Page 1

1

reghinulnostru.ro


cuprins Doamne de poveste ............................ pag.4 Campania umanitara Nora Chifor......... pag.11 Biserica Saseasca intre mit si adevar... pag.13 Nunta la castel.................................. pag.18 O “Cerere de casatorie� reusita, in culisele teatrului reghinean............................ pag.23 Portrete reghinene: Elena Toderic - o preoteasa model....... pag.26 Magda Puskas, folkista care ne-a indulcit adolescenta...................................... pag.28 Molnar Melinda - in slujba pacientului.... ........................................................ pag.32 Maria Borzan in anotimpul renasterii.. ....................................................... pag. 37


DOAMNE

DE

POVESTE

În prag de verde şi senină primăvară, colectivul redacţional al revistei “Reghinul Nostru”, vrea să aducă un omagiu doamnelor care şi-au adus aportul pentru dezvoltarea Reghinului. Doamne de poveste care prin muncă, pasiune şi dăruire au devenit exemple pentru societatea noastră.

maria borzan

Este un cercetãtor ştiinþific fãrã pauzã pe baricadele Muzeului Etnografic Reghin, care şi-a axat ultimii 28 de ani din viaţã pe activitãţi ştiinţifice, expoziţionale şi cultural artistice. ,,Importanţa muncii unui etnolog este extraordinarã şi pentru moment, dar în special pentru viitorme” astfel îşi defineşte Maria Borzan munca ei. >>> citeşte în paginile revistei interviul complet

Elena costinaş Unul dintre puþinii meşteri populari ai Reghinului care, şi-a asimilat tot procesul de cunoaştere în domeniul picturii, şi a început sã organizeze cursuri cu ucenici transmiţând mai departe tainele iconografiei. >>> citeşte pe reghinulnostru.ro interviul complet

Natalia Gliga

,,Toatã viaţa am avut norocul de a întâlni omul potrivit la locul potrivit, altfel nu cred cã aş fi ajuns o secundã unde sunt. Eu iubesc Reghinul şi nu pot sã rezist fãrã România… fiecare dintre noi are un destin şi fiecare se adapteazã idealului pentru care a fost creat” astfel se autocaracterizează doamna cântecului reghinean. >>> citeşte pe reghinulnostru.ro interviul complet

cornelia mera

Cornelia Mera, un profesor de istorie esenţialmente, cu o vocaţie, în sensul latinesc al cuvântului. Spune cã cele mai importante calitãţi ale unui profesor bun sunt tactul, talentul pedagocic şi capacitatea de a forma mintea tinerilor, de a preda în mod creativ fãrã a te limita la un monolog plictisitor. >>> citeşte pe reghinulnostru.ro interviul complet

molnar melinda

,,Mulţi văd ceea ce pari, dar puţini înteleg ceea ce eşti! Eu una am încercat în viaţã sã evit banalitatea şi sã fiu o profesionistã, una autenticã din cap pânã în picioare! Destinul mi-a hãzãrit sã aleg o meserie pe care o practic din convingere, pasiune şi recunoştinţă, pentru ca sunt convinsã cã fieare avem un drum de urmat în viaţã.” >>> citeşte în paginile revistei interviul complet


rodica negru

,,Ai încredere cã eşti acolo unde este locul tãu, unde e nevoie de tine. Nu uita de posibilitãţile infinite care se nasc din credinþa în tine şi în ceilalţi”. Reghineanca spune cã toatã viaţa a folosit darurile pe care le primit de la Dumnezeu, însã nu a uitat sã dea mai departe altora dragostea pe care a primit-o. >>> citeşte în paginile revistei interviul complet

MARIA PRECUP Maria Precup este cu siguranţã una dintre cele mai reprezentative femei ale ,,oraşului viorilor”. A devenit prima femeie primar din istoria Reghinului, dupã ce timp de 18 ani a îndeplinit funcţia de director economic al RAGCL. >>> citeşte pe reghinulnostru.ro interviul complet

MAGDA PUŞKAŞ

Cantautoarea de muzicã folk aparţine în egalã mãsurã amintirilor dragi multora dintre reghineni, dar şi prezentului muzicii folk, în care artista este activã şi implicatã pânã la ultima picãturã de energie. >>> citeşte în paginile revistei interviul complet


elena toderic

Elena Toderic este o preoteasă care şi-a asumat rolul în cel mai adevãrat sens, pentru ca a fi preoteasã nu este doar un statut social, ci o misiune care cere foarte multã responsabilitate. Elena este o femeie plină de optimism, idealism şi dragoste de libertate, care s-a strãduit sã trãiascã frumos, cu tact şi înţelepciune. >>> citeşte în paginile revistei interviul complet

sorina sav

Sorina Sav a condus 14 ani grãdiniţa ,,Voinicel” din Reghin. Are publicate cele mai multe manuale auxiliare pentru educatoare din judeţ, 16 cãrţi scrise sau la care a colaborat în decurs de 20 de ani şi colaboreazã cu UNESCO şi cu alte grãdiniţe şi şcoli atât din ţarã cât şi din străinătate. >>> citeşte pe reghinulnostru.ro interviul complet

IRINA ŞULAR „Toatã viaţa am fost pasionatã de cifre, literaturã şi culturã şi, la aceastã vârstã, sunt mulţumitã cã am trecut prin toate greutăţile vieţii cu fruntea sus” îşi amintea Irina Şular, cu drag de vremurile când urca pe scenã, jucând în piese de teatru sau recitând poezii la manifestãrile culturale din anii de aur ai Reghinului. >>> citeşte pe reghinulnostru.ro interviul complet Redacţia revistei “Reghinul Nostru” trasmite sincere condoleanţe familiei doamnei Irina Şular, care a încetat din viaţă la începutul lunii martie.


8

reghinulnostru.ro


9

reghinulnostru.ro


10

reghinulnostru.ro


Campania Umanitară

Nora Chifor

O comunitate în jurul unui suflet Începând cu luna decembrie 2013, Fondul Comunitar Reghin, parte a Fundației Comunitare Mureș, alături de reghineni generoși a demarat campania de ajutorare a Norei Chifor, pentru a o sprijini în stângerea fondurilor necesare unui transplant de măduvă. La finalul campaniei Fondului Comunitar Reghin, sumele strânse din cutii de donații, evenimente și sponsorizări sunt de 109.384 lei. Nora s-a declarat impresionată de reacția pozitivă a reghinenilor și le mulțumește pentru gesturile lor salvatoare. Pe perioada campaniei s-a încurajat înscrierea în Registrul Donatorilor Voluntari de Celule Stem, pentru a salva vieți de peste tot din lume. Cifrele arată că în România sunt peste 7000 de donatori înscriși. Mass-media din Reghin și județ a avut un rol foarte important în comunicarea cu cei care au dorit să ajute. Promovarea campaniei a fost constantă pe parcursul ultimelor luni. Fondul Comunitar Reghin mulțumește: DAReghinTV, GligaTV, RadioSon Reghin, Radio Romania Targu Mures, Reghinul Nostru, Zi-de-Zi și tuturor din social-media care au promovat campania. Continuarea campaniei pentru bolnavii de leucemie se va face prin realizarea unei platforme on-line care să conțină un manual cu pașii necesari pentru obținerea de documente, unelte pentru promovarea cazurilor, sfaturi de la persoane vindecate de leucemie, etc. P.S. Sprijinul dumneavoastră a arătat spiritul filantropic găsit în noi toți, comunitatea celor generoși. Toți care doresc să sprijine Fondul Comunitar Reghin pentru alte campanii de succes pot să ne scrie pe adresa: reghin@fcmures.org reghinulnostru.ro

