__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1

1


2


3


4


NAȘTEREA DOMNULUI. BUCURIA CERULUI SI A PAMANTULUI - PAGINA 8 REGHINUL IN SARBATOARE - PAGINA 12 SORINA CEUGEA READUCE MAGIA SARBATORILOR - PAGINA 17 REPOPULAREA REGHINULUI - PAGINA 18 TOPUL FIRMELOR MURESENE - PAGINA 22 DANIEL BOTOG COLECTIONARUL CARE ADUNA BANI DE PE TOT GLOBUL - PAGINA 27 PORTRETE REGHINENE <<NATALIA GLIGA>> - PAGINA 33 VLAD URSAN UN INGER FARA ARIPI CARE SE LUPTA SA SE RIDICE - PAGINA 35

5


6


7


NAȘTEREA DOMNULUI. BUCURIA CERULUI ȘI A PĂMÂNTULUI Pastorală de Crăciun trimisă de Patriarhul Daniel reghinenilor † DANIEL, prin harul lui Dumnezeu Arhiepiscopul Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Preacuviosului cler monahal, preacucernicului cler şi preaiubiţilor credincioşi din Arhiepiscopia Bucureştilor, har, milă şi pace de la Hristos-Domnul nostru, iar de la noi părinteşti binecuvântări. „Vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul; Că vi S-a născut azi Mântuitor, Care este Hristos Domnul”(Luca 2, 10 - 11) Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi, Iubiţi credincioşi şi credincioase, Astăzi, Biserica binevesteşte pentru tot poporul bucuria cea mare a Naşterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Izvorul bucuriei depline şi netrecătoare (Cf. Ioan 17, 13).

8

Sărbătoarea Naşterii Domnului este sărbătoare mare a bucuriei, la care participă cerul şi pământul, după cum prevestea Psalmistul zicând: „Să se veselească cerurile şi să se bucure pământul… de faţa Domnului, că vine…!” (Psalmi 95, 11-12). Creaţia întreagă participă la această bucurie negrăită, întrucât ea este regăsirea bucuriei pe care au trăit-o Adam şi Eva în Rai, înainte de a cădea în neascultare şi înstrăinare de Dumnezeu. Din momentul în care protopărinţii noştri au păcătuit şi au fost alungaţi din Rai, lumea a devenit „o vale a jeluirii”, cum o numeşte psalmistul David (Cf. Psalmi 83, 6) Însă, prin smerită ascultare, Fecioara Maria a născut, ca om, pe Fiul lui Dumnezeu, Mântuitorul omenirii. De aceea, ea


9


10


este numită „bucuria şi împăcarea lumii”; „De tine se bucură, ceea ce eşti plină de dar, toată făptura (creaţia)..., din care Dumnezeu S-a întrupat şi Prunc S-a făcut…”, se spune în cărţile noastre liturgice (Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, Axionul). Sfinţii Părinţi ai Bisericii au meditat adânc asupra înţelesului Tainei Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos şi au tâlcuit apoi în dogme ale credinţei şi în cântări liturgice lumina spirituală care se revarsă din taina iubirii lui Dumnezeu pentru lume, arătată în Naşterea lui Hristos. Cântările Sărbătorii Naşterii Domnului ne arată că întruparea sau înomenirea lui Dumnezeu-Cuvântul, din Fecioara Maria, are ca scop ridicarea omului pământesc, stricat prin păcat şi moarte, la viaţa cerească, nestricăcioasă şi veşnică: „Cerul şi pământul astăzi s-au unit, născându-Se Hristos. Astăzi Dumnezeu pe pământ a venit şi omul la ceruri s-a suit. Astăzi este văzut cu trup pentru om Cel din fire nevăzut” (Mineiul pe Decembrie, Naşterea Domnului, 25 decembrie, Vecernie, Litie, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe

Române, Bucureşti, 2005, p. 434). „Pe cel după chip şi asemănare văzându-l Iisus stricat din pricina călcării poruncii, plecând cerurile S-a pogorât şi S-a sălăşluit în pântecele Fecioarei fără schimbare, ca într-însul să înnoiască pe Adam cel stricat” (Ibidem). Hristos Domnul, Care S-a născut, ca om, în peştera din apropierea Betleemului, este Fiul Cel veşnic al lui Dumnezeu, Cel în Care, prin Care şi pentru Care au fost făcute cerul şi pământul, adică întreg universul, lumea nevăzută a mulţimilor de îngeri şi lumea văzută a mulţimilor de stele. Acest adevăr îl mărturisesc Sfinţii Apostoli, mai ales Sfântul Apostol Pavel şi Sfântul Apostol Ioan.

citeste textul integral al pastoralei pe www.reghinulnostru.ro

11


12


13


Reghinul a fost în sărbătoare de

Naţională a României

Z

iua Naţională a României s-a dovedit a fi şi în acest an un bun prilej de a petrece, cânta şi dansa în aer liber, chiar dacă termometrele nu indicau mai multe de 2 grade Celsius.

Ziua de 1 Decembrie a fost trăită cu intensitate de toţi reghinenii tineri şi vârstnici prezenţi în centrul municipiului la festivităţile organizate de primărie şi consiliul local. Parada militarilor la care au participat formaţiunile judeţene, uniformele, maşinile de luptă, Imnul Naţional au provocat emoţia şi mândria de a fi român în sufletele celor prezenţi. Reghinenii au ieşit în stradă înarmaţi cu insigne tricolore şi steaguri dovedind încă o dată că sunt patrioţi, că îşi respectă trecutul şi că trăiesc cu speranţa într-un viitor mai bun. La manifestări au fost prezente numeroase oficialităţi, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene, parlamentari şi reprezentanţi ai instituţiilor din Reghin. După intonarea imnului naţional cântat de îndrăgitul interpret Ciprian Istrate, un sobor de preoţi în frunte cu protopopul municipiului au oficiat un ,,Te Deum” pentru ocrotirea poporului român, pentru pace, unitate şi credinţă şi pentru înţelepciunea cârmuitorilor”. Programul a continuat cu alocuţiunile oficialităţilor care au vorbit despre o Românie prosperă din care tinerii să nu mai plece, îndemând să privim în urmă, cu dorul după martirii neamului, dar şi în viitor. Trăiesc o zi plină de emoţie şi un eveniment deosebit şi le doresc tuturor reghinenilor, indiferent de etnie să se bucure de această zi. La mulţi ani reghineni!”, a transmis primarul municipiului ec. Maria Precup prin intermediul Revistei ,,Reghinul Nostru”.

