__MAIN_TEXT__
feature-image

Page 1

Celălalt Cluj 3 trasee pentru oameni Č™i biciclete


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Organizatori

Coordonatori

Federația SHARE Cluj-Napoca

Tiberiu Ciolacu Benjamin Kohl Tudor Pănescu Vlad Creoşteanu Planwerk

Asociaţia Studenţilor Arhitecţi Cluj

Colaboratori Radu Mititean

Clubul de Cicloturism Napoca

Adrian Dohotaru Grupul SOS

Studenţi Ada Diana Bolcaș Alexandra Ungurean Alexander Nistor Ana-Maria Cosma Andrei Bacoşcă Gabriel Florian Ioana Man Ioana Rafa Lázár Csaba Szörcsey Ágnes Viorela Pleșa FAU

Anamaria Mureșan Andrada Spafiu Bogdan Popa Hitter Timea Ioana Tîrnovean Paula Tripon USAMV

Alexandra Grecu UMF

Parteneri

3


Celトネalt Cluj.

4


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

5


Celălalt Cluj.

Celălalt Cluj Când spunem că mergem în oraş, ne referim – aproape întotdeauna – la centru. În centrul istoric găsim astăzi cele mai multe muzee, monumente, magazine, cafenele, cinematografe, pieţe şi promenade pietonale. Auzim des spunându-se despre centru că este inima oraşului. Aici ne întâlnim, aici sărbătorim, aici ne întâmpinăm turiştii. Totuşi – cu cele 600 de hectare pe care le acoperă – centrul este, proporţional, a 15a parte a Clujului. Cât de bine le cunoaştem pe restul celor 14, cât de des mergem acolo şi de ce?

De cealaltă parte a zidurilor fostei cetăţi se întind cartierele, blocurile, platformele industriale, apoi dealurile împădurite, lacurile, livezile şi satele satelit – celălalt Cluj. Ascunse printre ele, se află locuri şi clădiri valoroase, dar deseori părăsite, care aşteaptă să fie cunoscute, animate şi redate comunităţilor. Clujul va fi Capitala Europeană a Tineretului în 2015. Întregul concept al capitalei se bazează pe mesajul SHARE, împărțit pe prioritățile SHARE Space, SHARE Culture, SHARE Work, SHARE Power, SHARE Joy și SHARE Vision, și cele orizontale SHARE European și SHARE Responsibly. SHARE Space este o invitaţie pentru clujeni de a-şi descoperi împreună oraşul, pe jos sau pe bicicletă, în 6

“inima” sa şi, mai ales, dincolo de ea. Mai mult decât atât, SHARE Space este un fel de a arăta că a fi pieton în Cluj poate fi mai mult decât o modalitate de a ajunge de la A la B, în lipsa unei maşini. Nu în ultimul rând, SHARE Space este o invitaţie din partea clujenilor, pentru oaspeţii cu care vor să-şi împartă oraşul, să-l exploreze, să-l înţeleagă şi să se bucure de el. Masterplan-ul SHARE Space vizează trei forme de locuri: trasee, spaţii publice şi clădiri. Fiecare dintre ele are calităţi proprii, fiecare are o istorie diferită, fiecare poate avea un rol aparte în viitor. Ce au însă în comun? Toate există printre noi într-o formă mai mult sau mai puţin vizibilă şi împart un potenţial latent: acela de a spune povestea unui acelaşi oraş. Astăzi, ele pot fi recuperate pentru a continua această poveste.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Prin intermediul lor, reţeaua de spaţii şi repere publice ale oraşului se poate extinde, iar cartierele se pot îmbogăţi cu noi atracţii. Muzeele, cinematografele, scuarurile, cafenelele şi promenadele se multiplică, pentru un an, în afara centrului istoric şi, de ce nu, rămân acolo şi după 2015. Comunităţile cartierelor primesc, la ele acasă, propriile centre şi, prin asta, o identitate şi o calitate a vieţii mai bune. Într-un Cluj deschis, vizitabil, walkable, prin “ a merge în oraş” vom înţelege mai mult decât centrul istoric. Capitala Europeană a Tineretului 2015 nu este numai oglinda prezentului tineretului european ci și un punct de pornire esențial pentru consolidarea viziunii despre rolul acestei generații în Europa. În acest sens, Capitala Europeană de Tineret a propus un workshop

de imaginare a unui oraș pregătit să adopte conceptul de ”walkable city”.Timp de patru zile, studenţi ai facultăţilor de arhitectură şi peisagistică s-au concentrat asupra a trei parcursuri prin oraş, în încercarea de a le înţelege mai bine avantajele şi neajunsurile. Propunerile lor arată că – prin mijloace simple – străzi, maluri de ape, suprafeţe abandonate şi cărări aproape necunoscute pot fi transformate în tot atâtea feluri de a (re)descoperi un alt Cluj. Simplitatea ideilor şi a formelor propuse nu exclude, ci impune cu atât mai mult o pregătire riguroasă a intervenţiilor, prin proiecte tehnice de specialitate, prin implicarea publicului şi, pentru situaţiile speciale, prin concursuri de soluţii.

7


Celălalt Cluj.

Trasee Între lacuri

Haşdeu - Campus USAMV

Hoia

8


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

9


Celトネalt Cluj.

10


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

ĂŽntre lacuri

11


Celトネalt Cluj.

12


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

13


Celălalt Cluj.

Astăzi Zona, cea mai importantă rezervă naturală din estul orașului, include un habitat umed remarcabil de bine conservat pentru o zonă urbană, o pepinieră abandonată, dar şi fragmente de spaţii publice amenajate. Cel mai recent dintre acestea din urmă – grădina publică din proximitatea Iulius Mall – face un prim pas în înfiinţarea unui circuit pietonal şi ciclistic al zonei. Deşi cea mai mare parte a suprafeţelor se află în proprietate publică, malurile prezintă bariere (garaje, împrejmuiri, şantiere), care împiedică percepția şi accesul la lacuri şi la peisajul aferent. În interiorul arealului se pot observa intervenții punctuale ale locatarilor cartierului care, deşi au caracter spontan şi informal, evidențiază

Planşa de analiză

14

atractivitatea sa şi oferă repere pentru o viitoare amenajare. Municipalitatea a anunţat recent intenţia de amenajare a zonei, iar noul plan urbanistic general prevede destinaţia de spaţiu verde. Viziune Alei de promenadă, agrement şi recreere în directă legătură cu lacurile şi cu pârâul prefigurează realizarea Parcului Est, cel mai mare spațiu verde al Clujului (aprox.65 ha). Malurile înverzite deservesc în primul rând cartierul Între Lacuri / Aurel Vlaicu, iar aleile asigură legături alternative la arterele de trafic, între zonele de locuinţe şi punctele de interes din jur (Gheorgheni, Iulius Mall, Selgros, Băile Someşeni etc).