11


12

reghinulnostru.ro


13

reghinulnostru.ro


14

Biserica Săsească, din reghin,

Î

n primele decenii ale secolului al XIV-lea se construieşte edificiul bisericesc, ce va deveni biserica evanghelică, la începuturi ca o construcţie mai modestă. 1330 - BISERICĂ ROMANO-CATOLICĂ Biserica de început, romano-catolică ,,a fost aşezată la o distanţă de aproximativ 250-300 de metri de ,,oraş”, în faţa şi nu în interiorul lui, oarecum la marginea terasei şi la limita localităţii, în partea de jos. Asta se explică prin faptul că acest spaţiu ,,oferea o mai bună punere în valoare a construcţiei”, iar din turnul bisericii putându-se observa întreaga zonă înconjurătoare atât de necesar şi deosebit de util în stările conflictuale ale evului-mediu.

C

onstrucţia s-a realizat în anul 1330 pe locul unde exista, într-o perioadă anterioară, o capelă aparţinătoare familiei nobiliare care, de altfel, a fost şi ctitorul acestui edificiu religios. ,,…Anno Domini MCCCXXX construitor Domus Marie tempore Nicolai plebani cumrebus magistri Thome patroni eclesie…” În anul Domnului 1330, construitu-sa casa Mariei în timpul preoţiei lui Nicolae, cu cheltuila magistrului Thoma, patronul bisericii.Inscripţia săpată în piatră este

între legendă

dimensionată într-un spaţiu pătrat pe 8 rânduri, unele despărţite în silabe şi puncte ce pot îngreuna recepţionarea.

M

otivaţia construcţiei a fost creşterea numărului locuitorilor ce ar fi putut ajunge la aproximativ 25 de familii în partea străveche a Reghinului şi 50 de gospodării pe teritoriul parcelat ce s-a dezvoltat ca ,,oraş” şi care ,,cerea” un lăcaş de cult mai încăpător pe teritoriul ,,noii localităţi”. Lucrările la noua biserică au fost în etape, la început la cor-turn, apoi s-a continuat la nave, realizându-se o ,,…suprafaţă utilă de 275 mp. ceea ce corespunde pentru aproximativ 55 de familii, adică populaţia Reghinului la 1350…”. În secole, biserica a fost extinsă după fiecare vicisitudine, ţinând pas cu creşterea populaţiei. Ctitorul bisericii, magiştrul Thoma, din a cărui avere s-a construit lăcaşul este eternizat într-o

reghinulnostru.ro


15

şi adevăr ! inscripţie pe o placă de piatră din interiorul construcţiei.

S

-a presupus, la început că este vorba de Thoma de Szechenyi, voievod al Transilvaniei între 1322-1342, posibil un strămoş al lui Francisc Szechenyi întemeitorul Muzeului Naţional Maghiar, sau al contelui Ştefan Szechenyi de al cărui nume se leagă construirea Podului Suspendat- Lanchid de peste Dunăre, din Budapesta.

P

resupunerea, după multe cercetări, s-a dovedit neîntemeiată, stabilindu-se că patronul bisericii, astăzi evanghelice, ar fi Thoma Banffy de Losoncz, nobil ce avea în vremurile acelea mari proprietăţi în Reghin şi Săplac-Goreni. Aşadar, ctitor al celei mai mari biserici din Reghin a fost Thoma Banffy de Losoncz şi soţia sa, care sunt eternizaţi în sculpturile de pe capitelul ferestrei în stil gotic, din partea de nord a edificiului. Biserica, însă, îşi are mitul ei-farmecul pseudoistoriei-care nu se poate să nu aibă şi un sâmbure de adevăr.

reghinulnostru.ro

Legenda spune că biserica ar fi fost construită de un călugăr, probabil Laurenţiu, a cărui statuie se află pe zidul exterior, la intrarea în biserică, dinspre sud, care era atât de bogat, încât a crezut că după ca va termina construcţia capelei, îi va rămâne destulă avere pentru a trăi liniştit tot restul vieţii. La terminarea lăcaşului dorit, a constatat că din imensa avere i-a mai rămas un singur ou, pe care l-a mâncat şi imediat a murit.

O

altă legendă vorbeşte despre ciorchinele de struguri sculptat pe cheia de boltă inferioară a treptelor de piatră în spirală ce conduceau odinioară în turnul bisericii. Legenda spune că, sub acest strugure este ascunsă o comoară pe care prinţul sau principesa care a construit biserica a aşezat-o acolo cu gândul că, dacă vreodată biserica va fi prea neîncăpătoare sau va fi distrusă, din această comoară să se poată reconstrui una şi mai mare şi mai frumoasă. Biserica a scris istoria oraşului, fiind de multe


16 ori victima istoriei, dar de fiecare dată, spune legenda, a fost de folos comoara ascunsă sub ciorchinele de struguri. 1332- Reghinul suburbie a unui capitlu bisericesc regional

D

upă construcţia bisericii de la 1330, la numai doi ani, Reghinul este menţionat ca o suburbie a unui capitlu bisericesc regional, ajungând reşedinţă de capitlu local, căruia îi plătesc zeciuială nouă comunităţii religioase din împrejurimi. Capitlul regional, adică Corporaţia bisericească a unei catedrale catolice, este vorba de Capitlul de la Alba-Iulia şi de catedrala romano-catolică din această localitate, controla şi supraveghea toate districtele-capitlu zonale, inclusiv am putea zice, subcapitlu Reghinului, care strângea zeciuiala, decina papală, dar şi plătea la centrul regional de la Alba-Iulia, care la rândul lui plătea, prin alte filiere, papalităţii.

Î

n 1335, este pomenit „Decanatul Reghinului”, iar ceva mai târziu, în 1345 ,,vadul Reghinului”, vulgo Regenreues- cu aceleaşi obligaţii papale, dar şi laice, introduse de regele Ludovic I”.

