Taranul Roman,nr.34 - martie 2012

România în Mileniul III łară membră a UE

Revistă a sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecŃi din România Sediul sindicatului Sat: Priponeşti de Jos, nr.3 comuna: Priponeşti, judeŃul: GalaŃi cod: 807254 telefon: 0724.38.98.37 mail: sindicatulcdr@yahoo.ro

Doar noi vă putem ajuta!

łăranul Român - Martie 2012 Doar noi vă putem ajuta!

CUPRINS: Sindicat contra Preşedinte (2) … … pag. 3 Sindicat contra partidelor politice parlamentare … … pag. 4 E duminică seara. … … pag. 5 Vrem schimbare! … … pag. 6-7 Activitatea SCDR-INAC… … pag. 8-9 Sindicatul pe înŃelesul tuturor! (3) ... … pag. 10-11 ORGANIZAREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI ... … pag. 12 TradiŃionalitatea - mod de a face bani ... … pag. 13-14 Eveniment în centrul Clujului ... … pag. 15 LegislaŃie românească … … pag. 16 Parteneriatul european pentru inovare privind agricultura … … pag. 17 Porumbul – cultivare ecologică … … pag. 18-23 Chec rapid, pufos şi aromat cu cacao şi crustă crocantă de nuci … … pag. 24 Datini la gorjeni … … pag. 25-26 Aforisme, Zicători … … pag. 27-28 Vremuri moderne? … … pag. 28 Gluma lunii … … pag. 29 Realizatorii revistei: Manole Silviu – Redactor Şef; Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara; OiŃă Simona; Felecan Valerica; Manole Benieamin; Felecan Sorina; Voevod Mihai; Angelica Monserrat – Mexic; Loredana Terec-Vlad; Anastasia Gherjavschi; Bisoceanu Georgeta; Massimiliano Frattale – Italia; Nicoleta Lazăr; Valentina Sen; Carmen Curelea;

Vino în echipa noastră formată din specialişti în cele mai variate domenii, dedicaŃi satului românesc.

Institutul NaŃional de AsistenŃă pentru CetăŃeni caută voluntari pentru realizarea revistei online łăranul Român, pe următoarele domenii: Persoanele interesate sunt rugate să îşi trimită articolele şi un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com Activitatea de jurnalism: 2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista łăranul Roman pe următoarele domenii: 2.1.1 editorial; 2.1.2 interviul lunii; 2.1.3 popularizarea activităŃii SCDR-INAC; a. Politică: 2.1.4 popularizarea agriculturii româneşti. b. Economie: 2.1.5 idei de afaceri; 2.1.6 informaŃii privind sprijinirea agricultorilor în organizarea pe plan local; 2.1.7 legislaŃie românească; 2.1.8 legislaŃie europeană; 2.1.9 fiscalitate (taxe şi impozite); 2.1.10 consultanŃă juridică; 2.1.11 consultanŃă contabilă; 2.1.12 finanŃări europene; c. Agricultură: 2.1.13 ştiri cu caracter agricol; 2.1.14 sfaturi practice în activitatea agricolă pe domenii: cereale, legume, fructe, creşterea animalelor, plante energetice, medicină veterinară, floricultură, medicină naturistă, 2.1.15 agricultură ecologică; 2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii; d. Timp liber: 2.1.17 poveşti din satul românesc; 2.1.18 reŃete româneşti; 2.1.19 obiceiuri şi tradiŃii; 2.1.20 turism;

Coperta: Manole Silviu

ğăranul Român - Martie 2012

Editorial Doar noi vă putem ajuta!

Sindicat contra preúedinte (2) Traian Băsescu, Preúedintele-jucător, nu găseúte câteva milioane de dolari pentru úcolile din mediul rural úi le închide. Nu găseúte câteva milioane de dolari pentru spitalele din micile oraúe care asigură asistenĠa medicală în special locuitorilor din mediul rural úi le închide.

Traian Băsescu, Preúedintele-jucător, nu găseúte câteva zeci de milioane de dolari pentru depozite frigorifice de legume-fructe, pentru fabrici de prelucrare a laptelui úi câteva abatoare dar în schimb găseúte 10 miliarde de dolari pentru a cumpăra 46 de bombardiere F16, noi, de la americani.

Exact aceasta este prioritatea nr.1 a poporului român; nu independenta alimentară (75% din alimentele pe care le consumăm sunt aduse din import) ci, România să devină un aliat de nădejde al SUA în încercarea acestora de a deveni stăpânii lumii. În perioadă de criză, când se taie salarii, se micúorează pensii, sunt concediaĠi profesori, medici, poliĠiúti si alĠi funcĠionari de stat, se reduc alocaĠiile pentru copii úi pentru persoanele cu handicap… cumpărarea a 46, 48 sau 72 de bombardiere F16 nu ar trebui supusă unui REFERENDUM NAğIONAL? Să útie úi Traian Băsescu, Preúedintele-jucător, care sunt adevăratele priorităĠi ale celor 41% din populaĠia României care trăieúte sub limita de sărăcie?

Cât costă avioanele F16?

Wikipedia ne spune că 24 de avioane F16, ar costa cam 4 miliarde de dolari plus alte 400 de milioane de dolari, cheltuieli cu formarea piloĠilor. http://ro.wikipedia.org/wiki/F-16_Fighting_Falcon Adică pentru 48 de avioane noi, România trebuie să scoată din bugetul naĠional vreo 9 miliarde de dolari. La aceste cheltuieli se adaugă modificarea pistelor de aterizare, hangarele, personalul de întreĠinere úi cherosenul care este „cu puĠin mai scump” decât benzina fără plumb.

