Într-un sportiv complet întotdeauna se întâlnesc mai multe valori, cum sunt respectul față de cei printre care trăiești, înfrățirea, cultul prieteniei, dorința de autodepășire, de perfecționare, iar întrecerile sportive nu sunt decât niște competiții cu tine însuți, alături de alții, nu împotriva altora. Sigur, e o întrecere cu alți adversari dar, înainte de toate, cea mai grea luptă este a ta cu tine. A face sport de performanță înseamnă să-ți înfrângi multe neputințe, să depășesti zilnic bariere mentale, să vrei în fiecare zi să fii un om mai bun, să învingi slăbiciuni, vicii, pe care alții nu sunt în stare să le învingă. Îi felicit pe organizatorii “Galei sportului reghinean” pentru această frumoasă inițiativă, pentru modul fericit și inspirat de a împleti peste timp performanța sportivă și de a sădi încrederea și optimismul în performerii nostri actuali.” Gabriel Toncean - preşedintele Federaţiei Române cu Culturism şi Fitness

24 de personalităţi sportive premiate La secţiunea ,,Personalităţi Sportive”, unul dintre cei 24 de sportivi premiaţi pentru merite deosebite pentru anul sportiv 2013, a fost, Gabriel Toncean care în luna martie a fost desemnat preşedinte al Federaţiei Române de Culturism şi Fitness. (pe siteul reghinulnostru.ro poţi citi un interviu cu preşedintele FRCF). Un alt nominalizat de perspectivă a fost, moldovan Răzvan: profesor de sport, specializarea baschet cu rezultate deosebite la C.S.S. Gimnaziul „Alexandru Ceuşianu” în

reghinulnostru.ro

eveniment

campionatul naţional şi în prezent antrenor al Lotului Naţional U15. Din sfera artelor marţiale, nu putea lipsi nici mult controversatul karatist, Boga Ioan, antrenor emerit în arte marţiale, cu rezultate deosebite în plan naţional şi internaţional, care în peste două decenii de activitate, a promovat tinere talente care au obţinut titluri mondiale şi europene. Dintre personalităţile sportive din sfera jocului cu balonul rotund, unul dintre cei mai iubiţi nominalizaţi a fost: Costan Vasile, antrenorul echipei de fotbal feminin, ,,Viitorul Reghin”, care evoluează în Liga I din anul 2011.

Gherghel şi Ormenişan veteranii veteranilor La secţiunea a IV-a a galei organizatorii au nominalizat la ediţia a V-a doar doi veterani, pe

multiplul campion de cros şi maraton, Gherghel Mihai, în vârstă de 73 de ani, care nu are adversar la categoria sa de vârstă, aproape la nici o competiţie de gen. Iar cel de al doilea nominalizat la categoria veterani este tenismanul, Ormenişan Ioan, campion naţional şi judeţean, sponsor şi organizator de evenimente sportive pe raza judeţului Mureş.

Sportivi de viitor

La secţiunea a V-a au fost premiaţi 7 ,,Sportivi Evidenţiaţi” la categoria seniori, printre nominalizaţi s-a numărat şi tânărul Forgaci Horaţiu, culturist legitimat la Clubul „Sebastiano” şi totodată deţinătorul, primului titlu de campion naţional la culturism, din istoria Reghinului, la categoria 100 kg. (pe siteul reghinulnostru.ro poţi citi un interviu cu sportivul reghinean) O altă nominalizată de valoare este şi karatista reghineancă, Boga Adriana legitimată