1335 - Decima papală ,,Decima papală”, de exemplu pentru Reghin a fost ,,trei lotoni de argint” în 1332 apoi „o jumătate de fertun”, în 1333- ,,opt groşi” în 1334, ca să fie fixată la o ,,jumătate de fertun de argint”, în 1335, ceea ce înseamnă o decime medie, după mărimea parohiei. Atunci, în Transilvania, mai circulau şi alte monede precum: groşii şi dinarii, în raport de un gros la trei dinari, precum şi mărcile de argint, foarte valoroase.

A

şadar, o parohie romano-catolică cu rang de capitlu zonal era bine supravegheată şi controlată de papalitate prin funcţionarii acesteia, mai ales finanţişti. De altfel, la vremurile acelea, puterea bisericească, mai ales catolică, era peste tot stăpână, controla şi supraveghea inclusiv puterea laică care, mai cu voi mai fără voie, accepta directivele papale. Registrul dijmelor papale din anii 1332-1337 menţionează cca. 950 parohii obligate la dijme bisericeşti, inclusiv Reghinul şi localităţile din jur. (va urma)

A reconsemnat Robert Matei din cartea ,,Reghin Destin şi Istorie” a autorului Ioan Costea, apărută în anul 2007 la Editura “Petru Maior”

reghinulnostru.ro


17

reghinulnostru.ro


18

Nunta la Castel...

reperul evenimentelor stilate

“Ziua nunții mele trebuie să fie perfectă... dar până atunci? – Ce stres!” Aceste cuvinte sunt rostite aproape de orice viitoare mireasă. Sigur...pregătirea unui eveniment atât de important presupune foarte multă muncă și contractarea unor profesioniști în multe domenii. Decorațiuni de nuntă, verighete, invitații de nuntă, accesorii de nuntă, soliști, sonorizare, bijutieri, DJ-i pentru nunți, formații pentru nunți, fotografi și cameramani, maeștrii de ceremonii, coordonatori de evenimente, specialiști în frumusețe/servicii de înfrumusețare, preoți, bucătari, cofetari, stiliști, croitori, agenții de turism, analize medicale, acte, etc. Adică alergătură, căutare, alegeri potrivite....bătaie de cap! Asta, desigur dacă nu știi că odată pe an, în luna februarie târgul de nunți aduce sub același acoperiș toate serviciile necesare nunţii perfecte. Nunta la Castel... s-a numit cea de-a V-a ediție a celui mai important târg din zona Reghin și a adunat în

perioada 14-16 februarie la restaurantul MarionPădurea Rotundă pe cei mai buni dintre cei buni.. Cele mai noi tendințe ale sezonului ce va începe, împreună cu multe alte ingrediente necesare nunții mult-visate: decorațiuni, flori,rochii de mireasă fotografi, servicii video , muzică, invitații, bijuterii, accesorii, meniuri, torturi, machiaj, hair style...... s-au aflat pentru două zile în același loc. „A fost cea mai mare desfășurare de oferte din ultimii ani și cel mai mare flux de vizitatori, spun reprezentantele Studiourilor Nunți Reghin.Tinerii, viitorii miri au înțeles că vizitând târgul de nunți vor fi la curent cu tendințele, vor putea alege în cunoștință de cauză și...ceea ce nu este deloc de neglijat vor beneficia de reduceri substanțiale. Toată lumea vine cu promoții și la sfârșit toti sunt mulțumiți”.Într-adevăr reducerile la diferitele servicii au oscilat între 10 și 40 % ceea ce a determinat mulți vizitatori să incheie contracte chiar și pentru

reghinulnostru.ro


evenimente care vor avea loc anul viitor. Tendințele sezonului 2014... aduc ca noutate în materie de decorațiuni elemente din natură , cum ar fi mușchi și scoarță de copac ce pot fi îmbinate în colaje de efect alături de cristale, sticlă de murano sau fire textile lucioase. Aceleași tendințe aduc huse elastice pentru scaune și culori naturale, pure, diafane, alături de ever-green-ul auriu si un violet care este categoric culoarea anului la capitolul decorațiuni. Masa mirilor trebuie să se evidențieze în întregul anasamblu să fie ca un suport vizual suprem pentru stilul, tema și cromatica evenimentului . Sună complicat....am zice noi. „Nu este complicat, spune una dintre reprezentantele Studiourilor Nunti Reghin. Ne gândim la stilul nunții. Ca să se poată orienta mai usor și să afle ce fel de nuntă doresc, mirii decid asupra temei și paletei de culori. Noi îi ajutăm. Tema va da tonul aspectului general și ambianță evenimentului apoi totul va fi sincronizat cu tendințele sezonului. Acestea sunt la fel de importante ca și evenimentul în sine” În ceea ce privește imaginea miresei (și a mirelui), evoluează în pas cu vremurile în care trăim. Chiar dacă mireasa rămâne o referință clasică, imaginea ei este revizuită și împrospătată în fiecare sezon, asortată decorului și gusturilor. Nu există rețete universal valabile, dar există tendințe și preferințe ... Ele au fost îmbinate într-o combinație reușită la Reghin . Așadar...nu știm alții cum sunt, dar noi așteptăm cu nerăbdare începerea sezonului ca să vedem cu ochii noști mândrele alaiuri de nuntă și bucuria din ochii mirilor.

reghinulnostru.ro

19


20

reghinulnostru.ro


21

reghinulnostru.ro


22

reghinulnostru.ro


O ,,Cerere în Căsătorie”

reuşită, în culisele teatrului reghinean

P

remiera piesei de teatru “Cerere în căsătorie” a umplut pana la refuz sala de spectacole a Casei de Cultură “George Enescu”. Adaptarea după Anton Pavlovici Cehov, jucată de actorii amatori ai trupei “Din culise”, sub bagheta regizorală a actorului profesionist Luchian Pantea şi a scenografului Măriuca Ignat, a fost una foarte reuşită. Iubitorii de teatru au descoperit că această formă de artă, încet, dar cu şanse reale, prinde din nou viaţă la Reghin. O comedie de 45 de minute în trei personaje jucată de Enea German, Remuş Cociş şi Lucia Mihuţ, a fost la înăţime şi a reuşit să aducă în prezent o intrigă veche de când lumea.

Aplauze diplome şi flori pentru actorii ,,Din Culise”.

