Spațiile verzi din Sibiu

Proiect realizat de: Miriam Pîțan (11I), Miruna Sinos (11E), Antonia Sturlică (11E) Coordonator științific: prof. Codruța Burlea

Proiectul Erasmus Environmental Education Programme a lansat elevilor și profesorilor participanți provocarea de a studia problemele de mediu, așa cum sunt ele reflectate în comunitățile locale. Membrii echipei de proiect din Colegiul Național „Octavian Goga” au avut ca punct de pornire Obiectivul de Dezvoltare Durabilă al Națiunilor Unite nr 11, care se referă la eforturile de a transforma orasele și așezările umane în unele incluzive, sigure, reziliente și durabile.

Studiul de caz realizat de elevi în Sibiu s-a concentrat pe situația spațiilor verzi din oraș, iar rezultatele nu sunt unele încurajatoare.

Spațiile verzi: o problemă a prezentului și a viitorului

În cadrul proiectului Erasmus Environmental Education Programme, elevii Colegiului

Național "Octavian Goga” din Sibiu, coordonați de d-na prof. Codruța Burlea, au efectuat un studiu de caz asupra situației spațiilor verzi din Sibiu. S-au realizat trei interviuri cu specialiști în domeniu, care au oferit informații cu privire la impactul spațiilor verzi asupra populației.

Fostul viceprimar al Sibiului, actualmente manager al Bibliotecii Județene Astra Sibiu, dl. Răzvan Pop, a răspuns la cele mai frecvente întrebări pe care membrii comunității locale le adresează în legătură cu locurile verzi ale orașului.

Dezvoltarea orașului în decursul unui secol

“

Din păcate, după anul 1918, infrastructura verde nu a avut foarte multe de câștigat. Aceasta a avut de suferit în urma extirpării unor amenajări verzi, în detrimentul constuirii unor lăcașuri de cult.

Credite foto: Sinos Miruna

Deși, ethnic, procentul de spațiu verde este mai mare astăzi decât în 1990, el este datorat reîmpăduririi Gusteriței, un spațiu marginal orașului. Prin urmare, în acest moment, spațiul verde în Sibiu este deficitar. Totuși, există în amenajare parcul din cartierul Tilișca și se efectuează construirea Gusterland. Potrivit lui Răzvan Pop, grupa de vârstă care beneficiază cel mai mult de pe urma acestor locuri special amenajate este zona 20 -30 ani. În acest moment, raportat la restul României, cât și al Uniunii Europene, Sibiul nu este considerat un oraș sustenabil.

Specialiștii, îngrijorați de impactul lipsei spațiilor verzi asupra populației

Doamna doctor Hărbean Simona, medic rezident pneumologie la Spitalul de pneumofiziologie Sibiu, și-a expus opinia în ceea ce privește spațiile verzi ale Sibiului. „Odată cu trecerea timpului, am observat o creștere a numărului de afecțiuni pulmonare. Dacă în anii precedenți, numărul pacienților raportat la o săptămână era de 15 până la 25, acum numărul acestora depășește 30. Există studii care au demonstrat că spațiile verzi sunt de o mare importanță, în special în rândul copiilor."

“Totodată, ar trebui îmbunătățite și extinse spațiile verzi existente pentru a dezvolta reziliență în fața amenințărilor climatice asupra sănătății noastre." Doamna doctor a menționat rata crescută de internări în rândul copiilor cu vârste între 5 și 18 ani, aceștia fiind vulnerabili, cu un sistem imunitar nedefinit, fiind atacat de substanțele chimice ca urmare a poluării și lipsei spațiilor verzi.

În aceeași situație se află persoanele cu vârste cuprinse între 40 și 80 de ani, ca urmare a expunerii profesionale. Mai mult, doamna doctor a menționat predispunerea vârstnicilor la bolile pulmonare ca fiind alarmantă. Explicația pentru acest fapt este schimbarea bruscă a mediului de viață, dintr-un mediu mai curat și mai sănătos, într-un mediu poluat. Acest lucru afectează plămâniii slăbiți ai acestora care, în final, cedează.

„În cazul copiilor sub 10 ani, s-a constatat un risc scăzut cu 71% de a dezvolta wheezing dacă petrec suficient de mult timp în zonele cu spații verzi, și un risc scăzut cu 39% de a dezvolta wheezing în cazul copiilor cu vârste cuprinse între 11 și 18 ani, care petrec timp în aer liber. Din punct de vedere medical, cât și biologic, consider că ar exista o creștere mai mare a calității vieții prin dezvoltarea și modernizarea spațiilor verzi.”

Cele mai frecvente cauze ale bolilor respiratorii, în opinia domnului doctor Lucuța Ovidiu, medic primar pneumolog la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu

Bolile cauzate de poluarea aerului sunt în special boala pulmonară cronică obstructivă (BPOC) și astmul bronșic. Principala cauză care a dus la dezvoltarea acestor boli este poluarea. Numărul insuficient de copaci, care filtrează aerul și reduc dioxidul de carbon, precum și creșterea numărului de mașini și de fabrici, care emană gaze nocive, au dus la intoxicarea aerului. Calitatea aerului pe care îl respirăm este foarte importantă, oxigenul având un rol deosebit în aproape toate procesele corporale. De asemenea, nu doar oamenii de la oraș suferă de bolile precizate mai sus, ci și cei de la sate, datorită fumului toxic pe care îl inhalează, produs de lemnele arse în sobă. Gazele toxice din aer nu pot fi transformate în oxigen, datorită numărului insuficient de spații verzi. Doctorul Lucuța susține că sănătatea nu constă doar în petrecerea timpului la aer curat, dar acesta este un factor extrem de important, care nu trebuie neglijat. Ar fi ideal ca o persoană să petreacă un timp cât mai lung într-un mediu nepoluat, însă acest lucru este adeseori greu de realizat, datorită condițiilor din orașul Sibiu. Doctorul a comparat orașul Sibiu, în care trăiește de când era copil, cu capitala țării, București, și consideră că aceasta dispune de mai multe spații verzi, datorită bulevardelor largi, pline cu copaci și verdeață, dar și acolo este insuficient numărul spațiilor verzi.

Comparând numărul de mașini care existau în cartierul în care a locuit când era copil, Vasile Aaron, cu numărul de mașini care există astăzi, dr. Lucuța a constatat faptul că este alarmantă creșterea lor. De asemenea, numărul de persoane fumătoare a crescut semnificativ, mai ales în rândul tinerilor, iar raportul femeie-bărbat s-a egalizat. Acești factori au dus la extinderea numărului de pacienți cu afecțiuni pulmonare, iar lipsa spațiilor verzi este un factor care îmbolnăvește cetățenii Sibiului.

PROGRAMUL DE EDUCAȚIE PENTRU MEDIU (Project n°. 2021-1-IT02-KA220-SCH000024160) este finanțat din fonduri europene în cadrul Programului Erasmus KA2-Cooperare pentru inovare și schimb de bune practici. „Conţinutul prezentului material reprezintă responsabilitatea exclusivă a autorilor, iar Agenţia Naţională şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care va fi folosit conţinutul informaţiei.”