reghinulnostru.ro

eveniment la Clubul Master Karate-Do Reghin şi Sportul Studenţesc Bucureşti. O sportivă cu mari calităţi sportive care a reprezentat Reghinul la numeroase competiţii mondiale europene şi naţionale pe care le-a câştigat. La categoria Tineret - Juniori au fost evidenţiaţi 6 sportivi, dintre care sau remarcat în mod deosebit: fotbalista, Pop Cristina, jucătoare în echipa, FCM Viitorul Reghin şi componentă a lotului naţional U17 cu reale perspective pentru o carieră de succes. Dintre tinerii evidenţiaţi amintim pe fundaşul central Moldovan Andrei, legitimat la C.S.S. Reghin, căpitan de echipă şi component de bază al echipei de juniori republicani 97 şi pe sportiva de lupte, Şuteu Casandra, legitimată la C.S.S. Reghin, care are în palmares un loc II la Campionatul Naţional Şcolar, bronz la campionatul naţional de cadeţi şi locul I la Turneul de la Bistriţa-

reghinulnostru.ro

Năsăud. La categoria ,,Copii evidenţiaţi” au fost nominalizaţi, 6 sportivi, dintre care amintim pe sportivele de la C.S. Master Karate DO, care la nici 10 ani au în palmares mai multe titluri naţionale şi europene: Boga Delia, în 2013, a obţinut titlul de campioană europeană la Bursa-Turcia, la categoria 30 de kg. Cif Silvia Brianna, deţine titlul de campioană naţională MAI în 2013 şi Merdar Irina, care a obţinut locul I la Campionatul European pentru copii şi juniori de la Bursa-Turcia, locul I la Cupa Shoto Team MAI 2013. La aceiaşi categorie a fost nominalizat şi simpaticul şahist Ognean Mihnea Ionuţ în vârstă de 10 ani, legitimat la C.S.S Târgu-Mureş, care a înnebunit lumea după ce a obţinut în 2011 titlul de campion mondial în Polonia, urmat apoi de un titlu de vicecampion şcolar şi două titluri de campion european în 2013. (pe siteul reghinulnostru.ro poţi citi un interviu cu sportivul reghinean)

reghinulnostru.ro

teatrul prinde din nou viaţă

rimăria Municipiului Reghin, Consiliul Local, Casa de Cultură a Tineretului ,,George Enescu” din municipiu, organizează, premiera piesei de teatru ,,Cerere în căsătorie”, vineri 7 februarie, la ora: 18.00, după o idee de Anton Pavlovici Cehov. Intrarea liberă.

cenografia este semnată de Măriuca Ignat, sunetul şi luminile sunt asigurate de Janczi Geczi, sufleor-ul piesei este Ana-Maria-German, iar direcţia de scenă poartă semnătura reghineanului Luchian Pantea, actor profesionist în cadrul Teatrului Naţional din Târgu-Mureş. Distribuţia este formată din patru membrii a trupei de teatru amator ,,Din Culise”: Enea German, Remus Cocsis, Lucia Mihuţ şi Teodora Crişan. ,,E o comedie în trei personaje, dar care am încercat să o transpun pe o problematică foarte actuală a

reghinulnostru.ro

info

României din ziua de astăzi” a precizat actorul Luchian Pantea, omul care se ocupă de direcţia de scenă. Piesa ,,Cerere în Căsătorie, de Cehov, este una dintre cele mai apreciate comedii ale tuturor timpurilor, şi reprezintă un studiu dramatic despre oamenii singuri care nu şi-au găsit jumătatea. Oameni care sunt confuzi, care nu îşi mai găsesc locul şi echilibrul, dar piedică în calea fericirii, este însăşi natura lor, felul lor de a fi. ,,Va fi un spectacol cum nu s-a mai văzut la Reghin, actorii noştri au păstrat ideea textului şi majoritatea replicilor dar aduc şi improvizaţie. Mă bucur că am reuşit să realizăm prin forţe proprii toate detaliile, legate de decor, costumaţie şi muzică. Întradevăr va fi o premieră din toate punctele de vedere” a declarat Marcel Naste, directorul Casei de Cultură “George Enescu” şi fondatorul trupei de teatru ,,Din Culise”.