S

pectacolul are la bază cererea în căsătorie adresată lui Stepan Stepanovici Ciubukov, interpretat de Enea German, de către tânărul Ivan Vasilievici Lomov (Remus Cociş) care cere mâna Nataliei Stepanova interpretată de Lucia Mihuţ. O poveste aparent simplă, o banală cerere în casătorie în care Ivan vine să o ceară pe Natalia de la tata. Acesta din urmă este fericit, dar mersul firesc al lucrurilor este perturbat de o mică neînţelegere familială mai veche. Personajele sunt firi uşor colerice, iar povestea ia o amploare de un comic absurd. Alternaţa stărilor, de la bucurie la ceartă, de la aparenta moarte la momentele fericite, toate au făcut delicuiul publiculului care la sfârşit i-a aplaudat minute în şir pe actorii trupei ,,Din Culise” şi pe Marcel Naste, directorul Casei de Cultură ,,George Enescu” şi fondatorul trupei. În sală s-a râs, s-a aplaudat şi s-a trăit fiecare emoţie, iar la final actorii au fost recompensaţi din partea publicului cu flori şi cu diplome oferite de primărie, pentru ,,Contribuţia excepţională adusă la creşterea şi dezvoltarea teatrului şi actelor culturale desfăşurate în Municipiul Reghin”. Remus Cociş, o revelaţie pentru teatrul reghinean

D

acă Enea German este cunoscut în oraş ca făcând teatru amator de circa 30 de ani alături de soţia sa Ana Maria German şi Lucia Mihuţ este cunoscută publicului reghinean din piese precum: ,,Acul cumetrei Gurton” şi “Doctor fără voie” de Moliere, în care a

reghinulnostru.ro

23


24

făcut senzaţie cu rolul de doică în 2007, Remus Cociş Mihai este o stea în devenire si a fost revelaţia serii la premiera ,,Cerere în Căsătorie”.

R

emus este un tânăr şarmant, cu o putere de autocontrol rar întâlnită, care şi-a cucerit publicul prin timbrul său vocal omogen, a cărui ton poate fi moale precum catifeaua, la fel cum poate deveni într-o fracţiune de secundă răguşit sau usturător de tăios. În ciuda talentului său, care spune că vine de undeva de Sus şi uşurinţei cu care se transpune în pielea personajelor pe care le interpretează, Remus are doar 18 ani, este elev la Liceul Tehnologic „Petru Maior”, profil matematicăinformatică, însă recunoaşte că are o înclinaţie foarte mare spre teatru încă din copilărie. În şcoala primară a jucat în mai multe scenete şi diverse scheciuri comice alături de Asineta Cătinean. Datorită talentului său a fost cooptat în trupa Casei de Cultură a Tineretului „George Enescu”, „Din Culise”, cu a cărui membri Remus Cociş a realizat un rol remarcabil în piesa ,,Acul cumetrei Gurton”. Datorită succesului de care s-a bucurat premiera piesei ,,Cerere în Căsătorie”, va fi rejucată la cererea publicului în cursul lunii viitoare şi în alte locaţii, ba mai mult, actorii trupei ,,Din Culise”, au în plan un nou proiect teatral care să încânte publicul amator de teatru.

reghinulnostru.ro


25

reghinulnostru.ro


26

Elena Toderic

o doamnă preoteasă model

P

entru a deveni preot, viitorul slujitor al altarului trece printr-o şcoală care îl pregăteşte în acest sens. Nu există însă o şcoală pentru soţia preotului, deşi a fi preoteasă nu este doar un statut social, ci o misiune care cere foarte multă responsabilitate. Elena Toderic este cu siguranţă una dintre acele preotese care şi-a asumat rolul în cel mai mai adevărat sens. Elena este o femeie acoperită cu pojghiţă de optimism, idealism şi dragoste de libertate, însă ca soţie de preot a fost implicată în traseul de viaţă, putem spune fără un ,,preaviz” asupra condiţiilor la care a fost obligată să se adapteze. Şi-a luat viaţa în piept, aşa cum a primit-o, şi s-a străduit să trăiască frumos, cu tact şi înţelepciune. -a postat în mod natural în avangarda de mamă, şi-a responsabilizat copiii şi a reuşit să transforme familia sa într-un grup de aspiraţie şi nu de presiune, evoluând spre un model de familie care trăieşte în pace şi armonie. Întrebată ce înseamnă pentru ea, luna martie, preoteasa a recunoscut că iubeşte primăvara pentru pe care sufletul ei îl primeşte în fiecare an când ea începe să deschidă liliacul ,, Aştept primăvara, cum aştepţi după o noapte nedormită sau cu multe coşmaruri şi febră, dimineaţa. E un nou început, iar eu sunt persoana care are nevoie mereu de noi începuturi pentru a căpăta energia să treacă peste trecut”, explică preoteasa. În anul1972, pe vremea când era elevă la liceul Pedagogic din Târgu-Mureş, s-a îndrăgostit de el, de Dorin, un consătean, student la Facultatea de Teologie din Sibiu.

S

U

n semestru au corespondat prin scrisori, apoi s-au reîntâlnit acasă la Vătava, iar după un an şi jumătate de relaţie şi-au jurat credinţă veşnică şi s-au mutat pe Valea Mureşului, după ce soţul ei a fost hirotonit pentru o parohie din comuna Stânceni. Acolo a locuit patru ani şi tot acolo au venit pe lume cei doi copii ai familiei Toderic: Valentina Monica, în 27 august 1975, şi în 29 aprilie 1977, s-a născut Tiberiu Ciprian. Pe când s-au acomodat cu obiceiurile şi tradiţiile zonei, a trebuit să îşi urmeze soţul într-o altă parohie pe Valea Gurghiului, în comuna Hodac, unde a fost trimis. Familia Toderic a ajuns la Reghin în urmă cu 20 de ani pentru a salva o parohie În 1994, Elena a ajuns la Reghin, urmându-şi soţul, care a fost detaşat, prin transfer ,,în oraşul viorilor”, pentru a salva parohia ,,Petru Maior”, deoarece preotul de acolo intrase în dizgraţia credincioşilor. La Reghin, la sfârşitul anului 2.000, soţul ei, preotul Dorin Toderic, a finalizat împreună cu părintele Damian Ilie lucrările Bisericii ,,Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”. După doi ani, la cererea credincioşilor din cartierul Unirii şi cu aprobarea Centrului Eparhial Alba-Iulia, s-a înfiinţat noua Parohie ,,Constantin şi Elena”, la numărul 44 A, la ieşirea din cartier spre Topliţa, unde din 2012 soţul ei slujeşte. Preoteasa îşi aminteşte că primele slujbe soţul ei le-a oficiat în aer liber, printre blocuri, din primăvară până în vară, iar apoi la parterul unui bloc, unde a închiriat un spaţiu. ,,Până la urmă, prin amabilitatea organelor locale şi a fostului primar Marian Traian, soţul meu a obţinut o reghinulnostru.ro


suprafaţă de 9 ari de teren, unde a fost ridicată o capelă provizorie, unde s-au oficiat slujbele, până la ridicarea propriu-zisă a lăcaşului de cult. Parohia numără astăzi 500 de familii de enoriaşi, o parte din cartier, plus cei din noile case construite pe bulevardul Unirii. ,,A fost greu, am venit de la Hodac, în chirie, în Reghin şi ne-am reluat viaţa de la zero. Am achiziţionat un teren şi, cu banii obţinuţi pe vinderea unui apartament pe care îl deţineam, am început să construim o casă, în 1 mai 1996. Toate acestea în paralel cu construcţia unei noi biserici. n urmă cu 15 ani, Elena Toderic a început cu paşi mărunţi să demareze o mică afacere de familie, acasă, având ca obiect de activitate producerea pastei de măcieşe. A început cu utilaje improvizate şi a ars fiecare etapă a dezvoltării producţiei gradual, prin documentare şi experimente, pe pielea lor. A obţinut certificat de producător şi, chiar dacă la început tocau măceşele cu maşina de tocat carne, în primul an cu bani obţinuţi şi au achiziţionat gresie în bucătărie. După câţiva ani de muncă, au ajuns să îşi permită achiziţionarea de utilaje performante cu ajutorul cărora, într-un sezon bun, a ajuns să producă chiar şi câteva tone de pastă. Astăzi, cea mai mare parte a producţiei, familia Toderic, o comercializează în pieţele din Braşov, unde are o mare căutare pasta de măcieşe de la Reghin, care are şi un slogan cu tentă religioasă ,,Mare grijă la lăcomie”.