,,

A urmat apoi mult aşteptata paradă militară în faţa parcului central unde s-au prezentat steagurile de luptă, tancurile şi maşinile de război dotate cu tehnică militară de înaltă clasă. Alături de militari au fost prezente şi structurile Jandarmeriei, Detaşamentului de Pompieri Reghin şi a Poliţiei Municipiului. Aurel Tămaş şi Connect-R au cântat pentru reghineni, la -2 Grade

L

a orele 15.00 a debutat spectacolul artistic dedicat reghinenilor, dedicat Zilei Naţionale a României la care au urcat pe scenă peste 30 de solişti de muzică populară şi uşoară. Artiştii care au dat tonul la cântec au fost Ciprian Istrate şi ,,Grupul de Jandarmi Mureşeni”, au urcat pe scenă apoi : Mihaela Istrate,Leontina Pop, Dorina Oprea, Livia Harpa,

14


Livia Sorlea, Andrei Romanică şi Ovidiu Furnea. După momentul artistic al artiştilor mureşeni a urmat Orchestra Casei de Cultură ,,Eurgen Nicoară”, condusă de dirijorul Ioan Conţiu care au susţinut un mini recital instrumental de muzică patriotică şi au asigurat acompaniamentul în premieră a grupului folcloric de tinere speranţe a Reghinului, compus din elevele: Cristina Farcaş, Maria Grama, Alexandra Crişan, Andrea Morariu, Daiana Ciurba şi Daiana Grama. La orele 17.00 au urcat pe scenă soliştii reghineni, care au evoluat prin rotaţie pe scenă începând de

la Doru Pop, Florina Oprea, Anca Branea-Neamţu şi Ana Crişan, continuând cu Dumitru Gliga, Mihaela Lateş Botoş, Gabriela Merdariu şi Dănuţ Pop şi încheind cu Corina-Florea Covaciu, Dan Aurelian Ştefan, David Puşcaş, Cristian Ţăran şi Sorina Pantea.

S

pectacolul dedicat Zilei de 1 Decembrie a continuat cu artişti de talie naţională precum suceveanca Laura Lavric, o vedetă care nu mai are nevoie de nici o prezentare, o vedetă care cântă şi toarce în timp record. Iar să fie conturat perfect

15


pe zone geografice spectacolul, a continuat cu un reprezentant al folclorului oltenesc prin celebrul Gheorghe Roşoga, care deşi a ajuns la respectabila vârstă de 67 de ani a fost pentru prima oară când şi-a descărcat sufletul prin cântec la Reghin.

O

dată cu lăsarea serii prezentatorul evenimentului, Marius Portik, a dat startul pentru pornirea iluminatului festiv din centrul municipiului. La orele 20.00 a sosit rândul ardeleanului Aurel Tămaş să ridice reghinenii, la joc prin piesele sale precum: „Din Ardeal până-n Banat”, „De-oi muri m-or pune-n groapă” şi „Bate Doamne lumea rea”. Seara de 1 Decembrie s-a încheiat cu un concert exploziv al artistului Ştefan Mihalache pe numele de scenă Connect-R, interpretul şi producătorul celui mai de succes hit al anului trecut ,,Vara nu dorm”. La final primarul Reghinului Maria Precup, i-a oferit artistului cadou o ie populară, ţesută manual pentru a-i reaminti să fie mândru că trăieşte în România. Spectacolul s-a încheiat cu un superb foc de artificii. La mulţi ani România, La mulţi ani Reghin!.

16


sorina ceugea readuce magia sărbătorilor

portrete reghinene

Interpreta reghineană Sorina Ceugea revine, începând cu aceasta lună, în casele noastre prin intermediul DAReghinTV. Ea a acceptat să realizeze, împreună cu Florin VOS, o emisiune dedicată sărbătorilor de iarnă. De unde vine această pasiune a ta pentru muzică? A fost insuflată de familie sau ai descoperit-o singură? Pot spune că m-am născut cu această pasiune . De mică am început să cânt la serbări, la spectacole, evenimente culturale iar mai apoi am început să cânt la nunti, la diverse manifestaţii, alături de muzica militară. Întotdeauna m-am axat pe faptul că doar prin muncă, pot ajunge acolo unde îmi doresc. Familia a jucat si ea un rol foarte important in viata mea. Meritul părinților este considerabil în educația mea muzicală, dar este foarte important să recunosc, că bunica mea a fost prima persoana care m-a “descoperit”. Cu cine colaborezi? În momentul de faţă lucrez cu Danezu, care îmi este totodata şi impresar. Totodată colaborez şi cu reghineanul Florin Vos împreună cu care voi realiza şi o emisiune la postul local de televiziune “DAReghinTV”. Cum s-a ajuns la aceasta colaborare? Colaborarea cu Florin Vos a fost una spontană. O surpriză pentru publicul nostru .Este un om foarte talentat, şi cand spun asta mă refer la carismă, suflet şi melodie. Am pus suflet in realizarea piesei “Ninge cu stele” provocând lumea să viseze, puţin, la sărbătorile albe, pline de romantism şi căldură sufletească. Pe lângă voce și talent, de ce mai are nevoie un interpret? Desigur, vocea si talentul sunt pe primul loc. In ele se concentreaza foarte multă muncă şi daruire . Sigur, mai este important şi norocul. Consider că este un noroc să ai lângă tine o echipa, sa munceşti în echipă si ma refer aici si la echipa mea de la studio, in frunte cu impresarul meu Danezu. Ce-i trebuie unui interpret pentru a cuceri publicul? Consider ca orice detaliu conteaza . Publicul asteapta pe langa talent, o imagine deosebita, o cultura aparte, profesionalism si multa distractie ceea ce s-ar traduce prin ‘’show’’, sa emani bucurie si sa ii faci pe cei din jurul tau fericiti prin fericirea ta. Pe scena n ai cum sa minti.O data ce esti bine pregatita, capeti incredere in tine si vrei mai mult, si mai mult de la tine…. >>> citeşte continuarea interviului pe www.reghinulnostru.ro

17


Repopularea Reghinului

P

– Calea reafirmării

lecarea tătarilor a lăsat în urmă tragedie, dezordine şi destabilizare. Fărmiţarea pe toate direcţiile se adânceşte, marii feudali aproape că devin autonomi, cu mari puteri economice, dar şi militare, reuşind să influenţeze, ba chiar să determine evoluţia ,,Coroanei ungare”.