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Obiective amenajarea, recondiționarea şi interconectarea căilor de acces pietonale și ciclistice, în vederea realizării unei rețele continue; deblocarea și facilitarea relației cartierului Între Lacuri cu zona viitorului Parc Est; ● accesibilizarea şi salubrizarea malurilor lacurilor și ale Becașului și integrarea lor în circuitul de agrement; ● protejarea, refacerea şi extinderea habitatelor existente în zonă. ●

Măsurile sunt etapizabile și fezabile pe termen scurt și mediu, fără a presupune investiții de amploare. De asemenea, se are în vedere prezervarea caracterului natural al zonei.

Zona studiată marcată pe planul inițial al Parcului Est (propunere arh. Vasile Mitrea)

15


Celトネalt Cluj.

Plan director 16


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

17


Celălalt Cluj.

Zona 1

© Häfner / Jimenez, Büro für Landschaftsarchitektur Aufheben der Mitte

Prima zonă analizată este cea adiacentă Lacului 1, o zonă cu caracter urban, mărginită pe latura sudică de Iulius Mall şi hotelul Tineretului, iar pe latura nordică de locuinţe individuale. Principalul obiectiv este completarea tronsonul sudic al lacului, recent amenajat, şi realizarea unui circuit continuu în jurul lacului. Traseul existent pe latura nordică necesită reabilitare şi amenajarea cu puncte de acces la apă.

Amenajarea malului Ronului, Lyon.

18


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Zona 2 Tronsonul amenajat recent (Grădina Iulius Mall) este întrerupt spre est de o stradă (Între Lacuri) fără trotuare, cu o circulaţie auto intensă, generată de accesul la parkingul centrului comercial. Aceasta blochează legătura spre centrul cartierului Între Lacuri (str. Dunării) şi spre Lacul 3. O măsură minimală o reprezintă marcarea unei treceri pentru pietoni şi biciclişti. Spre est, traseul continuă cu un drum de pământ, folosit ocazional ca şi cale de acces spre terenul de fotbal CFR. Prin măsuri de reabilitare şi de schimbare a suprafeţei de călcare, se poate facilita accesul pietonilor şi bicicliştilor.

Prin măsuri minime de înfiinţare a unor alei din agregate naturale compactate, prin introducerea iluminatului public, amenajarea de pontoane precum şi prin recondiţionări ale aleilor dinspre zona de locuit se va realiza accesibilizarea malurilor şi relaţia între cartier şi zona lacurilor.

Exemplu de traseu pentru bicicliști amenajat cu agregate compactate

Exemplu de traseu pentru bicicliști amenajat cu agregate compactate

19


Celălalt Cluj.

Exemplu de amenajare a taluzurilor cu locuri de stat.

© Rob ‘t Hart RAAAF & Atelier de Lyon, Fort Werk aan ‘t Spoel

20

Pe latura sudică, platoul înierbat adiacent terenului de fotbal, având o diferenţă de nivel faţă de suprafaţa lacului, oferă perspective valoroase spre nord-est. Acesta este perturbat de prezenţa unui depozit de materiale de construcţii, funcţiune incompatibilă cu zona de protecţie a lacului şi cu o viitoare zonă de agrement. Traseul pietonal propus se desprinde din aleea de acces spre terenul CFR şi continuă la nivelul apei până la extremitatea estică a lacului (în zona terenului de joacă amenajat).

Pe tronsonul vestic (zona fostului Lac 2) este propusă închiderea circuitului din jurul Lacului 3 printr-o legătură pietonală, cu caracter verde, între Iulius Mall şi cartierul ”Între Lacuri”. Aceasta oferă o alternativă la actuala alee nordsud, care are un viitor incert, fiind mărginită astăzi, pe ambele laturi, de două construcţii aflate în şantier.


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

Posibilitate de rezolvare a accesului la apă.

21


Celălalt Cluj.

Zona 3 Zona 3 reprezintă o rezervă importantă de teren cu caracter natural (aproximativ 40ha), aflat în cea mai mare parte în proprietate publică. Reţeaua de alei (fostele drumuri de exploatare ale pepinierei) este deja existentă. Măsurile propuse pe termen scurt presupun costuri scăzute: recondiţionarea aleilor,

Exemplu de alee amenajată cu agregate compactate

22

pentru a putea fi practicabile şi pe timp ploios (folosirea unei structuri permeabile din agregate naturale compactate) şi asanarea zonelor perturbate de depozitări ilegale. Suplimentar, este necesară semnalizarea traseelor şi amenajarea unor locuri de popas prin amplasarea de mobilier urban.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

© Aleix Bagué Isabel Bennasar, PARC TORRENT D’EN FARRÉ

Sic, jud. Cluj

Partea de Nord-Est, situată în jurul lacurilor pepinierei şi a canalelor care le leagă de Lacul 3, are un caracter natural unic. Peisajul mlăştinos, bio-diversitatea caracteristică zonelor umede, sunt elemente foarte valoroase care trebuie conservate. Din acest motiv, măsurile propuse au caracter protectiv: amenajarea unor alei din lemn pe piloni (specifice zonelor cu stufăriş) şi amplasarea unui turn de observaţie a faunei (birdwatching). Pe termen mediu, paralel cu conducta magistrală de gaz, se poate realiza o pasarelă pietonală de acces spre cartierul ”Între lacuri”. 23


Celălalt Cluj.

Aleea pietonală de pe malul stâng al Becaşului, existentă pe tronsonul adiacent viitorului Parc Cartodrom, se va putea recondiţiona şi prelungi până la Selgros. O succesiune de pachete de trepte integrate în malul natural al pârâului, oferă posibilitatea unui acces direct spre apă de pe aleea paralelă cu albia.

Exemple de alei amenajate cu agregate compactate

24


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Promenadă pe malul unui pârâu

Posibilitate de amenajare a malului

25


Celălalt Cluj.