Chiar dacă Preúedintele Traian Băsescu a declarat, în 21 septembrie, la TVR 1, că pentru achiziĠia de avioane F16, România nu are bani să angajeze asemenea contracte, dar că el caută soluĠii de finanĠare pe termen lung, această achiziĠie poate fi răspunsul pentru împrumutul făcut la FMI. Ce se poate face cu 10 miliarde de dolari?

10 miliarde dolari = 32.831.000.000 RON Cel mai scump tractor de vânzare pe care l-am găsit pe internet, a fost acest CLAAS AXOS 340CX: 35.000 euro = 152.351,50 RON Să spunem că utilajele pentru el mai costă alte 15.000 de euro. Un total de 50.000 euro adică vreo 217.645 RON În registrul fermelor avem înregistraĠi aproape 1.100.000 de fermieri.

Să facem un mic calcul: 32.831.000.000 RON : 217.645 RON = 150.846 tractoare 1.100.000 de fermieri : 150.846 tractoare = un tractor cu toate utilajele pentru grupuri de câte 7 fermieri.

România are 2.680 de comune. Să luăm ca ipoteză de lucru, realizarea de depozite frigorifice cu spaĠii de sortare úi ambalare pentru legume úi fructe.

Costul estimativ: 1.000.000 euro = 4.352.900 RON 32.831.000.000 RON : 4.352.900 RON = 7.542 depozite 7.542 depozite : 2.680 comune = aproape 3 depozite de legume-fructe pentru fiecare comună din Ġară.

Manole Benieamin Preúedintele Sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România 3

ğăranul Român - Martie 2012

Editorial Doar noi vă putem ajuta!

Sindicat contra partidelor politice parlamentare Dacă nu ar fi fost posturile de televiziune independente, OTV, B1, Antena 3 úi Realitatea TV, posturi de televiziune împotriva cărora Ġipă úi urlă de mulĠi ani Preúedintele României T. Băsescu oare nu ar fi murit sub zăpezi mii de români? În vreme ce Guvernul anunĠă noi úi noi "succesuri"? De aceea insist úi eu ca Preúedinte al Sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România pentru dreptul la LIBERA CIRCULAğIE A INFORMAğIILOR. Jos ACTA úi la puúcărie cu cei din Guvernul României care au semnat acest acord fără să consulte cetăĠenii! Jos Băsescu, cel mai urât úi monstruos Preúedinte...

Pe de o parte, zeci de localităĠi îngropate sub zăpadă, zeci de mii de oameni prizonieri în propriile case de multe zile úi pe de alta parte Guvernul care, prin vocea Primului Ministru admonestează sinistraĠii îngropaĠi sub zăpadă că stau la căldură úi aúteaptă ca armata úi jandarmeria să îi dezapezeasca / să îi scoată la suprafaĠă / la lumina zilei !?!? Primul Ministru avertizează sinistraĠii că "Guvernul nu va mai plăti multa vreme LENEA".

Este mai rău ca în romanele lui Kafka: dar cine pe cine plăteúte? GUVERNUL úi MINIùTRII din MUNCA LOR plătesc cetăĠenii României ori cetăĠenii României plătesc aceúti miniútri incompetenĠi úi duúi cu "pluta"? ùi o ultimă întrebare: câte sute de utilaje de deszăpezit se puteau cumpăra doar cu preĠul unui singur F16? Cu preĠul numai unui singur F 16 se puteau cumpăra sute de utilaje moderne de deszăpezit dar pentru Guvernul României prioritare sunt interesele geo-politice ale SUA úi nu viaĠa úi bunăstarea cetăĠenilor români, plătitori de taxe úi impozite. Dar nuuu... prioritar pentru Guvernul României este să cumpărăm 46 de F16 ca să putem să bombardăm úi noi alături de americani úi de englezi în Ġările din Africa úi din Asia, să ucidem úi noi niúte... oameni necăjiĠi ca úi noi, Ġăranii români úi care vor să trăiască în liniúte úi pace la ei acasă, aúa cum îi duce mintea úi fără americani.

Concluzie: cei care se află la guvernarea României sunt ai poporului român úi pentru poporul român ori sunt armată de ocupaĠie? Este bine că sunt sacrificate zeci de vieĠi de români numai ca să sprijinim setea de putere a SUA? ùi actualul preúedinte a României T. Băsescu úi Guvernul lui de marionete sacrifică interesele poporului roman pentru interesele multimiliardarilor americani. Dar nu război pentru apărarea României ci război în sprijinul SUA ca să devină EI stăpânii lumii aúa cum visau úi ATTILA úi GHINGHIS HAN. Cine a subestimat puterea SERVICIILOR... s-a înúelat: tot SECURITATEA conduce destinele României...

Nu toĠi românii pot ieúi în stradă, mai suntem úi noi cei din satele izolate dar există multiple forme de protest úi de acĠiune dar care îúi însuúesc imnul revoluĠiei 2+12.

A venit vremea ca poporul român să îúi ia soarta în propriile mâini; nu mai vrem guverne de incompetenĠi úi de escroci.

Eu recomand rezistenta pasivă: să nu mai plătim nici un fel de taxe úi impozite directe. Nu avem încotro cu taxele indirecte gen TVA úi accize dar recomand ca măcar până în aprilie să nu mai plătim nici un fel de taxe directe: numai aúa se va lamuri CINE pe CINE PLĂTEùTE: Guvernul României úi Miniútrii îi plătesc pe cetăĠeni ori este exact invers? Guvernul României PLĂTEùTE cetăĠenii români care stau la căldura ori cetăĠenii români PLĂTESC miniútrii care... nici măcar nu útiu pentru ce se află acolo.