î

reghinulnostru.ro

Copii mei şi au ales profesii care au menirea să apere dreptatea

E

27

lena are 40 de ani de căsnicie alături de preotul Dorin Toderic, care slujeşte la biserica din cartierul Unirii, ce poartă hramul ,,Constantin şi Elena”. Locuieşte în Reghin de 19 ani, pe strada Măcieşului, şi mai are un vis, gemul de măcieşe pe care îl fabrică la Reghin să devină marca înregistrată a familiei Toderic. Elena şi-a acceptat destinul şi a înţeles că preoteasa nu trebuie să fie cu nimic mai mult decât trebuie să fie orice femeie creştină. stăzi are o împlinire fără margini când vorbeşte despre copiii săi. Valentina Monica a absolvit o facultate de Drept la Cluj şi a ajuns avocat stagiar, iar Tiberiu Ciprian a absolvit o Academie de Poliţie la Bucureşti, astăzi fiind un ofiţer de nădejde în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mureş. ,,Ambii copii şi au ales profesii care au menirea să apere dreptatea, siguranţa persoanelor şi drepturile legitime ale cetăţenilor. Mă bucură acest lucru, înseamnă că eu şi soţul meu, am adus plus valoare societăţii prin educarea copiilor noştri”.

A

Robert Matei


28

C

Magda Puskas,

folkista care ne-a îndulcit adolescenţa

antautoarea de muzică folk Magdalena Puskas aparţine în egală măsură amintirilor dragi multora dintre reghineni, dar şi prezentului muzicii folk, în care artista este activă şi implicată până la ultima picătură de energie. Chiar dacă acum e stabilită la Cluj-Napoca, ex. solistă Grupului Ecou, se reîntoarce la Reghin cu drag, pentru a susţine un concert, pentru fanii cărora le-a îndulcit adolescenţa. Cunoscuta cântăreaţă de folk Magdalena Puskas, de doar 1,56 m înălţime, s-a născut la Reghin în 14 ianuarie 1961 şi a debutat în oraşul natal la 6 ani, cu piesa „Fata mamii, ce vrei tu?”. În clasa a treia, a ajuns la „Casa Pionierilor”, unde trebuia să înveţe chitara…însă acolo s-a evidenţiat prin voce, motiv pentru care a fost îndrumată să cânte, la început muzică populară, după care a continuat cu muzica uşoară, consacrându-se în concursul „Cântarea României” şi „Cenaclul Flacăra” cu Sorina Bloj ca membre a Grupului Ecou. Chiar şi publicul tânăr care nu a prins anii de aur ai „Ecoului”, o descoperă pe Magda Puskas acum, cu admiraţie şi respect.

M

ulte piese de suflet din vremea Cenaclului Flacăra, precum: „Taina”, „La o cană cu vin”, „Cireşul”, „Lăsaţi-mă să merg pe bicicletă”, „Partaj”, cântate de Magda, sunt ascultate şi azi cu interes de generaţiile tinere, însă nu au trecut neobservate nici melodiile noi ale artistei „Desculţi prin zăpadă” sau „Mi-e bine, mi-e jale”. Ultima oară am văzut-o pe Magda la Reghin, anul trecut, la cafeneaua ,,Dogma”. Magda a urcat pe scenă alături de tinerii chitarişti, Rareş Suciu din Mediaş şi Marius Ştefan, din Suceava, împreună cu care au transformat o seară banală de vineri într-o frumoasă poveste folk cu adânci rădăcini în timp, de pe vremea Grupului Ecou, şi cu compoziţii noi cântate cu generozitate publicului prezent. Poate nu ar strica, autorităţile locale să îi confere un titlu de ,,Cetăţean de Onoare” al Reghinului, veteranei muzicii folk, pentru revigorarea acestui curent muzical la nivel naţional, care, în opinia mea, ar merita să fie invitată mai des să concerteze la Reghin, de organizatorii de evenimente mari, care au cam uitat-o în ultima perioadă, voluntar sau involuntar. Magdalena şi Sorina au format un ,,Ecou” răsunător în folk

G

rupul „Ecoul” s-a format la Reghin, pornind de la o nebunie de liceu, într-o perioadă în care muzica folk reprezenta un curent foarte la modă, în jurul româncei Sorina Bloj şi al unguroaicei Magdalena Puskas. Debutul oficial al Grupului ,,Ecoul” a avut loc în 27 mai 1981, la Galaţi, prin participarea la festivalul „Baladele Dunării”, unde unul dintre membrii juriului a fost poetul Adrian Păunescu, alături de membrii Cenaclului Flacăra. Participarea la acest festival a adus premiul Revistei Flacăra, precum şi premiul al doilea al concursului. Intrarea în „Cenaclul reghinulnostru.ro


29

reghinulnostru.ro


30 Flacăra” s-a realizat cu un prim spectacol la Oradea. Cea mai reprezentativă melodie a grupului Ecou este „Taina”, pe care iniţial Magda a compus-o în limba engleză, fiind la modă în perioada anilor ’80, melodie ce avea să ajungă un hit în zona muzicii folk. Melodia a fost tradusă şi interpretată în limba română cu ocazia împlinirii vârstei de 20 de ani a Sorinei Bloj.