Lista măsurilor propuse

Denumirea măsurii Amplasament 1 ZONA 1 : Lacul 1 1.1 Asigurarea continuității traseului Intersecție str. Între lacuri cu acces parc 1.2 Reabilitare alee pietonală și velo Latura nordică a Lacului 1 1.3 Amenajare locuri de odihnă Diferite puncte ale laturilor dinspre N și 2 ZONA 2: Lacul 3 2.1 Accesibilizare și materializare traseu Latura dinspre S a Lacului 3 2.2. Amenajare loc de odihnă și belvedere Terasa de pe latura sudică a Lacului 3 2.3. Accesibilizare și materializare traseu Latura vestică a Lacului 3 2.4 Amenajare traseu Latura nordică a Lacului 3 2.5 Deschiderea accesului spre lac Latura nordică a Lacului 3 2.6 Realizarea accesului la apă Latura nordică a Lacului 3 3 ZONA 3 3.1 Îmbunătățire traseu Zona 3 3.2 Legătură pietonală nouă Zona conductei de gaz 3.3 Îmbunătățire traseu Acces dinspre strada Dunării 3.4 Amenajarea malurilor canalului Zona locului de joacă 3.5 Accesibilizare și materializare traseu Latura nordică a Lacului Pepinieră 1 3.6 Accesibilizare și materializare traseu Zonă salcie - Lac Pepinieră 1 3.7 Amenajare loc de odihnă Zonă salcie 3.8 Amenajare traseu Pârâul Becaș Acces dinspre str. Soporului - malul nord

26


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Lungime (m) / suprafaţă (mp) Orizont de timp Parteneri Observaţii care Iulius Mall 2014 Iulius Mall trecere de pietoni și bicicliști, semne de orientare 550 m 2014 Proprietari continuarea amenajării de pe latura sudică pentru a asigura continuitatea zonei E 2015 Proprietari realizarea unor pontoane din lemn

360 m 2014 materializare alee la nivelul apei 4200 mp 2015 Proprietar îndepărtare obstacole, mobilier urban, vegetație 250 m 2014 Proprietar îndepărtare obstacole, materializare alee 350 m 2014 agregate compactate (nu asfalt) aprox. 55 garaje 2015-2016 Locuitori desființarea garajelor 2015 ponton din lemn 3400 m 2014-2015 îmbunătățire traseu (agregate compactate, semne de orientare, semnalizare accese, mobilier urban 120 m 2015 pasarelă pietonală 190 m 2014 agregate compactate (nu asfalt) 100 m 2015 locuri de odihnă, trepte, plantații pe mal 270 m 2014 îndepărtare obstacole, realizare alee (agre gate compactate) 260 m 2014 îndepărtare obstacole, realizare alee (agre gate compactate) 100 mp 2015 mobilier urban, indicatoare pentru orientare dic al Becașului 700 m 2014 semnalizare acces, îmbunătățire traseu (agregate compactate), igienizare vegetație mal, locuri de odihnă pe mal

27


Celトネalt Cluj.

28


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Hașdeu - Campus USAMV

29


Celトネalt Cluj.

30


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

31


Celălalt Cluj.

Astăzi Succesiunea de străzi şi alei este astăzi intens utilizată, în principal de studenţi, de personalul şi de pacienţii clinicilor. O serie de spaţii urbane pitoreşti şi clădiri remarcabile din diferite generaţii arhitecturale flanchează traseul. Totuşi, calitatea parcursului pietonal şi al spaţiilor publice este nesatisfăcătoare în raport cu importanţa zonei pentru oraş şi cu valoarea cadrului urban, natural şi arhitectural, observându-se de pildă supradimensionarea suprafeţelor carosabile în defavoarea suprafeţelor pietonale. Campusul USAMV, unul dintre cele mai remarcabile ansambluri arhitecturale şi peisagistice ale Clujului, are potenţialul de a

Planşa de analiză

32

extinde reţeaua verde a oraşului şi de a deveni o atracţie pe harta sa turistică şi culturală. Incinta campusului este accesibilă publicului doar ocazional, prin strada Moţilor. Viziune Axa Ion Creangă – Bogdan P. Haşdeu – USAMV devine centrul cartierului studenţesc şi medical al oraşului, cu o identitate şi atractivitate specială. Simultan, este configurată o legătură urbană cu o semnificativă componentă pietonală, conectând Mănăştur cu polul universitar şi medical al oraşului şi cu zona centrală. Traseul susţine posibilitatea unei mobilităţi urbane sustenabile şi confortabile şi oferă pietonilor şi bicicliştilor o suită de spaţii publice atractive, diverse şi animate.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Obiective ● extinderea componentei pietonale, ciclistice şi vegetale prin reconfigurarea profilelor stradale şi reorganizarea sistemului de parcaje; ● valorificarea suprafeţelor şi spaţiilor subutilizate în favoarea extinderii spaţiului public şi a activităţilor aferente; ● deschiderea accesului public în campusul USAMV din direcţiile est (Haşdeu), vest (Mănăştur) şi sud (parc Iuliu Prodan – Zorilor)

Intervenţiile sunt etapizabile şi pot fi atinse pe termen scurt şi mediu, prin măsuri simple şi relativ necostisitoare. De asemenea, obiectivele sunt corelate cu planurile de dezvoltare pentru zonă (parcaje, bike sharing, parc Iuliu Prodan etc)

Poarta parcului Prodan dinspre Campusul USAMV, închisă cu lacăt.

33


Celトネalt Cluj.

Plan director 34


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

35


Celălalt Cluj.

Tronsonul 1 Intrarea în Grădina Botanică, unul dintre obiectivele turistice principale ale Clujului, se deschide brusc spre un trotuar îngust şi denivelat, care nu corespunde nici prin amenajare, nici prin dimensiuni la importanţa locului. Nu există nici o traversare pentru pietoni în apropiere, iar maşinile trec cu viteză mare pe această parte a străzii Republicii, ceea ce pune în pericol pe numeroşii pietoni care traversează neregulamentar. Luând în considerare faptul că Grădina Botanică are peste 150.000 de vizitatori pe an, acest loc merită reamenajat, cu atenţie specială acordată nevoilor pietonilor.

36

Partea străzii Republicii cuprinsă între Grădina Botanică şi intersecţia cu strada Ion Creangă are lăţimi de trotuar prea înguste pentru fluxul de pietoni, mai ales dimineaţa. Mai mult decât atât, amenajarea zonei verzi din faţa Institutului de Oncologie şi amplasarea gardurilor de protecţie împotriva maşinilor parcate au redus suplimentar lăţimea utilizabilă a trotuarelor. Pe termen lung, după ce au fost suplimentate locurile de parcare pentru clinică, reconfigurarea profilului stradal poate să câştige locul necesar pentru pietoni prin eliminarea benzii de parcare de pe strada Republicii.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Tronsonul 2

Exemplu de stradă cu sens unic, parcare longitudinală şi pistă de biciclişti.

Tronsonul străzii Ion Creangă în faţa Institutului de Oncologie este în prezent, în timpul zilei, o suprafaţă ocupată aproape complet de maşini parcate (din cauza lipsei de locuri de parcare a Institutului). Carosabilul – două benzi supradimensionate – se reduce la o singură bandă minimă, trotuarul aferent clădirii dispare complet, iar trotuarul de vis-a-vis nu are lăţimea necesară pentru a fi utilizat de către toţi trecătorii (în condiţii demne unui oraş european). În schimb, se parchează în 2 – 3 rânduri pe toate suprafeţele accesibile autoturismelor.

