Ghid de dezvoltare rurală pentru Ţinutul Haiducilor

Page 1

Arhitectura Dezvoltării Rurale –

Document de informare și îndrumare pentru utilizarea durabilă a patrimoniului construit local Propuneri pentru facilitarea implementĂrii Strategiei de dezvoltare localĂ a Asociației Grup de Acțiune Locală ”Ținutul Haiducilor”

Grup de Acţiune Locală Ţinutul Haiducilor



Arhitectura Dezvoltării Rurale –

Document de informare și îndrumare pentru utilizarea durabilă a patrimoniului construit local Propuneri pentru facilitarea implementĂrii Strategiei de dezvoltare localĂ a Asociației Grup de Acțiune Locală ”Ținutul Haiducilor”

Grup de Acţiune Locală Ţinutul Haiducilor



CUPRINS 4 CAPITOLUL I / CUVÂNT ÎNAINTE 12 CAPITOLUL II / INTRODUCERE 14 CAPITOLUL III / SUMAR 16 CAPITOLUL IV / CADRUL GENERAL, ISTORIC ŞI ANTROPOGEOGRAFIC 24 CAPITOLUL V / PEISAJ. AŞEZARE 34 CAPITOLUL VI / SPAŢIU PUBLIC 44 CAPITOLUL VII / GOSPODĂRIA 62 CAPITOLUL VIII / CASA: CUM CONSTRUIM 82 CAPITOLUL IX / CONCLUZII 116 CAPITOLUL X / ANEXE 123 CONTACT / AUTORI


CAPITOLUL I / CUVÂNT ÎNAINTE

GAL Ţinutul Haiducilor a identificat necesitatea acestui studiu printr-o analiză atentă a metodologiei LEADER, a prevederilor strategiei de dezvoltare locală, cât şi a situaţiei implementării proiectelor de finanţare în teren. Ca atare, solicitările GAL au fost foarte specifice şi orientate către obţinerea unui material util, cu aplicabilitate concretă şi imediată. Rezultatele studiului se referă strict la implementarea strategiei de dezvoltare locală aprobată având patru secţiuni :

• o secţiune tehnică pentru echipa de implementare cu recomandări pentru ultimul apel de selecţie şi monitorizarea proiectelor aflate în implementare • o secţiune explicativă cu exemple pentru cetăţeni în vederea facilitării inţelegerii indicatorilor asumaţi în strategie şi participării la luarea deciziilor • o secţiune pentru potenţialii aplicanţi la ultimul apel de selecţie –prin identificarea zonelor cu potenţial în vederea identificării unor idei viabile în concordanţă cu strategia de dezvoltare aprobată • o secţiune pentru valorizarea cooperării în proiectul aprobat în strategie prin identificarea potenţialului existent dar şi rezultat, ca urmare a implementării proiectelor şi astfel stimularea și sprijinirea inovației prin cooperare în marketingul produselor şi serviciilor turistice pentru atingerea indicatorilor asumaţi în PDL aprobat

În cele ce urmează, vom sintetiza principalele modalităţi prin care prezentul studiu a răspuns acestor solicitări, constituind, în viziunea noastră, un instrument util pentru implementarea strategiei de dezvoltare locală şi în special pentru:



A.Necesitatea şi oportunitatea studiului A1. Fundamentarea studiului pornind de la metodologia LEADER

În Ghidul pentru aplicarea axei LEADER din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 finanţat de FEADER se menţionează explicit faptul că, pentru cele mai multe din grupurile de acţiune locală “partea principală şi valoarea muncii lor provine din activităţile de animare” – activităţi care includ: “animarea membrilor mai putin pregătiţi şi a teritoriilor comunităţii, furnizarea asistenţei tehnice necesară acestora; generând idei noi care altfel nu ar apărea, ajutând la eliminarea conflictelor care există în fiecare comunitate, crearea unei culturi de a munci împreună pentru scopuri comune şi crearea unei imagini şi identităţi puternice a teritoriului”. Obiectivul creării unei identităţi puternice a teritoriului este facilitat de coeziunea acestuia, aşa cum bine se punctează în debutul Strategiei de dezvoltare locală. Crearea unei imagini coerente, însă, este subminată de o abordare haotică în ceea ce priveşte patrimoniul construit - de la nivelul comunităţilor locale, până la nivelul cetăţeanului de rând, abordare ale cărei efecte sunt observabile cu ochiul liber: • Degradarea unor elemente de patrimoniu prin intervenţii care nu respectă specificul arhitectural sau modalităţile tradiţionale de construcţie specifice zonei; Reducerea coerenţei vizuale a peisajului construit prin inserţii străine din punctul de • vedere al formei, al scării şi proporţiilor, materialelor de construcţii, vegetaţiei sau cromaticii; • Pierderea specificului local prin intervenţiile de restructurare a cvartalelor istorice şi distrugerea frontului de stradă tradiţional; Reducerea atractivităţii turistice a teritoriului, ca urmare a tuturor celor menţionate mai • sus etc.

Ca atare, în sprijinul activităţii sale de animare şi informare, activitate cu finalizare în septembrie 2015, în direcţia creării unei imagini şi identităţi puternice a teritoriului, GAL Ţinutul Haiducilor avea nevoie de un studiu care: • să analizeze situaţia actuală, pentru a identifica exact elementele specifice, valoroase ale zonei, care trebuie păstrate şi • să facă recomandări exacte legate de modul în care se poate construi sau interveni asupra patrimoniului construit, utile atât pentru administraţiile publice, pentru cetăţeni, şi pentru echipa de monitorizare în vederea evitării apariţiei unor interevenţii exterioare


datorate unor competenţe reduse ale UAT-urilor şi lipsa reglementărilor amenajării spaţiului rural .

Doar în baza unui asemenea studiu, GAL-ul putea deveni cu adevărat “animator” atunci când vine vorba de dezvoltarea patrimoniului construit – în sensul definiţiei consacrate a termenului: “Animator - Persoană care identifică problemele din spaţiul rural, propune soluţii pentru rezolvarea lor, promovează oportunităţi de finanţare” (Ghidul solicitantului pentru accesarea Măsurii 431 – „Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului”, Sub - măsura 431.1 – Construcţie parteneriate public private, Faza 3 – Sprijin financiar pentru pregătirea dosarelor pentru selecţia GAL).

Utilitatea pentru GAL: Considerăm că, prin structura, informațiile și grafica sa, studiul propune prezentarea clară a tuturor componentelor cheie ale patrimoniului construit, cu o utilitate imediată pentru GAL Ţinutul Haiducilor în îndeplinirea funcţiei sale de animare şi informare. Astfel: • abordarea tuturor aspectelor cheie ale patrimoniului construit (de ex. Peisaj. Așezare; Spațiu public; Gospodărie etc.) permite GAL-ului să continue acţiuni de animare şi informare la toate nivelurile – de la administraţii publice locale până la cetăţeni, pentru a genera o diversitate de idei de proiecte de finanţare pentru ultimul apel de selecţie; • includerea Fişelor la nivel de localitate permite GAL-ului atât o viziune ansamblu, integrată la nivelul întregului teritoriu, cât şi o abordare particularizată la nivelul fiecărei comunităţi. • monitorizarea proiectelor de amenajări rurale (existente în fiecare comună), în curs de execuţie, în concordanţă cu cerinţele de patrimoniu rural studiate la nivel de detaliu şi descrise pe înţelesul tuturor. Un exemplu concret de utilitate a studiului pentru implementarea strategiei este utilizarea Fişelor patrimoniului construit pentru identificarea zonelor care trebuie animate şi informate cu prioritate pentru identificarea de proiecte în cadrul măsurilor care vor fi deschise în luna decembrie ale Strategiei de dezvoltare locală.

Astfel, dacă luăm, de exemplu, Măsura 112, putem considera că instalarea de tineri fermieri ar trebui încurajată, cu prioritate, în zone cu patrimoniu construit valoros – astfel încât: • respectivele comunităţi să îşi menţină vitalitatea economică şi să poată finanţa,


ulterior, acţiuni de întreţinere a acestui patrimoniu; • dezvoltarea de noi ferme să poată reprezenta un prim pas către acţiuni ulterioare de exploatare agro-turistică a potenţialului zonei.

În acest context, considerăm că, pe baza datelor din Fişele patrimoniului construit se pot identifica drept zone prioritare pentru animare pentru instalarea de tineri fermieri, comunele Căianu Mic, Chiuza, Ciceu-Mihăieşti, Petru Rareş, Târlişua sau Zagra. Studiul este, însă, util pentru GAL Ţinutul Haiducilor şi din perspectiva funcţiilor sale de: • structură de selecție a proiectelor finanțate prin programul LEADER - permiţând punctarea suplimentară a acelor proiecte care propun valorificarea turistico-economică a unor elemente de patrimoniu construit definitorii pentru peisajul rural-cultural, cu un risc ridicat de deteriorare rapidă sau cu posibil rol de pilot-model pentru întreg GAL Ţinutul Haiducilor. Studiul oferă informaţii utile, în acest sens, prin tabelul de sinteză și Fişele patrimoniului construit; • structură însărcinată cu promovarea teritoriului, prin intermediul proiectului de cooperare – permiţând identificarea de peisaje tradiţionale şi promovarea lor, ca produse specifice, în cadrul proiectului de cooperare, pentru creşterea atractivităţii Ţinutului Haiducilor şi atingerea obiectivelor Priorităţii 1 – Dezvoltarea economică a teritoriului. • structură cu funcţii de monitorizare şi evaluare – studiul reprezentând un instrument pentru monitorizarea și evaluarea impactului programului asupra calității, coerenței și atractivității spațiului construit.

A2. Corelarea studiului cu obiectivele strategiei de dezvoltare locală şi utilitatea sa pentru potenţialii beneficiari ai asistenţei financiare din programul LEADER

În acest context, studiul de faţă poate fi subsumat Priorităţii 2 din Strategia de dezvoltare locală – Păstrarea identităţii locale a teritoriului. În contextul acestei priorităţi, studiul de faţă oferă potenţialilor beneficiari idei de proiecte concrete – menţionate în Tabelul de sinteză din Cap. IX – Concluzii (de ex. proiecte de reabilitare / construire a unor gospodării model), indicând şi exemple de bună practică de la care se poate porni pentru conceperea unor proiecte de succes.


Aplicabilitatea studiului se răsfrânge, însă, asupra tuturor priorităţilor, obiectivelor operaţionale şi măsurilor strategiei – fapt vizibil prin corelarea sa cu două priorităţi orizontale care au stat la baza construcţiei Strategiei de Dezvoltare Locală: Principiul dezvoltării durabile În secțiunea Priorități orizontale a Planului de Dezvoltare Locală a GAL Ținutul Haiducilor, se include, printre altele, principiul dezvoltării durabile, menționându-se în mod explicit următoarele: “Toate măsurile cuprinse în cadrul strategiei vor sprijini implementarea principiilor dezvoltării durabile astfel: - Proiectele care vor demonstra impactul pozitiv simultan asupra mediului economic, a mediului social şi a mediului natural înconjurător vor beneficia, conform criteriilor de selecție locală, de punctaj suplimentar la evaluare” – pag. 89. Utilitatea pentru beneficiari: În acest context, actualul Document de informare și îndrumare oferă, celor care aplică pentru finanțare în cadrul măsurilor Strategiei de dezvoltare locală 2010-2014, a ultimului apel de selecţie, argumente suplimentare pentru a demonstra impactul benefic al propriului proiect asupra mediului social al locației de implementare – ținând cont de recomandările acestui studiu, aplicanții pot demonstra că vor avea o contribuție la protejarea valorii patrimoniului construit local, a peisajului cultural și a atractivității turistice a zonei, crescând relevanţa proiectului pentru finanţare. În acest sens, structurarea studiului pe capitole care tratează distinct toate aspectele cheie ale patrimoniului construit (de ex. Peisaj. Așezare; Spațiu public; Gospodărie etc.) permite fiecărui beneficiar de finanțare să găsească ușor secțiunea aferentă tipului de investiție pe care o realizează prin proiect. În plus, pentru a facilita utilizarea sa în vederea implementării sustenabile a proiectelor de finanțare, fiecare secțiune a studiului de faţă este concepută pe logica De evitat / De păstrat – oferind indicii imediate asupra practicilor durabile care trebuie utilizate în realizarea de construcții sau lucrări cu impact asupra patrimoniului construit. Aceste indicii sunt completate printr-o prezentare vizuală extinsă, incluzând fotografii de perspectivă și de detaliu, precum și machete grafice, care facilitează transpunerea în practică a recomandărilor formulate. În plus, utilitatea ca instrument de monitorizare este evidentă, experţii în monitorizare având la indemână informaţii simple pentru evaluare.


Promovarea inovaţiei în spaţiul rural Tot în aceeași secțiune, Planul face o referire la inovare, menționând în mod explicit: “Proiectele care vor putea demonstra caracterul inovator al soluţiei propuse pentru rezolvarea durabilă şi satisfăcătoare a nevoilor comunităţii vor beneficia, conform criteriilor de selecţie locală, de punctaj suplimentar la evaluare. Inovarea poate avea în vedere: inovarea de proces introducerea unor noi tehnologii [...]”– pag. 88 Studiul de faţă conține referiri exprese la abordări inovatoare menite să asigure protecția și punerea în valoare a patrimoniului construit. În secțiuni precum Cap V „Peisaj. Aşezare”, documentul propune abordări inovatoare în privinţa înţelegerii peisajului cultural valoros, ca şi întreg arhitectural-peisager coerent. De asemenea Cap. VI „Spaţiu public” sau Cap. VIII „Casa: Cum construim” tratează pe larg soluții inovatoare, de proces, menite să aducă acea plus valoare căutată prin implementarea programelor LEADER. Chiar dacă, la modul paradoxal, inovarea de proces în acest domeniu echivalează cu o reîntoarcere la planurile, materialele și tehnicile tradiționale de construcție, abordarea în sine este una inovatoare pentru o Românie în care termopanul de aluminiu, acoperișul de tablă albastră, dalele de pavaj mozaicat, gardul electric și izolația termică văruită portocaliu transformă spațiul rural într-un mare kitsch semi-urban. Recomandările studiului reprezintă o abordare inovatoare binevenită, menită să salveze satul tradițional al Ținutului Haiducilor de la dispariție și să conserve patrimoniul construit ca atracție turistică generatoare de venituri - rezolvând astfel, într-un mod durabil și satisfăcător, nevoile comunităților locale şi astfel realizarea indicatorilor asumaţi prin PDL aprobat. Utilitatea pentru beneficiari: respectarea acestor recomandări în proiectele propuse spre finanțare în cadrul Strategiei de dezvoltare locală va asigura acestora caracterul inovator (din prisma inovării de proces) menit să le ofere șansa unui punctaj suplimentar la evaluare. În acest context, recomandăm bună popularizare a studiului în rândul potențialilor beneficiari ai asistenței financiare oferite prin măsurile care implementează Strategia de dezvoltare locală 2010-2014, prin acțiuni de instruire-informare-training, menite să asigure luarea în considerare de către aceștia a recomandărilor studiului la scrierea și implementarea proiectelor.