Noi, taranii romani, nu vrem la Agricultură, Ministru modificat genetic. OMG-ul MINISTRU FUIA să fugă úi să se întoarca în SUA úi să ne lase pe noi în sfânta pace. Domnului Fuia, dacă tot îi plac organismele modificate genetic, de ce nu emigreze un SUA? Acolo poate să manânce ce vrea: omg-uri, carne cu steroizi, biftec de viĠel făcut din petrol... să se ducă acolo unde îi place să trăiească úi să ne lase pe noi în pace. NOI NU VREM MINISTRU AL AGRICULTURII MODIFICAT GENETIC: Jos Ministru OMG! Dacă útiĠi úi dacă vreti, vă rog să îmi spuneĠi úi mie ce face BOR úi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane pentru alinarea suferintelor zecilor de mii de români creútini îngropaĠi sub zăpezi? Că eu personal, în afară de Liturghii, nu am auzit altceva.

Doamne iarta-mă úi pazeúte-mă de cei răi!

După declaraĠia lui V. Ponta, se prefigurează un Guvern PDL+PSD după alegerile din acest an. Se repetă situaĠia din 1996 când PNğCD + PNL au acceptat alianta cu PD. ùi PNL va dispare de pe scena politică a României úi va rămâne doar istorie ca úi PNTCD. Sau ce vreti să spuneĠi, ca d-l Preúedinte al PNL, Crin Antonescu nu poate acoperi toate aspectele societăĠii româneúti úi să găsească răspuns la toate problemele? Păi dacă tot PNL se reduce la o singura persoană!!! apoi atunci este greu de voi.

Ce s-ar fi ales de Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România dacă totul ar fi depins de Preúedintele Manole Benieamin care este mai mult plecat prin alte Ġări în căutare de sprijin úi colaboratori? Dar oare este chiar adevărat că în PNL nu mai sunt decât úpăgari? Că nu mai există nici un profesionist? Pai... dacă este asa... nu va fi nici un păcat când PNL va disparea din scena politică úi va rămâne doar istorie.

Manole Benieamin Preúedintele Sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România

4

ğăranul Român - Martie 2012

Editorial Doar noi vă putem ajuta!

E duminică seara.

E duminică seara. A fost o zi ploioasă úi, de aceea, Occidentului”, scrisă de Mariana Beliú úi apărută la Editura aú fi preferat să moĠăi toata ziua, dar nu s-a putut, iar acum, Cartea Românească în 2004, autoarea explicând ce a la ora 19,00, ar fi trebuit deja să fiu în Otopeni. Nu am reuúit determinat-o să aleagă părăsirea definitivă a Ġării: să ajung la timp deoarece se fac lucrări la pasajul Băneasa. „Întrucât am trăit în acea parte a Europei care a fost Ceea ce vroiam însă să vă povestesc este despre o victima uneia dintre cele mai mari iluzii úi în final înúelătorii tânără femeie care mi-a atras atenĠia încă de când m-am suit a istoriei – mitul unei societăĠi egalitare – am vrut să în autobuzul expres de la PiaĠa Unirii. Avea cu ea o valiză povestesc viaĠa omului de rând într-o lume devenită înfăúurată în folie de plastic. „Cu siguranĠă merge la aberantă. Nu am făcut parte dintre protestatari, acei eroi care aeroport!”, mi-am zis, privind-o în continuare cu oarece au încercat – uneori cu preĠul vieĠii – să se opună opresiunii. invidie. Pleacă pe alte meleaguri, iar eu mă duc la muncă, Am făcut parte din „majoritatea tăcută” care a plecat capul duminica seara! Ufff! aúteptând vremuri mai bune. Nu e o atitudine prea glorioasă Ochii ei însă, stupoare, erau în lacrimi. De ce oare? dar e ceea ce a permis poporului nostru să supravieĠuiască … Pare tare tristă! de-a lungul istoriei. Singurul act curajos pe care l-am făcut – Uitându-mă mai bine, femeia, destul de simpluĠă, úi care m-a ridicat în proprii mei ochi – a fost să întorc părea a pleca nu în vacanĠă, ci la muncă. Da, da, cu siguranĠă spatele acestei lumi opresive úi, cu toate riscurile, să-mi iau pleacă să-úi câútige pâinea! Acum înĠeleg, de aici tristeĠea! zborul spre libertate.”