Profil stradal existent, strada Ion Creangă, în dreptul Institutului Oncologic

Exemplu de pistă de biciclişti, Franţa

Profil stradal propus în faza 1

Profil stradal propus în faza 2

37


Celălalt Cluj.

Având în vedere că strada Ion Creangă este principala legătură pietonală între strada Republicii şi părţile vestice ale cartierului Zorilor inclusiv zona studenţească, este oportună o transformare a profilului stradal în mai multe etape: - ca prim pas, cele două benzi carosabile pot fi reduse imediat la lăţimea strict necesară şi locurile de parcare din faţa Institutului (organizate perpendicular pe axul străzii) pot fi organizate mai economic, câştigând astfel un

Elizabeth Street, Londra. Sursa foto: www.gehlcitiesforpeople.dk

38

metru în plus pentru pietoni pe trotuarul nordic. - în viitor, după ce garajul Institutului Oncologic va fi construit, banda de parcare din faţa clădirii poate fi organizată cu parcări în paralel cu axul străzii, obţinând astfel spaţiul necesar pentru două trotuare folosibile şi un posibil aliniament de arbori. - luând în considerare faptul că traficul auto este fluent chiar şi în situaţia actuală, cu o singură bandă liberă, merită studiată opţiunea de


3 trasee pentru oameni şi biciclete

a transforma una dintre cele două benzi într-o pistă pentru biciclete. Între Institutul Oncologic şi intersecţia cu strada Victor Babeş există o situaţie spaţială cu potenţial deosebit, în legătură directă cu două clădiri cu caractere diferite, însă ambele interesante din punct de vedere istoric şi arhitectural. Pe partea nordică a străzii, Facultatea de Farmacie este retrasă de la aliniament, astfel încât spaţiul trotuarului se deschide în

forma unei mici piaţete, folosite ca loc de repaus de către studenţii facultăţii. Pe partea sudică, aproape vis-avis de această piaţetă, se găseşte fosta centrală termică a clinicii, acum nefolosită. În faţa acestei clădiri de patrimoniu arhitectural, o grădină neîngrijită este delimitată de trotuar printr-un gard parţial zidit.

rastel pentru biciclete integrat în banda de parcare, Bruxelles

Sloane Square, Londra. Sursa foto: www.transportxtra.com

39


Celălalt Cluj.

© Gehl Architects,New Road,Brighton.

Importanţa străzii Ion Creangă ca legătură cu trafic pietonal intens încurajează transformarea acestei situaţii spaţiale deosebite într-un spaţiu public cu suprafaţă pietonală continuă, traversată de un trafic auto calmat. Analiza profilului actual al străzii Ion Creangă indică posibilitatea de a interpreta spaţiul dintre cele două clădiri retrase ca un loc unitar, şi nu doar ca o succesiune de spaţii distincte

(piaţetă - trotuar - carosabil - trotuar - grădină). Propunerea prezentată în profilele de mai jos se bazează pe continuitatea pavajului şi a spaţiului accesibil pietonilor de la faţada Facultăţii de Farmacie până la faţada centralei termice, chiar dacă cele două laturi şi extensii spaţiale au atmosfere diferenţiate - piaţeta cu suprafaţă minerală pe partea nordică, grădina pe partea sudică.

Profil stradal existent, strada Ion Creangă, în dreptul Facultăţii de Farmacie

Profil stradal propus în faza 1

Profil stradal propus în faza 2

40


3 trasee pentru oameni şi biciclete

© Andrei Mărgulescu AGD/Constantin Gorcea, Uzina de apă Suceava

Spaţiul verde din faţa centralei termice nu este întreţinut, dar prezintă un potenţial extraordinar ca loc de repaus, în cazul în care un proiect simplu peisagistic (legat de vegetaţie şi de mobilierul urban) ar fi implementat. Gardul istoric poate fi deschis parţial, în aşa fel încât grădina nou amenajată să fie accesibilă publicului, dar totuşi protejată. Clădirea se pretează – prin poziţia ei in ţesutul oraşului, calităţile sale arhitecturale şi dimensiune – pentru a fi reamenajată şi folosită în scopuri culturale şi de informare. 41


Celălalt Cluj.

© behet bondzio lin architekten, Münster

42

Scuarul din faţa Facultăţii de Farmacie prezintă calităţi spaţiale şi funcţionale nevalorificate prin starea actuală ale elementelor de amenajare, mobilier urban şi vegetaţie. Prin măsuri simple de îngrijire şi întreţinere, împreună cu refacerea pavajului şi plantarea de arbori noi, acest loc poate să capete o atmosferă care invită atât studenţii, cât şi trecătorii, la a se bucura de umbră, aer liber şi oraş.


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

43


Celălalt Cluj.

Tronsonul 3 În faţa pavilionului de Intrare în Clinica de Neurologie se intersectează 5 străzi, în suprafaţa de confluenţă a benzilor carosabile. Lipsa completă a marcajelor stradale şi de control a traficului auto, împreună cu o suprafaţă carosabilă supradimensionată, produc o succesiune regulată, în două faze, la distanţă de aproximativ 3 minute: 1. congestie de trafic si 2.intersecţie complet liberă. Pietonii sunt nevoiţi să se înghesuie pe trotuare minimale având pe alocuri lăţimea mai mică de 1m. Prin măsura firească de a trasa şi delimita benzile existente ale celor cinci străzi si ale legăturilor dintre ele, cu razele de curbură regulamentare, se poate câştiga suprafaţa necesară pentru trotuare acceptabile şi pentru o lărgire a spaţiului din faţa Clinicii de Neurologie. Un pavaj continuu pe toată suprafaţa intersecţiei, în corelare cu delimitarea benzilor

Exemplu, Lisabona

Martha Schwartz Partners, Grand Canal Square, Dublin Sursa foto: davisla.wordpress.com

44

de trafic auto prin stâlpişori, ar transforma această locaţie neglijată într-o piaţetă cu rol de centru de cartier pentru zona studenţească. Pe termen mai lung, după realizarea parcajului prevăzut în proximitate, se poate restrânge numărul locurilor de parcare pe partea lărgită a străzii Victor Babeş, care sunt actual “administrate” într-un mod abuziv de către actori comerciali privaţi, în defavoarea pietonilor. În această zonă se găseşte şi Aleea Studenţilor, o scurtătură pentru pietoni cu o perspectivă impresionantă asupra oraşului (în momentul în care gardul opac al şantierului învecinat este înlăturat), care merită să fie reamenajată pentru a deveni folosibilă.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Intersecția, azi

Planwerk, Piaţa Unirii, Braşov © Dacian Groza

Suprafețe pietonale câștigate în urma reconfigurării profilului stradal (portocaliu) 45


Celălalt Cluj.