B.Lipsa interferării cu procesul elaborării Planului de Dezvoltare Locală 2014-2020 și evitarea dublei finanțări

Prezentul studiu a fost elaborat având ca obiectiv imediat facilitarea implementării Strategiei de dezvoltare locală 2010-2014 a GAL Ținutul Haiducilor. Analiza a fost realizată strict pe documentul strategic PDL aprobat şi proiectele finanţate cu propuneri şi de idei noi concrete pentru ultimul apel de selecţie, monitorizarea proiectelor aflate în implementare, valorizarea cooperării cu propuneri de teme concrete, cu explicaţii pe inţelesul tuturor în vederea înţelegerii facile a unor noţiuni noi privind dezvoltarea locală: indicatori PDL, amenajări rurale, demers LEADER, potenţial turistic, patrimoniu rural. În lipsa inţelegerii acestor noţiuni cheie ale strategiei, exerciţiul LEADER nu poate fi finalizat, analizat şi în acest context studiile propun un exerciţiu democratic şi pe inţelesul tuturor pentru înţelegerea situaţiei de fapt la zi, dar si propuneri concrete pentru ce mai trebuie realizat în perioada care a mai rămas până la încheierea Contractului de finanţare aprobat. Putem spune astfel că toate măsurile sunt valorificate prin studiile realizate, fie că este vorba de elemente de monitorizare utile atât echipei, cât şi demersului LEADER, cetăţenii, care pot identifica usor ce e bine şi ce nu e bine dar şi propuneri concrete pentru ultimul apel de selecţie din luna decembrie 2014 pentru măsurile 112 şi 421.


CAPITOLUL II / INTRODUCERE

Grupurile de Acţiune Locală (GAL) îşi desfăşoară activitatea pe un teritoriu rural, cu o populaţie cuprinsă între 10.000 – 100.000 locuitori şi densitatea de maximum 150 de locuitori pe km2 , fiind principalii beneficiari ai programului LEADER, program inovator de dezvoltare durabilă din cadrul politicilor de dezvoltare rurală a UE. Prezentul studiu face parte din procesul de implementare a strategiei de dezvoltare locală corespunzătoare proiectului intitulat „Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală (GAL), dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului” pentru GAL Ţinutul Haiducilor, cuprinzând o zonă rurală din două judeţe învecinate, Cluj şi Bistriţa-Năsăud, din cadrul Regiunii de Dezvoltare Nord-Vest. Studiul se bazează pe cele două componente strategice: cercetare şi proiecte, pentru a oferi un document cu rol de informare şi îndrumare pentru dezvoltarea comunitară din punct de vedere al mediului construit şi a modului în care repere de identitate locală pot fi păstrate şi folosite ca model pentru dezvoltarea contemporană.


PEISAJ RURAL / CICEU GIURGEŞTI


CAPITOLUL III / SUMAR

Prezentul document se compune din zece capitole.

Dintre acestea primele trei au un caracter operaţional-introductiv, fundamentând necesitatea şi oportunitatea studiului şi simultan fixând cadrul legal-organizaţional de lucru. Al patrulea capitol descrie cadrul general, istoric-antropogeografic al următoarelor patru capitole, reprezentând miezul studiului. Acestea din urmă fac inventarul analitic şi propuneri de valorificare al cadrului construit aferent zonei GAL Ţinutul Haiducilor, parcurgând toate treptele uzuale (peisajul, aşezarea- cu tratarea distinctă a spaţiului public, gospodăria şi casa de locuit cu toate elementele de ansamblu şi de detaliu) ale procesului de cunoaştere, înţelegere şi protecţie a patrimoniului construit ca posibilă resursă de regenerare rurală. La final, în penultimul capitol se găsesc concluziile studiului. Astfel, cel de-al nouălea capitol conţine o serie de fişe de analiză pentru toate localităţile componente GAL, urmate de un tabel de sinteză a măsurilor propuse şi a programelor de valorificare a patrimoniului construit valoros, ca pilonii procesului de informare şi îndrumare. Suplimentar, capitolul zece conţine un extras din Lista Monumentelor Istorice 2010, enumerând imobilele listate ca monumente istorice din unităţile administrative din cadrul acestui GAL. Pentru o operabilitate şi aplicabilitate sporită, Studiul este structurat astfel încât să fie asimilat uşor în cadrul comunităţii de către populaţie şi administraţie, cu ilustrarea elementelor pozitive şi negative din zona de studiu şi din zone similare.


PEISAJ RURAL / PERIŞOR


CAPITOLUL IV / CADRUL GENERAL, ISTORIC ŞI ANTROPOGEOGRAFIC ELEMENTE DE GEOMORFOLOGIE A ZONEI REŢEAUA HIDROGRAFICĂ. APELE SUBTERANE CLIMA ACCESIBILITATE AŞEZĂRILE UMANE. EVOLUŢIA ISTORICĂ VIAŢA SATULUI: AGRICULTURĂ, OCUPAŢII TRADIŢIONALE, DATINI, OBICEIURI, FOLCLOR VALORI ŞI OBIECTIVE PATRIMONIALE ŞI IDENTITARE ALTE OBIECTIVE DE INTERES PATRIMONIAL ŞI TURISTIC


PEISAJ RURAL / PERIŞOR


IV / CADRU GENERAL, ISTORIC ŞI ANTROPOGEOGRAFIC cartare TOPOGRAFIE autor Ştefan Bilaşco Prezentul studiu se referă la o zonă eterogenă din punct de vedere istoric-geograficetnografic, formată de 14 unităţi administrativ teritoriale împreună cu localităţile componente. Acestea sunt următoarele: Beclean (Coldău, Rusu de Jos, Figa), Braniştea (Cireşoaia, Măluţ), Căianu Mic (Căianu Mare, Ciceu-Poieni şi Dobric), Chiuza (Mireş, Piatra şi Săsarm), CiceuGiurgeşti (Dumbrăveni) , Ciceu-Mihăieşti (CiceuCorabia, Leleşti), Cuzdrioara (Mănăşturel, Valea Gârboului), Negrileşti (Breaza şi Purcărete), Petru Rareş (Reteag şi Baţa) , Spermezeu (Dobricel, Dumbrăviţa, Hălmăsău, Lunca Borlesei, Păltineasa, Sita, Şesuri Spermezeu-Vale), Târlişua (Agrieş, Agrieşel, Borleasa, Cireaşi, Lunca Sătească, Molişeţ, Oarzina, Răcăteşu şi Şendroaia), Uriu (Cristeştii Ciceului, Hăşmaşul Ciceului, Ilişua), Zagra (Alunişul, Perişor, Poienile Zagrei şi Suplai), Runcu Salvei. Cele 14 unităţi administrative cu 56 de sate şi un oraş acoperă o suprafaţă de 854,45 kmp, reprezentând cca. 7,1% din suprafaţa cumulată a judeţului Bistriţa-Năsăud, respectiv al judeţului Cluj, 18

49356 de locuitori adică cca.5,1 % din numărul de locuitori calculat cumulat pentru cele două judeţe, de o densitate medie de 57,7 loc./ km2. Suprafaţa ocupată de această microzonă cuprinde atât o porţiune a văii Someşului cât şi cea a afluenţilor săi. Zona cuprinsă în cadrul acestui studiu este amplasată la altitudini cuprinse între 250 şi 1452 m (vf. Tău). Subcapitolele următoare preiau şi interpreteză datele prezentate în “Strategia de dezvoltare locală GAL Ţinutul Haiducilor”( 2014).

Elemente de geomorfologie a zonei

Zona studiată se caracterizează printr-o omogenitate a reliefului şi coerenţă teritorială. Teritoriul aferent acestui GAL se suprapune unui relief variat morfologic aparţinând dealurilor şi munţilor. Astfel, în perimetrul său se înscriu partea estică a Masivului Ţibleş, partea centrală şi vestică a Dealurilor Someşului Mare, cu subcompartimentele Dealurile Suplaiului şi Dealurile Ciceului) extremitatea estică a Podişului Someşan, sectorul


IV / CADRU GENERAL, ISTORIC ŞI ANTROPOGEOGRAFIC cartare CLIMĂ autor Ştefan Bilaşco inferior al culoarului Someşului Mare şi un mic segment din nordul Câmpiei Transilvaniei. Reţeaua hidrografică. Apele subterane Zona studiată se află în bazinul râului Someşul Mare. Principalul afluent al acestuia este Şieul, restul cursurilor de apă fiind de dimensiuni reduse, pâraie locale (Runcu, Ilişua, Măluţ, Gârboul, Negrileşti, Valea Mare etc.). Majoritatea localităţilor se află în văile formate de aceste cursuri de apă. Se disting două tipuri de ape subterane: acviferele de ape dulci şi cele cu apă minerală. Apele dulci, răspândite pe toată suprafaţa studiată, rezultă din acumularea în depozite friabile (pietrişuri, nisipuri, aglomerate vulcanice, grohotişuri) a apelor infiltrate direct din precipitaţii sau în perimetrul albiilor văilor. Apele minerale au o compoziţie chimică în funcţie de trăsăturile substratului în care s-au acumulat: acvifere clorurate-sărate în zona estică a microregiunii, bicarbonatate sodice la Târlişua, şi cele clorosodice-sărate la Chiuza, Săsarm, Şintereag, Dumbrăviţa sau Figa.

Clima Datorită localizării geografice, clima microregiunii este de tip temperat continental de influenţă vestică, determinată de poziţia unităţii administrative în partea central-nordică a României, la vest de catena muntoasă a Carpaţilor Orientali. Ca urmare, teritoriul este ocrotit de influenţele climatice mai severe est-europene şi scandinavobaltice. Influenţa orografiei se concretizează în definirea a două tipuri de climate, respectiv cel montan, propriu masivului Ţibleş şi climatul de dealuri şi podiş, specific acelei părţi a microregiunii. Primul se defineşte prin temperaturi medii anuale în jur de 0°C şi cantitate de precipitaţii de 10001200 mm anual. Cel de-al doilea tip de climat se caracterizează prin temperaturi medii anuale între 4-8.7°C, cantitate de precipitaţii de 600-800 mm anual, cu maxim absolut de 37,6°C şi minim absolut de -33,8°C. Climatul de influenţă locală este reprezentat prin climatul de adăpost, specific unor forme de relief cu o configuraţie aparte, ce determină o anumită manifestare a parametrilor 19


IV / CADRU GENERAL, ISTORIC ŞI ANTROPOGEOGRAFIC cartare ACCESIBILITATE autor Ştefan Bilaşco meteorologici. El apare revelator, la scară minoră, în forme de relief de tip bazin închis sau culoar, a căror morfologie contribuie la atenuarea modului de manifestare a unor elemente meteorologice precum vânturile sau temperaturile, în principal depresiunile Suplai, Strâmbulici, Şendroaia, respectiv culoarele văilor orientate nord-sud dinspre Ţibleş.

Accesibilitate

Legătura localităţilor vizate se realizează prin reţeaua de căi rutiere şi de căi ferate. DN17, E58 sunt principalele componente ale reţelei de drumuri rutiere, din care se ramifică mai multe drumuri judeţene şi comunale. Mai mult de jumătate din acestea sunt asfaltate, totuşi o parte semnificativă nu sunt modernizate. De asemenea comunele dispun de o reţea proprie de drumuri comunale, vicinale, de acces, organizate de obicei de-a lungul cursurilor de apă, sau pe crestele dealurilor (în zonele mai înalte). Zona este deservită de transport public doar pe traseele principale. 20

Zona este accesibilă şi pe calea ferată, prin magistrala 400, cu ramificaţie spre Năsăud. Recent a fost reabilitată calea ferată îngustă, denumită şi „mocăniţa”.

Aşezările umane. Evoluţie istorică

Sursele documentare din evul mediu menţionează o parte semnificativă a localităţilor din cele 14 unităţi administrativ-teritoriale. Înfiinţarea acestora este strâns legată de repopularea acestor zone după invazia tătarilor şi de nevoia de consolidare a graniţelor formaţiunilor statale din evul mediu. Acestea sunt aşezări cu caracter permanent aparţinând celor trei categorii distincte definite de elementele de geomorfologie (relief şi reţeaua hidrografică): localităţi/sate de munte, de deal şi de vale. În prima categorie se regăsesc printre altele Runcu Salvei, Zagra. Printre cele din cea de-a doua categorie se numără Cireşoaia, Uriu, Ciceu Corabia etc, iar cea mai mare parte din localităţile cuprinse în studiu sunt aşezări de vale.


IV / CADRU GENERAL, ISTORIC ŞI ANTROPOGEOGRAFIC cartare BECLEAN

Corelat cu aceste categorii, din punctul de vedere tipologic, după modul de distribuţie a gospodăriilor în teritoriu, se diferenţiază sate risipite (la munte şi parţial la zona de deal), răsfirate (cele formate de-a lungul văilor şi/sau drumurilor) şi adunate/ compacte. La majoritatea localităţilor analizate forma vetrei satului este neregulată sau liniară. Aşezările din zona analizată se diferenţiază şi în funcţie de topografie: de munte (ex. Agrieş, Agrieşel, Cireaşi, Molişeţ, Oarzina, Răcăteşu, Poienile Zagrei şi Suplai, Runcu Salvei), de deal (ex. Cireşoaia, Ciceu-Corabia, Hăşmaşul Ciceului, Mireş, Breaza, Lunca Borlesei, Hălmăsău, Perişor), aşezări de vale/ depresiune (ex. Braniştea, Măluţ, Cuzdrioara, Mănăşturel, Valea Gârboului, CiceuMihăieşti, Leleşti, Reteag şi Baţa, Uriu, Cristeştii Ciceului, Ilişua, Ciceu-Giurgeşti, Dumbrăveni, Căianu Mic, Căianu Mare, Ciceu-Poieni, Dobric, Chiuza, Piatra, Săsarm, Negrileşti, Purcărete, Târlişua, Borleasa, Şendroaia, Lunca Sătească, Spermezeu, Dobricel, Dumbrăviţa, Sita, Şesuri Spermezeu-Vale, Păltineasa).