reghinulnostru.ro

PESTE 4 MILIOANE DE INSTRUMENTE PRODUSE IN 63 DE ANI Fabrica de Instrumente muzicale Hora S.A., a început producţia de instrumente muzicale din lemn la scară industrială în 1951, ajungând, în 63 de ani de existenţă, cea mai mare fabrică de instrumente muzicale din Europa şi, binenţeles unica şcoală practică de construcţie a instrumentelor muzicale pentru toţi lutierii care azi construiesc instrumente muzicale la Reghin. În şase decenii a fost condusă de cinci directori: Boianciuc Roman (1951-1953), Stan Vasile(1953-1956), Bodo Carol (1956-1959), Stan Vasile (1959-1964), ing. Tău Eugen (1964-1967) şi ing. Bâzgan Nicolae (1967-2014). ,,Filozofia noastră a rămas neschimbată încă de la început. Să furnizăm instrumente de calitate superioară la preţuri competitive. Să oferim clienţilor noştri

ceea ce ne-am dori, dacă am fi în locul lor”, a declarat Nicolae Bâzgan, directorul care conduce frâiele fabricii din 1967. Conform statisticilor, din 1951 şi până la finalul anului 2012, fabrica a produs peste 4.127.486 instrumente din lemn (cu corzi ciupite, de tipul chitarei şi mandolinei), cu corzi lovite (de tipul ţambalului), şi instrumente cu corzi frecate-toate instrumentele cu arcuş, vioară, violă, violoncel şi contrabas.

Cum s-au născut viorile la Reghin?

reghinulnostru.ro

Acum 150 de ani, o orchestră simfonică constituia o raritate. Cu 300 de ani în urmă nu exista pianul, iar acum 480 se năştea prima vioară. După cel de-al doilea război mondial, în cadrul operei de reconstrucţie a ţării, beneficiind în zona Reghinului de lemn de rezonanţă şi de o bogată tradiţie în tâmplărie, s-a înfiinţat în 1951 fabricaţia pe scară industrială a instrumentelor muzicale, de la prelucrarea primară a lemnului în şindrilă şi cherestea.

aistrul Roman Boianciuc, ajutat de trei tâmplari: Barra Francisc, Mihaly Alexandru, Hajdu Dominic şi soţia sa Boianciuc Alexandrina, au reuşit să producă în primul an 35 de viori, în vechiul sediu al Cooperativei Lemn-Metal Reghin de pe strada Călăraşilor. În anul următor, producţia a crescut şi s-au fabricat şi primele chitare. O contribuţie însemnată a avut şi Alexandru Apăteanu, lutier născut la Dorohoi şi care a lucrat şi în Târgu-Mureş. Pentru realizarea primelor instrumente la Reghin, în anul 1954, maistrul Roman Boianciuc, a primit titlul de Laureat al premiului de Stat. S-a ajuns ca an de an numărul instrumentelor muzicale cât şi diversitatea, lor să crească. În 1953 se fac primele mandoline, iar în 1954 se produc primele jucării muzicale (mandoline, balalaici). Creşterea producţiei şi a sortimentelor duce în 1954 la mutarea în imobilul din strada Axente Sever nr.7 (fosta Cantină IRUM), unde va funcţiona timp de 12 ani, până în decembrie 1965.

în 1959 hora a fost la un pas de desfinţare

Nicolae Bazgan - directorul Hora SA. Societatea exportă 85% din producţie în 30 de ţări ale lumii.

n 1959, apar primele probleme datorită conducerii incompetente a fostului şef de secţie, Bodo Carol şi se punea chiar problema desfiinţării secţiei. Noul şef de secţie Stan Vasile, numit în 1959, a fost un mare iubitor al lemnului, bun profesionist şi mare entuziast, ce a reuşit să mobilizeze colectivul şi să recupereze pierderile moştenite de la vechea conducere. S-a lucrat cu pasiune, cu abnegaţie, chiar şi cu un soi de patriotism local pentru recuperarea producţiei raportate în plus şi astfel s-a reuşit ca în 1961 să se revină la normal. Merită remarcaţi pentru acestea Stan Vasile, Peterfi Aurel, Bunuş Petru, Maroscher Augustin, Szabo Nicolae, Peterfi Avram, Moldovan Iuliu, Nagy Ludovic, Szabo Bela, Perhalt Carol, Moldovan Gavril, Moga Clara, Szilveszter Irina, Dani Ladislau, Gheţi Domniţa, Koos Gheorghe, Barabaş Mihai, Heilinger Ştefan, Bucin Vasile, Biro Arpad şi mulţi alţii.