Tronsonul 4 Strada Haşdeu, o cale principală pentru accesul pietonal în campusurile universitare alăturate, suferă în momentul de faţă de un profil necontrolat cu două benzi de circulaţie auto supradimensionate, cu lăţime variabilă. Acest profil duce la subdimensionarea trotuarelor, până la dispariţia completă a trotuarului sudic pe o parte a traseului. În plus, dimensiunile benzilor carosabile permit parcarea neregulamentară a maşinilor pe cele două laturi ale străzii. O simplă retrasare a profilului străzii, limitând carosabilul la o lăţime regulamentară şi uniformă, ar produce spaţiul Noua Zeelandă Sursa foto: www.flownz.com

Grimsby, Anglia Shimbarea pavajului pentru a marca trecerea de pietoni. Sursa foto: grimbsytelegraph.co.uk

46

necesar pentru două trotuare folosibile pentru studenţi şi trecători. Un loc care merită o atenţie deosebită este porţiunea în care se intersectează strada Haşdeu cu aleea pietonală în trepte care leagă complexul studenţesc Haşdeu cu terenul UMF-ului. Această intersecţie poate fi transformată într-o zonă cu prioritate pentru pietoni, cu carosabilul pavat şi elevat la nivelul trotuarelor, pentru a limita viteza autovehiculelor. Aceste măsuri simple, dar cu efecte omologate în alte oraşe europene, ar duce la îmbunătăţirea siguranţei pentru pietoni şi la marcarea spaţială a acceselor în campus.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Exemplu de bolarzi folosiți pentru împiedicarea parcării pe trotuar

47


Celălalt Cluj.

Tronsonul 5 O situaţie similară cu intersecţia dintre cele 5 străzi se găseşte pe parcursul străzii B.P. Haşdeu, în zona de confluenţă cu strada Păstorului şi strada Piezişă. Şi aici lipseşte marcajul benzilor, ceea ce duce la o mare suprafaţă asfaltată pe care se circulă şi se parchează maşini în mod necontrolat, în timp ce pietonii îşi caută posibilităţi de a trece strada printre maşini. În mod similar cu situaţia din faţa Clinicii de Neurologie, se poate

Planwerk, Piaţa Unirii, Braşov © Dacian Groza

48

câştiga o suprafaţă pietonală importantă prin delimitarea benzilor carosabile; pavarea uniformă ar transforma intersecţia haotică de astăzi într-o piaţetă urbană care formează o intrare atractivă pentru zona studenţească. Staţia existentă de bikesharing şi pista prevăzută de municipalitate pe strada Păstorului poate astfel să fie legată de o pistă de biciclete amenajată pe suprafeţele câştigate prin redimensionarea benzilor carosabile.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Intersecția, azi

Suprafețe pietonale câștigate în urma reconfigurării profilului stradal (portocaliu)

București, strada Nicolae Golescu, înainte şi după lărgirea trotuarelor, 2013

49


Celălalt Cluj.

Tronsonul 6 Pe acest segment, strada Bogdan Petriceicu Haşdeu prezintă o topografie specială, preluând o parte din traseul cornişei Someşului, ce traversează oraşul. Aflat chiar la începutul acestui tronson, parcajul prevăzut de către Municipalitate, în vecinătatea cantinei campusului Haşdeu, oferă posibilitatea regândirii traficului pe acest segment de stradă, favorizând opţiunile destinate pietonilor şi bicicliştilor. Odată cu apariţia noului parcaj se poate lua în considerare eliberarea străzii de

Strada Avram Iancu, Sibiu.

50

surplusul de parcări din prezent, nivelul inferior al străzii putând prelua astfel ambele sensuri de trafic. Pentru partea superioară a cornişei se propune menţinerea accesului auto doar pentru riverani, spaţiul fiind destinat predominant pietonilor şi bicicliştilor prin prelungirea traseului velo pe acest tronson. În plus, amenajări locale minimale pot genera noi puncte de interes pe traseu, prin amplasarea de mobilier urban, iluminat stradal sau plantări de arbori.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Stradă înverzită, Roth, Germania.

Tronsonul 7

Se propune realizarea unui nou acces pietonal şi ciclistic în campusul USAMV, în continuarea străzii Bogdan Petriceicu Haşdeu, respectiv din strada Mărginaşă. Sistemul de alei din campus permite cu uşurintă realizarea acestui lucru, cu modificări

minime: crearea unei deschideri în împrejmuirea existentă şi conectarea unei noi alei din accest punct la aleea existentă din faţa Rectoratului USAMV. Prin realizarea acestei legături se urmăreşte conturarea unei conexiuni mai directe între cele două campusuri învecinate. 51


Celălalt Cluj.

Tronsonul 8 Traseul propus în interiorul campusului USAMV are o dinamică complet diferită faţă de parcursul urban anterior, profitând de caracterul natural şi de spaţiile largi neconstruite care permit deschiderea unor perspective spectaculoase asupra oraşului. Acest segment de traseu foloseşte o parte din structura aleilor existente, cu mici intervenţii locale cum ar fi lărgirea

Exemple de amenajare a pistelor de biciclişti

52

unor pachete de scări care ar facilita un acces pietonal mai direct sau consolidarea unei alei de acces în direcţia Parcului Iuliu Prodan, respectiv cartierul Zorilor. Acest lucru se poate realiza prin continuarea pistei de biciclişti, construirea unei noi alei pietonale din agregate compactate, plantări locale de arbori şi marcarea cu mobilier urban a unor mici puncte de popas care să profite de perspectiva deschisă asupra oraşului.


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

53


Celălalt Cluj.

Tronsonul 9 Parcul Iuliu Prodan constituie o primă fază în conturarea unui nou parc pentru cartierul Zorilor. În anul 2012 a fost deschisă publicului larg o suprafaţă de 3 hectare din zona verde a campusului USAMV, suprafaţă ce a devenit astfel cel mai mare spațiu verde din cartier. Se propune accesibilizarea parcului dinspre nord, valorificând oportunitatea unei legături directe campus – Zorilor, atât pentru public, cât şi pentru studenţi.

Clădirile istorice sau industriale care și-au pierdut menirea funcțională au o mare atractivitate pentru găzduirea unor evenimente culturale.

Studiu de conversie funcțională a rezervorului istoric, atelierul de proiectare din anul 2, FAU. (autori: Ana Cosma, Daniela Borota)

54

Măsura este favorizată de prezenţa noului corp de clădire cu săli de curs, aflat în directa vecinătate a accesului propus pe latura nordică a parcului. În acelaşi timp, înfiinţarea parcului face posibilă introducerea în circuitul turistic şi de agrement al oraşului a unui rezervor dezafectat, realizat la sfârşitul secolului 19, acesta putând facilita amenajarea unui centru de petrecere a timpului liber pentru vizitatori.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Tronsonul 10

Strada Urcuşului face legătura între campusul USAMV, respectiv parcul Iuliu Prodan, şi zona centrală a cartierului Mănăştur, constituind o axă directă spre următorul spaţiu verde major din cartier, respectiv Parcul Primăverii. Acest tronson porneşte din dreptul noului corp de facultate, aflat în construcţie,

trecând prin cimitirul Mănăştur, pentru ca apoi să se conecteze la reţeaua de străzi principale (Câmpului). În consecinţă, legătura Haşdeu – Mănăştur poate deveni complet funcţională odată cu deschiderea accesului în campus pe această direcţie.