O situaţie aparte o are oraşul Beclean şi parţial localităţile aparţinătoare (în special Figa), cu statut de staţiune turistică, situaţie datorată unei complexităţi crescute şi schimbări continue a patrimoniului construit. În afară de aşezările permanente pe teritoriul administrativ se mai regăsesc şi aşezări temporare, majoritatea legate de desfăşurarea unor activităţi rurale tradiţionale (creşterea animalelor- stâna, case de cosit etc., cultivarea plantelor - culturi de porumb, livezi etc.). Aceste meleaguri au fost populate încă din cele mai vechi timpuri, după cum atestă vestigiile arheologice din neolotic (Zagra şi Runcu Salvei din zona Năsăudului), din epoca dacică şi dacoromană (Sărăţel, Sânmihaiu de Câmpie, Archiud), romană (Orheiu Bistriţei, Livezile şi Ilişua), dar şi descoperiri din sec. IX-XI, ce confirmă caracterul de zonă aflată la periferia regatului maghiar medieval, ulterior obştile săteşti româneşti (Salva, Mocod, Maieru, Feldru, Rebra etc.) devenind zone grănicereşti. In evul mediu, cetatea Ciceu, pe domeniul căreia se află o parte semnificativă a 21


IV / CADRU GENERAL, ISTORIC ŞI ANTROPOGEOGRAFIC cartare UTILIZARE TERENURI autor Ştefan Bilaşco zonei studiate, era puternic fortificată, avea vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între regatul maghiar(Transilvania) şi Moldova. A rămas în istorie ca fiind donată în 1475 de către Regele Ungariei, Matei Corvin, domnitorului Moldovei, Ştefan cel Mare, în urma acordului de pace dintre cei doi. După 1563 zona reintră în administrarea Principatului Transilvaniei, şi mai târziu parte a Imperiului Habsburgic/ AustroUngaria până la sfârşitul primului război mondial. Membrii comunităţii româneşti din zonă au primit cu entuziasm Unirea Principatelor şi au participat la Războiul de independenţă din 1877 şi la mişcarea memorandistă. De aceste meleaguri se leagă numele unor figuri luminoase ale culturii româneşti, precum Ion Pop Reteganul, Iacob Mureşanu, Ioan Marian, Vasile Petri, Constantin Moisil, Iulian Marţian, Iuliu Prodan ş.a., proeminente personalităţi ştiinţifice sau precursori ai pedagogiei româneşti moderne. 22

Viaţa satului: agricultura, ocupaţii tradiţionale, datini, obiceiuri, folclor Agricultura este una dintre ramurile economice tradiţionale ale zonei, păstrându-şi şi în prezent rolul esenţial în viaţa satului. Aceasta s-a dezvoltat în condiţiile unei economii închise, fiind caracterizată de schimburi de produse reduse, limitate de lipsa căilor de transport. Cu excepţia teraselor din văi, din luncile mai joase, în general terenurile au fost mai puţin productive, mai ales pe versanţii abrupţi şi culmile dealurilor, ceea ce a generat o agricultură de subzistenţă. Se diferenţiează trei tipuri de suprafeţe agricole distincte: cele pentru culturile de cereale, cartofi şi plante tehnice (văi, terase, lunci, terenuri din apropierea gospodăriei), cele pentru legume (grădinile de zarzavaturi din jurul caselor), respectiv livezile (pomi fructiferi ca măr, prun etc.). Suplimentar trebuie menţionate suprafeţele agropastorale, fânaţele, ca sursă de procurare a furajelor pentru creşterea animalelor. Dificultăţile legate de transport al furajelor în gospodărie a


IV / CADRU GENERAL, ISTORIC ŞI ANTROPOGEOGRAFIC cartare PATRIMONIU autor Ştefan Bilaşco condus la ridicarea unor construcţii specifice ca adăpost pentru animale dar şi pentru păstori, pe timpul iernii (colibe, iernături, şuri etc.) deseori risipite pe dealuri. Pe lângă creşterea animalelor, este prezentă şi apicultura. Cea mai importantă ocupaţie secundară este prelucrarea lemnului. Alte meşteşuguri tradiţionale: meşteşuguri casnice (torsul şi ţesutul pentru realizarea de haine şi decorarea acestora), meşteşuguri gospodăreşti (fierari, rotari, dulgheri, zidari, tâmplari, cojocari, opincari, potcovari). Brandul acestui GAL, denumit Ţinutul Haiducilor, a pornit de la existenţa în zonă a câtorva haiduci care, de-a lungul istoriei, s-au conturat ca figuri emblematice pentru acest teritoriu: Pintea Haiducul, Grigore Boşotă. Valori şi obiective patrimoniale şi identitare În cadrul comunităţilor locale din zonă, un rol important îl joacă construcţiile cu caracter public, menite să satisfacă nevoile spiritual-culturale ale comunităţii. Printre acestea se numără cele cu caracter religios (biserica, cimitirul, troiţele etc.), dar

şi cele cu caracter laic (casa de cultură, biblioteca, şcoala etc.). De multe ori acestea au fost ridicate prin grija comunităţii, cu participarea membrilor acesteia şi cu utilizarea materialelor de construcţii şi a tehnicilor locale. Câteva dintre aceste edificii au fost clasate ca şi valori de patrimoniu şi sunt incluse pe LMI. Monumentele de importanţă naţională sunt: vezi Anexa nr.1, extras LMI 2010 pentru zona GAL Ţara Haiducilor. Alte obiective de interes patrimonial şi turistic Complementar construcţiilor cu caracter public sau statut de monument istoric, trebuie menţionate acele elemente / ansambluri de elemente construite, care deşi „anonime” (gospodării, case, front de stradă etc.) participă semnificativ la atmosfera locului. Deseori aceste „colţuri de sat” zac ascunse, deşi reprezintă cadrul construit al obiceiurilor sau tradiţiilor străvechi. Acest patrimoniu material şi imaterial poate constitui o resursă de regenerare rurală, un obiectiv turistic major. 23


CAPITOLUL V / PEISAJ. AŞEZARE

1

SILUETA LOCALITĂŢII. PEISAJ RURAL

2

AŞEZĂRI. TIPOLOGII. MORFOLOGIE RURALĂ


1

2

PEISAJ RURAL / PERIŞOR


V / PEISAJ. AŞEZARE SILUETA LOCALITĂŢII PEISAJ RURAL PEISAJ EXTRAVILAN

planul II

element de prim plan

planul III

Agrieş

planul I

planul III-n planul II

planul I

planul III-n planul II element central

planul I

26

Silueta localităţii. Peisaj rural

Imaginea pe care o avem astăzi despre sat, ca întruchipare a valorilor tradiţionale nealterate de istorie este strâns legată de proximitatea naturii, de omniprezenţa acesteia în mediul rural. Seria de peisaje spectaculoase (de munte, de deal şi de vale) constituie entitatea majoră în identificarea valorilor zonei de studiu, în definirea atractivităţii acesteia, având calitatea de a compune elementele naturale şi antropice într-un întreg complex. Acest întreg complex poartă denumirea de peisaj rural-cultural. În cadrul acestuia putem diferenţia mai multe tipuri de peisaje în funcţie de raportul dintre elementele componente, preponderent naturale sau mai degrabă antropice. Peisajele surprinse în perspectivele caracteristice se citesc prin siluetă şi planurile vizuale succesive, şi astfel, pe baza acestei stratificaţii vizuale, în zona studiată se regăsesc mai multe tipuri de peisaje, grupate în două categorii, peisaje de extravilan sau de intravilan. Amândouă categoriile grupează subcategorii diferenţiate în funcţie de importanţa/

rolul şi ierarhizarea planurilor vizuale. Astfel, cele trei tipuri de planuri vizuale - prim-plan, planul secundar şi cel îndepărtat - pot conţine fiecare elementul principal, cel suport şi/sau de fundalcomplementar al imaginii peisajului. Pe baza acestor criterii de apreciere se disting câteva (tipuri de) peisaje caracteristice pentru zona studiată, atât în extravilan (zone naturale) cât şi în intravilan (zone construite).

Primei categorii îi aparţin:

(1) peisajul „la stână”: în prim plan o stână (cu piese caracteristice, cum ar fi coliba oierului, zona oilor împrejmuită tradiţional, o adăpătoare ), eventual încadrată de vegetaţia înaltă de la marginea pădurii, în plan secundar luminişul/ poiana mai largă şi marginile pădurii ca element suport al stânei şi în plan îndepărtat vârfurile de deal/munte ca fundal (2) peisajul „văilor-dealurilor/munţilor în ceaţă”: prim planul lipseşte sau este nesemnificativ, astfel elementul principal se compune din


V / PEISAJ. AŞEZARE SILUETA LOCALITĂŢII PEISAJ RURAL PEISAJ INTRAVILAN planul IV-n planul III

planul II

Perişor succesiunea de planuri vizuale ce alternează dealurile împădurite şi văile prezente prin ceaţa care le acoperă (3) peisajul „ mozaic agricol-natural”: imaginea de ansamblu a unui deal/ versant , cu caracter compozit-mozaic de fâşii de terenuri agricole, fânaţe, pâlcuri de vegetaţie înaltă, de arbuşti, livezi etc., poziţionat în plan secundar încadrat de un prim plan puţin prezent şi de seria de dealuri, munţi în plan îndepărtat

A doua categorie conţine:

(1) peisajul de cătun: un cătun cu ansamblul pavilionar al gospodăriei tradiţionale (şură, colibă de iernături), ca element principal în prim plan (secundar, dacă imaginea este delimitată de un gard/ drum, fâşie de teren agricol) având în plan secundar fâneaţa cu copaci/ pomi fructiferi solitari sau în grupuri mici ca element suport, şi în plan îndepărtat cadru natural fundal alcătuit dintr-o succesiune de planuri vizuale cu dealuri şi munţi

(2) peisajul cu reţeaua de sate de-a lungul Someşului/ pâraielor: în prim plan elemente naturale-agricole (izolate sau tip fâşie) de încadrare a imaginii de ansamblu a reţelei/ mulţimii de sate din Valea Someşului , ca element central având în plan îndepărtat seria de planuri vizuale cu dealuri şi munţi (3) peisajul „cu satul de după câmp/ livadă/ fâneaţă”: imaginea unui segment important din sat (de obicei cu suita de acoperişuri de case şi şuri, şi centrat turnul bisericii ) în plan secundar, introdus printr-un prim plan de fâneaţă, câmpul de porumb/ zarzavat sau livadă, acestea două formând elementul principal al peisajului, încadrat de dealurile limitrofe satului, de obicei acoperite parţial/ integral de păduri (4) peisajul „cu drumul şerpuind în vale”: imaginea văii cu drumul şerpuind în prim plan, completată de planuri vizuale secundare conţinând dealurile mai apropiate, încă marcate de prezenţa umană (gospodării risipite/ fragmente de sat) şi vârfurile mai îndepărtate, integral naturale, neatinse de om, cu vegetaţie înaltă bogată.

element central

planul II

planul I

planul IV-n planul III

planul V planul IV

planul II

planul I planul IV-n planul III planul II

planul I planul III-n planul II

planul I

element central

27


V / PEISAJ. AŞEZARE SILUETA LOCALITĂŢII PEISAJ RURAL de evitat Se vor evita inserţiile străine din punctul de vedere al formei, al scării şi proporţiilor, materialelor de construcţii, vegetaţiei, cromaticii etc. Nu se va altera raportul echilibrat dintre elementele naturale şi cele antropice. Se va evita compromiterea siluetei tradiţionale.

Dobric

Căianu Mic

28

Căianu Mare

Poienile Zagrei


V / PEISAJ. AŞEZARE SILUETA LOCALITĂŢII PEISAJ RURAL de păstrat

Reteag

Se va păstra raportul tradiţional dintre elementele naturale şi antropice, precum şi logica compoziţională valoroasă a peisajului (definit printr-o serie de planuri vizuale, siluetă, ritm intrinsec, accente).

atenţionare

Ciceu-Giurgeşti

Se recomandă neutralizarea vizuală prin retencuire, prin înlocuire de învelitori, prin plantare de vegetaţie din specii localeautohtone etc.

Cireşoaia

Perişor

Perişor

29


V / PEISAJ. AŞEZARE AŞEZĂRI. TIPOLOGII. MORFOLOGIE RURALĂ cartare LOCALITĂŢI DE-A LUNGUL UNUI DRUM Poienile Zagrei Ciceu-Mihăieşti

Aşezări. Tipologii, morfologie rurală (densităţi, cvartal şi distribuţie gospodării, parcelar şi reţeaua de străzi) LOCALITĂŢI RĂSFIRATE Cuzdrioara

Dumbrăviţa

30

Imaginea (tradiţională) a unei aşezări, cuantificată prin elemente construite, este influenţată deseori de factori mai abstracţiforma, structura morfologică etc.- ce definesc raportul dintre elementele componente şi relaţia cu întregul peisajului natural/cultural. Forma şi structura morfologică sunt componente importante ale identităţii unei aşezări şi reprezintă în consecinţă o valoare cultural-patrimonială în sine. Majoritatea localităţilor care fac parte din prezentul studiu sunt aşezări de formă neregulată. O parte semnificativă dintre acestea, în principal cele din văi, sunt liniare, fiind organizate de-a lungul unui curs de apă, drum sau ca un rezultat direct al geometriei văii în care se găsesc. Acele aşezări care s-au

format în zona de dealuri / montană pe platouri , în depresiuni intramontane largi sau în valea mai largă a Someşului Mare, se caracterizează printr-o formă poligonală neregulată. Concomitent, forma unei aşezări este influenţată şi de caracterul răsfirat-adunat al acesteia, deşi această corespondenţă este una echivocă. În general localităţile din zonele montane sau de deal din Transilvania au caracter răsfirat / risipit, şi mai rar adunataglomerat, datorită unei evoluţii organice de-a lungul timpului. Deşi nu este în mod obligatoriu rezultatul structurării morfologice a satului, cvartaluladică un ansamblu de parcele delimitat de elemente topografice-cadastrale (drum, limită sat, curs de apă)- poate fi socotit o unitate operaţională utilă. Parcelarul, densitatea construirii şi distribuţia spaţial-volumetrică sunt elemente definitorii pentru un cvartal. Astfel,


V / PEISAJ. AŞEZARE AŞEZĂRI. TIPOLOGII. MORFOLOGIE RURALĂ cartare LOCALITĂŢI DE-A LUNGUL UNEI APE Ciceu Mihăieşti Cuzdrioara

putem distinge parcele tip fâşii (preponderent), aşezate paralel sau perpendicular pe axul străzii, parcele dreptunghiulare-pătrăţoase (mai rar) sau de formă neregulată (excepţiile), acestea din urmă în principal regăsindu-se la colţurile de la intersecţia străzilor. Utilizarea diferenţiată a suprafeţelor parcelelor a generat zone funcţionale distincte în cadrul acestora: curtea principală, curtea gospodărească, grădina de flori, grădina de zarzavaturi, livada sau în anumite situaţii chiar o suprafaţă de cultură de porumb/ cereale împrejmuită în imediata vecinătate a casei. Combinarea variată ponderat a acestor zone funcţionale a produs tipologii de parcele: cea mai răspândită fiind parcela tip fâşie perpendiculară pe axul drumului şi având în componenţă, consecutiv toate zonele funcţionale menţionate mai sus. Ca abatere de la regulă, se pot menţiona acele intervenţii,

construcţii recente, care poziţionează casa în mijlocul parcelei şi nu mai dispun de această structurare-stratificare funcţională tradiţional rurală. Sunt importante şi zonele funcţionale componente ale profilului stradal: vegetaţia de protecţie a drumurilor şi trotuarelor, şanţul etc. Deseori aceste zone intermediare au avut cel mai mult de suferit în urma modernizării carosabilului, a remodelării profilului stradal tradiţional (nedenivelat). De asemenea frontul de stradă este un indicator de morfologie urbană ce defineşte imaginea satului/ unor zone sau subzone din sat. Cel mai des întâlnim tipologia frontului de stradă eterogen, caracterizat prin ritmul construcţiilor/ caselor aşezate pe aliniament sau uşor retrase, cu interspaţiile configurate de curţile principale.