a urmare a hotărârii ministerului, în 1961 I.F.I.L, Reghin preia producţia instrumentelor muzicale cu coarde (viori, viole, violoncele, contrabaşi, mandoline, banjo, ţambale mici, cobze, cutii şi arcuşuri), de la Fabrica de instrumente muzicale „Doina” din Bucureşti. Până în 1961 producţia la Reghin se desfăşoară artizanal şi asta în special datorită faptului că oraşul nu ducea lipsă de meseriaşi buni. În anul 1964, la conducerea fabricii este numit ing. Eugen Tău, iar odată cu apariţia în I.F.I.L Reghin a unor cadre de specialitate, cu pregătire superioară, preocupările pentru promovarea reghinulnostru.ro

noului în producţie încep să se facă simţite. par noi şabloane, noi scule, noi mecanizări şi, în final, produse noi mai bune şi mai ieftine. Datorită legislaţiei favorizante, mişcarea de inovaţii şi invenţii a luat un puternic avânt. Au fost concepute şabloane, scule şi maşini specifice care au contribuit substanţial la mecanizarea producţiei. Printre inovatorii fruntaşi îi amintim pe: Boianciuc Roman, Bunuş Petru, Peterfi Aurel, Heilinger Ştefan, iar ca inventator pe Szotyori Mihai, cu maşina de frezat melcul gâtului de vioară.

A C

reşterea producţiei de instrumente muzicale a impus mutarea fabricii, în decembrie 1965, într-o clădire nouă, pe platforma C.I.L Reghin, unde va funcţiona până în anul 1970. Colaborarea cu I.C.P.I.L Bucureşti în domeniul acusticii instrumentelor muzicale, iniţiată de dr. Ing. Nicolae Ghelmeziu şi fizician Paul Beldie, a condus la afirmarea performanţelor instrumentelor muzicale fabricate la Reghin, atât în plan intern, la Filarmonici şi Conservatoare, cât şi internaţional,

reghinulnostru.ro

reportaj

prin participarea la diferite concursuri sau târguri.

dată cu rezolvarea finisării instrumentelor muzicale cu lacuri indigene (nitrocelulozice), de către un colectiv condus de ing. Tău Eugen şi ing. Bâzgan Nicolae, numărul comenzilor la export a înregistrat un salt spectaculos. Datorită sprijinului primit din partea conducerii MEF, atât în ceea ce priveşte dotarea, cât şi posibilităţile de documentare, conducerea fabricii de instrumente a reuşit prin forţe proprii să se ridice la nivelul cerut de piaţa mondială. Participarea cu sprijinul MEF a unor lutieri din cadrul fabricii la concursuri internaţionale de lutieri de la Liege (Belgia) şi Poznan (Polonia), au fost câteva exemple că s-a dat startul afirmării producţiei româneşti de instrumente muzicale în lume. În 1970, rentabilitatea Fabricii de instrumente

reportaj

era de 28,8%. La începutul anului 1967, la conducerea fabricii e numit ing. Bâzgan Nicolae, în locul ing. Tău Eugen, care devine inginer şef.