L

a 1226 conducerea coroanei ungare a ajuns la împărţeală între ,,regele cel bătrân”, Bela al IV-lea, întors din refugiu, şi regele cel tânăr”moştenitor, Ştefan al V-lea. 1266 Procesul instabilităţii continuă şi în vremea regelui Ladislau al IV-lea Laszlo-Cumanul, 1272-1290, care a fost minor şi multă vreme s-a aflat sub regenţa mamei sale -Elisabeta-Erzsebet- culminând în primele decenii ale sec. al XIV-lea, când se ajunge la o dezmembrare a ţării. Sarcina de refacere şi reconstrucţie a ţării în aceste vremuri confuze a revenit voievodului Transilvaniei, Laurenţiu, 1242-1252. Greutatea a fost imensă, pentru că marea năpastă ce s-a abătut asupra Transilvaniei la 1241 a distrus aproape toate aşezările cu caracter urban sau pe cale să devină oraşe, aşa cum a fost Reghinul, dar şi oraşul minier Rodna, cetatea Cluj, oraşele Sibiu, Alba-Iulia, Bistriţa, Oradea, etc. Dacă tătarii aveau interes să cruţe populaţia

agricolă sătească pentru a le ,,semăna grâu şi mei”, faţă de oraşe şi orăşeni intrau în joc alte considerente ce ţineau de acumulări de bogăţii. Şi asta ştiut fiind că la oraşe trăiau meseriaşi producători de neînlocuit, de unelte, arme, bijuterii sau diferite articole. Pe cei mai buni meseriaşi, tătarii îi obligau să lucreze pentru ei, iar pe ceilalţi ,, îi omorau cu toporul”.

M

area invazie tătărească a schimbat datele problemei în politica dusă de voievozii Transilvaniei, chiar şi faţă de Coroana ungară, dar mai ales faţă de acesta. Ţara lor, Ardealul, nu putea fi apărată de nimeni şi nimic în faţa marilor dezastre şi năvăliri decât numai de poporul Transilvaniei, de forţa militară şi priceperea voievozilor acestei ţări. Din aceste considerente, pe un fundal politic confuz şi în mare deteriorare a puterii regale, voievozii Transilvaniei au pornit încercările de instruire a


1285. Reghinul a fost iarăşi cuprins în vâltoarea destinului.

1241-1330 unui stat autonom faţă de Coroana ungară.

A

utoritatea voievodală sporeşte, voievodul Transilvaniei îşi stabileşte rangul în ierarhia demnitarilor regatului ungar, ocupând locul IV după palatin, cancelar şi banul Slavoniei. 1277-Răzvrătirea începută ,,de sus în jos” încă în timpul lui Bela al IV-lea, continuă cu multe răscoale, cum a fost cea din 1277 a saşilor din toată Transilvania şi din părţile regatului ungar, împotriva ameninţărilor feudale privind privilegiile primite la colonizare şi cele dobândite peste ani. În perioada anilor 1285, cu întreruperi, până în 1293, voievod al Transilvaniei a fost Ronald Borşa, ce a urmărit şi acţionat militar şi diplomatic pentru întărirea, ba chiar obţinerea unei autonomii depline a voievodatului Transilvania faţă de regalitatea ungară. Pe acest fundal al politicii autohtone, cade ca un trăsnet o nouă invazie tătărească la

T

ătarii ,,Hoardei de Aur” năvălesc iarăşi în Transilvania şi Ungaria. Forţa lor, însă, a fost mult mai slabă faţă de prima invazie, totuşi incursiunea a fost dezastruoasă. 1285 – Rezistenţa locală împotriva năvălirii a fost mult mai hotărâtă şi motivată, mult mai bine pregătită. Peste tot populaţia a sărit în ajutorul voievodului Roland Borşa care a primit un mare sprijin şi din partea secuilor. A rămas în legendă rezistenţa secuilor cu toată suflarea, răsculaţi de curajoasa Klara împotriva invadatorilor de prin părţile Lăzarea şi Ditrău. O luptă de mit şi istorie s-a dat între secui şi hoardele tătare la intrarea în localitatea Lăzarea de pe D.N. 15. Astăzi, după aproape opt secole, locul luptei este cinstit şi cunoscut ca Tatardomb-,,Dâmbul tătarilor”, pe care tronează un obelisk al istoriei. Legenda povesteşte că o hoardă de tătari a fost zdravăn bătută şi în ,,Valea Reghinului”. Aşadar, la nici o viaţă de om, Reghinul şi împrejurimile lui iarăşi au fost puse ,,la pământ de sălbăticia tătărească: jafuri, omoruri, pustiuri, crime abominabile. De data aceasta au contribuit şi ,,bandele de tâlhari autohtone ce au băntuit şi jefuit săptămâni la rând în aproape toată Transilvania. Totul a trebuit luat de la început, dar colonişti au fost mai puţini.

A reconsemnat Robert MATEI din cartea “Reghin-Destin şi Istorie” a autorului Ioan Costea, apărută în anul 2007 la Editura ,,Petru Maior”.


20


21


815 firme incluse în Topul Firmelor Ediţia jubiliară a Topului Firmelor, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş şi-a desemnat campionii business-ului mureşean. A xx-a ediţie a manifestării ,,Topul firmelor din judeţul Mureş”, care premiază cele mai bune firme din ultimul an, s-a desfăşurat la Hotel ,,President” din Târgu-Mureş, în prezenţa a circa 220 de reprezentanţi ai firmelor care şi-au primit diplomele şi care au fost aplaudaţi pentru rezultatele deosebite din ultimul an de activitate.