Negrileşti

LOCALITĂŢI RISIPITE Agrieşel

31


V / PEISAJ. AŞEZARE AŞEZĂRI. TIPOLOGII. MORFOLOGIE RURALĂ de evitat Se vor evita intervenţiile de restructurare a cvartalelor istoric formate: nu se vor trasa străzi noi şi nu se va modifica/ distruge parcelarul tradiţional prin comasare sau divizare de parcelă. De asemenea nu se va reduce semnificativ varietatea funcţional-spaţială şi nici raportul fin dintre componentele construite ale parcelei/ cvartalului/ vecinătăţilor nu va suferi modificări majore. Se va evita un ritm construit-gol străin locului pentru a nu distruge frontul de stradă tradiţional.

Runcu Salvei

Reteag

32

Ciceu-Giurgeşti

Dezvoltare recentă Beclean - Figa

Târlişua


V / PEISAJ. AŞEZARE AŞEZĂRI. TIPOLOGII. MORFOLOGIE RURALĂ de păstrat

Dumbrăveni

Se va proteja structura satului definit de cvartale- reţeaua de străzi, cea a cvartalelor istoric formate, varietatea funcţional-spaţială a parcelei. Se vor păstra relaţiile spaţial-volumetrice între componente construite ale parcelei şi cu vecinătăţile.

atenţionare Se recomandă neutralizarea vizuală prin plantare de vegetaţie, reparaţii prin remodelare etc. Leleşti Figa

Hăşmaşu Ciceului

Reteag

33


CAPITOLUL VI / SPAŢIU PUBLIC

1

STRADA

2

MAL / CURS DE APĂ

3

PARCURI. SPAŢII VERZI

4

OBIECTE ÎN SPAŢIUL PUBLIC


2

3 4

1 SPAŢIU PUBLIC ÎN LELEŞTI


VI / SPAŢIU PUBLIC STRADA

de evitat

Cireşoaia

36

Spermezeu

curte

Căianu Mic

acces

acces

casă

grădină

Se vor evita soluţiile care nu drenează apa, acestea favorizând degradarea în timp a fundaţiilor şi apariţia igrasiei la nivelul soclului şi zidurilor construcţiilor apropiate de stradă. La modernizarea (asfaltarea) unor străzi secundare, nu se va fragmenta profilul stradal prin denivelări şi se vor lua măsuri de calmare a traficului auto.

grădină

atenţionare

carosabil

casă

curte

curte

casă

grădină

carosabil

acces

acces

grădină flori

casă

Suplai curte

Amenajările vor evita utilizarea de materiale de tip urban (plăci, pavele de beton colorat, asfalt) sau vegetaţia nespecifică zonei. Acestea schimbă în mod negativ aspectul tradiţional, obişnuit al străzii. În amenajarea monumentelor şi troiţelor se va evita placarea cu materiale nespecifice precum marmura sau gresia, evitând totodată colorarea băncilor sau a altor obiecte de mobilier în nuanţe stridente sau prea variate. Nu se doreşte tratarea monofuncţională a spaţiului străzii prin lărgirea nefundamentată a carosabilului, vegetaţia şi mobilierul dispărând complet. Carosabilul va trebui tratat corespunzător şi îngrijit, eventual folosind agregate compactate.


VI / SPAŢIU PUBLIC STRADA

de păstrat

Leleşti

casă

acces

casă

grădină

Ciceu-Giurgeşti

curte

Cuzdrioara

acces

curte

curte

casă

grădină grădină

carosabil

acces

acces

grădină flori

casă

curte

Baţa

Se recomandă ca amenajările ce ţin de spaţiul public din mediul rural să fie realizate tradiţional, cu materiale şi tehnologii locale cât mai simple, evitându-se amenajările tipic urbane, deseori în neconcordanţă cu ambianţa specifică locului. Spaţiul străzii este perceput aici ca un spaţiu unitar, fără segmentări/denivelări artificiale. Pentru realizarea unui profil mai complex se poate folosi vegetaţia plantată pe marginile carosabilului, lângă rigole. Pentru trotuare este de preferat alegerea unor soluţii de protecţie a soclului caselor din aliniament, care să conducă apa din sol cât mai departe de pereţi (materiale, pante, distanţe corespunzătoare). Pietrişul drenează apa din curţile gospodăriilor, fiind în acelaşi timp şi un material natural. Zone de vegetaţie pot însoţi imediata apropiere a împrejmuirilor gospodăriilor, evitându-se sigilarea solului. Este de preferat ca spaţiul străzii să fie pus în valoare prin mobilier (bănci, coşuri de gunoi) confecţionat local, cu materiale naturale. În plus, se vor evidenţia prin amenajări minimale (cu bănci sau arbori) obiecte precum monumente, troiţe sau fântâni aflate în cadrul spaţiului străzii.

carosabil

37


VI / SPAŢIU PUBLIC MAL / CURS DE APĂ

de evitat Atunci când o localitate este străbătută de un curs de apă este de evitat neglijarea şi/ sau tratatea necorespunzătoare a acestuia. Se recomandă ca traseul apei să fie amenajat cât mai natural, fără inserţia prea multor elemente şi materiale. În acest sens se vor evita întubările, malurile abrupte din beton, care nu permit accesul direct la apă şi nu conferă imaginea unui curs de apă natural. De-a lungul râurilor sau pârâurilor nu se va planta vegetaţie nespecifică/ străină (cum ar fi aliniamente de tuia, specii exotice), iar malurile abrupte se recomandă a fi tratate într-o manieră peisageră, evitându-se accesele la apă foarte abrupte şi nefuncţionale.

Runcu Salvei

Runcu Salvei

atenţionare Este importantă păstrarea unui curs de apă cât mai curat, aruncarea deşeurilor pe traseul acestuia fiind strict interzisă.

38

Braniştea

Piatra


VI / SPAŢIU PUBLIC MAL / CURS DE APĂ

de păstrat

Leleşti

Ciceu Poieni

Runcu Salvei

Purcărete

Purcărete

Aşezate într-o zonă de vale, numeroase sate din această regiune se află de-a lungul cursului unei ape, relaţia cu acesta fiind destul de strânsă şi având un potenţial deosebit. Cursul unui râu, locaţie potrivită a diverselor momente caracteristice din viaţa comunităţii (activităţi cotidiene, obiceuri, tradiţii), poate oferi dinamism şi prospeţime imaginii unei localităţi atunci când acesta este tratat corespunzător. Este important ca malurile râurilor sau pârâurilor care străbat satele, uneori definitorii pentru structura lor morfologică, să fie tratate într-o manieră peisageră. Se recomandă amenajarea accesului direct la apă în mai multe puncte pe traseul cursului prin amplasarea de trepte de piatră sau rampe din pietriş şi amenajarea de podeţe pietonale din lemn. Malurile cursului de apă vor fi păstrate sau amenajate cu un caracter cât mai natural, cu zone de vegetaţie înaltă specifică, iarbă, piatră de râu şi pietriş.

39


VI / SPAŢIU PUBLIC PARCURI SPAŢII VERZI de evitat În amenajarea spaţiilor verzi din cadrul localităţilor rurale este de evitat aducerea acestora într-un limbaj mult prea urban, folosind materiale nespecifice satului sau adăugând vegetaţie nepotrivită (ex. tuia, specii exotice). Se va evita utilizarea materialelor plastice, colorate strident, în amenajarea locurilor de joacă pentru copii, sau a materialelor care le imită ca formă şi textură pe cele naturale. Nu se recomandă înghesuirea prea multor elemente în cadrul aceluiaşi spaţiu, cu atât mai mult cu cât zonele destinate spaţiilor verzi în localităţile rurale sunt destul de restrânse ca dimensiuni.

40

Spermezeu

Spermezeu

Târlişua


VI / SPAŢIU PUBLIC PARCURI SPAŢII VERZI de păstrat

Reteag

Negrileşti

Baţa

Reteag

Deşi o funcţiune preponderent urbană, parcurile şi spaţiile verzi special amenajate apar într-o formă redusă ca dimensiuni şi în cadrul localităţilor rurale, de cele mai multe ori marcând zona de centru administrativ/ istoric sau conturându-se local de-a lungul unui curs de apă. De multe ori spaţiul verde este asociat cu locul de joacă pentru copii, cu mobilierul specific. Alte spaţii verzi se dezvoltă direct în profilul străzii, atunci când parcelarul permite o lăţime mai mare decât cea uzuală, caracteristică carosabilului. Aceste spaţii verzi trebuie menţinute şi îngrijite, ele putând deveni locuri de referinţă şi de întâlnire, atât pentru vizitatori cât şi pentru locuitori. În plus, aceste parcuri pot constitui spaţii potrivite pentru amplasarea de monumente sau alte elemente tradiţionale precum troiţele de lemn. Se recomandă plantarea locală cu specii de arbori caracteristici arealului geografic respectiv şi, acolo unde este cazul, amplasarea de locuri de şedere sub forma băncilor de lemn. Se recomandă amenajarea locurilor de joacă pentru copii cu mobilier produs local, folosind materiale tradiţionale, colorate reţinut, în nuanţe pastel. 41


VI / SPAŢIU PUBLIC OBIECTE ÎN SPAŢIUL PUBLIC de evitat În vederea detalierii obiectelor de mobilier din spaţiul public, rămâne esenţială tratarea lor fără a se apela la materiale moderne, nespecifice lumii satului şi în contrast cu materialele folosite pentru obiectele propriu-zise (de exemplu placarea cu gresie a soclului unei troiţe de lemn). În plus, se va evita vopsirea mobilierului în culori stridente sau combinaţii de culori nepotrivite, care încarcă nemotivat aspectul vizual general. Se vor evita obiectele de mobilier importate direct din spaţiul urban, cum ar fi coşurile de gunoi de plastic, fiind preferabilă o reinterpretare/ reconfigurare a acestora din materiale locale. Cu atât mai mult nu este de dorit prezenţa obiectelor care imită lemnul sau alte materiale care sunt locale şi accesibile, negăsindu-se niciun motiv în a fi înlocuite cu materiale plastice sau de altă natură, chiar dacă acestea par să le imite din punct de vedere vizual.

42

Ciceu Poieni

Târlişua

Negrileşti

Cristeştii Ciceului

Căianu Mare


Breaza

VI / SPAŢIU PUBLIC OBIECTE ÎN SPAŢIUL PUBLIC de păstrat

Lunca Borlesei

Atunci când vorbim despre ambianţa unei străzi, este important să avem în vedere şi partea de mobilier care o marchează şi o însoţeşte permanent. Se recomandă ca spaţiul străzii şi cel din imediata apropiere a gospodăriilor să fie animat cu mobilier de şedere specific zonei rurare, cum ar fi băncile din faţa casei, dar şi cu obiecte de mobilier precum coşurile de gunoi, confecţionate local, cu materiale naturale. Elementele reper, precum monumentele sau troiţele, merită evidenţiate prin maniera în care sunt tratate şi poziţia pe care o ocupă în spaţiul public. Astfel, locaţia lor poate fi îmbunătăţită dacă ele nu sunt poziţionate în locuri special amenajate. Se va evita înghesuirea lor între alte obiecte, dar se va putea marca locul cu vegetaţie sau câteva locuri de şedere, în funcţie de context. Se recomandă păstrarea acestor obiecte cu un aspect cât mai reţinut, discret.

Cireşoaia

Purcărete

Leleşti

Braniştea

43


CAPITOLUL VII / GOSPODĂRIA

1

OCUPAREA PARCELEI

2

ZONARE FUNCŢIONALĂ

3

CURTEA PRINCIPALĂ

4

ŞURA

5

ALTE CONSTRUCŢII

6

ÎMPREJMUIRI, PORŢI


2

4

5 1

3

6

GOSPODĂRIE ÎN CICEU-GIURGEŞTI


VII / GOSPODĂRIA OCUPAREA PARCELEI de evitat Este important ca, în compoziţia funcţional-spaţială din interiorul gospodăriei, corpurile de clădire componente să nu fie poziţionate aleatoriu între ele, şi astfel să nu altereze relaţiile spaţial-funcţionale tradiţional prezente (funcţiuni principale-reprezentative, cele auxiliare-complementare, raportul între cele două tipuri de spaţii-volume funcţionale). De asemenea nu va fi afectat nici raportul plin-gol din cadrul compoziţiei gospodăriei, configurat de construcţiile componente, curtea principală şi gospodăreacă, grădina de flori/ zarzavaturi, livada etc.