Î

n 1983, Sorina Bloj s-a îmbolnăvit şi astfel a rămas Magdalena fără grup. Atunci, s-a „aliat” cu regretata Tatiana Stepa şi au format grupul Partaj, care, la început, cânta melodiile Magdei, ca mai apoi cele două să îşi echilibreze tehnicile şi să creeze împreună. Magda a mai cântat de-a lungul anilor alături de Doru Stănculescu, Nicu Alifantis, Valeriu Sterian, Mircea Vintilă şi a avut o strânsă prietenie cu „Cristi Minculescu, fratele meu brunet” şi „Ştefan Hruşcă, fratele meu blond”, cum îi place să îi alinte Magda. Reghineanca

este una dintre persoanele creditate pentru revigorarea folkului românesc, după anul 2000. Magdalena Puskas nu are doar talent muzical, ci şi veleităţi de moderator de televiziune, dovedindu-şi calităţile în emisiuni de profil pe care le-a moderat la posturi precum: Orizont TV, Baia Mare, şi ulterior la One TV Transilvania. Momentan concertează cu Florin Ştefan şi Rareş Suciu În 2011, Magda Puskas a aniversat 30 de ani de la debutul în Cenaclul Flacăra, moment celebrat prin aducerea unui suflu nou pieselor sale, printr-o colaborare de succes cu muzicieni de excepţie: Tcha Limberger, Florin Ştefan, Aladár Pusztai, Cătălin Pop şi Oana Pop. Turneul naţional ce a cuprins cei 30 de ani de folk ai Magdei a marcat un număr impresionant de oraşe. Şi spectatori pe masură. Momentan, concertele din prezent ale Magdei sunt încununate de prezenţa a doi chitarişti de mare calitate: Florin Ştefan şi Rareş Suciu.

reghinulnostru.ro


31

reghinulnostru.ro


32

Molnar Melinda

în slujba pacientului, cu maxim de profesionalism

,,Mulţi văd ceea ce pari, dar puţini înţeleg ceea ce eşti, eu una am încercat în viaţă să evit banalitatea şi să fiu o profesionistă, una autentică din cap până în picioare...! Valurile vieţii m-au învăţat că spiritul liber este precum sabia, a cărei chemare este să lupte nu să ruginească în teacă, şi destinul mi-a hărăzit să aleg o meserie pe care o practic din convingere, din pasiune şi recunoştinţă, pentru că sunt convinsă că fiecare avem un anume drum de urmat în viaţă” spune despre ea, Melinda Molnar, care îndeplineşte funcţia de asistent principal, specializat în medicina de urgenţă în cadrul SAJ Mureş.

M

elinda este o femeie curajoasă care a ales o profesie nu cu capul, ci cu inima, pentru că lucreză într-un domeniu în care se moare în mod real…are nenumărate urgenţe medicale rezolvate şi nu regretă nicio secundă că practică o meserie atipică unei femei într-un municipiu mic precum Reghinul. Ca femeie, recunoaşte că începutul primăverii pentru Melinda Molnar înseamnă: renaştere, soare, fericire şi recunoştinţă. ,,Ca în fiecare an, în primul rând la început de martie, ţin să adresez mamei mele un călduros : La mulţi ani! şi o rog să îmi fie alături în zilele în care mă confrunt cu valurile vieţii”. ,,Chiar şi în cazul unor intervenţii perfecte, uneori e nevoie de mâna lui Dumnezeu” Melinda s-a născut la Reghin în urmă cu 40 de ani, dintr-o combinaţie genetică interesantă, într-o familie pe jumătate nobilă şi pe jumătate modestă. A absolvit cursurile liceale în 1993, în municipiu, în cadrul Liceului Industrial Nr.2, iar specializarea în sistem medical de urgenţă a făcut-o, la început, dintr-un spirit voluntar viu şi mai apoi la îndemnurile mamei, la Şcoala Sanitară Postliceală ,,Carol Dvila”, promoţia 1996. Melinda lucrează de 14 ani la Reghin, în cadrul substaţiei Serviciului de Ambulanţă, care are competenţe de intervenţie pe o rază de 100.000 de locuitori. La început a muncit timp de doi ani la ,,Casa Maria I”, care s-a înfiinţat în 1994 de către o fundaţie din Luxemburg, ca o aripă a secţiei de pediatrie a spitalului din Reghin, unde s-a ocupat de îngrijirea copiilor orfani, după care s-a angajat la 1 februarie 2001 la Serviciul de Ambulanţă Mureş. În medicina de urgenţă, Melinda a ajuns să se confrunte zilnic cu oameni bolnavi, ajungând printre cei care văd primii victimele unor agresiuni sau accidente rutiere şi a învăţat treptat să facă faţă cu brio, femeia delicată din ea, acestor imagini, nu de puţine ori terifiante. Asistenta recunoaşte că de-a lungul anilor a avut ocazia să participe la numeroase urgenţe medicale, care i-au marcat existenţa şi este convinsă că de multe ori chiar şi în cazul unei intervenţii perfecte e nevoie şi de mâna nevăzută a lui Dumnezeu să supravieţuiască un accidentat. ,,E una să scrii o reţetă dintr-un cabinet de medic de familie reghinulnostru.ro


nepresat de timp şi alta e să oferi primul ajutor unei victime a unui accident sau unui individ care a avut o tentativă de suicid şi eşti contra-cronometru în lupta cu viaţa. Apare un fel de legătură între tine şi acel om care e la limită. Iar tu ştii că trebuie să îţi depăşeşti anumite temeri. Lucrez de aproape 14 ani, în medicina de urgenţă şi vă spun că, atunci când ai de a face cu un caz critic, trebuie să ai autocontrol, pentru că atunci când ai un pacient pe targă şi te vede speriat, l-ai pierdut, fiindcă el în acele clipe îşi pune toate speranţele în tine. Pentru fiecare pas făcut ştiu că, dacă decizia mea e una greşită, omul acela poate muri”, spune specialista care se luptă zi de zi cu „moartea”. rgenţele de toate tipurile au crescut odată cu popularizarea acestui serviciu, spune asistenta care îşi aminteşte că dacă în anul 2.000 erau gărzi de noapte în care nu aveau solicitări, ori poate una, maximum două, în 2014 a ajuns la 7-8 solicitări pe echipaj, uneori, care însumează accidente, catastrofe sau urgenţe medicale de tot felul” explica reghineanca. Deşi conform unor statistici meseria de asistent în medicina de urgenţă se află pe locul 6 în clasamentul celor mai prost plătite meserii din România, în comparaţie cu studiile necesare, Melinda nu face caz de necaz, din

U

reghinulnostru.ro

contră, a rămas un om dedicat meseriei sale şi a căutat tot timpul să îşi perfecţioneze cunoştinţele. 33 Suntem testaţi permanent pentru a face faţă situaţiilor uţini ştiu că un asistent principal specializat în medicina de urgenţă, în comparaţie cu un simplu asistent, are în plus o serie de specializări care vizează medicina de urgenţă. În sensul acesta, pe lângă examenele de specialitate, aceştia susţin cursuri şi evaluări repetate. ,,Noi suntem testaţi permanent pentru a face faţă situaţiilor neprevăzute. Pentru un asistent medical de urgenţă este esenţial să rămână echilibrat şi puternic, chiar dacă trebuie să lupte cu el însuşi pentru a depăşi situaţii limită. Dacă m-aş lăsa copleşită, în mod cert nu aş avea ce căuta în această profesie. Însă asta nu înseamnă că noi nu avem suflet şi sentimente, dar trebuie să fim duri, pentru că la noi timpul este extrem de important” explică Melinda Molnar. Însă, oricât de specialist ai fi, asistenta recunoaşte că medicina de urgenţă în ambulanta este o specialitate “de echipă”, la succesul acţiunii contribuind toţi membrii, fiecare fiind o părticică din întreg. Ambulanta reprezintă