E

venimentul a fost organizat de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş în colaborare cu 36 de membri de aur şi Primăria Municipiului Tîrgu-Mureş. Anul acesta, moderatorul evenimentului nu a mai fost actorul Liviu Pancu, ci o reghineancă Anca Giurgiu, absolventă de institut de teatru care momentan deţine funcţia de director al Departamentului de Relaţii Externe şi Resurse Umane din cadrul CCI. tmosfera muzicală a fost întreţinută de primul cuplu soţ şi soţie de pop-opera din România, compus din tenorul Romeo şi soprana Julia Saleno din Bucureşti, care au interpretat live un mix de clasic şi modern cu ritmuri antrenante şi imprevizibile. Julia Saleno este laureată a Marelui Premiu la concursul de voci romantice, fiind invitată la New York, unde a predat canto şi a susţinut numeroase recitaluri. În timp ce soţul acesteia Romeo Saleno are în palmares trei Premii I la prestigioase concursuri internaţionale de canto, fiind singurul tenor român selecţionat la Washington D.C. în Operalia maestrului Placido Domingo. Pe scena amplasată în cadrul restaurantului ,,President” au mai

A

22

din Judeţul

evoluat Boroş Emeşe şi Buta Arpad, acompaniaţi de cvartetul Filarmonicii din Târgu-Mureş.

Clasamentul a fost realizat din 15.670 de societăţi comerciale din judeţul mureş

,,Sunt 20 de ani de când, în fiecare toamnă, Camera de Comerţ şi Industrie Mureş recunoaşte şi sărbătoreşte meritul elitelor economice, răsplătindu-le performanţa şi premiindu-le consecvenţa”, a spus Vasile Pop, preşedintele CCI Mureş, în deschiderea festivităţii de joi seara. “Topul Firmelor reprezintă etalonul economiei judeţului, cartea de vizită a succesului în afaceri. Întocmit în baza unei metodologii unitare la nivel naţional, a datelor din bilanţurile depuse pentru anul financiar 2012, conferă firmelor situate pe una din poziţiile fruntaşe recunoaşterea economică şi socială a muncii depuse, a spiritului inovativ şi al curajului. Pentru anul financiar încheiat la data de 31 decembrie 2012 au depus bilanţul contabil la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Mureş, un număr de 15.670 de societăţi comerciale. Dintre acestea, în Catalogul ,,Topul Firmelor din Judeţul Mureş,, anul acesta se regăsesc 815 firme, dintre care 680 au fost laureate ale primelor 3 locuri, locul 1 revenind unui număr de 432 de firme. Alături de evidenţierea firmelor în cadrul clasamentelor pe grupe de activitate şi clase de mărime, organizatorii au oferit şi în acest an distincţiile: Diploma de Excelenţă şi Trofeul de Excelenţă. istincţiile de Excelenţă acordate societăţiilor comerciale clasificate timp de 5 ani pe locul I, anul acesta au revenit unui număr de 62 de firme. ,,În numele Colegiului de Conducere şi

D


Firmelor

info util

ul Mureş al Comitetului de Direcţie al CCI Mureş, doresc să adresez felicitări tuturor reprezentanţilor firmelor nominalizate în TOP care, prin efort susţinut, seriozitate, ambiţie şi perseverenţă reuşesc să situeze constant economia mureşeană în primele 10 judeţe din ţară, considerând că acestea sunt cele care ne fac onoare şi dau măsura dezvoltării economice a judeţului nostru. Domnilor directori, ne bucurăm că existaţi, ne lăudăm cu performanţele pe care le-aţi realizat şi vă dorim în viitor rezultate şi mai bune,, a transmis invitaţilor preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Mureş, Vasile Pop. Topul firmelor a devenit deja o competiţie tradiţională a operatorilor economici din judeţ, un eveniment de marcă în activitatea CCI Mureş şi în viaţa comunităţii locale de afaceri. Competiţia

rămâne motorul progresului şi, în acest context, ,,Topul firmelor din judeţul Mureş,, reprezintă un eveniment cu multiple conotaţii: pragmatic şi reprezentativ, de recunoaştere publică şi de promovoare. eprezentantul Guvernului în teritoriu, prefectul Corneliu Grosu a subliniat, la rândul lui, cât de importantă pentru firme şi pentru economia judeţului este poziţionarea a cât mai multor entităţi în această ierarhie anuală a performanţei. “Suntem cu toţii la un moment atât de important, cu dublă semnificaţie: premierea celor mai bune firme din judeţ, după rezultatele economice din ultimul an, şi aniversarea a douăzeci de ediţii a Topului Firmelor.

R

23


info util

Topul firmelor din judeţul Mureş clasificate timp de 5 ani pe locul I Topul Firmelor ediţia 2012, structurat de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş la categoria societăţi comerciale clasificate timp de 5 ani pe locul I cuprinde următoarele firme: Aesculap Prod SRL, Alpina Shoe Producţions SRL, Anvico S.A, Bio Eel SRL, Centrul Medical Topmed SRL, Cis Gaz S.A, Compania Aquaserv SA, Contranscom Benţa S.A, Cuvântul Liber SRL, Digital Color Company SRL, E.ON Gaz Distribuţie SA, Eldi Brutăria SRL, Farel Impex SRL, Foraj Sonde SA,

24

Geiger Transilvania SRL, Gliga Instrumente Muzicale SA, Hârşan Instrument SRL, Hirschmann România SRL, Hora SA, Indlacto Mureş SRL, Irum SA, Kastamonu România SA, Lazăr SRL, MAVIPROD srl, MIF SA, Monotex SRL, Muri Benz Oil SRL, Napa Impex SRL, Oprea Avi Com SRL, Ormatin Mur Materiale Recuperabile SRL, Palas Com Srl, Allstar Prod SRL, Aluniş SRL, Arhing SRL, Balenoclimaterica SA, BGS Security SRL, Charter Trans Air Agency SRL, Citadin Prest SA, Confort Impex SRL, Cromatic Tipo SRL, Dafcochim SRL, Durkopp Adler SRL, E.ON România SRL, Electro Orizont SRL, Farmaceutica B&B SRL, Gedeon Richter Rom\nia SA, Ghiocelul Com SRL, Gondor Security SRL, Herlitz Rom\nia SRL, Impress SRL, Insta Grup SRL, Izorep SRL, Las Prom SRL, Marsorom SRL, Media Marketing SRL, Mondo Trade SRL, Moragroind SRL, Nakita Prod Comimpex SRL, Oltean Prodlemn SRL, Optica Optofarm SRL, Ortoprofil Prod România SRL şi Parcul Industrial MS.