Negrileşti

Dumbrăviţa

46

Runcu Salvei

intervenţie nouă: casă de locuit alipită casei vechi


VII / GOSPODĂRIA OCUPAREA PARCELEI de păstrat

Dobricel câmp de porumb livadă

şură

curte casă

casă grădină de zarzavaturi

grădină de flori

Baţa

porumb

curte

fântână

fântână

grup arbuşti coacăzi

şură

Maniera în care aceste elemente se raportează spaţial între ele conferă mai multe tipologii-model:

stradă

livadă

livadă

şură

Leleşti

şură

bucătărie fântână fântână câmp de porumb

casă curte

În ceea ce priveşte gospodăria se observă mai multe tipologii de ocupare cu construcţii a parcelei, din care au derivat apoi mai multe modele şi grupări tipice pentru un anumit areal şi localitate. Astfel, în această zonă se poate remarca o poziţionare perimetrală a construcţiilor, casa de locuit fiind aşezată spre stradă, uneori cu faţada uşor retrasă de la aliniere, în timp ce restul anexelor gospodăreşti vin să se poziţioneze gravitând în jurul curţii principale.

curte

1. casa de locuit aşezată cu latura îngustă spre stradă şi în aliniament, iar cu faţada lungă şi accesul orientate spre curte, respectiv cu şura ca element principal între corpurile anexă şi poziţionată în spatele curţii, transversal pe direcţia casei principale. Curtea principală este generată în acest fel de cele două construcţii şi de calcanul casei vecine. Gruparea celorlalte anexe se face de-a lungul calcanului.

casă grădină de zarzavaturi

Zagra

stradă

47


VII / GOSPODĂRIA OCUPAREA PARCELEI de evitat De asemenea e important ca în context, integrat, gospodăria să nu afecteze imaginea de ansamblu a străzii/ cvartalului/ satului. Această integrare în context înseamnă că nu se vor realiza retrageri atipice pentru aspectul istoric format al arhitecturii tradiţionale, atât la limitele frontale cât şi la cele laterale sau posterioare. Nu se admite amplasarea casei de locuit în mijlocul parcelei, şi/sau retras în spatele curţii, deoarece acest fapt ar fragmenta/ destructura imaginea organic-coerentă a frontului de stradă.

Păltineasa

Breaza intervenţie nouă de evitat: casă de locuit în mijlocul parcelei

48

Figa


VII / GOSPODĂRIA OCUPAREA PARCELEI de păstrat

Leleşti

3. o poziţionare similară a casei, însă cu şura paralelă cu clădirea de locuit, având latura scurtă în aliniament şi cu curtea deschisă vizual spre grădină/livada din spate.

livadă şură

şură

fântână

grădină de zarzavaturi

curte

livadă

casă

curte

2. o completare a modelului iniţial cu o a treia construcţie majoră alipită sau aşezată lângă calcanul casei vecine: bucătăria de vară.

casă

4. casa de locuit cu latura lungă spre stradă, retrasă sau nu de la aliniere, accesul realizându-se din interiorul curţii, în spatele căreia se află poziţionată şura. Se conturează un spaţiu al curţii ascuns de stradă, mai intim.

stradă livadă grădină de flori şură

stradă

fântână curte

casă

stradă

Cireşoaia

Leleşti

49


VII / GOSPODĂRIA OCUPAREA PARCELEI atenţionare de evitat Esenţial este ca raportul volumetricfuncţional să rămână echilibrat şi tradiţionalvariat, construirea mai multor corpuri destinate locuirii fiind permisă cu condiţia păstrării acestui echilibru , adică prin reconversia unor clădiri anexă existente sau prin construirea unui corp nou cu respectarea regulilor compoziţionale caracteristice gospodăriei tradiţionale.

Perişor

demolat: casă veche

intervenţie nouă de evitat: casă de locuit în mijlocul curţii principale pe locul casei vechi demolate

50


VII / GOSPODĂRIA OCUPAREA PARCELEI de păstrat

Ciceu-Giurgeşti

6. în ceea ce priveşte excepţiile referitoare la parcelele de colţ, se observă o predilecţie pentru aşezarea construcţiilor principale (casa de locuit şi şura) faţă în faţă, la unghiul parcelei, cu latura lungă paralelă cu limita de proprietate spre parcela vecină.

livadă

livadă

şură

5. casa de locuit cu planimetrie atipică (forma L, pătrat etc.) şi cu o orientare spre stradă sau spre curte, o tipologie de provenienţă urbană

curte casă

bucătărie

livadă

bucătărie

fântână stradă

bucătărie curte

curte şură

şură

casă fântână

casă fântână

Chiuza

stradă

stradă

51


VII / GOSPODĂRIA ZONARE FUNCŢIONALĂ de evitat Se va evita o zonificare funcţională mult prea drastică a gospodăriei care nu este specifică zonei studiate, prin fragmentarea spaţiului central în zone distincte închise cu garduri. În acest sens este de preferat un spaţiu multifuncţional şi flexibil, unde compartimentările dintre zonele funcţionale sunt realizate mai mult prin utilizarea limitelor date de construcţiile anexă decât de prezenţa limitelor secundare fixe, a gardurilor care îngrădesc flexibilitatea generală a spaţiului. Se recomandă gruparea zonelor funcţionale în cadrul sau în strânsă legătură cu construcţiile anexă care le reprezintă, în vederea optimizării fluxurilor în curte şi pentru o mai mare coerenţă estetică şi funcţională.

atenţionare

Piatra

reconversie şură în atelier auto

Perişor

Se va evita poziţionarea în frontul străzii a zonelor funcţionale care produc o cantitate însemnată de deşeuri sau sunt sursă de poluare vizuală-olfactivă, cum ar fi zona coteţelor şi curtea de creştere a animalelor.

52

demolat: bucătărie de vară

intervenţie nouă: atelier auto intervenţie nouă: suprafaţă parcare auto

Runcu Salvei


VII / GOSPODĂRIA ZONARE FUNCŢIONALĂ de păstrat

Hăşmaşu Ciceului

livadă bălegar şură

Perişor

fântână

curte

Runcu Salvei Spermezeu

casă

porumb

Chiar dacă nu apare mereu într-o manieră foarte evidentă, majoritatea gospodăriilor din această regiune prezintă o zonificare funcţională specifică, având în prim plan spaţiul multifuncţional central al curţii principale, în jurul căreia gravitează celelalte funcţiuni secundare. Astfel, zona de creştere a animalelor cu coteţele aferente, zona de depozitare a lemnelor sau a altor alimente, via şi livada cu care se continuă spaţiul curţii, toate se află în perimetrul sau în imediata apropiere a curţii principale, care se dovedeşte a fi o suprapunere complexă de fluxuri funcţionale.

şură

coteţe

stradă

casă

curte livadă

fântână stradă

Purcărete

Runcu Salvei

53


VII / GOSPODĂRIA

Căianu Mic

CURTEA PRINCIPALĂ

de evitat Având în vedere rolul esenţial al curţii principale în dinamica gospodăriei, este foarte importantă tratarea corespunzătoare a acestui spaţiu. Se va evita utilizarea materialelor moderne precum cimentul, betonul sau materialele plastice, ale căror utilizare afectează negativ atmosfera locală rurală. Este foarte importantă evitarea amenajărilor cu dale de ciment sau pavele de beton colorat, cu atât mai mult în cazurile în care acestea vin în contact direct cu pereţii şi soclurile construcţiei. Aceste materiale pot produce igrasie şi degradarea zidurilor, care atrage după sine costuri de întreţinere ridicate. Vegetaţia influenţează semnificativ aspectul general al curţilor: în curtea principală nu se va neglija îngrijirea suprafeţelor de iarbă, împreună cu arborii acolo unde este posibil, aceştia putând oferi zone de umbră pe timpul verii.

Căianu Mare

Târlişua

Zagra

Dobricel

atenţionare Nu se recomandă plantarea de specii străine locului, precum tuia sau specii exotice. 54

Zagra


VII / GOSPODĂRIA CURTEA PRINCIPALĂ

de păstrat

Cristeştii Ciceului

Ciceu-Giurgeşti

Piatra

Leleşti

Chiuza

Cireşoaia

Curtea principală este nucleul gospodăriei, aflat în general între locuinţă şi clădirea şurii, în jurul căreia gravitează perimetral celelalte construcţii şi funcţiuni. Ea devine o zonă de intersecţie de fluxuri funcţionale, fiind important să rămână cât mai liberă de obstacole, în funcţie de dimensiunile acesteia. Acolo unde este posibil, spaţiul curţii poate fi marcat şi prin vegetaţie înaltă, plantată central, sau în apropierea uneia dintre laturi. Alt element de vegetaţie cu un impact puternic estetic dar şi funcţional este acoperirea parţială a curţii cu vie. Se recomandă o tratare permeabilă a suprafeţei de călcare, care să nu reţină apa. În funcţie de zonarea funcţională curtea poate fi cu pământ bătătorit/pietriş, însă se recomandă plantarea cu iarbă, animată local de zone cu flori. Acolo unde este necesar, este permisă şi realizarea unor zone tratate diferit, de exemplu cu plăci de piatră înierbate/piatră de râu, atâta timp cât materialele folosite rămân cele locale, naturale. Grădina va fi întreţinută şi curăţată constant pentru a se evita senzaţia de lipsă de îngrijire, perceptibilă direct din spaţiul străzii. 55


VII / GOSPODĂRIA ŞURA

de evitat Şura, ca un element important în compoziţia gospodăriei, necesită o atenţie deosebită din punct de vedere estetic, în pofida geometriei sale simple. Similar clădirilor de locuit, se va evita folosirea materialelor necaracteristice zonei rurale, placările cu materiale plastice sau tablă metalică ondulată. Se va încerca menţinerea elementelor tradiţionale caracteristice, poarta de lemn nu va fi înlocuită cu una realizată din alte materiale, iar compoziţia cromatică a elementelor constructive nu va fi una stridentă sau în contrast cu maniera tradiţională în care a fost tratată casa principală. Nu se vor înlocui tâmplăriile iniţiale cu materiale precum plasticul sau metalul. În ceea ce priveşte reconversiile funcţionale, volumul şurii poate găzdui funcţiuni de cazare şi de locuire. Acest lucru apare local în cazul unor extinderi în care corpul bucătăriei de vară este alipit în continuarea şurii. Totuşi, cu ocazia unor schimbări funcţionale, este de evitat modificarea volumetriei sau aspectului general al clădirii. Se vor evita reconversiile funcţionale poluante şi nespecifice zonei satului, de exemplu cea de atelier auto. 56

Perişor

Ciceu Corabia

Zona comunei Zagra

Dumbrăveni

Piatra


VII / GOSPODĂRIA ŞURA

de păstrat

Zona comunei Ciceu-Mihăieşti

Ciceu Giurgeşti Perişor

Mireş

Mireş

Leleşti

Şura este una dintre principalele construcţii anexă dintr-o gospodărie, constituind un fundal vizual oferit întregii curţi. Şura se găseste de cele mai multe ori în spatele parcelei, sau pe una dintre laturi. De obicei planimetria este dreptunghiulară cu un volum parter paralel sau perpendicular cu cel al casei şi cu latura scurtă în frontul străzii sau cu latura lungă paralelă cu strada. Se recomandă utilizarea materialelor naturale, locale, precum lemnul, cărămida şi piatra, învelitoarea fiind realizată dintr-un material similar cu cel folosit pentru acoperirea şarpantei corpului de locuit, cum ar fi ţiglele ceramice tradiţionale (solzi) sau chiar ţigle trase vechi aflate încă în stare de refolosire. Un element esenţial în compoziţia faţadelor este poarta principală care se recomandă să fie executată din lemn, numeroasele detalii/ motive ornamentale sculpturale tradiţionale fiind elemente vizuale importante în citirea imaginii de ansamblu. În cazul şurilor poziţionate cu latura scurtă spre stradă, acelaşi tratament special îl va primi zona frontonului. Culorile vor fi în nuanţe naturale, potrivite compoziţiei cromatice a casei principale şi evitându-se culorile stridente. 57


VII / GOSPODĂRIA ALTE CONSTRUCŢII

de evitat Construcţiile anexă secundare trebuie integrate în compoziţia curţii principale, distribuirea lor arbitrară putând genera conflicte spaţial-funcţionale şi fluxuri de circulaţie ineficiente. Chiar dacă sunt de dimensiuni mici, aceste obiecte pot afecta imaginea de ansamblu a gospodăriei. Ele necesită întreţinere constantă. Se vor evita reparaţiile care utilizează materiale de construcţii precum tabla metalică, fundaţii de beton sau placaje necaracteristice. Se va evita dispunerea arbitrară a coteţelor şi a corpurilor foarte mici, cu atât mai mult cu cât acestea prezintă volumetrii diferite. Acest lucru produce o imagine generală neplăcută şi neîngrijită, fiind de preferat pe cât posibil gruparea acestor anexe.

Perişor

Dumbrăviţa

Negrileşti

58

Perişor

Runcu Salvei


VII / GOSPODĂRIA ALTE CONSTRUCŢII

de păstrat

Runcu Salvei

Cristeştii Ciceului Breaza

Negrileşti

Pe lângă clădirea de locuit, bucătăria de vară şi corpul şurii, gospodăria mai cuprinde şi un număr de construcţii mai mici, strâns asociate ca poziţionare cu spaţiul necesar funcţiunilor pe care le generează. Se pot întâlni astfel diverse forme de fântâni, care sunt poziţionate în cele mai multe cazuri în zona dinspre stradă a curţii principale, uneori chiar între spaţiul public şi spaţiul privat. La construcţia sau reparaţiile acestor fântâni se recomandă păstrarea materialelor naturale. Alte obiecte precum porumbarul sau zona de depozitare a lemnelor tăiate, vin să completeze spaţiul funcţional al curţii, fiind recomandată gruparea lor de-a lungul laturii libere a parcelei sau în cadrul construcţiilor de dimensiuni mai mari, pentru o mai mare eficienţă şi claritate funcţională.

59


VII / GOSPODĂRIA ÎMPREJMUIRI, PORŢI

de evitat Zona împrejmuirilor va fi tratată cu atenţie, nu se va apela la materialele netradiţionale precum betonul, elementele de feronerie, inoxul, materialele plastice, toate acestea afectând esenţa identitară a locului şi reducând considerabil atractivitatea tradiţională a spaţiului străzii. Nu se vor utiliza culori stridente sau combinaţii din game diferite, chiar dacă împrejmuirile sunt realizate din lemn. De asemenea se vor evita acele garduri care sunt prea înalte sau opace, blocând complet vizibilitatea înspre şi dinspre stradă. În cazul porţilor tradiţionale, acestea vor fi realizate din lemn. În ceea ce priveşte învelitoarea, materialele nerecomandate sunt aceleaşi ca şi în cazul construcţiilor principale ale gospodăriei. Poziţionarea firească a porţilor de intrare este spre curte. Amplasările în dreptul corpurilor de clădire denotă lipsa funcţionalităţii şi a sensului utilizării lor. Nu se recomandă utilizarea elementelor sculpturale zoomorfe integrate în ansamblul împrejmuirilor. Acestea aduc o încărcare estetică nemotivată şi nepotrivită locului.