n acelaşi an conducerea de partid şi de stat a pus problema rentabilizării produselor cu pierdere de fabricare în economie. În 1970, rentabilitatea Fabricii de instrumente din Reghin era de 28,8%. Mişcarea de inovaţii a funcţionat din plin, ea fiind susţinută şi impulsionată de conducerea fabricii. Roadele au fost benefice, producţia şi productivitatea au crescut mereu, costurile au scăzut, iar calitatea s-a îmbunătăţit. Însă creşterea producţiei şi a sortimentelor a ridicat probleme de organizare, astfel că, în 1970, conducerea beneficiază de o nouă fabrică cu capacitate dublă de producţie şi o suprafaţă de 3528 de mp. ,,A fost

perioada când s-a dezvoltat pe lângă fabricaţia tradiţională şi producţia de cutii şi arcuşuri pentru solist şi orchestră, chitare electrice şi produsele lutieriei tradiţionale. În 1970 s-a adoptat în producţie conturul viorii 4/4, după modelul Stradivarius din 1709. Această schimbare a marcat începutul exportului masiv de viori, modelul abandonat nefiind agreat pe piaţa mondială”, a explicat directorul fabricii, Nicolae Bâzgan.

cţiunea de mecanizare a operaţiilor manuale de inovare şi raţionalizare continuă la fabrica de instrumente muzicale din Reghin, astfel, cu contribuţia şi iniţiativa directă a şefului de fabrică ing. Bâzgan Nicolae, au fost asimilate în producţie noi tipuri de instrumente muzicale şi accesorii, precum. Chitara cu 12 corzi Apollo, chitara Constanţa, chitarele electrice Titan, Atlas, Vega, Triumf, şi Jupiter bas, ţitera, banjoul, chitare pentru copii, xilofon cu 1, 1,5 şi 2 octave, instrumente educaţionale, chitara Laura, viorile 1/8, 1/10, 1/16, chitara de solist Cristal şi Regun, ukulele, bouzouki,

reghinulnostru.ro

instrumente mulate, corzi, arcuşuri etc. Ca urmare a creşterii nivelului de comenzi, în 1980, se dă în funcţiune o nouă fabrică de instrumente muzicale cu o suprafaţă de 6012 mp şi o capacitate dublă de producţie, dar construită şi dotată după restricţiile de economie de după cutremurul din 1977. Fabrica nu avea niciun birou şi nici utilaje din import. În anul 1981 au apărut primele greutăţi în producţie datorită renunţării unor clienţi străini la comenzile date.

entru acoperirea capacităţilor de producţie s-au făcut diferite obiecte din lemn: cutii, ceasuri, mic mobilier şi diverse jucării, pe lângă producţia de bază. ,,Tocmai în acea perioadă, la începutul anilor `80, a început şi acţiunea de forţare a exportului pentru plata datoriei externe. Concomitent s-au redus cotele la energie, gaz, benzină. Dar, prin eforturi deosebite, am reuşit în scurt timp să ne acoperim capacităţile de producţie cu comenzi de instrumente muzicale”, a precizat cel mai longeviv şef de secţie şi director al fabricii de

reghinulnostru.ro

reportaj

instrumente muzicale, Nicolae Bâzgan. Revoluţia a adus fabricii privatizarea prin MEBO

acă în 1985 fabrica producea 102.449 instrumente, în 1990, fabrica a înregistrat o producţie de doar 89.194 bucăţi, adică cu 13.225 instrumente mai puţin, motiv că democraţia a marcat un declin al producţiei, datorită adoptării programului de lucru de 5 zile pe săptămână şi a pensionării înainte de termen, cu Decretul 50/1990, a celui mai valoros detaşament de muncitori şi tehnicieni, când conducerea fabricii a pierdut atunci din efectiv. O dată cu separarea din cadrul I.P.L (Amis), a fabricii de instrumente muzicale, în 1991, şi transformarea în HORA S.A., acest declin este stopat şi începe redresarea. Structurile birocratice

reportaj create (C.I.S. şi C.A.) tocau banii şi timpul conducerilor executive. Motiv pentru care, în 1994, conducerea fabricii a decis să scape de C.I.S. prin privatizarea MEBO. Luând soarta în propriile mâini, conducerea a dezvoltat un mare program investiţional, care a vizat încălzirea cu deşeuri lemnoase, prepararea şi economisirea energiei pneumatice, alimentarea cu energie electrică şi apă potabilă, noi tehnologii de lucru, mecanizări şi automatizări ale operaţiilor.

i-au adus contribuţia la realizarea acestui program ing. Man Dorin, ing. Dan Nicolae, Puşcaş Simion, Borda Ioan, Mariş Florin, Ciucă Andronic, Milăşan Vasile, Halaţiu Ioan, Peşcăruş Aurel, Puşkaş Peter,

reghinulnostru.ro

Milăşan Eugen etc.