Daniel Boţog,

colecţionarul reghinean care adună bani de pe tot globul

info util

Z

ilele trecute am făcut o vizită reghineanului Boţog Pavel Daniel, un tânăr foarte ambiţios şi perseverent, care colecţionează şi studiază, de aproape 20 de ani, orice tip de monedă, bancnotă sau medalie veche, fie ea românească sau universală. Într-o perioadă de criză economică şi financiară nu credeam să găsesc în municipiu un numismat pasionat de reformele monetare şi de istoria banilor de pretutindeni. Daniel este un colecţionar foarte disciplinat, care spune că are un hobby interesant, ce îl ajută la înţelegerea culturii şi istoriei diferitelor ţări. Colecţionarul vorbeşte cu simplitate şi dragoste despre cele peste 1.000 de monede şi aproape 400 de bancnote din colecţia sa care provin din 57 de ţări şi cel mai mare vis al său este să strângă câte o bancnotă şi câte o monedă din fiecare ţară de pe mapamond. Deşi îşi câştigă existenţa muncind într-un atelier de tâmplărie, reghineanul se consideră un om privilegiat că are o pasiune cu adevărat extraordinară.

C

hiar dacă implică devotament şi infinite căutări şi muncă de cercetare prin sălile de lectură şi pe internet, visul colecţiilor măreţe recompensează privaţiunile prin relevarea adevărului, răscoleşte sentimente nobile, sporind mai cu credinţă patima reghineanului. Deşi are doar 36 de ani, Daniel pare că este colecţionar de o viaţă, deoarece a început să facă colecţie de colecţii încă din copilărie. Totul a început la începutul anilor 90, când reghineanul a fost cuprins de febra surprizelor din gumele de mestecat, ca toţi puştii de cartier, şi a început să strângă acţibilde. A trecut apoi timid la timbre, cărţi poştale, vederi şi cartele telefonice, iar mai târziu, foarte serios a început să achiziţioneze insigne, ordine, medalii, decoraţii, camuflaje şi haine militare. De douăzeci de ani a început să colecţioneze în paralel şi bani vechi, monede şi bancnote, la început din România, iar mai târziu şi-a extins colecţia şi din alte ţări precum: Republica Moldova, Ungaria, fosta Iugoslavie, Serbia, Muntenegru, Polonia, Germania, Rusia, Mongolia, Turkmenistan, Kazahstan, Ucraina, Armenia, Transnistria, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Moldova, Georgia, Azerbaijan, Armenia, Iugoslavia, Bosnia şi Herţegovina Macedonia, Slovenia, Serbia, Kirghistan, Muntenegru, Macedonia, Grecia, Turcia, Italia, Elveţia, Spania, Republica Irlanda, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Mexic, Cuba, S.U.A., Egipt, Irak, Israel, Iran, Siria, China, Hong-Kong, Indonezia, Senegal, Nicaragua, Vietnam, Zambia şi Mozambic.

25


A

colecţia lui Daniel este cea cu chipuri regale: regi şi regine din România şi alte ţări europene şi o parte din cei 44 preşedinţi americani. Cea mai veche piesă din numismatica românească a reghineanului, la capitolul monede, sunt 5 bani din 1885, din perioada domniei regelui Carol I şi o monedă din argint datând din 1574, din perioada lui Henric al III-lea, la capitolul numismatică universală.

D

ar la bancnote, hârtia de 5.000.0000 de lei emisă de Banca Naţională a României în 1947 şi o bancnotă de 1 milion de pengo emisă în Ungaria după ,,Al Doilea Război Mondial”, în 1946. Cele mai recente achiziţii ale colecţionarului fiind monedele comemorative emise de BNR în 2011 şi 2012 cu: Mircea cel Bătrân, Ştefan Cel Mare şi Aurel Vlaicu şi pliantul special emis de către Banca Naţională a României pentru a marca evenimentul mondial reprezentat de Eclipsa Totală de Soare din 11 august 1999, precum şi intrarea în anul 2.000, prin emiterea unei bancnote cu putere circulatorie, având valoare nominală de 2.000 de lei. ,,Pliantul pe care îl deţin şi eu a fost emis într-un număr limitat de 1 milion de exemplare, care conţin fiecare câte o bancnotă cu seria 00A. Puţină lume ştie că bancnota cu 2.000 de lei, este prima din Europa imprimată pe suport de

O bancnotă simbolizează o ţară, şi o monedă ascunde o cultură zi, reghineanul poate da lecţii multor colecţionari din experienţa sa, cu pereţii încărcaţi de rafturi stivuite până la tavanul camerei, în vitrinele semeţe de cleştar, sunt depozitate CD-uri, cataloage numismatice, agende cu date despre istoria banilor şi colecţii întregi de monede, bancnote, bonuri, bilete şi notgelduri clasificate impecabil după anul emisiunii şi după valoarea bancnotelor. ,,Dacă te hotărăşti să începi o colecţie numismatică de monede şi bancnote şi vrei să o tratezi cu seriozitate, îţi trebuie foarte mult timp liber, nervi de oţel şi foarte mulţi bani în circulaţie, pentru că nu degeaba se spune că o bancnotă simbolizează o ţară şi o monedă ascunde o cultură”, explică colecţionarul care recunoaşte că el personal îşi pune lunar deoparte o mică sumă din bugetul familiei, alocată exclusiv pentru piese numismatice. in bogata colecţie a reghineanului, care cuprinde peste 1.000 de monede şi peste 400 de bancnote, o colecţie aparte de bani din

26

I


plastic şi în viitor va căpăta un foarte mare interes la colecţionari”, a declarat pentru Revista ,,Reghinul Nostru”, Boţog Pavel Daniel. cesta deţine totodată şi monedele euro din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene, unele în colecţii complete, altele în curs de completare. Reghineanul mai deţine şi un set jubiliar de 10 medalii aniversare feroviare, emise în 2001, cu ocazia împlinirii a 180 de ani de la inaugurarea de cale ferată, Arad-Timişoara, cu ocazia împlinirii a 130 de la naşterea inginerului S. Miclescu, fost director general al CFR (1851-2001), şi o medalie emisă la 100 de ani de la introducerea pe reţeaua CFR din România a locomotivelor Compound (1901-2001). În topul modalităţilor de achiziţionare a pieselor de colecţie reghineanul spune că pe primul loc sunt prieteni, piaţa de vechituri pe locul al doilea, abia pe al treilea loc se află anticariatele din Târgu-Mureş, iar pe ultimul loc se află schimburile de piese noi cu alţi colecţionari. asta colecţie a reghineanului nu este compusă doar din bancnote şi monede, ci şi dintr-o o serie de cataloage de specialitate în numismatică, tipărite în România, Italia, Germania şi vechea Republică Cehoslovacia. Bineînţeles că din colecţia reghineanului nu lipseşte nici colecţia

A

V

catalogului „Bani de pe Mapamond” de De Agostini, ajunsă la nr. 48, din care Daniel îşi îmbogăţeşte cultura generală şi află ultimele noutăţi în materie de emisiuni numismatice. Întrebat dacă ar exista la un moment dat posibilitatea de a-şi vinde colecţia de bani, reghineanul a recunoscut că totul în viaţă are un preţ, însă nu s-a gândit niciodată să îşi evalueze sau să îşi asigure colecţia la o valoare nominală.