60

Căianu Mare

Hăşmaşu Ciceului

Perişor

Perişor

Piatra

Căianu Mare


VII / GOSPODĂRIA ÎMPREJMUIRI, PORŢI

de păstrat

Cuzdrioara

Leleşti

Cireşoaia

Împrejmuirile se află la limita dintre spaţiul public şi cel privat, putând să separe sau, din contră, să menţină o legătură între cele două spaţii cu caractere diferite. În acest sens este importantă construirea împrejmuirilor care să aibă un caracter mai deschis din punct de vedere vizual, lăsând o comunicare directă între curte şi stradă. Cu cât mai opacă devine împrejmuirea, cu atât mai mult apare riscul ca spaţiul străzii să devină monoton şi neinteresant. Se vor păstra, întreţine şi proiecta noi împrejmuiri realizate din materiale locale cum ar fi lemnul şi zidurile de piatră. Paleta cromatică folosită va fi una cât mai apropiată de culoarea naturală a lemnului, sau în corelare cu ansamblul cromatic folosit pentru construcţiile din gospodărie. În cazul împrejmuirilor mai opace, este de preferat ca acestea să nu fie mult prea înalte.

atenţionare Împrejmuirile vor avea un aspect discret, reţinut cromatic şi formal neutru faţă de contextul construit, cu posibile elemente ornamentale reinterpretate sau preluate integral din tradiţia sculptată a lemnului. Lunca Borlesei

Runcu Salvei

Chiuza

61


CAPITOLUL VIII / CASA: CUM CONSTRUIM

1

COMPOZŢIE VOLUMETRICĂ

2

VOLUMETRIE ACOPERIŞ

3

MATERIALE ÎNVELITOARE

4

FAŢADA LA STRADĂ

5

CULORI ŞI MATERIALE

6

FERESTRE ŞI TÂMPLĂRII

7

SOCLU

8

DETALII FAŢADĂ


2

3

5 1

6

4

8 7

CASĂ ÎN LELEŞTI


VIII / CASA COMPOZIŢIE VOLUMETRICĂ de evitat Exemplele nerecomandate, nedorite, de obicei apar în situaţiile în care casa de locuit nu se integrează în contextul istoric format din punctul de vedere al înălţimii/ gabaritului volumetric (extinderi, supraetajări atipice, cu caracter urban cum ar fi cele cu balcoane/ logii etc.), al configurării funcţional-volumetrice (de ex. funcţiuni de locuire în demisolul destinat spaţiilor de depozitare-bucătărie de vară) şi al faţadelor corespunzătoare volumului casei (raport plin-gol greşit, lipsă de diferenţiere dintre faţada de curte şi cea de la stradă/ din spate).

Dobric

Piatra

64

Piatra


VIII / CASA COMPOZIŢIE VOLUMETRICĂ de păstrat

Leleşti

În cele mai multe cazuri, în gospodăria tradiţională, casa de locuit are un volum principal simplu, la care se adaugă spaţiul pridvorului pe latura dinspre curte şi uneori şi pe latura scurtă dinspre stradă, integral sau parţial pe toată lungimea faţadei. Un model dezvoltat ulterior e cel cu spaţiul pridvorului închis şi vitrat, integrat în planimetria interioară a locuinţei. Astfel pridvorul/ târnaţul se transformă în verandă închisă fără să afecteze raportul plin-gol (vitrat) tradiţional valoros al faţadelor casei.

Leleşti

Negrileşti

65


VIII / CASA COMPOZIŢIE VOLUMETRICĂ atenţionare de evitat Nu se va depăşi înăţimea vecinătăţilor cu mai mult de 1 m de la cornişă. Nu se va depăşi regimul de înălţime maxim de D+P+M. Nu se vor modifica golurile din faţada principală sau volumetria de ansamblu a clădirii, a formei şi dimensiunii acoperişului.

Runcu Salvei

Dobric

66

Târlişua

Runcu Salvei

Cristeştii Ciceului


VIII / CASA COMPOZIŢIE VOLUMETRICĂ de păstrat

Runcu Salvei

În cazul clădirilor care prezintă o volumetrie/ planimetrie mai complexă, cum ar fi casele cu demisol, unde corpul parter apare înălţat, accesul se rezolvă pe mijlocul faţadei lungi, printr-o extindere parţială a volumului. Complexitatea casei/ a compoziţiei gospodăriei poate fi dată şi de modul de aşezare pe parcelă şi/ sau diferenţierea funcţional-volumetrică suplimentară. Astfel, corpul bucătăriei apare uneori separat de cel al clădirii princiale sau cuplat cu şura, acest lucru oferind o complexitate functională şi o dinamică diferită spaţiului curţii.

23

Runcu Salvei

67


VIII / CASA VOLUMETRIE ACOPERIŞ de evitat Odată cu modificarea formei acoperişurilor se distruge şi aspectul general al localităţii, imagnea armonioasă a planurilor de acoperiş succesive fiind puternic alterată de volumele mult prea diferite de cele tradiţionale. Astfel, orice modificare de formă, schimbare de pantă a acoperişului, adăugare de elemente nespecifice sau modificare a formei tradiţionale a elementelor existente precum lucarnele, aduce cu sine o pierdere parţială/ completă a calităţii fondului construit. Modificările în volumetria acoperişurilor sunt unele dintre cele mai vizibile şi mai deranjante, atât direct din spaţiul străzii, cât uneori şi din exteriorul satului.

atenţionare

Zagra

Piatra

Căianu Mic

Nu se vor supraînălţa casele, nu se va depăsi înălţimea la cornişă a vecinătăţilor cu 1 m. Nu se va modifica forma iniţială a acoperişului în urma lucrărilor de reparaţie. Se vor evita lucarnele noi, de factură urbană. Nu se vor realiza mai multe tipuri şi forme de lucarne pe suprafaţa aceluiaşi acoperiş.

68

Căianu Mic

Dobric

Cireşoaia


VIII / CASA VOLUMETRIE ACOPERIŞ de păstrat

Cireşoaia

Zona comunelor Spermezeu-Târlişua

Forma acoperişului tradiţional în această regiune este cea închisă, în patru ape, cu o extindere parţială spre curte, atunci când planimetria şi rezolvarea accesului pe mijlocul faţadei din curte o cere. Forma tradiţională a acoperişului nu se va schimba în urma reparaţiilor, fiind foarte important să se păstreze astfel silueta iniţială a construcţiilor, cât şi aceea a aspectului general al întregului ansamblu de clădiri al gospodăriei/ localităţii. În cazul realizării de reparaţii asupra acoperişului, se va păstra cât mai mult din şarpanta istorică şi elementele de lemn originale, fiind înlocuite doar acelea care prezintă deteriorări majore. În cazul în care în compoziţia acoperişului sunt lucarne tradiţionale, acestea se vor păstra sub forma lor iniţială, nemodificându-se aspectul sau dimensiunea.

Ciceu Giurgeşti

Uriu

69


VIII / CASA MATERIALE ÎNVELITORE de evitat În alegerea materialului învelitorii unei şarpante noi sau la repararea celei vechi nu se recomandă materiale precum ţiglele colorate, ţiglele de beton, învelitorile de tablă ondulată, cartonul asfaltat, azbocimentul sau materialele plastice. Acestea sunt în primul rând nepotrivite pentru mediul rural, utilizarea lor ducând şi la o diferenţiere mult prea mare în ceea ce priveşte imaginea de ansamblu. În al doilea rând utilizarea unor materiale nu este ecologică, putând fi chiar în detrimentul sănătăţii celor care locuiesc în imediata apropiere.

atenţionare Se va evita combinarea mai multor materiale de învelitori, tipuri, forme şi culori diferite pe suprafaţa aceluiaşi acoperiş. Nu se vor realiza străpungeri/ goluri nespecifice şi alte intervenţii pe acoperiş care deteriorează imaginea unitară şi aspectul general.

70

Suplai

Beclean

Chiuza

Cristeştii Ciceului

Dobric

Runcu Salvei


VIII / CASA MATERIALE ÎNVELITOARE de păstrat

Ciceu Giurgeşti

Leleşti

Uriu

Cristeştii Ciceului

Pentru o mai mare coerenţă cromatică şi formală la nivelul ansamblului unei gospodării şi apoi a întregului sat, este important să existe o unitate în alegerea materialelor folosite pentru întreţinerea sau refacerea învelitorilor şarpantelor, în aceeaşi măsură ca şi pentru alegerea materialelor utilizate la construcţiile noi. Materialele tradiţionale utilizate pentru învelitorile istorice sunt ţiglele solzi sau ţiglele obişnuite, de aceea la refacerea sau repararea învelitorilor se va apela la ţigle ceramice noi sau chiar ţigle trase vechi aflate în stare bună. Această alegere se recomandă atât din punct de vedere estetic, cât şi economic, prin reciclarea unor materiale aflate încă în stare de folosinţă.

atenţionare Este important ca ţiglele de coamă şi ţiglele de protecţie ale aticurilor din zidărie să fie fixate în mortar.

Cireşoaia

71


VIII / CASA FAŢADA LA STRADĂ

de evitat Se vor evita retragerile construcţiilor de la aliniamentul existent. Nu se va depăşi cu mai mult de 1 m cornişa vecinătăţilor. Nu se vor realiza goluri atipice (proporţii, limbaj formal) zonei de localităţi studiate, iar golurile existente nu se vor umple în momentul remodelării arhitecturale a faţadei. Trebuie evitate elementele de detaliu arhitectural tipic urbane precum balcoanele şi logiile, care nu sunt specifice mediului rural. Orice modificare adusă frontonului este esenţială pentru estetica faţadei, astfel încât nu se recomandă modificarea golurilor existente la nivelul acestuia. Acestea apar în mod tradiţional într-o strânsă legătură compoziţională cu întreaga faţadă, modificările putând aduce cu sine distrugerea armoniei întregului ansamblu. De asemenea pe faţadă nu vor apărea mai multe frontoane la aceeaşi clădire.

72

Căianu Mic

Agrieş

Runcu Salvei

Leleşti

Piatra

Piatra


VIII / CASA FAŢADA LA STRADĂ

de păstrat

Cireşoaia

Negrileşti

Cireşoaia

Chiuza

Leleşti

Faţada dinspre stradă participă direct la coerenţa estetică a spaţiului public. Aceasta se va trata într-o manieră cât mai unitară din punct de vedere compoziţional: se vor dispune echilibrat elementele componente, precum ferestre, decoraţii, elemente ce ţin de pridvor şi de fronton sau şarpantă. Faţada va păstra un regim de înălţime de maxim D+P+M în timp ce raportul plin-gol (formă, ritm şi dimensiuni) va fi cât mai apropiat de modelul tradiţional, care prezintă două ferestre pe faţadă (clădire cu latura scurtă spre stradă) sau trei ferestre, în cazul laturii lungi spre spaţiul public. În plus se mai adaugă un gol de margine: un decupaj în faţadă sau o alta fereastră, în funcţie de maniera în care a fost tratat pridvorul caruia acest gol îi corespunde. Pentru casele cu latura scurtă spre stradă şi cu fronton (de cele mai multe ori triangular), golurile acestuia trebuie sa fie dispuse într-o manieră tradiţională: fie cu un singur gol dispus central (mai rar şi mai recent-modern), de o formă simplă precum cerc, pătrat, dreptunghi, fie cu două goluri dispuse simetric faţă de axul frontonului, caz în care ambele goluri vor avea aceeasi formă şi dimensiune. 73


VIII / CASA CULORI ŞI MATERIALE

de evitat În compoziţia cromatică a faţadelor clădirii de locuit nu se vor folosi culori stridente, flourescente sau atipice, evitânduse în acelaşi timp combinarea de mai mult de trei culori/materiale pe aceeaşi faţadă. Se va evita alegerea unei cromatici stridente şi neuniforme pentru detaliile de faţadă, într-o lipsă de echilibru cromatic cu restul faţadei. Foarte importantă este şi folosirea materialelor adecvate pentru faţadă, în caz contrar putându-se ajunge la deteriorări suplimentare ale elementelor constructive, în scurt timp. Nu se vor folosi tencuieli cu ciment (favorizează igrasia) sau tencuieli strop. De asemenea se va evita utilizarea de materiale nespecifice arhitecturii tradiţionale a zonei, precum betonul, metalul, piatra artificială, mica sau gresia. Se va evita placarea faţadelor, la nivelul pereţilor sau a soclului, şi acoperirea rosturilor de zidărie cu mortar de ciment. Aceste lucruri permit ascensiunea capilară a apei şi favorizează deteriorarea fundaţiilor şi local apariţia igrasiei în soclu.

74

Căianu Mare

Căianu Mare

Uriu

Breaza

Dumbrăveni

Căianu Mic


VIII / CASA CULORI ŞI MATERIALE

de păstrat

Leleşti

Baţa

Culoarea este unul din elementele esenţiale ale faţadei, trebuind acordată o foarte mare importanţă alegerii unei nuanţe şi a unei combinaţii de culori potrivite, fiind recomandate culorile mai pastelate, mai puţin stridente şi în general cele folosite tradiţional. Faţada se va zugrăvi în culori cât mai apropiate de cele iniţiale. Este de preferat combinarea a cât mai puţine culori pe faţadă în vederea evidenţierii detaliilor arhitecturale, astfel încât să se păstreze coerenţa cromatică a ansamblului. Se vor folosi materiale locale (cărămidă, piatră de râu, lemn, tencuieli cu mortar de var), nealterând sănătatea peretelui şi menţinând o imagine naturală.

atenţionare Zagra

Leleşti

Cireşoaia

O atenţie deosebită trebuie acordată retencuirilor şi reparaţiilor de întreţinere, în urma cărora nu trebuie să se deterioreze ornamentele ieşite în relief pe faţadă precum ancadramentele la ferestre, elementele de signalistică sau relieful cornişei.