Nu útie ce-o aúteaptă, cum îi va fi viaĠa de acum încolo, ce ...Le dăm dreptate sau îi blamăm pe cei ce pleacă, pe oameni va întâlni, peste ce greutăĠi o da, că bucurii se cei ce rămân; îi judecăm, dăm sfaturi, luăm atitudine. Cred îndoieúte că va avea! însă că mult mai important este ce facem cu noi – úi cei Mă uit la mâna stângă. Nu are verighetă. Poate a rămaúi úi cei plecaĠi – ca oameni, ca identitate naĠională, cât divorĠat, iar copiii sunt la mama. Of, de ce pleacă úi unde se de verticali suntem oriunde ne-am afla. duce? ùi atunci, românilor de aici úi de oriunde, să le Ei bine, până la Otopeni, ochii săi ba au fost reamintim că România ar trebui să însemne pentru ei acel acoperiĠi de lacrimi, ba exprimau o acceptare dureroasă a spaĠiu Carpato-Dunărean mirific, unde cele patru anotimpuri destinului. Linia dreaptă a gurii sale trăda simplitatea úi mângâie blând úi câmpuri, úi dealuri, úi munĠi, úi mare, unde tragismul abandonului în faĠa vieĠii ăsteia, crudă parcă doar domnitorii úi voievozii s-au dovedit demni fii ai acestor cu ea. De ce, Doamne, să fie nevoită să plece departe de casa pământuri, punându-úi propriile piepturi ca scut în calea ei? De ce? Nici nu dorea prea multe…. năvălitorilor, că la noi úi nicăieri altundeva se află Grădina ùi n-am mai invidiat-o că pleacă! Dimpotrivă, m-am Maicii Domnului, că Eminescu, úi Brâncuúi, úi Cioran s-au gândit la toĠi cei care au trebuit să plece peste mări úi Ġări sănăscut tot în acest spaĠiu. úi facă un rost, de multe ori aruncându-se cu capul înainte ùi mai sunt o mie de motive pentru care ar trebui să orbeúte, lăsând în urmă soĠi sau soĠii, copii, fraĠi, părinĠi, nu-úi uite Ġara, dar e de ajuns chiar úi pentru simplul motiv că rude, prieteni, o casă, fie ea úi amărâtă, luând cu ei doar o e locul în care s-au născut ei úi părinĠii lor, că sunt Ġărână din valiză cu haine, niúte speranĠe úi multe amintiri. Unii au Ġărâna României. Iar Ġara asta e frumoasă chiar úi aúa, reuúit, alĠii nu. Unii vorbesc deja de Ġara adoptivă ca despre dezgolită de avuĠiile sale, podoaba sa cea mai de preĠ fiind “acasă”, alĠii s-au întors, ruúinaĠi, că n-au reuúit ”acolo”. noi, fii săi, de pretutindeni. E mama noastră úi ne iubeúte Oare care-i mai puternic, cel ce pleacă în lume să-úi oricum am fi. Să-i oferim dragostea úi recunoútinĠa noastră facă un rost mai bun sau cel ce rămâne acasă în speranĠa că începând prin a ne da mâinile, frăĠeúte, într-o firească horă a va fi bine odată úi odată în Ġara sa? unirii tuturor românilor úi să le transmitem dorul nostru celor Care? plecaĠi în depărtări. ...ùi iată că într-o zi, ca răspuns la întâmplarea de mai sus, îmi cade în mâini o carte numită ”Lumina ...Iar ca un ecou de peste mări úi Ġări vine către noi toĠi gândul-dorinĠă postat de Florentina Maris pe http://romaniadindiaspora.ning.com/, mai exact pe http://reteaualiterara.ning.com/: De am fi toĠi un gând fiinĠӽ Una ne-ar deveni străinӽ, De am fi toĠi un gând fiinĠӽ, De am fi Unul pe pӽmânt Nu am fi unul fiecare, De vom fi-ntro-zi luminӽ, Ne-am pierde-n mare conútiinĠӽ, Gând la unison úi trist Ne-am topi în neuitare.

Nu vӽ Ġin ison, De-am fi toĠi Unul luminӽ, Identitatea ar fi strӽinӽ.

De am fi fiinĠӽ gând,

Valentina Sen 5

ğăranul Român - Martie 2012

Editorial Doar noi vă putem ajuta!

Vrem schimbare!

Din PiaĠa UniversităĠii úi până în cel mai îndepărtat colĠ al Ġării, cu zăpada până peste case, se vorbeúte despre „schimbare”. Vrem să îl schimbăm pe Băsescu dar nu vrem la conducere să vină USL-ul. Sau vrem la conducere pe oricine dar nu îl mai vrem pe actualul Preúedinte. Vrem să fie redeschise spitalele sau măcar dacă nu se mai deschid, să nu avem nevoie de tancuri pentru a ajunge la cea mai apropiată unitate medicală. Protestăm împotriva PDL-ului că a împins până la absurd taxa auto, uitând că de fapt Tăriceanu, primministru PNL, a fost cel care ne-a adus „bucuria asta”. „PDL=USL ĺ aceeaúi mizerie” spun cei cu ochii deschiúi care văd încrengătura realizată în ultimii 20 de ani între oamenii politici care s-au perindat la guvernare sau în opoziĠie, făcând schimb de locuri bătându-se prieteneúte pe umăr în spatele camerelor de filmat.

Vrem schimbare. Vrem să mai vedem úi altfel de personaje la televizor. Parcă neam cam plictisit de un politician cu zeci sau sute de mii de euro în bancă úi care se plânge că fiind în grevă parlamentară va trebui să se împrumute la prietenui ca să nu moară de foame.

Vrem schimbare. O schimbare care să ne mai ducă úi în sus. Ne-am săturat parcă, de schimbări care ne-au împins din ce în ce mai tare în mocirlă, cu ochii aĠintiĠi spre „marii” analiúti politici care până târziu în noapte ăúi dau cu părerea despre sănătate, politică, agricultură, învăĠământ. Aceeaúi oameni care ăúi dau cu părerea despre toate. De fapt, asta ar fi singurul lucru pe care nu vrem să îl schimbăm… úi anume că românii sunt niúte genii. Serios acum, dă-i unui român un ciocan úi 2 metri de sârmă úi vei vedea că îĠi repară orice. Pune-l să vorbească despre politică úi nu îl mai opriĠi nici cu ordinul procuraturii.

Vrem schimbare. Pentru că toată lumea se schimbă, parcă am vrea să o facem úi în mediul politic românesc.

Acem aceiaúi politicieni de la care cerem reforme. E ca úi cum am lua de de la dezmembrări piese de dacie úi am încerca să construim un mercedes. ùi ne mai mirăm că nu merge: „Hârbul dracului! ùi doar îl vopsisem aúa de frumos!?”

Vrem să schimbăm soarta societăĠii româneúti schimbnd partidele între ele. Partide reprezentate de aceiaúi emanaĠi ai RevoluĠiei. Chiar nu aĠi observat cât de tinerel pare moú Ion Iliescu în ultimele zile? Iar după el, încolonaĠi frumos, toĠi cei care l-au ridicat la rang de zeu pe cel care se identifică cu imaginea partidului… Ar fi vrut cei tineri să îi spună „Dumnezeu” dar úi-au adus aminte că nea Ion este ateu; aúa că au lăsat-o mai moale.