C

u siguranţă Boţog Pavel Daniel poate fi considerat o pildă de dăruire şi pasiune pentru adunarea monedelor şi bancnotelor din întreaga lume, din dorinţa de tezaurizare. Cei care înţeleg numismatica nu pot decât să preţuiască această nobilă preocupare a reghineanului care ar putea să îl aşeze în ierarhia celor mai de seamă colecţionari ai judeţului. Redacţia ,,Reghinul Nostru” îi doreşte sănătate şi succes în a-şi împlini visul de a aduna câte o monedă şi o bancnotă din fiecare din cele 194 de state suverane şi independente ale lumii!

27


28


29


Natalia Gliga

a cântat pentru 200 de pre

Mai rar ţi-e dat să întâlneşti un artist cu sufletul Nataliei Gliga care, dincolo de talentul de a scrie romanţe de succes şi de glasul de execpţie cu care a înzestrat-o Dumnezeu, rămâne şi un patriot de admirat.

N

atalia nu s-a gândit niciodată să emigreze din România, ba mai mult, după o carieră de excepţie de 34 de ani în slujba muzicii populare ca solistă a Orchestrei ,,Mioriţa” şi în cadrul ansamblului ,,Doina Braşovului”, s-a reîntors la Reghin definitiv, în 1990 pentru a-şi îngriji părinţii bolnavi. Solista a intrat pentru totdeauna în patrimoniul de simţire românească al neamului nostru, datorită determinării cu care a reuşit să îşi atingă aspiraţiile… reţeta succesului ei ar putea fi o lecţie de viaţă pentru fiecare dintre noi. Natalia Gliga are 7 albume imprimate, un repertoriu de peste 300 de piese cântate în 12 limbi, turnee în toată România şi în ţări precum: Franţa, Germania, Austria, Bulgaria, Elveţia şi Republica Moldova, plus zeci de interviuri radiofonice şi apariţii TV. ,,Toată viaţa am avut norocul de a întâlni omul potrivit la locul potrivit, altfel nu cred că aş fi ajuns o secundă unde sunt. Eu iubesc Reghinul şi nu pot să rezist fără România… fiecare dintre noi are un destin şi cred că până la urmă, fiecare se adaptează idealului pentru care a fost creat” explică Natalia Gliga. Chiar dacă este singura elevă a Mariei Tănase în viaţă, singura solistă de muzică populară pentru care Gheorghe Zamfir a compus o sinfonie, după piesa acesteia “Struguraş cu boabe multe” şi în ciuda faptului că a cântat la sute de dineuri de gradul 0, a cântat pentru circa 200 de preşedinţi de state, invitată de fostul preşedinte al României, Nicolae Ceauşescu, Natalia Gliga a rămas o femeie modestă, obiectivă, cu maniere excelente, care nu şi-a murdărit niciodată blazonul de artist.

30


portrete reghinene

preşedinţi de state Natalia Gliga, născută în apropierea Reghinului, în satul Caşva, a avut primul contact cu muzica la şcoală. După o scurtă perioadă petrecută la Bucureşti, cu părinţii refugiaţi, a revenit la Reghin, pentru terminarea şcolii elementare. Copilăria şi-a petrecut-o în centrul Reghinului, în anii ’50, unde era vecină cu celebrul avocat Wagner, şi îşi aminteşte cum, după orele de şcoală, participa cu elevii la cules de jir în Pădurea Rotundă, fructele de fag fiind folosite de municipalitate ca hrană pentru porcii instituţiei. nterpreta îşi aminteşte, de asemenea, cum a contribuit la pavarea centrului Reghinului, şi cum pe vremea când s-a mutat în oraş, centrul urbei era folosit ca târg de vite. Natalia a absolvit primele 7 clase la Reghin, la Gimnaziul de Stat ,,Petru Maior”, urmând mai apoi cursurile şcolii de industrie în Tîrgu-Mureş, însă, din fericire, după un an, a renunţat, la insistenţele părinţilor, şi “pentru că nu era chemarea mea”, după cummărturiseşte interpreta.

Maria Tănase, Mia Barbu, Filaret Barbu şi Viorel Cozma, profesori care au învăţat-o cum să dea glasului ei nuanţare şi frazare.“Pe doamna Maria Tănase am cunoscut-o când aveam 15 ani şi îmi amintesc că a mers cu mine personal la Minister să primesc dispensă de vârstă, pentru că eram prea mică să pot studia la Şcoala Medie de Muzică nr.1 din Bucureşti, trebuia să am 18 ani. De la Maria Tănase am învăţat

I

V

iaţa a dus-o apoi la un notariat public, unde a învăţat să scrie la maşină şi să redacteze acte oficiale. Talentul muzical însă i-a fost descoperit tot în Reghin, de corifeii muzicii clasice a acelor vremuri, soprana Iolanda Mărculescu şi cântăreţul de operă Mircea Buciu, pe vremea când eleva era membră în orchestra înfiinţată de fostul avocat Enăchescu. La recomandarea Iolandei Mărculescu din clasa a IX-a, a plecat la Bucureşti, unde şi-a continuat studiile, la Liceul nr.12, concomitent cu pregătirea muzicală pe care şi-a însuşit-o la Şcoala Medie de Muzică nr.1, sub stricta supraveghere a unor profesori de renume precum:

să fiu eu însâmi şi să nu imit pe nimeni. De la ea am învăţat ce înseamnă interpretarea proprie, creatoare, care m-a ajutat să ajung la inima tuturor deopotrivă, indiferent că am cântat pentru personalităţi sau pentru oameni de rând„ îşi aminteşte solista. Natalia Gliga şi Ion Luican au format primul duet din istoria folclorului autentic