Reprezentare schematică a suprafeţelor pietonale (portocaliu) şi a celor cu trafic calmat (galben). Suprafeţele exclusiv pietonale cresc de 2,3 ori (de la 2775 mp la 6401 mp), iar zonele mixte, cu trafic calmat, însumează 990 mp:

B.P. Haşdeu

Ion Creangă

Republicii

B.P. Haşdeu

B.P. Haşdeu B.P. Haşdeu

Ion Creangă

Republicii

USAMV

55


Celălalt Cluj.

Lista măsurilor propuse

Denumirea măsurii Amplasament 1 TRONSONUL 1: Republicii-Grădina Botanică 1.1 Accesibilizare şi amenajare scuar Grădina Botanică 1.2 Reconfigurare profil stradal str. Republicii 1.3 Reconfigurare locală Oncologie 2 TRONSONUL 2: Str. Ion Creangă 2.1 Reconfigurare profil stradal str. Ion Creangă 2.2 Accesibilizare și amenajare curte vechea centrală termică 2.3 Reabilitare si conversie clădirea centralei str. Ion Creangă 2.4 Accesibilizare şi amenajare scuar Facultatea de Farmacie 3 TRONSONUL 3: Intersecţia celor 5 strazi 3.1 Reconfigurare intersecţie Pasteur/Babeş/Creangă/Haşdeu 3.2 Amenajare alee pietonală Aleea studenţilor 4 TRONSONUL 4: Haşdeu A 4.1 Amenajare scuar Caminul 14 - Campus Hașdeu 4.2 Reconfigurare profil stradal str. B. P. Hașdeu 4.3 Reconfigurare locală profil stradal str. B. P. Hașdeu 5 TRONSONUL 5: Intersecţia Haşdeu/Piezișă/Păstorului 5.1 Reconfigurare intersecție Hașdeu/Piezișă/Păstorului 6 TRONSONUL 6: Hașdeu B 6.1 Reconfigurare profil stradal str. B. P. Hașdeu 7 TRONSONUL 7: Clădirea rectoratului USAMV 7.1 Accesibilizare și amenajare intrare Rectorat USAMV 8 TRONSONUL 8: Campus USAMV 8.1 Consolidare drum existent Campus USAMV 9 TRONSONUL 9: Parc Iuliu Prodan 9.1 Reabilitare și conversie Rezervor istoric 10 TRONSONUL 10: Strada Urcușului 10.1 Reconfigurare profil stradal str. Urcușului

56


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Lungime (m) / suprafaţă (mp) Orizont de timp Parteneri Observaţii

600 mp 2014 UBB 170 m 2014 lărgirea trotuarelor, introducerea pistei de biciclişti 270 mp 2014 CJ

240 m 2014 445 mp 2014 190 mp 2015 pavilion multifuncţional şi centru de informare pentru zona clinicilor 250 mp 2014 UMF

3000 mp 2015 extinderea şi amenajarea componentei pieto nale 560 m 2014

650 mp 2014 UBB 452 m 2014 lărgirea troutarelor - introducerea pistei de biciclişti 200 m 2015 marcarea legăturii pietonale existente - Cam pus Haşdeu - Clinicilor

1400 mp 2015 extinderea și amenajarea componentei piet onale

310 m 2015 extinderea şi amenajarea componentei piet onale

1200 mp 2015 USAMV

930 m 2014 USAMV

35 mp 2015 pavilion multifuncțional și centru de informare

185 ml 2015 lărgirea trotuarelor - introducerea pistei de bicicliști

57


Celトネalt Cluj.

58


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

Hoia

59


Celトネalt Cluj.

60


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

61


Celălalt Cluj.

Planşa de analiză

62


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Astăzi Coama versantului nordic a Văii Someşului permite astăzi un traseu compus din alei, străzi şi drumuri de pământ, pornind de la Cetăţuie spre vest. Parcursul deschide o succesiune de perspective panoramice, atât către cartierele Clujului, cât şi către valea Nadăşului şi atinge puncte de interes turistic şi cultural: fortificaţia Vauban, Muzeul Etnografic şi pădurea Hoia. Mai mult decât atât, traseul deschide un acces către zona naturală Cheile Baciului. Un aspect important este continuitatea traseului, pe parcurs întâlnindu-se doar mici porţiuni în care există o lipsă de conexiune sau diferite bariere în calea utilizatorilor. Principalele deficienţe se datorează calităţii stratului de uzură al

drumurilor, lipsei de orientabilitate şi a ineficienţei valorificării spaţiului existent.

ale Clujului: Parcul Babeş, Parcul Central, Parcul Cetăţuia şi Pădurea Hoia.

Viziune

Obiective

Un traseu de promenadă cu caracter mixt – natural şi urban – şi mobilat cu obiective turistice şi culturale oferă, simultan, puncte de belvedere asupra celor două văi ale Clujului. Traseul constituie punctul de plecare în explorarea, pe jos sau cu bicicleta, a împrejurimilor oraşului şi oferă numeroase ocazii pentru practicarea sportului, a drumeţiilor sau a ieşirilor la iarbă verde. Prin continuarea sa pe malul Someşului, de la baraj până la Opera Maghiară, traseul devine un circuit care reuneşte patru dintre cele mai importante spaţii verzi

asigurarea continuităţii parcursului pietonal şi ciclistic; ● valorificarea calităţilor date de topografie şi de perspectivele asupra oraşului prin amenajarea de platforme de odihnă şi belvedere; ● rezolvarea lipsei de orientabilitate, prin indicarea conexiunilor cu reţeaua de atracţii şi trasee periurbane şi metropolitane; ● marcarea, accesibilizarea şi amenajarea zonelor cu potenţial de agrement şi sport; ● promovarea şi valorificarea elementelor de patrimoniu arhitectural şi istoric din zonă. ●

63


Celトネalt Cluj.

Plan director 64


3 trasee pentru oameni Ĺ&#x;i biciclete

65


Celălalt Cluj.

Tronsonul 1 Parcul Cetățuia este deja un loc important în oraș, atât prin poziția centrală cât și prin atractivitatea sa turistică. Constituind un foarte bun loc de start, cu perspective largi spre oraș, are potențialul de a activa traseul. Măsurile propuse aici constau în adaptarea anumitor alei la mersul

Lipsa conexiunii dintre Cetățuie și strada Șerupuitoare

Aleile de pe Cetățuie au nevoie de mici reparații și trebuiesc adaptate la mersul pe bicicletă.