ğăranul Român - Martie 2012

Editorial Doar noi vă putem ajuta!

Vrem o schimbare a atitudinii politicienilor care mai întâi ar trebui să ne întrebe dacă este oportun să cumpere avioane în timp ce mor oameni în case îngropate în zăpadă úi de ce să avem avioane americane când cele frantuzeúti sunt mai ieftine.

Vrem o schimbare. Partea proastă este că nu e suficient să schimbăm partidele între ele dacă sunt reprezentate de aceiaúi mafioĠi. În esenĠă, toate partidele sunt bune. Aúa că dacă tot vrem să schimbăm ceva, atunci haideĠi să schimbăm oamenii politici. Nu cotează că vor fi alegeri anticipate sau la termen. Important este să alegem oameni politici cinstiĠi (pun pariu că pe undeva mai există úi aúa ceva) úi specialiúti adevăraĠi. Chiar dacă ultimul recensământ ne arată că populaĠia României a mai scăzut cu 2 milioane, ne mai rămân vreo 20 de milioane din care putem alege câteva sute de români adevăraĠi care să ne scoată din rahatul în care ne afundăm pe zi ce trece, din ce în ce mai mult.

Dacă tot vrem să schimbăm ceva, să începem cu începutul!

A venit vremea ca cei care apar pe liste să mai fie aleúi úi pe alte criterii decât numărul zerourilor de pe cecurile cu care sponsorizează partidul.

Propun această revoluĠie paúnică. PromovaĠi politicieni adevăraĠi din cadrul partidelor pe care le simpatizaĠi. Iar úmecherii de până acum, să se bucure de cât au furat! Iar pe noi să ne mai lase…

Din păcate pentru noi, România a ajuns într-o situaĠie în care nu ne mai permitem să avem un alt guvern de maimuĠoi incompetenĠi, indiferent de rezultatele „excelente” obĠinute ca spioni úefi sau mai útiu eu ce experienĠe dubioase care numai pentru conducerea unei Ġări nu îi califică.

De zeci de ani, ni s-a spus că „trebuie!” „Trebuie” să devenim eroi ai muncii socialiste… „Trebuie” să devenim generaĠie de sacrificiu… „Trebuie” să înghiĠim toate rahaturile unor oameni politici care până mai ieri erau úoferi iar astăzi Ġin în mână sau vor să apuce cât mai strâns fraiele Ġării.

Dar nimeni nu ne-a spus că „trebuie” să ne luăm soarta în propriile mâini, să nu mai aúteptăm ca salvarea să vină de la americani, de la Bruxelles, de la Moscova sau din partea unui politician mediocru.

Dar pentru asta ce ne „trebuie”?

Avem nevoie de o revoluĠie!

Fără cocktailuri Molotov sau ciocniri cu Jandarmeria. Avem nevoie de o revoluĠie în mentalitatea noastră. Pentru că doar dacă acceptăm premiza revoluĠiei, putem da frâu liber imaginaĠiei pentru a fi în stare să înfruntîm viitorul úi să revenim pe linia de plutire. Scimbările enorme care ne aúteaptă, vor sfărâma relaĠiile convenĠionale cetăĠean-politician, adică slugă-stăpân. Timp de mai bine de 20 de ani, am fost tipul de cetăĠean model care face ce i se spune, care mai strânge cureaua cu o gaură când i se cere úi care acordă încredere necondiĠionată unor neispraăviĠi.

Acum trebuie să mai fie úi altfel!

Trebuie să mai vrem úi o schimbare!!!

Manole Silviu

ğăranul Român - Martie 2012

Activitatea SCDR-INAC Doar noi vă putem ajuta!

Despre noi Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România Sindicatul Cultivatorii DirecĠi din România s-a înfiinĠat în 15.01.2006 în comuna Priponeúti, jud. GalaĠi.

Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii în scopul ridicării nivelului de trai material úi spiritual al acestora prin: a. înfiinĠarea de asociaĠii specializate privind cultura cerealelor úi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, apicultură úi creúterea animalelor; b înfiinĠarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea úi comercializarea produselor agricole; c. înfiinĠarea unei cooperative de credit agricol; d. înfiinĠarea unor centre zonale pentru consultanĠă de specialitate, asistenĠă contabilă úi juridică.

ONG-ul Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni, cod CAEN 7022 – consultanĠă pentru afaceri úi management, este articulaĠie a SCDR úi are următoarele scopuri: - promovează úi furnizează, servicii de consultanĠă, asistenĠă, informare úi suport pentru adoptarea inovaĠiilor. INAC oferă în baza unui contract de prestări servicii: - informaĠii privind fondurile europene, legislaĠie naĠionala úi internaĠională; - face legătura între membrii sindicatului úi posibili colaboratori, parteneri de afaceri, etc.; - oferă consultanta membrilor sindicatului pentru întocmirea de planuri de afaceri în vederea accesării fondurilor europene; - oferă membrilor sindicatului sprijin logistic pentru organizarea acestora în asociaĠii ale producătorilor sau grupuri de producători.

- tutelarea úi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole úi a diferitelor forme de asociere úi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; - dezvoltarea úi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale si culturale; - favorizează realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale úi teritoriale, în interesul întreprinderilor agricole; - promovează forme de autoguvernare între producătorii agricoli cu referire în particular la cooperative úi asociaĠii ale producătorilor, susĠinând dezvoltarea úi eficienĠa gestiunii economice úi favorizând participarea úi controlul asociaĠilor; - promovează accesul tinerilor în sectorul agricol úi colaborarea între generaĠii pentru dezvoltarea armonioasă a mediului rural úi al societăĠii.