Î

n 1959, Natalia a terminat cursurile Şcolii de Muzică, cu media 9.60, obţinând titlul de solistă de muzică populară la secţiunea canto-popular. Cariera şi-a început-o imediat după absolvire, în 1960, la Braşov, după ce a dat examen la Orchestra Populară ,,Mioriţa”. De-a lungul anilor a fost colegă şi a cântat cu cei care, peste ani, aveau să

31


să se afirme la cel mai înalt nivel în muzica populară. Natalia Gliga a încercat toată viaţa să îşi cânte dorurile, împlinirile şi tristeţile prin cântul popular, cu acurateţe şi sensibilitate, reuşind să devină, în scurt timp, o artistă foarte iubită de public, care datorită popularităţii de care s-a bucurat mai bine de trei decenii, a ajuns să cânte în multe turnee în compania unor artişti de gen precum: Benone Sinulescu, Irina Loghin, Rodica Bujor, Dan Moisescu, Emil Gavriş, Alexandru Grozuţă, Ioan Radu, Ileana Constantinescu, Alexandru Lăzărescu, Elena Sărăroiu, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu, Ion Cristoreanu, Maria Dragomiroiu, Felician Fărcaşu, Maria Văduva sau Gheorghe Zamfir Puţină lume ştie însă că Natalia Gliga, împreună cu solistul Ion Luican au format primul duet muzical din istoria folclorului autentic românesc, înainte de apariţia lui Ion Dolănescu şi Irina Loghin. urneele sunt o amintire plăcută, dar lipsurile specifice vremii îşi puneau amprenta şi asupra condiţiilor în care se ţineau spectacolele: „Cântam de multe ori la petromax fără să avem curent electric. Turneele de atunci nu erau ca cele de azi, unde cel mai mic sunet este amplificat de sute de ori. ”, explică Natalia Gliga. După 1990 s-a pensionat şi s-a întors la Reghin, pentru a-şi îngriji mama bolnavă. Chiar dacă s-a retras oficial de pe scenă, Natalia Gliga mai colaborează şi astăzi cu Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară” din municipiu şi cântă cu plăcere ori de câte ori este solicitată. În 2005 Natalia Gliga a primit din partea Ministerului Culturii şi Cultelor, Direcţia Judeţeană Pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional Mureş, o Diplomă de Excelenţă “pentru contribuţia adusă, timp de 50 de ani, la punerea în valoare a moştenirii culturale tradiţionale de pe Valea Superioară a Mureşului şi pentru promovarea cântecului popular românesc”. În 2010, la prima Gală a televiziunii locale DARreghin TV prezentată de Marius Portik şi Emeşe Ardelean, Natalia Gliga a fost premiată cu o Diplomă de Gratitudine pentru întreaga activitate artistică, pentru aportul de ani la rând la îmbunătăţirea stării de spirit a reghinenilor şi pentru modul în care şi-a gestionat întreaga carieră muzicală. >>> citeşte mai multe despre Natalia Gliga pe www .reghinulnostru.ro

T

32


Vlad Ursan

L

un înger fără aripi care se luptă de 15 ani să se ridice

CAZ SOCIAL

a doar 27 de ani Vlad Ursan, este bolnav cu handicap de gradul I şi este condamnat să sufere de o formă de paralizie rară care îi macină trupul de 15 ani. La vârsta de 12 ani, un ortoped i-a pus un diagnostic greşit, menisc articular, şi i-a recomandat repaus, odihnă, care a dus, în doi ani, la agravarea unei boli care astăzi îl împiedică pe reghinean să mai poată sta pe picioarele sale, doar pe şezut. Deşi are aproape 100 de internări şi examinări medicale, de la debutul bolii, nici un medic nu a reuşit să îl pună pe picioare până în prezent. Întrucât locuieşte la etajul doi al unui apartament din cartierul Iernuţeni, deplasarea sa e un adevărat calvar. Visul reghineanului este să ajungă la Viena, pentru a face o serie de teste genetice, care să stabilească dacă într-adevăr suferă sau nu de: distrofie musculară, forma centurilor, diagnostic care i-a fost dat de către doctorii din România, însă bolnavul este de părere că neurologii care l-au consultat sunt neputincioşi în cazul său, pentru că nu i-au dat un diagnostic care să îi convingă 100% că suferă de DMFC. S-a îmbolnăvit din cauza unui medic ortoped care i-a dat un diagnostic greşit

V

lad este cel de al doilea copil al familiei Ursan Anton şi Doina, o familie modestă din Reghin, formată dintr-un muncitor şi o coafeză, dar care, în ciuda faptului că nu au avut studii superioare sau străduit să îi ofere copilului lor o educaţie cât mai sănătoasă. Studiile primare şi gimnaziale le-a terminat în municipiu, în cadrul Şcolii Gimnaziale „Florea Bogdan”, după care a dat admitere la Colegiul Silvic din Gurghiu, visul său fiind, de mic copil, să ajungă pădurar de profesie, datorită unui unchi de al său care este preşedinte de Ocol Silvic. Reghineanul, în paralel, era portarul echipei de fotbal ,,Avântul Reghin” şi portar în echipa de handbal a şcolii, în momentul în care a început să simtă o oboseală nejustificată. ra elev în clasa a IX-a când a ajuns prima oară diagnosticat cu menisc articular la un picior, de către un medic ortoped iresponsabil, care i-a recomandat să nu mai facă sport timp de 2 ani, ci din contră, repaus. ,,Din păcate, eu am ajuns să fiu diagnosticat la vârsta de 15 ani ca suferind de distrofie musculară nefăcând mişcare în tot acest timp boala mea a avansat. Începeam să simt că ceva se întâmplă rău cu mine, pentru că mergem legănat şi aveam mersul ca o raţă”, îşi aminteşte azi Vlad. După ce a fost diagnosticat cu distrofie musculară forma centurilor la Centrul de Patologie Neuro-Musculară “Dr. Horia Radu” din Vâlcele, reghineanul, timp, de 7 ani a făcut naveta

E

Vlad locuieste impreuna cu iubita sa Melinda amandoi suferind de un handicap locomotor