Cireşoaia

75


VIII / CASA FERESTRE ŞI TÂMPLĂRII de evitat Înlocuirea tâmplăriei de lemn cu una de PVC sau aluminiu este una dintre intervenţiile contemporane cele mai nocive, şi în consecinţă de nedorit, în ceea ce priveşte ferestrele şi tâmplăriile clădirilor de locuit. Dincolo de considerente estetice acest lucru poate provoca umiditate excesivă şi igrasie la nivelul zidurilor, efect care nu trebuie încurajat. De asemenea, se va evita zidirea golurilor originale ale ferestrelor sau configurarea de goluri noi diferite de cele tradiţionale şi care nu ţin cont de compoziţia întregii faţade. Nu se vor realiza ancadramente nespecifice în jurul ferestrelor, placări cu materiale nepotrivite sau colorări diferite ale tâmplăriilor de pe aceeaşi faţadă. În plus, nu este recomandată înlocuirea pe exterior a obloanelor tradiţionale de lemn cu rulouri moderne de PVC sau metal, toate aceste lucruri afectând puternic aspectul tradiţional şi general al întregii construcţii.

76

Figa

Căianu Mic

Căianu Mic

Căianu Mic

Runcu Salvei

Reteag

Dobricel

Runcu Salvei

Agrieşel


VIII / CASA FERESTRE ŞI TÂMPLĂRII de păstrat

Dumbrăveni Leleşti

Cireşoaia Cireşoaia Chiuza

Ferestrele, tâmplăriile şi obloanele constituie elementele principale ale faţadelor istorice, conferind un farmec deosebit. Se recomandă întreţinerea tâmplăriilor vechi, menţinându-se subîmpărţirea iniţială, pe verticală şi pe orizontală. La executarea ramelor, a traverselor şi şprosurilor noi se va folosi lemnul, indiferent de tipul de geam pentru care se optează. Obloanele de lemn cu două canate rabatabile vor fi păstrate şi întreţinute. Tâmplăria şi obloanele vor fi vopsite în concordanţă cu combinaţia cromatică aleasă pentru întreaga faţadă, fiind recomandat uleiul de in. Culorile recomandate sunt cele specifice zonei rurale: verde, brunroşcat, crem, alb, gri, albastru.

Negrileşti

atenţionare

Leleşti

Baţa

Hăşmaşu Ciceului

Beclean

Negrileşti

Împărţirea ferestrei în canate se realizează în funcţie de proporţii: dacă lăţimea este mai mare/egală cu înălţimea, se împarte în trei canate verticale; dacă lăţimea este mai mică decât înălţimea, în două canate verticale. Pe orizontală se va utiliza o singură traversă cu raportul dintre supralumina inferioară şi cea superioară de 2:3 sau 1:2. 77


VIII / CASA SOCLU

de evitat În ceea ce priveşte tratarea soclului clădirii, nu se recomandă placarea acestuia cu diferite materiale care pot afecta integritatea funcţională-fizică a peretelui, permiţând apei din sol să se infiltreze şi să producă igrasie la nivelul soclului propriu-zis. În acest sens se vor evita materiale precum gresia, piatra artificială, tencuielile pe bază de ciment sau astuparea rosturilor de zidărie cu mortar de ciment. Pe lângă problemele constructive pe care utilizarea acestor tipuri de materiale o invocă, este afectat si aspectul general al construcţiei datorită nespecificităţii materialelor aflate în deplină neconcordanţă cu celelalte elemente ale faţadei clădirii.

Uriu

Mireş

Runcu Salvei

78

Reteag

Chiuza

Ilişiua


VIII / CASA SOCLU

de păstrat

Cireşoaia

Este nevoie de acordarea unei deosebite atenţii alegerii şi utilizării diferitelor materiale de construcţii, în special pe faţade, la soclul clădirii. Soclul este una dintre părţile cele mai expuse la umiditate, fiind necesară o întreţinere specială. Se recomandă folosirea de materiale naturale, precum tencuiala şi zugrăveala de var sau piatra de râu, care sunt în prezent substituite tot mai des de materiale necorespunzătoare precum faianţa, gresia, marmura sau cimentul. Acestea agravează problemele de genul igrasiei, diminuând în acelaşi timp şi calitatea aspectului exterior al construcţiei.

Runcu Salvei

Perişor

Runcu Salvei

Leleşti

79


VIII / CASA DETALII FAŢADĂ

de evitat Conservarea detaliilor de faţadă cu adevărat autentice prezintă un interes major, astfel încât se va evita eliminarea sau acoperirea lor în urma operaţiilor de retencuire sau termoizolare a construcţiei. Aceste detalii caracteristice, de particularizare, nu trebuie neglijate cromatic, însă se va evita şi o tratare prea agresivă a acestora. Este de preferat integrarea lor cromatică în gama de culori aleasă pentru întreg ansamblul faţadei, aşa cum s-a detaliat anterior. Se vor evita de asemenea decoraţiunile moderne şi alte elemente parazitare precum volume lipsite de sens şi funcţiune, rezalituri nemotivate, materiale specific urbane care conferă o imagine artificială şi neplăcută casei.

80

Dobric

Borleasa

Piatra

Runcu Salvei

Căianu Mic


VIII / CASA DETALII FAŢADĂ

de păstrat

Ciceu Giurgeşti

Perişor

Cireşoaia

În funcţie de specificul local al zonei, orice clădire istorică are mici detalii care îi conferă individualitate, transmiţând ceva din identitatea celor care o locuiesc. Ornamente, elemente de lemn sculptat, forme deosebite ale ţiglelor sau ancadramentelor ferestrelor, picturi pe faţadă, elemente de signalistică, toate compun o imagine autentică a clădirii, lucru ce merită admirat şi conservat. Se recomandă marcarea cromatică a acestor elemente în spiritul ambiental al întregii faţade, astfel încat ele să nu facă notă discordantă, prin diferenţieri de culoare nepotrivite.

Rusu de Jos Ciceu Giurgeşti

Runcu Salvei Runcu Salvei

Negrileşti

Reteag

Cireşoaia

81


CAPITOLUL IX / CONCLUZII

1

PLAN SINTEZĂ PATRIMONIU CONSTRUIT - GAL “ŢINUTUL HAIDUCILOR”

2

FIŞE PATRIMONIU CONSTRUIT (PUNCTE TARI, PUNCTE SLABE, OPORTUNITĂŢI, RISCURI) - GAL “ŢINUTUL HAIDUCILOR”

3

TABEL SINTEZĂ

4

EXEMPLIFICĂRI DE BUNĂ PRACTICĂ


PLAN SINTEZĂ PATRIMONIU CONSTRUIT - GAL “ŢINUTUL HAIDUCILOR”

N






























ARHITECTURA DEZVOLTĂRII RURALE – Document de informare şi îndrumare pentru utilizarea durabilă a patrimoniului construit local

TABEL SINTEZĂ

CATEGORIETREAPTĂ DE ANALIZĂ PEISAJ

VALORI

RISCURI,

MĂSURI

PROIECTE/ PROGRAME

VULNERABILITĂŢI peisaj rural, peisaj cultural compoziţie armonioasă între elemente de mediu natural şi construit: peisaj „la stână”, peisaj al „văilor-dealurilor în ceaţă” peisaj „mozaic agricol-natural” peisaj de cătun peisaj cu reţea de sate de-a lungul Someşului peisaj „cu satul de după câmp/ livadă/ fâneaţă”

construcţii, moduri de utlizare ale terenurilor atipice, contrare tradiţiei constructive, istoricoculturale a locului, care creează disfuncţionalităţi:

informare publică de educaţie-formare în domeniul protecţiei patrimoniului cultural

proiecte de dezvoltare durabilă care să susţină valorificarea peisajului cultural (utilizarea resurselor de patrimoniu reglementări urbanistice- ca elemente de teritoriale regenerare ruralăcase „în câmp” comunitară) suport administrativ ex. PATJ, renaturalizarea funcţiuni poluante pe pentru neutralizarea amplasamente agricole efectelor negative şi de unor amplasamente poluate, protecţia protecţie a valorilor defrişări de păduri mediului natural, păstrate „arhitectura în şcoli”modernizarea insfrastructurii programe educaţionale neatentă la patrimoniul etc. construit-natural valoros

peisaj „cu drumul şerpuind în vale”

1

EXEMPLE DE BUNĂ PRACTICĂ

Rimetea (jud Alba) Protecţia satului harghitean


ARHITECTURA DEZVOLTĂRII RURALE – Document de informare şi îndrumare pentru utilizarea durabilă a patrimoniului construit local

AŞEZARE

imaginea satului valoroasă datorită formei, densităţii de construire, distribuţiei gospodăriilor, a reţelei de străzi, de spaţii publice, a parcelarului tradiţional

intervenţiile de restructurare idem Peisaj a cvartalelor istoric formate + păstrarea valorilor sărăcire funcţională: existente reducere semnificativă a + reparaţii prin varietăţii funcţional-spaţiale neutralizare şi a satului ca unitate remodelare construită coerentă

idem Peisaj

idem Peisaj

+ ex. PUG, ghid de construire, de tehnici şi tehnologii tradiţionale/ reabilitare zone din sat etc.

+ satele săseşti

idem Aşezare

idem Aşezare

idem Aşezare

+ reamenajare spaţii publice prin concursuri de arhitectură

+ proiecte de reamenajare + reamenajare centru a spaţiului public Sibiel

+ satele domeniului Kálnoky/ prinţului Charles

distrugerea raportului fin dintre componentele construite ale parcelei/ cvartalului/ vecinătăţilor ritm construit-gol străin locului

SPAŢII PUBLICE

reţeaua de spaţii publice istoric formate (străzi, pieţe-piaţete, mal de curs de apă etc.) ca şi cadrul fizic-simbolic-identitar al vieţii satului

construcţii noi nepotrivite prin limbaj arhitectural, volumetrie, materiale de construcţii etc (lăcaşuri de cult, şcoli, săli de sport etc.) modernizări, reamenajări negândite la spaţii verzi (specii urbane, exotice), spaţii publice (ex. asfaltări, pavare cu dale de beton)

2


ARHITECTURA DEZVOLTĂRII RURALE – Document de informare şi îndrumare pentru utilizarea durabilă a patrimoniului construit local

GOSPODĂRIE ansamblul valoros al gospodăriei tradiţionale compusă din construcţii- casa de locuit, anexe gospodăreşti (grajd, şură, bucătărie de vară etc.), respectiv spaţiile exterioare formate de configuraţia spaţială bine definită a acestora (curte principală, cea gospodărească etc.)

CASĂ

casa ca nucleul ireductibil al imaginii godpodăriei, a satului, definit prin volumetrie, planimetrie, zone funcţionale, plastică arhitecturală, materiale şi tehnici de construcţie etc.

depopularea satului

idem Aşezare

demolări de case/ clădiri vechi

+ reconversie funcţională + proiect de reabilitare/ parţială ca element de construcţii de gospodării regenerare rurală model

construcţii noi nepotrivite prin volumetrie, materiale de + reabilitări de construcţii etc. gospodării model reducere semnificativă a varietăţii funcţional-spaţiale a gospodăriei ca modul de bază a satului

idem Aşezare

idem Aşezare + gospodăria model (jud. Harghita)

+ reconversii parţiale cu funcţiuni complementare locuirii: turism cultural, ateliere meşteşugăreşti etc.

Idem Gospodărie

idem Gospodărie

idem Gospodărie

+ intervenţii noi de extindere, modernizare/ reabilitări nepotrivite: geamuri termopan, învelitoare nouă etc

+ reparaţii locale de modernizare/ mentenanţă case de locuit

+ reconversii/ reamenajări + casa model (jud. interioare parţiale Harghita)

3

+ reabilitări de detalii constructive/ obiecte de arhitectură minoră

idem Gospodărie


EXEMPLIFICĂRI DE BUNĂ PRACTICĂ:

Program de ocrotire şi conservare a imaginii satului harghitean / Sursa: Consiliul Judeţean Harghita

Casa model - program de intervenţii contemporane în peisajul rural harghitean / Sursa: Consiliul Judeţean Harghita

Valorificare turistică a patrimoniului construit rural Domeniul Kálnoky, valea Zălanului / Sursa: http://www.transylvaniancastle.com

Program de regenerare rurală - Rimetea / Sursa: Fundaţia Transylvania Trust

Reglementări urbanistice ilustrate pentru zona Valea Sebeşului, judeţul Alba / Sursa: Consiliul Judeţean Alba

Reglementări urbanistice pentru zona rurală cu influenţe săseşti: Gîrbova, Cîlnic, Cut şi Şpring, judeţul Alba / Sursa: Consiliul Judeţean Alba

Sibiel - reabilitarea centrului istoric al satului / Sursa: Fundaţia Heritas Sibiu


CAPITOLUL X / ANEXE

1

ANEXĂ: EXTRAS LMI 2010 - GAL “ŢINUTUL HAIDUCILOR”


ANEXA NR. 1 ANEXA NR.1

LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2010- EXTRAS ZONA GAL ŢINUTUL HAIDUCILOR, JUD. BISTRIŢA-NĂSĂUD/ CLUJ COD LMI

DENUMIRE

LOCALITATEA

DESCRIERE

DATARE

BN-I-s-A-20930

Situl arheologic „Băile Figa”

oraş Beclean

„Băile Figa”, la cca. 3 km sud de marginea estică aoraşului Epoca bronzului, a doua Beclean, la cca. 600 m nord-vest de marginea nordică a epocă a fierului, epoca postlocalităţii componente Figa şi la cca. 100 m vest de drumul romană, epoca medievală şi care leagă cele două localităţi epoca modernă

BN-I-s-B-01288 (Cod RAN: 32492.03)

Situl arheologic de la Beclean, punct „şesul Becleanului”

oraş Beclean

„şesul Becleanului”, sud -vest de oraş, în stânga drumului judeţean, pe terenul fostei Avicola

Aşezare

oraş Beclean

Aşezare

oraş Beclean

Aşezare

oraş Beclean

„şesul Becleanului”

Epoca bronzului

Fortificaţie

oraş Beclean

În zona castelului Bethlen, azi Primăria oraşului Beclean

sec. XVI - XVII

Situl arheologic de la Căianu Mic, punct „Pe poduri”

sat Căianu Mic, comuna Căianu Mic

„Pe poduri”, terasă la vest de sat

BN-I-m-B-01288.01 (Cod RAN: 32492.03.03) BN-I-m-B-01288.02 (Cod RAN: 32492.03.02) BN-I-m-B-01288.03 (Cod RAN: 32492.03.01) BN-I-s-B-01289 (Cod RAN: 32492.04.01) BN-I-s-B-01308 (Cod RAN: 32820.01) BN-I-m-B-01308.01 (Cod RAN: 32820.01.04) BN-I-m-B-01308.02 (Cod RAN: 32820.01.03) BN-I-m-B-01308.03 (Cod RAN: 32820.01.02) BN-I-m-B-01308.04 (Cod RAN: 32820.01.01) BN-I-s-A-01316 (Cod RAN: 34208.02, 34208.02.01, 34208.05.02)

Aşezare Aşezare Aşezare Aşezare Situl arheolofgic de la Ciceu-Corabia, punct „Sub Cetate”

BN-I-s-A-01315 Aşezare fortificată (Cod RAN: 34208.01.01)

sat Căianu Mic, comuna Căianu Mic sat Căianu Mic, comuna Căianu Mic sat Căianu Mic, comuna Căianu Mic sat Căianu Mic, comuna Căianu Mic

„şesul Becleanului”, sud -vest de oraş, în stânga drumului Epoca migraţiilor judeţean, pe terenul fostei Avicola „şesul Becleanului”, sud-vest de oraş, în stânga drumului sec. II-III p. Chr. judeţean, pe terenul fostei Avicola

„Pe poduri”, terasa de la vest de sat

sec. VIII -IX, Epoca medievală timpurie

„Pe poduri”, terasa de la vest de sat

sec. V -VI, Epoca migraţiilor

„Pe poduri”, terasa de la vest de sat

sec. II - III p. Chr.