- organizează conferinĠe, cercetări, seminarii de studiu, forum, etc. pentru a favoriza creúterea cunoútinĠelor úi confruntarea poziĠiilor între instituĠii, organizaĠii úi cetăĠeni, chiar úi pe teme cu caracter general; - promovează colaborarea cu instituĠii úi organizaĠii internaĠionale, pentru a realiza politici economice úi sociale îndreptate către tutelarea intereselor agricultorilor úi lumii satului; - desfăúoară activităĠi editoriale pentru informarea membrilor sindicatului; Mai multe informatii privind activitatea noastra, gasiti pe urmatoarele situri: http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com http://groups.yahoo.com/group/taranul_roman http://www.scribd.com/Taranul_Roman/documents sau prin contact direct: mail: inaccdr@yahoo.com mail: sindicatulcdr@yahoo.ro telefon: 0724.38.98.37 8

Ä&#x;ăranul Român - Martie 2012

Activitatea SCDR-INAC Doar noi vă putem ajuta!

,,Problema producătorilor din România nu este promovarea. ĂŽnainte de promovare este nevoie să se asocieze, să se organizeze pentru identificarea produselor Ăşi să producă alimente sau alte produse tradiÄ ionale de calitate Ăşi apoi să se concentreze pe promovare. Eu voi sprijini din poziÄ ia mea acest demers, iar Polonia este un bun exemplu ĂŽn această direcÄ ieâ€?. Dacian CioloĂş.

Cum puteÄ i deveni membru al sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecÄ i din România 6LQGLFDWXO &XOWLYDWRULL GLUHFÄ L GLQ 5RPkQLD V D QăVFXW GLQ GRULQÄ D GH D DMXWD DJULFXOWRUXO URPkQ vQ WUHFHUHD GH OD R DJULFXOWXUă GH VXE]LVWHQÄ Äƒ OD FHD SUDFWLFDWă vQ 8QLXQHD (XURSHDQă XQGH SURGXFÄ LD UHDOL]DWă vQ JRVSRGăULD Ä ÄƒUăQHDVFă HVWH RULHQWDWă FăWUH SLDÄ Äƒ ĂşL QX GHVWLQDWă DXWRFRQVXPXOXL DĂşD FXP VH vQWkPSOă OD RUD DFWXDOă vQ Ä DUD QRDVWUă 6LQGLFDWXO ĂşL D SURSXV Vă RUJDQL]H]H FHQWUH ]RQDOH FRPXQH OLPLWURIH vQ WRDWH MXGHÄ HOH Ä ÄƒULL SHQWUX D RIHUL LQIRUPDÄ LL OHJLVODWLYH FRQVXOWDQÄ Äƒ FRQWDELOă ĂşL DVLVWHQÄ Äƒ MXULGLFă DJULFXOWRULORU LQGLYLGXDOL GLUHFÄ L &UHGHP Fă HVWH ELQH FD XQ QXPăU FkW PDL PDUH GH DJULFXOWRUL Vă JkQGLP ĂşL Vă DFÄ LRQăP vQ PRG XQLWDU SHQWUX D DYHD VXFFHV vQ DFWLYLWDWHD QRDVWUă

Extras din Statutul Sindicatului (‌) Membrii Sindicatului pot fi: agricultori, persoane care prestează servicii către agricultori, persoane care transportă, depozitează, prelucrează Ăşi comercializează produse agricole.

Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi ĂŽn exercitarea profesiunii ĂŽn scopul ridicării nivelului de trai material Ăşi spiritual al acestora prin: - ĂŽnfiinÄ area de asociaÄ ii specializate privind cultura cerealelor Ăşi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, - apicultură Ăşi creĂşterea animalelor; - ĂŽnfiinÄ area de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea Ăşi comercializarea produselor agricole; - ĂŽnfiinÄ area unei cooperative de credit agricol; - ĂŽnfiinÄ area unor centre zonale pentru consultanÄ Äƒ de specialitate, asistenÄ Äƒ contabilă Ăşi juridică.(‌) Calitatea de membru al Sindicatului se dobândeĂşte prin cerere scrisă adresată preĂşedintelui Sindicatului Ăşi care trebuie să cuprindă următoarele: numele Ăşi prenumele, profesia, domiciliul, seria Ăşi numărul cărÄ ii de identitate, CNP Ăşi semnătura solicitantului.

Cererea de adeziune la sindicat poate fi descărcată de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2Cerere-de-Adeziune-la-sindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania Calitatea de membru al Sindicatului ĂŽncetează prin cerere scrisă adresată PreĂşedintelui Sindicatului Ăşi care trebuie să cuprindă următoarele: numele Ăşi prenumele, profesia, domiciliul, seria Ăşi numărul cărÄ ii de identitate, CNP Ăşi semnătura solicitantului.(‌) Drepturile membrilor Membrii au dreptul de a se retrage din Sindicat fără a avea obligaÄ ia de a arăta motivele.

Membrii au dreptul să fie informaÄ i despre activitatea Sindicatului prin intermediul centrelor zonale, judeÄ ene Ăşi naÄ ionale. Membrii au dreptul să obÄ ină sprijinul Sindicatului ĂŽn condiÄ iile prevăzute de Statut, Regulamentul de funcÄ ionare Ăşi a legilor ĂŽn vigoare.

Membrii au dreptul să aleagă Ăşi să fie aleĂşi ĂŽn funcÄ iile de conducere ale sindicatului cu respectarea condiÄ iilor prevăzute de Statut, Regulamentul de funcÄ ionare Ăşi legilor ĂŽn vigoare.