66

pe bicicletă (preluarea pantei terenului prin rampe) și conectarea lor la strada Șerpuitoare. Parapetul de la începutul străzii constituie un obstacol în parcurgerea traseului și trebuie îndepărtat, iar blocarea accesului auto făcută printr-o soluție mai prietenoasă cu pietonii și bicicliștii.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Tronsonul 2

Strada Șerpuitoare și strada Vânătorului au un caracter similar, predominant rezidențial. Printre atracțiile acestui tronson se numără Turnul Parașutiștilor, centrul de agrement de pe strada Șerpuitoare și unele vile de pe dealul Cetățuia, cu calități arhitecturale deosebite (Vila Tătaru este, poate, cea mai

notorie dintre ele). O observație pe acest tronson este utilizarea ineficientă a profilului stradal. Prin îngustarea benzilor de circulație și folosirea spațiilor reziduale se poate introduce o pistă pentru bicicliști cu dublu sens și un aliniament de arbori.

Exemple de piste de biciclişti amenajate pe străzi cu caracter rezidenţial. Este importantă marcarea, diferenţierea corespunzătoare şi asigurarea dimensiunii necesare pentru circulaţia în ambele sensuri.

Profil existent pe strada Şerpuitoare

Profil propus pe strada Şerpuitoare

67


Celălalt Cluj.

Tronsonul 3 Strada Vântului are o atmosferă mai puţin urbană, fiind foarte puţin construită. Acest lucru favorizează dezvăluirea alternativă unor perspective spre partea sudică şi, respectiv, spre partea nordică a oraşului. Un spaţiu important,

atât pentru traseu, cât şi pentru locuitori, este cel de la intersecţia străzilor Vânătorului şi Vântului. Prin măsuri relativ simple el poate deveni un spațiu public pentru zona rezindențială și un loc de popas în parcurgerea traseului.

© Jesús Torres García Plaza Federico García Lorca Micile scuaruri oferă pauze şi locuri de odihnă în circulaţia cotidiană din oraş, fie că e pietonală sau pe bicicletă. În plus, aceste spaţii cresc calitatea şi atractivitatea zonelor de locuit.

scuar, Viena

68

Ilustraţie cu intervenţiile propuse: - amenajarea pavajului; - recondiţionarea mobilierului urban; - amplasarea unor corpuri de iluminat; - amplasarea unui indicator pentru semnalizarea traseului.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Tronsonul 4 Traseul continuă paralel cu strada Vântului, pe un drum de pământ ce merge pe culmea dealului. În general se poate circula în condiţii acceptabile, fiind totuși, local, necesară consolidarea și eliberarea drumului de obstacole. Având în vedere diversitatea priveliștilor pe care le ofera acest tronson, au fost identificate câteva locuri care le pot pune în valoare și care se pot amenaja în acest sens. Spaţiul din jurul bornei geodezice este cel mai înalt punct al tronsonului, oferind o panoramă de 360 de grade. Prin măsuri minime de curăţare şi accesibilizare poate fi mult îmbunătăţit.

Acest platou e o locație ideală pentru petrecerea timpului liber într-un cadru relativ natural. Poziţia în oraş şi expunerea sudică sunt calităţi care îl recomandă în acest scop. Trebuie verificată însă situaţia proprietăţii terenului şi găsirea unei soluţii de comun acord cu eventualii proprietari.

Exemplu de amenajare a unui loc similar. A se observa discreţia şi, în acelaşi timp, calitatea materialelor. Aleile sunt reduse la strictul necesar, fiind permisă libera circulaţie şi folosire a gazonului.

69


Celălalt Cluj.

Tronsonul 5 Capătul străzii Vântului coboară la nivelul străzii Tăietura Turcului și capătă, din nou, un caracter urban. Configurația terenului a condus, în mod firesc, la propunerea unei pasarele pietonale și velo ce ar conecta direct tronsonul anterior cu cel ce trece prin pădurea Hoia.

70

Necesitatea pasarelei e întărită de oportunitatea de a fluidiza parcurgerea traseului și de a evita un conflict între traficul lent și cel motorizat. Măsuri inițiale, pe termen scurt, pot consta în amenajarea unei treceri de pietoni și reducerea vitezei traficului auto.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Tronsonul 6

Intersecția cu Tăietura Turcului constituie și o legătură cu alte potențiale trasee velo, spre Cartierul Grigorescu și spre Calea Baciului. Muzeul Satului continuă

tema atracțiilor arhitecturale. În spațiul din fața incintei poate fi amenajat un loc de odihnă, cu mobilier și indicatoare pentru orientare.

© Jesus Granada Twisted Valley, Grupo Aranea

sursa foto: Google Maps

71


Celălalt Cluj.

© Marc Bigarnet & Frédéric Bonnet Parque de la Ereta

72

Amenajarea propusă are un caracter reținut. Locul dă senzația descoperirii unui loc ascuns în oraș, iar o intervenție prea evidentă ar strica această atmosferă.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Statuia lui Donath este legată de una dintre cele mai cunoscute legende istorice ale Clujului. Deşi joacă un rol important în întâmplarea din legendă, locația statuii este foarte puțin cunoscută de clujeni. Amplasată la capătul unei parcele private, aproape invizibilă de la drum, statuia e inaccesibilă. Prin înţelegere cu deţinătorul parcelei, este posibilă asigurarea accesului public și realizarea unei amenajări minimale, în beneficiul ambelor părţi.

73


Celălalt Cluj.

E important de avut în vedere în amenajarea acestor tipuri de spaţii folosirea unor materiale rezistente la uzură şi vandalism şi, în acelaşi timp, integrarea armonioasă în peisaj.

© L J B AS Flotane ,Aurlandsfjellet, Norway

© Jensen & Skodvin Liasanden Rest-Stop

74

Pădurea Hoia este elementul natural major și motivația principală a traseului. Acesta întregește un circuit ce leagă principalele spații verzi ale Clujului cu cadrul natural de la marginea orașului și, eventual, de mai departe (Cheile Baciului). Intervențiile pe acest tronson sunt simple: consolidarea potecilor, amplasarea de indicatoare pentru orientare și amenajarea unor popasuri. Însă, poate cea mai importantă (și mai simplă) măsură ar fi protejarea pădurii.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Tronsonul 7 Zona de la liziera pădurii începe coborârea înapoi spre oraş, dezvăluind perspective interesante spre cartierele Grigorescu şi Mănăştur. Fiind suficient spaţiu liber la dispoziţie, se pot amenaja cu uşurinţă popasuri şi locuri pentru picnic. Şi aici se constată aceeaşi nevoie de amenajare şi consolidare a potecilor.