„Pe poduri”, terasa de la vest de sat

Epoca bronzului

sat Ciceu-Corabia sat, comuna Ciceu „Cetate” Mihăieşti

Epoca medievală, medievală timpurie, epoca dacică, epoca bronzului târziu

sat Ciceu-Corabia sat, comuna Ciceu „Măgura” Mihăieşti

Hallstatt


COD LMI BN-I-s-B-01317 (Cod RAN: 34208.04, 34208.03) BN-I-m-B-01317.01 (Cod RAN: 34208.03.01) BN-I-m-B-01317.02 (Cod RAN: 34208.04.01) BN-I-s-B-01319 (Cod RAN: 32964.01.01) BN-I-s-B-01320 (Cod RAN: 32848.01) BN-I-m-B-01320 (Cod RAN: 32848.01.01) BN-I-m-B-01321 (Cod RAN: 32848.02.01, 32848.02.02) BN-I-s-A-01324 (Cod RAN: 32508.01.01, 32508.01.02, 32508.01.03, 32508.01.04) BN-I-s-B-01333 (Cod RAN: 32857.01.01) BN-I-s-A-01354 (Cod RAN: 35303.02.02, 35303.02.03, 35303.02.05) BN-I-m-A-01354.01 (Cod RAN: 35303.02.01) BN-I-m-A-01354.02 (Cod RAN: 35303.02.04) BN-I-m-B-01354.03 BN-I-m-B-01354.04 BN-I-s-B-01371 (Cod RAN: 32991.01.01) BN-I-s-B-01372

DENUMIRE

LOCALITATEA

Sistem de supraveghere sat Ciceu-Corabia sat, şi apărare a limesului în comuna Ciceu sectorul Ciceu-Corabia Mihăieşti sat Ciceu-Corabia sat, Turn roman comuna Ciceu Mihăieşti sat Ciceu-Corabia sat, Turn roman comuna Ciceu Mihăieşti sat Ciceu-Giurgeşti, Aşezare comuna CiceuGiurgeşti Sistem de supraveghere sat Ciceu-Poieni, şi apărare a limesului în comuna Căianu-Mic sectorul Ciceu-Poieni sat Ciceu-Poieni, Turn roman comuna Căianu-Mic

DESCRIERE

DATARE sec. II - III p. Chr.

„Poniţa”, la nord-vest de sat, la 3 km de biserică

sec. II - III p. Chr.

„Muncelu”

sec. II - III p. Chr.

Vatra satului

sec. II - III p. Chr. sec. II - III p. Chr.

„Podul Milcoaiei”

sec. II-III p. Chr.

Vârful „Strunga Găvoşdenilor”

sec. II-III p. Chr.

Turn roman

sat Ciceu-Poieni, comuna Căianu-Mic

Aşezare fortificată

sat Coldău, oraş Beclean

Turn roman

Sat Dobricel, comuna „Rângoiţa” Spermezeu

Situl arheologic de la Ilişua, punct „Vicinal”

sat Ilişua, comuna Uriu „Vicinal”, pe malul stâng al râului Ilişua

Castru

sat Ilişua, comuna Uriu „Vicinal”, pe malul stâng al râului Ilişua

sec. II - III p. Chr.

Thermele castrului

sat Ilişua, comuna Uriu „Vicinal”, pe malul stâng al râului Ilişua

sec. II - III p. Chr.

Vicus-ul militar Aşezare

sat Ilişua, comuna Uriu sat Ilişua, comuna Uriu sat Negrileşti, comuna Negrileşti sat Negrileşti, comuna

„Vicinal”, pe malul stâng al râului Ilişua „Vicinal”, pe malul stâng al râului Ilişua

sec. II - III p. Chr. Epoca bronzului

„Cetatea lui Negru Vodă”

sec. II-III p. Chr.

„Cetatea lui Motogna”

sec. II - III p. Chr.

Burgus roman Turn roman

„Varbă”, pe terasa de pe malul drept al Someşului Mare, la Epoca bronzului, Cultura marginea estică a satului Wietenberg sec. II - III p. Chr.


COD LMI

DENUMIRE

LOCALITATEA

(Cod RAN: 32991.02.01) Negrileşti BN-I-s-B-01378 sat Perişor, comuna Burgus roman (Cod RAN: 35456.01.01) Zagra BN-I-s-B-01370 sat Salva, comuna Turn roman (Cod RAN: 32553.01.01) Salva BN-I-s-B-01385 sat Salva, comuna Aşezare (Cod RAN: 34404.01.01) Salva Sistem de supraveghere şi apărare a limesului sat Sita, comuna BN-I-s-B-01401 Daciei în sectorul Sita - Spermezeu Spermezeu BN-I-m-B-01401.01 sat Sita, comuna Turn roman (Cod RAN: 34592.01.01) Spermezeu BN-I-m-B-01401.02 sat Sita, comuna Turn roman (Cod RAN: 34592.02.01) Spermezeu BN-I-m-B-01401.03 sat Sita, comuna Turn roman (Cod RAN: 34592.03.01) Spermezeu Situl arheologic de la BN-I-s-B-01429 Uriu, punct „Terasa din sat Uriu, comuna Uriu (Cod RAN: 35278.01) dreptul Văii Ilişua ” BN-I-m-B-01429.01 Aşezare sat Uriu, comuna Uriu (Cod RAN: 35278.01.02) BN-I-m-B-01429.02 Aşezare sat Uriu, comuna Uriu (Cod RAN: 35278.01.01) BN-I-s-A-01430 Burgus sat Uriu, comuna Uriu (Cod RAN: 35278.02.01) Sistem de supraveghere sat Zagra, comuna BN-I-s-B-01440 şi apărare a limesului Zagra Daciei în sectorul Zagra BN-I-m-B-01440.01 sat Zagra, comuna Turn roman (Cod RAN: 35438.01.01) Zagra BN-I-m-B-01440.02 sat Zagra, comuna Turn roman (Cod RAN: 35438.02.01) Zagra BN-I-m-B-01440.03 sat Zagra, comuna Turn roman (Cod RAN: 35438.03.01) Zagra Castelul Bethlen Pal, azi BN-II-m-B-01615 Primăria oraşului oraş Beclean (Cod RAN: 32492) Beclean Castelul de vânătoare BN-II-m-B-01616 oraş Beclean Bethlen

DESCRIERE

DATARE

Vârful „Comoara”

sec. II - III p. Chr.

„Dumbrava”

sec. II - III p. Chr.

„Mocirla”, în stânga râului Sălăuţa

sec. II - III p. Chr. sec. II - III p. Chr.

„Vârful Sitii”

sec. II - III p. Chr.

„Capul Dealului” sau „Casa Urieşului”

sec. II - III p. Chr.

„Ponoare”

sec. II - III p. Chr.

Terasa din dreptul Văii Ilişua la 200-300 m de şosea Terasa din dreptul Văii Ilişua la 200-300 m de şosea

Hallstatt

Terasa din dreptul Văii Ilişua la 200-300 m de şosea

Epoca bronzului

Spre capătul satului, în direcţia Ilişua, la 100 m

sec. II - III p. Chr., Epoca romană sec. II - III p. Chr.

„Vârful Zgăului”

sec. II - III p. Chr.

„Vârful Colnicului”

sec. II - III p. Chr.

„Dealul Belei”

sec. II - III p. Chr.

Aleea Ghiocelului 6

a doua jum.sec. XVIII, sf. sec. XIX, autor Mór Kallina

Aleea Ghiocelului 8

1840


COD LMI BN-II-a-A-01617 (Cod RAN: 32492.05) BN-II-m-A-01617.01

BN-II-m-A-01617.02 BN-II-m-B-01618 (Cod RAN: 32492.06)

DENUMIRE

LOCALITATEA

Castelul Bethlen, azi Grupul şcolar agricol oraş Beclean Beclean Castelul Bethlen -corp pricipal şi extinderi, azi oraş Beclean Grupul şcolar agricol Beclean Pavilionul de intrare al castelului Bethlen, azi oraş Beclean componentă a Grupului şcolar agricol Beclean

DESCRIERE

DATARE

Piaţa Libertăţii 2

1768-1793,1840

Piaţa Libertăţii 2

1840

Piaţa Libertăţii 2

1840

Piaţa Libertăţii 4

sec. XV, ref. sec. XIX

Biserica reformată

oraş Beclean

BN-II-m-B-01619

Casă

sf. sec. XIX

BN-II-m-B-01641 (Cod RAN: 35287.03)

Castelul Torma, azi imobil cu activităţi meşteşugăreşti

sat Borleasa, comuna 114 Târlişua sat Cristeştii Ciceului, 288 comuna Uriu

sec. XIX

BN-II-m-A-01642 (Cod RAN: 35287.02)

Biserica romano-catolică

sat Cristeştii Ciceului, 325 comuna Uriu

sec. XIV, 1717, 1784, 18011806

BN-II-m-B-01646 (Cod RAN: 32857.03) BN-II-m-A-01647 (Cod RAN: 32866.02) BN-II-m-A-01662 (Cod RAN: 35303.03) BN-II-m-B-01682 (Cod RAN: 34583.01) BN-II-m-B-01689 (Cod RAN: 34413.01) BN-II-a-B-01690 (Cod RAN: 34413.02) BN-II-m-A-01691 (Cod RAN: 34413.03) BN-II-m-B-01696

Castelul Karoly, azi mănăstirea ortodoxă „Sf. sat Dobric, comuna 41 Împ. Constantin şi Căianu Mic Elena” Biserica de lemn „Sf. sat Dobricel, comuna Arhangheli Mihail şi 40 A Spermezeu Gavriil” Castelul Hye, azi sat Ilişua, comuna Uriu 268 Preventoriu TBC Biserica din lemn sat Păltineasa, comuna „Adormirea Maicii 14 A Spermezeu Domnului” Biserica ortodoxă „Sf.Ap.sat Runcu Salvei, Petru şi Pavel” comuna Runcu Salvei Ansamblu rural „Runcu sat Runcu Salvei, 229 - 301 Salvei” comuna Runcu Salvei Ansamblul bisericii din sat Runcu Salvei, lemn „Sf. Arhg. Mihail şi 437 comuna Runcu Salvei Gavriil” Biserica reformată sat Săsarm, comuna 196 B

sec. XVIII

1744 sec. XVIII sec. XVIII 1957,1968 sec. XVIII - XIX 1757 1900


COD LMI

(Cod RAN: 33168.01) BN-II-m-A-01704 (Cod RAN: 34556.01) BN-II-m-A-01707 BN-II-m-B-01723 (Cod RAN: 35278.04) BN-II-m-A-01729 (Cod RAN: 35438.04) BN-II-m-B-01730 BN-III-m-B-01739 BN-III-m-A-01741 BN-IV-m-A-01744 BN-IV-m-B-01750 BN-IV-m-B-01749

DENUMIRE Biserica greco - catolică „Naşterea Fecioarei Maria” Biserica din lemn „Sf. Arhg. Mihail şi Gavriil”, cu turn clopotniţă din piatră Biserica reformată

CJ-II-m-B-07587 (Cod RAN: 55071.02)

Conac, azi Şcoala generală Biserica reformată

DATARE

219 A

1712

sat Suplai, comuna Zagra

53

1711,1880

sat Uriu, comuna Uriu 314

sat Zagra, comuna Zagra sat Zagra, comuna Casă Zagra Bustul lui Ion Pop sat Reteag, comuna Reteganu Petru Rareş Sat Târlişua, comuna Bustul lui Liviu Rebreanu Târlişua Piatra de hotar „Crucea sat Dobricel, comuna Dobricului” Spermezeu Muzeul memorial „Ion sat Reteag, comuna Pop Reteganul” Petru Rareş Mormântul lui Ion Pop Reteganul

DESCRIERE

sat Spermezeu, comuna Spermezeu

Biserica din lemn „Sf. Cuv. Parascheva”

CJ-I-s-A-07024 (Cod RAN: 55071.01.01) Aşezare fortificată CJ-II-m-B-07586

LOCALITATEA

Chiuza

sec. XV, XVII

131

1640,1938

379

sec. XIX

În parcul din centrul comunei

1958 mijl.sec. XX

235 235, la intersecţia DJ 171 cu pârâul Gura Văii Peşterii 1750 41

refăcută în 1970 după modelul celei din 1866 înc. sec. XX

sat Reteag, comuna Petru Rareş

437 C În cimitir

sat Cuzdrioara, comuna Cuzdrioara

În cimitirul reformat

Preistorie

Str. Bărnuțiu Simion 1

sec. XIX

Str. Creangă Ion 1

sec. XV

sat Cuzdrioara, comuna Cuzdrioara sat Cuzdrioara, comuna Cuzdrioara


PERIŞOR


CONTACT / AUTORI

editat de Grupul de Acţiune Locală Ţinutul Haiducilor Zona de Agrement Figa, Nr.22 425100, oraș Beclean Jud. Bistriţa - Năsăud T 037-1408616 F 037-1377056 secretariat@galtinutulhaiducilor.ro http://galtinutulhaiducilor.ro coordonare & redactare Planwerk arhitectura + urbansim Cluj - Napoca www.planwerkcluj.org Coordonator: Arh. Eugen Pănescu autori & imagini Arh. Vlad Creoşteanu Arh. Tudor Pănescu Arh. Endre Ványolós





Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.