Activitatea lui Octavian Goga în cadrulAsociațiunii (ASTRA)

Darius Luca, clasa a VIII-a A Prof. coordonator: Dorin Florea

Octavian Goga, renumit pentu destule lucruri, de la activitatea sa poetică la activismul său pentru unirea românilor, este cu siguranță una din personalitățile importante ale poporului român până la Marea Unire și chiar și după. Dar, ca oricare altă personalitate a timpului său, este mai mult de știut despre Goga decât pare la o primă vedere. Una din realizările considerate mai puțin relevante ale lui Goga este colaborarea sa cu Asociația Transilvăneană pentru Literatură

Română și Cultura Poporului Român, prescurtat

ASTRA

Tânărul poet din Rășinari a fost ales secretar al Asociațiunii în 1905, apoi ca secretar literar în perioada 1906-1914. Activitatea lui Goga în cadrul Asociațiunii este deosebit de intensă, propunerile, inițiativele și entuziasmul său au adus prestigiu, noi membri și o popularitate mai mare Asociațiunii. Simpatia de care se bucura poetul a fost exprimată cu ocazia manifestărilor de la Blaj, pricinuite de împlinirea a 50 de ani de la fondarea societății, când mulțimea participanților a scandat îndelung numele acestuia și a solicitat să ia cuvântul. La insistențele publicului, Octavian Goga ține un scurt discurs, fiind urmat de vicepreședintele Asociațiunii, Andrei Bârseanu, care are cuvinte de apreciere și mulțumire pentru contribuția secretarului literar Octavian Goga, la răspândirea valorilor culturii române în Transilvania.

Odată cu alegerea sa ca secretar al Astrei, Goga realizează că, din cauza unui fost secretar comod, ASTRA devenise o societate tot mai cărturească, intelectuală și academică și că aceasta se adresa tot mai puțin populației căreia ar fi trebuit să se adreseze: țăranilor români și oamenilor de rând. De aceea, Goga s-a grăbit să schimbe direcția în care mergeau lucrurile prin o revitalizare a efortului membrilor ASTREI, prin a readuce ridicarea culturală, economică și morală înapoi la viață în Asociațiune. Ținând cont de aceste lucruri, Goga s-a gândit să editeze o nouă revistă care să fie scrisă cum era menită să fie scrisă - pentru mase, cu cele trei valori menționate înainte la centrul acesteia. De aceea, Goga a propus ca vechea revistă ”Transilvania”, care a devenit infestată cu prea mult material savant și academic, greu de înțeles pentru cititorii țărani ori de statut mijlociu, să fie schimbată cu o nouă revistă, una săptămânală. Noul organ de presă, condus de Goga, a primit numele ”Țara Noastră”, apărând pentru prima dată pe 1 ianuarie 1907. În articolele revistei, problemele esențiale ale vieții sociale românești erau dezbătute și elementele politice distorsionate erau demascate și expuse în forma lor reală. Din cauza acestei mișcări liberale, guvernul Austro-Ungar îl condamnă pe Goga în două rânduri, pentru delicte de presă. Din cauza faptului că numărul exemplarelor revistei scădea constant (de la 6000 la 1500), în iulie 1907, ASTRA îi dă lui Goga titlul de propietar al revistei. Goga va urma să înceapă imediat o restructurare a revistei, care devine un săptămânal politico-social-literar.

Cu trecerea timpului, dorința de a schimba revista într-un organ semi-politic devine din ce în ce mai observabilă. În paginile

”Tribunei Poporului” din Sibiu, noua generație deschidea lupta pentru revizuirea vechilor tradiții politice, care abia se mai țineau de unii lideri ai PNR (Partidului Național Român). Dreptul la vot universal apare repetat în revistă pe lângă alte drepturi și libertăți democratice. Goga va urma să afirme subtil în numeoroase mesaje și declarații dorința sa de a transforma ”Țara Noastră” într-un articol din ce în ce mai politic. Goga considera că revista era cel mai bun mod prin care ASTRA se putea adresa poporului, ambasadorul ASTREI către popor chiar afirmând că revista este ”cel mai bun pas pentru a se putea introduce în conștiința poporului nostru de la sate”.

Pe lângă revistă, Goga a susținut și dezvoltat ”Biblioteca poporală”. În timpul secretariatului lui Goga, în bibliotecă se publicaseră printre cele mai de frunte opere ale literaturii române, de la diverși autori. Numai în 1909 au apărut 7 broșuri, iar în 1910 deja erau 35, urmând ca din acel an să fie reluată numărătoarea. Tot Goga a inițiat o bibliotecă de tineret, a mărit numărul cărților destinate bibliotecilor școlare sau de la sate, a trecut la achiziția unor documente vechi etc. Goga a mai susținut foarte activ educarea analfabeților, astfel

Bibliografie: încât s-a organizat chiar și un concurs pentru cel mai bun document de alfabetizare, a propus un manual universal de limba română pe înțelesul poporului și a venit cu alte inițiative pentru a spirijini poporul și educația sa.

În concluzie, activitatea lui Goga în colaborare cu ASTRA este una foarte importantă, care a avut o relevanță foarte mare pentru agitarea națională, democratică și intelectuală a poporului român. Activitatea aceasta a avut o relevanță până și după moartea lui Goga, prin biblioteca de tineret creată de el, prin reformele implementate în ASTRA, în revizuita revistă ”Transilvania” și în entuziasmul său care a adus un renume ASTREI.

1. Faur, Viorel. Octavian Goga și ”Astra„. (date inedeite) (și) Anexe. Patrimoniu documentar. Transilvania nr.

2 feb. 1973, p. 40-42.

2. Foaia Poporului, 17, nr. 37, 13/2 sept. 1909, p. 414.

3. Revista Transilvania 1905-1914.