Extras din Regulamentul de funcÄ ionare ĂŽnfiinÄ area organizaÄ iilor locale Acolo unde se ĂŽntruneĂşte un minim de 30 de membri ai sindicatului se Ä ine o ĂşedinÄ Äƒ pentru alegerea organelor de conducere ale sindicatului local (preĂşedinte, vicepreĂşedinte, secretar, comisie de disciplină Ăşi de cenzori). La ĂşedinÄ a de constituire a organizaÄ iei locale pot participa membrii Biroului Central, membrii Biroului judeÄ ean Ăşi ReprezentanÄ ii zonali. Copii ale Procesului Verbal de constituire a organizaÄ iei Ăşi copii ale tabelelor cu membrii biroului Ăşi ale comisiilor vor fi transmise direct sau prin poĂştă la Biroul Central.

Propunerile de Reprezentant Zonal a unui membru a acestei organizaÄ ii locale se va face respectând prevederile Statutului (Curicullum Vitae, angajament, etc.), care vor fi transmise spre aprobare Biroului Central.

9

ğăranul Român - Martie 2012

Organizarea agricultorilor Doar noi vă putem ajuta!

Sindicatul pe înĠelesul tuturor! (3) Noi considerăm că un membru al Sindicatului este un om care s-a înscris din dorinĠa de a aparĠine unei familii a marelui Mediu Rural.

Noi considerăm că Sindicatul trebuie să ofere cadru organizatoric pentru oamenii care trec prin schimbări similare în acelaúi moment: de la simplă gospodărie agricolă la fermă de semi-subzistenĠă úi de la fermă de semi-subzistenĠă la o afacere în domeniul agricol úi nu numai. Grupând laolaltă oameni care împărtăúesc sau sunt pe cale de a împărtăúi o experienĠă de adaptare comună la cerinĠele pieĠei europene, Sindicatul îi ajută să facă faĠă. Pentru că în momentul în care omul începe să se îndoiască de propriile sale capacităĠi. Dacă îl punem în contact cu alĠii care trec prin aceeaúi experienĠă, oameni cu care se poate identifica úi pe care îi poate respecta, îi putem da curajul de a merge mai departe úi de a evolua. Membrii Sindicatului ajung să împărtăúească acelaúi sentiment de identitate. Ei privesc problemele mai obiectiv, fac schimb de idei úi de puncte de vedere utile, dar mai important este că împreună caută alternative viabile pentru viitor.

Spre deosebire de alte organizaĠii, Sindicatul conduce discuĠiile către dezbaterea obiectivelor personale úi planificării strategiilor practice spre a fi folosite în viitor, în noile condiĠii impuse de Uniunea Europeană. Membrii pot discuta cu persoane care trec prin aceeaúi perioadă de tranziĠie, dar au ajuns la un stadiu mai avansat. Pe scurt, li se dă prilejul să îúi reunească experienĠele úi ideile personale înainte de sosirea momentului schimbării. În esenĠă, această abordare a Sindicatului, nu conĠine nimic nou.

Sfătuirea persoanelor care doresc să îúi dezvolte o afacere în domeniul agricol Sindicatul nu poate úi nu trebuie să fie singurul care îl ajută pe individ. În unele cazuri, persoana interesată are nevoie în special de sfaturi „de la om la om”. În prezent agricultorii apelează la tot felul de experĠi: contabil, medic veterinar sau inginer agronom, specialiúti în îndrumarea profesională. Totuúi pentru multe tipuri de probleme, încă nu există experĠi corespunzători. Nu numai că există numeroase schimbări actuale în cazul cărora nimeni nu poate da un sfat, dar invazia de noutăĠi îl va confrunta pe agricultorul simplu cu situaĠii noi aparent fără ieúire. ùi cum societatea goneúte spre diversificare, varietatea problemelor va creúte.

Putem prevedea dificultăĠi tot mai mari dacă vom continua să presupunem că sfaturile trebuie să vină numai de la profesioniúti tot mai specializaĠi. Aceste servicii de îndrumare, presupun o birocraĠie úi o întârziere suplimentară între agricultor úi ajutorul de care este nevoie. În momentul în care ajutorul ajunge la el, este posibil ca agricultorul să fi luat deja decizia vitală úi aceasta să fie una proastă. Sistemele tradiĠionale de informare úi consultanĠă nu vor fi niciodată capabile să facă faĠă cerinĠelor. ùi aici apare Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România. SoluĠia pe care o propune Sindicatul, este o completare a sistemului de informare cu o reĠea de consilieri care să recurgă nu numai la „sfătuitorii profesioniúti” ci úi la un mare număr de experĠi voluntari. Trebuie să admitem că ceea ce îi conferă unei persoane calitatea de expert într-o problemă nu sunt în mod necesar studiile de specialitate, ci experienĠa pe care a avut-o trecând printr-o situaĠie similară.

10

ğăranul Român - Martie 2012

Organizarea agricultorilor Doar noi vă putem ajuta!