P


34 avanpostul spitalului, prima linie a frontului, unde graniţa dintre viaţă şi moarte este atât de învecinată încât uneori nu ştii de care parte te afli. Este foarte greu de stabilit graniţa între profesie, pasiune sau stil de viaţă când vorbeşti cu Melinda Molnar despre medicina de urgenţă, astăzi după 14 ani de muncă zi de zi în cadrul Serviciului de Ambulanţă la substaţia Reghin. Însă un lucru e clar: asistenta iubeşte ceea ce face şi, când ajunge să vorbească de cazurile dificile pe care le-a asistat şi cât de greu este să faci faţă când eşti pusă în situaţia în care conştientizezi fragilitatea vieţii, vocea îi tremură şi ochii i se înceţoşează. colo e locul în care i se adună 14 ani din viaţă şi în care începi să o descoperi cu adevărat. Pentru că dincolo de tratatele de specialitate pe care le-a citit, dincolo de specializările în medicina de urgenţă şi satisfacţiile profesionale, reghineanca mărturiseşte că, pentru a reuşi să

A

practici o asemenea profesie, ai nevoie de ,,sânge rece” şi, în acelaşi timp, să pui suflet şi să fi smerit în faţa lui Dumnezeu, pentru că este convinsă că fiecare dintre noi vom răspunde cândva, undeva, creatorului pentru tot ce am făcut aici pe pământ. elinda nu este împlinită doar profesional, ci şi în plan personal, unde cea mai mare realizare o consideră băiatul ei, Norbert, elev de liceu, în vârstă de 16 ani, despre care spune ,,că este cel care îi dă rost în viaţă”. „Mă simt învingătoare, pentru că pe anumite planuri am realizat ce mi-am propus. E un bilanţ al naturii, toate ne sunt cântărite, cred că există în natură o lege a compensaţiei şi nimic nu este întâmplător. Mă bucur că reuşesc să fac asistenţă medicală de urgenţă şi să am şi eu un mic aport la creşterea gradului de încredere într-o structură care acţionează rapid şi eficient în slujba comunităţii” a conchis Melinda

M

reghinulnostru.ro


Rodica Negru

de la credinţă la încredere

A

fost timp de 34 de ani agent de asigurări, înainte de 1989 la ADAS iar după revoluţie la firma ASIROM. Chiar dacă de 7 ani este pensionată pe caz de boală, suferind de afecţiunile inerente vârstei unei persoane trecută de o jumătate de secol, Rodica, a rămas aceiaşi persoană optimistă, plină de distincţie care şi-a dus cu demnitate crucea destinului. Întotdeauna a avut două slujbe pentru a putea să îşi crească copii şi să îi dea la şcoli înalte. Chiar dacă a trecut printr-un divorţ, după 25 de ani de căsnicie, situaţia nu a destabilizat-o, a luptat întotdeauna să îşi atingă obiectivele. Astăzi este mândră că şi-a îndeplinit cu vârf şi îndesat rolul de părinte. Are trei copii, un istoric care a ajuns la IBM, o fată inginer chimist director la cel mai mare laborator din România şi o fiică, proaspăt admisă la Queen Mary University din Londra. odica are un slogan ,,Ai încredere că eşti acolo unde este locul tău, unde e nevoie de tine. Nu uita de posibilităţile infinite care se nasc din credinţa în tine şi în ceilalţi”, spune reghineanca, care toată viaţa a folosit darurile pe care le primit de la Dumnezeu, însă nu a uitat să dea mai departe altora dragostea pe care a primit-o. Toată viaţa a crezut în ideea că cea mai bună metodă de a prezice viitorul este să creezi viitorul. A încercat să trăiască frumos, şi să dăruiască sufletului tău cântec, muzică, dans, rugăciune şi libertatea de a iubi. Totodată Rodica a transformat pentru totdeauna rolul de mamă şi a stabilit un standard pe care multe prime doamne nu l-au putut atinge nici până astăzi. Despre primăvară spune că o încarcă pozitiv ,,E un anotimp pe care îl iubesc din toată fiinţa mea. Cu fiecare nouă primăvară mă mut câte puţin în alte lume…”.

R

A asigurat mii de reghinenii în 34 de ani de activitate -a născut în 8 decembrie 1956 la Reghin, într-o familie modestă cu doi copii dintr-o familie de muncitori. După terminarea liceului, a intrat în câmpul muncii în luna martie a anului 1980, în domeniul asigurărilor ADAS, care la vremea aceea acoperea toate riscurile, deoarece asigurările erau complexe pentru toate tipurile de produse. Înainte de 1989, ADAS-ul îşi desfăşura activitatea sub conducerea generală a Ministerului Finanţelor şi era pe penultimul loc în nomenclatorul salariilor. Doar Loto avea salariile mai mici decât ADAS-ul. Însă nu salariile ne stimulau să rămânem acolo, ci munca pe care o făceam. Lucram cu foarte mulţi bani dar niciodată nu am avut probleme deoarece în timpul când îmi exercitam profesia eram foarte strictă cu mine însumi în primul rând”, îşi aminteşte reghineanca. Şi totuşi Rodica a reuşit să se gospodărească cu salariul micuţ care îl câştiga, a făcut sacrificii şi a strâns cureaua când a fost cazul, pentru a putea să îşi crească trei copii onorabil, singură după ce a trecut şi printr-un divorţ. Meseria a învăţat-o pas cu pas de la fratele ei Pătrâncă Ioan, de la care a deprins regulile de aur pe care trebuie să le îndeplinească un asigurat când intră în contact cu un

S

reghinulnostru.ro

35


36 potenţial asigurat. Şi au fost de ordinul miilor, de-a lungul anilor. Unii i-au rămas clienţi fideli până azi, Rodica muncind în prezent în regim de colaborare. ,,Un client care îl am ca şi asigurator este fostul preot protopop Ilie Damian cu care mă întâlnesc şi acum după 34 de ani, lunar în calitate de clientagent de asigurări ” declară reghineanca zâmbind. În anii 80, fişa postului agentei de asigurări s-a derulat, în cea mai mare parte în sfera Trustului de Construcţii Montaj, în sectorul Protopopiatului Reghin şi în cadrul Întreprinderii de Instrumente Muzicale ,,Hora”.