,,Hora” vrea să devină cel mai important furnizor de naiuri din Europa

omentan, Fabrica Hora S.A. confecţionează peste 200 de tipuri de instrumente muzicale şi peste 300 de tipuri de accesorii pentru instrumente muzicale, şi şi-a propus să devină cel mai important furnizor de naiuri din Europa, conform directorului general al societăţii Nicolae Bâzgan. ,,Ne-am propus să devenim cel mai important furnizor de naiuri din Europa. Momentan producem şi naiuri pentru copii şi naiuri pentru concerte, acoperim toată plaja începând de la naiuri alto până la nai bas sau chiar nai sub-bas”, a precizat Nicolae Bâzgan. Fabrica din Reghin produce lunar circa 200 de naiuri, confecţionate atât din lemn exotic precum abanosul

reghinulnostru.ro

reportaj şi bambusul, cât şi din esenţe autohtone gen: paltin, salcâm, fag, păr, prun şi cireş. Printre artiştii de talie naţională şi internaţională care concertează cu naiuri confecţionate la HORA S.A., se regăsesc maestrul Gheorghe Zamfir, care deţine un nai gigant, confecţionat la Reghin din 54 de tuburi, artiştii Radu Simion şi Cornelia Tihon. Iar printre artiştii români care cânta cu instrumentele fabricate la HORA SA. se numără: Victor Socaciu, Maria Gheorghiu, Florin Săsărman, Magda Puşcaş, Angela Kis Mariaşiu, Silvan Stâncel etc.

stăzi, SC HORA SA. Reghin este o societate cu capital sută la sută românesc, are 274 de angajaţi, a realizat, în 2012 o cifră de afaceri de 20.500.000 lei şi exportă 85% din producţie în 30 de ţări ale lumii.

reghinulnostru.ro

Prezentatoare DAReghin TV s-a întors la p radio-ul

adio Galaxia are din acest an știri din oră în oră, emisiuni , animatori cu experiență care și-au făcut un renume în domeniu și desigur... planuri mari pentru perioada următoare. La capitolul „oameni cu experiență„ trebuie să includem și pe noul redactor șef, nimeni altcineva decât Emese Ardelean, cea care a trezit în fiecare dimineață, ani la rând reghinenii cu emisiunile matinale și știrile difuzate de singurul post local de radio de la acea vreme. „Este un câștig pentru Radio Galaxia, este persoana care aduce plus valoare și garanția calității. Vorbim de una dintre doamnele presei mureșene, ceea ce nu e puțin lucru,” spune Ovidiu Ilisan, directorul general al postului.

mese Ardelean s-a născut la Reghin, este licenţiată în psihologie şi psihopedagogie specială, are 46 de ani şi lucrează in presa mureşeană de 20 de ani. A scris pentru ziare precum Jurnalul de Mureş (condus de regretatul Paul Timiş), 24 Ore Mureşene, Zi de zi, Jurnalul de Reghin, Cuvântul liber, Punctul. A fost 8 ani redactor de ştiri şi realizator de emisiuni la Radio Son, a plecat din presă şi a fost timp de doi ani purtătorul de cuvânt al Primăriei muncipiului Reghin dar apoi s-a întors ca redactor la departamentul de ştiri de la DAReghin Tv. A fost

reghinulnostru.ro

ea știrilor EMESE ARDELEAN prima ei dragoste:

cea care a alcătuit şi coordonat timp de un an echipa ştiriştilor. În cei 4 ani de emisie a realizat emisiuni precum Fitze de provincie, Show TV, Aparenţe, Ba comment, Duelul, Loja de Vară, Senso, a coordonat campanii şi a fost implicată în realizarea unor emisiuni maraton prilejuite de diferite evenimente.