Tronsonul 8 Strada Donath a fost recent amenajată, însă în ampriza ei nu a încăput un spațiu pentru circulația pietonală sau velo. Traseul sinuos scade vizibilitatea conducătorilor auto, mașinile devenind un potențial pericol pentru pietoni

și bicicliști. Pe termen scurt s-a propus luarea unor măsuri de reducere a vitezei. Totuși, se poate remarca faptul că racordarea străzii la proprietăți este deficitară și că pe viitor s-ar putea găsi loc pentru minim un trotuar.

Stradă cu circulație în regim rezidențial, în care pietonii au prioritate.

75


Celălalt Cluj.

Tronsonul 9 Ultimul tronson constă în strada Paul Ioan, de la intersecția cu strada Donath. În acest punct există un spațiu care în prezent e ocupat de garaje, dar care are potențialul de a deveni un spațiu public. Prin eliminarea

© Office Regina Poly, Tuchollaplatz, Berlin. Un bun exemplu de piațetă formată prin teșirea colțului la intersecția a două străzi. Astfel de spații dau identitate zonei, devenind locuri de întâlnire și de petrecere a timpului liber. Tratarea minerală a suprafeței asigură eficiență și libertate în folosirea spațiului, componenta vegetală fiind compensată prin arbori cu coroană bogată, ce dau umbra mult dorită în zilele însorite de vară.

© Nieto Sobejano Plaza de Santa Bárbara. Madrid

76

garajelor și amenajarea scuarului calitatea zonei de locuit ar fi cu mult îmbunătățită, iar traseul s-ar îmbogăți în colecția sa de locuri și spații în care poți opri pe parcurs. Un mare avantaj îl constituie arborii maturi deja existenți.


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Pe strada Paul Ioan s-a propus reorganizarea parcărilor, paralel cu strada și intercalate cu aliniamentul de arbori, și amenajarea promenadei pe malul Someșului. Pe dig, s-a separat fluxul velo de cel pietonal, pentru a evita un conflict între cele două. Această promenadă completează amenajarea malurilor din aval și legătura dintre parcurile principale ale orașului și pădurea Hoia.

© IN SITU paysagistes, Rhone River Banks Amenajarea promenadei pe malul Ronului, în Franța. Traseul pietonal este separat de cel pentru biciclişti deoarece în cazul fluxurilor mari pot apărea conflicte între cele două.

Profil existent strada Paul Ioan

Profil propus strada Paul Ioan

77


Celălalt Cluj.

Lista măsurilor propuse

Denumirea măsurii Amplasament 1 TRONSON 1 Cetățuia 1.1 Rezolvarea accesului spre strada Șerpuitoare pentru bicicliști Limita dintre Parcul Cetățuia și strada Ș 2 TRONSON 2 Strada Șerpuitoare 2.1 Reconfigurarea profilului stradal Strada Șerpuitoare 2.2. Amplasarea de indicatoare de avertizare și orientare Intersecție Șerpuitoare/Vânătorului/Gru 3 TRONSON 3 Strada Vântului 3.1 Punct de popas Strada Vânătorului 3.2 Punct de belvedere Parcela 1000 mp/ am. 4 TRONSON 4 Borna geodezică 4.1. Amenajare punct de belvedere Bornă geodezică 5 TRONSON 5 Tăietura Turcului 5.1 Pasarelă peste Tăietura Turcului Strada Vântului - Muzeul Etnografic 6 TRONSON 6 Prin pădurea Hoia 6.1. Punct de Popas În Fața Muzeului Etnografic 6.2. Statuia Donath Pacela cu statuia 6.3. Amenajare punct de belvedere Parcelă 6.4. Punct de popas/picnic Intersecție alei, în apropierea fermei 6.5. Punct de orientare Intersecție alei 6.6. Punct de orientare Intersecție alei 6.7. Picnic Intersecție alei 7 TRONSON 7 Liziera pădurii Hoia 7.1. Consolidarea drumului Drum 7.2. Picnic 8 TRONSON 8 Strada Donath 8.1. Limitatoare de viteză Str. Donath 9 TRONSON 9 Malul Someșului 9.1 Schimbarea profilului stradal Str. Paul Ioan 9.2 Realizarea unui traseu velo-pietonal pe Malul Someșului Malul Someșului 9.3 Reamenajare scuar Donath/Paul Ioan

78


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Lungime (m) / suprafaţă (mp) Orizont de timp Parteneri Observaţii Șerpuitoare 2014 600 m 2015-2016 uia 2015 CJ 70 mp 2014 150 mp 2015 Proprietar mobilier urban 700 mp 2015 semnalizare pe traseu, mobilier urban, panou de informare turistică, trepte 35 m 2014-2015 150 mp 2014 mobilier urban , indicator de direcţii, panou de informare turistică, rastel 350 mp 2014 Proprietar mobilier urban , indicator de direcţii, panou de informare turistică 200 mp 2014 Proprietar semnalizare pe traseu, mobilier urban 2014 mobilier urban , indicator de direcţii, panou de informare turistică, rastel 2 mp 2014 indicator 2 mp 2014 indicator 2014

1400 m 2014 compactare 2014

2014 limitatoare de viteză

1000 m 2015-2016 1000 m 2014-2015 Apele Române mobilier urban, piste, alei, iluminat, 1000 mp 2015 Proprietari demolare garaje, indicatoare, mobilier urban, vegetație

79


Celălalt Cluj.

Ana Diana Bolcaș

Alexandra Ungurean

Alexander Nistor

Lázár Csaba

Szörcsey Ágnes

Viorela Pleșa

Anamaria Mureșan

Andrada Spafiu

Bogdan Popa

Hitter Timea

Tiberiu Ciolacu

Benjamin Kohl

Tudor Pănescu

Vlad Creoşteanu

Participanţi 80

Ana-Maria Cosma


3 trasee pentru oameni şi biciclete

Andrei Bacoşcă

Gabriel Florian

Ioana Tîrnovean

Paula Tripon

Ioana Man

Ioana Rafa

Alexandra Grecu

Radu Mititean

Adrian Dohotaru

Prezentarea propunerilor în faţa reprezentanţilor Primăriei Cluj-Napoca 81


Celălalt Cluj.

Design editorial Andrei Bacoșcă Lázár Csaba Planwerk

82


martie 2014

Profile for planwerk

Celălalt Cluj  

Când spunem că mergem în oraş, ne referim – aproape întotdeauna – la centru. În zona istorică găsim astăzi cele mai multe muzee, monumente,...

Celălalt Cluj  

Când spunem că mergem în oraş, ne referim – aproape întotdeauna – la centru. În zona istorică găsim astăzi cele mai multe muzee, monumente,...

Profile for planwerk
Advertisement

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded

Recommendations could not be loaded