Î

nsă în democraţie e mult mai greu decât în comunism să închei o asigurare, constată aceasta ,, În acest moment la Reghin nu mai există clasa de mijloc care în mod normal asigură echilibrul unei societăţi. După atâţia ani de activitate în acest domeniu, marele meu regret este că acei oameni care ar dori să îşi facă o asigurare nu îşi permit şi cei care îşi permit financiar nu îi interesează. Înainte

de 1989 în România exista o relativă uniformizare socială, erau foarte puţine excepţii, în timp cea acum decalajul este enorm avem reghinenii foarte bogaţi şi reghineni foarte săraci” a precizat Rodica Negru, pentru revista Reghinul Nostru.

R

odica Negru nu este un om împlinit doar profesional ci şi uman, ca mamă a trei copii şi ca bunică cu nepoţi. Cel mai mare fiul al reghinencei, Eugen Florian, istoric de profesie a lucrat 12 ani la Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii din Bucureşti, momentan este expert în suport tehnic la I.B.M. în Brno-Cehia. Cristiana Rodica Morariu, a absolvit ingineria chimică la Universitatea ,,Babeş Bolyai” din ClujNapoca şi de patru ani este şefa Laboratorului de Cercetare şi Dezvoltare din cadrul fabricii de ciment de la Hoghiz - La Fargee. Iar mezina familiei Negru, Flavia a absolvit la Târgu-Mureş Limbi Moderne Aplicate, este deţinătoarea unui certificat de limba engleză Cambridge şi în curând va începe cea de a doua facultate în Marea Britanie, în domeniul psihologiei la Queen Mary University, unde a fost admisă de curând.

reghinulnostru.ro


Maria Borzan

luna martie este pentru mine anotimpul renaşterii

M

aria Borzan este un cercetător ştiinţific fără pauză pe baricadele Muzeului Etnografic Reghin, care şi-a axat ultimii 28 de ani din viaţă pe activităţi ştiinţifice, expoziţionale şi cultural artistice. Fiind însă femeie, înainte de toate, Maria Borzan mărturiseşte, la începutul lunii martie, că pentru ea, primăvara este un anotimp al renaşterii, al regenerării, care îi umple sufletul de bucurie, când toată natura se trezeşte la viaţă. ,,Luna martie este o lună specială pentru că ne este dedicată nouă femeilor şi, vrem nu vrem, trebuie să recunoaştem că avem toate femeile un suflet sensibil şi această sensibilitate ne face să aşteptăm să ne bucurăm de atenţiile care ni se acordă, de primul mărţişor pe care îl primim în calitate de prietenă, ca soţie, sau ca mamă, pentru că există emoţii diferite. Una este când primeşti un mărţişor din partea celui care te iubeşte ca partener, iar alta este emoţia când primeşti mărţişorul din partea celui căruia i-ai dat tu viaţă, din bucăţica aceea din tine, care îţi duce mai departe o parte din visele tale şi în care tu te regăseşti. Mărţişorul este simbolul iubirii nemărginite şi simbolul trăiniciei vieţii, reprezentată prin firul roşu şi alb al vieţii”, explică Maria Borzan. Esenţa muncii unui etnolog este cercetarea uţini sunt cei care înţeleg că munca unui muzeolog nu este una deloc uşoară, în primul rând pentru că nu este una cunoscută. Munca într-un muzeu nu înseamnă doar să realizezi un ghidaj în expoziţie, de a primi vizitatori şi a organiza evenimente. ,,Importanţa muncii unui etnolog este extraordinară şi pentru moment, dar în special pentru viitorime, pentru că tot ce acum lucrează etnologul şi aşază pe rafturi în paginile bibliorafturilor va fi tezaur pentru generaţiile ce vin după noi. Esenţa muncii unui etnolog este cercetarea, muncă pe care foarte puţină lume o înţelege sau o cunoaşte pentru că a cerceta înseamnă a parcurge două direcţii. O dată faci o cercetare asupra patrimoniului muzeului, asupra celor peste 8.000 de obiecte, care le ai în gestiune şi care sunt grupate pe colecţii şi apoi realizezi propuneri pentru clasare şi întocmeşti dosarul care va fi verificat de o comisie naţională din cadrul Ministerului Culturii. Cercetarea se finalizează printr-un catalog de colecţii sau, dacă nu, prin susţinerea unei lucrări ştiinţifice la o sesiune a unui alt muzeu din ţară sau scriind o carte”, a explicat directorul muzeului.

P

Maria Borzan un expert care a scris 13 cărţi şi a realizat 86 de filme În 1976 şi-a susţinut lucrarea de licenţă la Bucureşti, la Universitatea de Filozofie, secţia Istorie din Bucureşti, a muncit în învăţământ în judeţul Harghita, la Voşlobeni, ca profesor şi director adjunct, după care, în ultimii 28 de ani, Maria Borzan a parcurs toate gradele profesionale, de la muzeograf reghinulnostru.ro

37


38

până la cercetător ştiinţific. Din 2004, Maria Borzan a devenit şi expert etnograf, unul chiar foarte priceput, care a reuşit chiar să claseze în urmă cu cinci ani, colecţia de cătrinţe a muzeului la statutul de tezaur, după două contestaţii la comisia naţională Ministerul Culturii, care o trecuse la fond. Din izbânzile profesionale ale muzeografei putem aminti că a realizat o colecţie de 86 de filme documentare şi eveniment pentru patrimoniul muzeului şi din 2004 până în 2014 a scris 13 cărţi ca autor şi coautor, dintre care amintim: ,,Colecţia de Ştergare a Muzeului Etnografic”, ,,Calendarul Creştin-Ortodox în Iconografie”, ,,Din zestrea satului mureşean”, ,,Naşterea şi Botezul”, ,,Oraţiile de Nuntă”, ,,Antologie de Poezie Populară” (Glăsături, bocete, de înmormântare), ,,Costumul Popular Mureşean”, ,,Mâncăruri Tradiţionale Româneşti”, ,,Monografia Muzeului Reghin – cultură şi tradiţie” etc. Pe lângă

acestea, cercetătorul ştiinţific, Maria Borzan a contribuit în calitate de coautor, împreună cu muzeograful Florin Bogdan, la albumele: ,,Mărturii de Credinţă şi Spiritualitate pe Valea Mureşului şi Valea Gurghiului” şi ,,150 de ani de la Ridicarea Reghinului Săsesc la Rang de Oraş Liber Regesc (1863-2013)”.

M

aria Borzan nu este un om împlinit doar profesional ci şi uman, ca mamă a doi copii şi ca bunică cu trei nepoţi. Nicolae Conreliu, este primul fiu al Mariei Borzan, de profesie inginer informatician stabilit în Bucureşti şi administrator al firmei ,,Borrolia Design”. Iar fiica acesteia, Man Roxana Maria, este doctor în istorie şi coautor la patru cărţi etnografice.

reghinulnostru.ro


39

reghinulnostru.ro


Revista Reghinul Nostru - numarul 11  

Revista de atitudine civica.

Advertisement