n toţi aceşti ani a intervievat sute de personalităţi mureşene, a stat de vorbă cu oameni din toate categoriile sociale şi a relatat despre sute de evenimente din zonă. În prezent face parte din redacţia de ştiri a postului, prezintă în direct Jurnalul de Reghin 5 zile pe săptămână, (este şi reporter la nevoie), face lecții de dicție cu tinerii angajați ai postului și realizează grupajele de știri de la Radio Galaxia, ea fiind redactorul șef al postului. Pe langă activitatea de la Dareghin Tv, Emese Ardelean este implicată şi în alte activităţi, în prezent ea fiind corespondentul local al săptămânalului mureşean Punctul şi profesor psihopedagog la Centrul Şcolar de Educaţie Incluzivă nr. 3 din Reghin.

area ei dragoste a rămas însă radio-ul și recent, când a fost solicitată să preia responsabilitățile de la Radio Galaxia a spus „da” fără nici o ezitare. Spune despre sine...

e să vă spun despre mine? Mi-a fost dor de radio, de căști... chiar și de Jazzler.... Iubesc radio-ul și știu cu ce se manâncă, sunt de acolo, e din povestea mea... Am avut o călătorie frumoasă până acum. Sunt o norocoasă. Întotdeauna mi-a plăcut să vorbesc. Mult şi frumos. Ceea ce şi fac în momentul de faţă. Intotdeauna mi-a plăcut să reinventez poveşti, să scriu despre ceea ce trăiesc eu şi cei din jurul meu, să cunosc misterele minţii omeneşti şi să aflu lucruri noi de la cei din jur.... Şi asta mi se întâmplă acum. Fac ceea ce îmi place, aș putea spune că mi-am proiectat dintotdeauna viața de acum... Nu am vrut să fiu nici jurnalistă, nici psiholog... am vrut să devin scriitoare. Nu înţeleg reghinulnostru.ro

info

nici acum de ce m-am înscris la facultatea de drept când am terminat liceul, dar înţeleg de ce am renunţat apoi la ideea de a deveni avocat (spre dezamăgirea mamei mele!)... Am trecut prin multe încercări, am întâmpinat obstacole şi am învăţat din greşeli. Am intâlnit oameni frumoşi, oameni speciali, am stat de vorba cu politicieni, academicieni, infractori, cerșetori, oameni de litere, foşti deţinuţi politici, oameni care au fost deportaţi la Auschwitz şi au scăpat, bogaţi, săraci, poeţi, pragmatici, sceptici, mistici.......şi am cules de la fiecare câte ceva.

ea mai intensă perioadă din viața mea a fost cea în care am lucrat în radio. Am învățat multe atunci, m-am descoperit eu pe mine ca om, m-am disciplinat și am aflat ce înseamna să fii om de echipă, focusat pe realitate minut cu minut.

Am legat prietenii care țin și acum, am crescut, m-am maturizat... În continuare învăț în fiecare zi câte ceva și încerc să dăruiesc și celor mai tineri din experiența mea. Asta îmi dă așa... o stare de bine și senzația că până aici am călătorit cu folos.

m avut o călărorie frumoasă şi DAReghin TV face parte din ea. E un loc special unde m-am oprit și vreau să poposesc mai mult. Un loc în care am întâlnit oameni care mi se potrivesc, oameni de la care am ce învăţa, care mă fac să mă simt tânără şi importantă. Și apoi.... mi-a ieșit în cale Radio Galaxia.... Cum să nu poposesc aici?!!... Ştiu că nu trebuie să mă placă toată lumea, dar vreau ca ei, colegii mei, de la radio și Tv să mă placă. Pentru că îmi sunt dragi şi am nevoie de ei.

adio Galaxia emite în Reghin pe frecvenţa 96,3FM, online pe www.galaxiareghin.ro, fiind singurul post local ce emite muzică populară autentică şi realizează emisiuni cu tematici locale.

reghinulnostru.ro