33


CAZ SOCIAL la Târgu-Mureş la o clinică privată, timp de 10 zile de tratament, din trei în trei luni. oala, de care se presupune că ar suferi Vlad, este o formă de afectare a fibrei musculare care implică musculatura centurilor (la nivelul umerilor sau pelvică). Datorită bolii s-a transferat de la Colegiul Silvic din Gurghiu, pentru a evita naveta, şi a ajuns în Reghin, la Liceul Tehnologic „Ioan Bojor”, unde, în paralel cu tratamentul a absolvit cursurile liceale. Datorită scurtării unui ligament, a suferit o intervenţie chirurgicală la 18 ani, care a reuşit cu succes, iar după terminarea liceului, devenind major, reghineanul a fost nevoit să se deplaseze din nou la Covasna. La 23 de ani a rămas orfan de părinţi şi paralizat În cei 15 ani de când urmează tratamente de recuperare şi face analize medicale, reghineanul a trecut pragul multor spitale, începând din Reghin, TârguMureş, Cluj, la Braşov, Vâlcele şi chiar şi în capitală,

B

34

a fost consultat de cei mai buni specialişti neurologi, însă reghineanul nu este mulţumit de tratamentele şi rezultatele obţinute. Chinurile l-au maturizat foarte mult şi astăzi priveşte viaţa ca un om foarte raţional şi înţelept căruia nu îi plac ocolişurile şi ambiguităţile. La 23 de ani, Vlad a rămas orfan de părinţi în urmă cu patru ani şi-a pierdut mama, care a fost răpusă de un cancer gastric foarte dureros. atăl reghineanului a fost foarte afectat de dispariţia soţiei, în ciuda faptului că suferea de insuficienţă cardiacă şi avea tratament, a început să consume alcool, să nu îşi mai urmeze tratamentul medicamentos şi să fumeze tot mai mult şi parcă nu era suficientă suferinţă şi boală în familia Ursan, la un an şi jumătate s-a stins din viaţă şi tatăl reghineanului, în fabrică, la locul de muncă, în urma unui infarct. Cu puţin timp înainte de decesul tatălui său, Vlad a suferit un accident în urma unei căzături în scara blocului, care i-a provocat o ruptură musculară. Din acel moment nu a

T


CAZ SOCIAL mai putut călca pe picioarele sale. stăzi, Vlad are 1,90 înălţime şi 82 de kg, face zilnic gimnastică medicală cu kinetoterapeut şi se deplasează cu un scaun mobil de birou prin casă şi este bucuros că cel puţin îşi poate lua singur lucrurile care ţin de igiena personală şi necesităţile fiziologice, fără a fi o povoară pentru cineva. Nu se lasă destabilizat de această boală, deşi sunt momente în care şi-ar dori să mai poată alerga, să mai poată merge pe picioarele sale în locurile dragi sau de a juca un meci de fotbal. ,,Îmi place foarte mult să muncesc şi să fiu util.Din păcate, în situaţia în care mă aflu nu prea pot să fac asta aşa cum aş vrea, dar nu mă las, şi fac mici lucruri în gospodărie,, spune Vlad. Dumnezeu i-a scos în cale un înger păzitor Vlad locuieşte într-un apartament cu trei camere, la etajul doi, unde, de trei ani, a rămas să se întreţină singur. Dumnezeu însă nu l-a lăsat de izbelişte şi i-a trimis un înger păzitor, scoţându-i în cale, în clinica

A

de la Vâlcele, o fată minionă, foarte frumoasă, pe nume Melinda, care suferă de boala CharcotMarie-Tooth. (această boală afectează producerea proteinelor care compun teaca de mielină sau afectează structura sau funcţia axonului şi care este considerată o neuropatie motorie şi senzitivă ereditară), încadrată în gradul II de handicap. -au văzut s-au plăcut şi s-au înţeles foarte bine, astfel că Melinda a devenit şi îngrijitorul său legal, care beneficiază de un ajutor de 610 de lei din partea statului român. „Eu primesc o pensie de handicap, 296 de lei, şi mai primesc momentan o pensie de urmaş după părinţii mei, în valoare de 550 de lei, însă în România totul e imprevizibil şi nu poţi şti niciodată cât timp voi primi acest ajutor ”, a explicat Vlad. Banii le ajung să se întreţină şi să îşi trăiască viaţa decent, însă nu îi ajung să poată să îşi facă testele genetice care, în situaţia sa, pot fi efectuate doar în străinătate. Vlad recunoaşte că are un mare sprijin şi din partea surorii sale Andra,

S

35


CAZ SOCIAL psiholog de profesie, care, chiar dacă e stabilită în Ploieşti, îşi ajută frăţiorul ori de câte ori are ocazia, atât moral, cât şi financiar, în limita posibilităţilor. Un ajutor mare îl mai primeşte de la prietenii lor, Cristina şi Adin, care, ori de câte ori au timp, îi vizitează şi îi ajută pe Vlad şi pe Melinda la diferite activităţi casnice şi deplasări utile în oraş sau în afara localităţii. Întrebat care ar fi primul lucru pe care l-ar face dacă mâine ar putea păşi pe picioarele sale, Vlad a răspuns, fără să ezite nici măcar o clipă; ,,Aş merge pe jos cu un buchet de flori la mormântul părinţilor mei, pentru că ei, de acolo de sus, mi-au călăuzit paşii şi mi-au dat viaţă, şi îmi pare rău că nu am putut face mai multe pentru ei”, a declarat reghineanul cu emoţie în glas. Conform bolnavului, costurile unor teste genetice se ridică la suma de circa 35.000 de Euro, bani de care reghineanul nu dispune, însă are o ambiţie foarte mare, aceea de a

36

strânge, pe orice cale, această sumă, pentru a ştii adevărul, odată pentru totdeauna şi pentru a i se administra tratamentul corespunzător pentru a se vindeca. S.O.S-Salvaţi-l pe Vlad! acă diagnosticul reghineanului Vlad Ursan, până în prezent a fost considerat de acesta un adevărat mister care sfidează medicina românească, bolnavul şi-a anunţat intenţia de a face un apel umanitar, prin intermediul revistei „Reghinul Nostru” către reghinenii care ar avea posibilitatea să îl ajute financiar. Cei care vor să ajute un concitadin aflat în nevoie, ca să nu ajungă un om condamnat la izolare, o pot face direct, prin contul bancar: R071RZBR0000060014390520 ori telefonic, la numărul: 0746-873-672.

D


37


Profile for reghinul nostru

Reghinul Nostru - numarul 09  

Revista Reghinul Nostru

Reghinul Nostru - numarul 09  

Revista Reghinul Nostru

Advertisement