Pentru a ajuta milioanele de oameni din mediul rural să treacă de perioadele dificile pe care sunt nevoiĠi să le înfrunte, trebuie ca un mare număr de neprofesioniúti – oameni de afaceri, studenĠi, profesori, comercianĠi, agricultori úi alĠii – pentru a servi drept consilieri pentru cei interesaĠi. ÎnarmaĠi cu propria experienĠă, lucrând voluntar sau pentru un salariu oarecare, ei rezervă o mică parte a timpului lor pentru a-i asculta pe alĠii vorbind despre problemele, temerile úi proiectele lor. Repetăm, nu este nimic nou în faptul că oamenii îúi dau sfaturi unul altuia. Nouă este însă capacitatea noastră de a-i pune în contact rapid datorită internetului, pe cei interesaĠi cu acei consilierii úi de a face aceste două lucruri cu deosebită discreĠie úi în anonimat. În cadrul acestui sistem al Sindicatului de a da úi de a primi sfaturi nu mai constituie un serviciu social în sensul obiúnuit, ci un proces extrem de personalizat, care nu numai că îl ajută să cimenteze întregul mediu rural într-un fel de legături bazate pe prietenie. Se pare că, pe măsură ce înaintăm cu toĠii în incertitudinile viitorului, Sindicatul úi consilierii individuali ajunge să joace un rol semnificativ în viaĠa fiecărui om. SituaĠiei actuale a României îi vom supravieĠui numai dacă vom depăúi stadiul acĠiunilor individuale, adoptând o întreagă strategie socială, asigurând noi servicii de ajutorare pentru simplul agricultor. Toate acĠiunile sunt destinate să reducă la minim răul provocat oamenilor de schimbarea rapidă căreia nu îi fac faĠă.

Mai există însă úi o altă modalitate de a ataca problema, úi anume de a lărgi capacităĠile de adaptare ale agricultorului printr-o informare úi úcolarizare permanentă.

Orice societate are o atitudine proprie faĠă de trecut prezent úi viitor. Această concepĠie despre timp, formată ca reacĠie la ritmul schimbării, este adeseori neglijată, deúi este una dintre cele mai puternice determinante ale comportamentului social úi îl reflectă clar în modul în care societatea îi pregăteúte pe tineri pentru vârsta adultă.

Societatea care se impune astăzi are nevoie nu de milioane de oameni semi-calificaĠi, capabili să efectueze la unison operaĠii care se repetă le nesfârúit, nu are nevoie de oameni care să primească ordine fără să clipească, útiind că pâinea úi cuĠitul se află în mâinile autorităĠilor, ci de oameni care sa-úi poată croi drumul printr-un mediu ambiant nou, care să fie pregătiĠi să identifice noi relaĠii într-un context în care nu mai suntem doar membrii ai unei singure Ġări, ci suntem úi membrii ai Uniunii Europene. Noua direcĠie spre care se îndreaptă România, are nevoie de oameni care să aibă viitorul în sânge. În sfârúit, dacă nu vom reuúi să dobândim controlul asupra acestei evoluĠii accelerate agricultorul de mâine va trebui să facă faĠă unor schimbări úi mai febrile decât cele de astăzi. Sprijinul pe care doreúte să îl aducă Sindicatul învăĠământului este acela de a spori capacitatea de adaptare a agricultorului, pentru ca acesta să se poată adapta mai repede úi mai uúor la noutatea legislativă impusă permanent de statul roman úi UE. ùi cu cât ritmul schimbării este mai rapid, cu atât se cere mai multă atenĠie pentru a discerne tipul de evenimente ce vor urma.

Nu mai este suficient ca simplul agricultor să înĠeleagă trecutul. Nu este suficient nici ca el să înĠeleagă prezentul, căci mediul ambiant imediat va dispărea curând. El, trebuie să facă previziuni repetate, pe termen din ce în ce mai lung. Numai făcând asemenea previziuni, definindu-le, dezbătându-le, sistematizându-le úi actualizându-se în permanenĠă, putem deduce natura informaĠiilor de care vor avea nevoie viitorii agricultori români.

Manole Silviu Secretarul Sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România 11

ğăranul Român - Martie 2012

Organizarea agricultorilor Doar noi vă putem ajuta!

ORGANIZAREA PRODUCĂTORILOR AGRICOLI Organizarea producătorilor agricoli în grupuri de producători, asociaĠii sau cooperative, indiferent de forma de organizare, au parte de noi oportunităĠi de dezvoltare economică prin folosirea puterii colective atrăgând avantaje locale, zonale sau regionale înregistrând astfel creúterea prosperităĠii atât la nivelul membrilor familiei cât úi la nivelul comunităĠilor din care fac parte. În ultimii ani, datorită strategiilor de concentrare sau dezvoltare la nivel mondial, fermierii au fost puúi în faĠa unor decizii strategice fundamentale, pentru a alege cum să acĠioneze mai bine în condiĠii de nesiguranĠă spre a realiza exploataĠii agricole viabile, rentabile, rezistente la concurenĠă, pieĠe de desfacere úi accesare de fonduri europene.

Dimensiunea gospodăriilor Ġărăneúti din România sunt mult prea mici faĠă de cele din Uniunea Europeană, determinând venituri reduse pentru a asigura unei familii un trai decent. FărâmiĠarea proprietăĠilor în parcele de mici dimensiuni face să crească semnificativ cheltuielile de producĠie. Dotarea din punct de vedere tehnologic este extrem de redusă, agricultorii fiind nevoiĠi să plătească preĠuri foarte mari pentru serviciile de mecanizare. Serviciile de consultanĠă sau organizări profesional – sindicale, sunt slab dezvoltate sau în unele zone nu există deloc, astfel nu este nimeni care să le susĠină interesele sau să negocieze avantajos în relaĠiile cu administraĠia sau alte grupuri de interese.

SocietăĠile agricole sau grupurile de producători au ca scop asigurarea de condiĠii necesare pentru obĠinerea de avantaje economice de către toĠi membrii cooperatori; satisfacerea cerinĠelor membrilor în aprovizionarea cu mijloace economice pentru procesarea produselor agricole úi obĠinerea de produse finite care să îndeplinească standardele impuse de piaĠa de consum; valorificarea producĠiei realizate úi nu în ultimul rând, dezvoltarea economic-socială a zonei rurale.

Dintre avantajele economice ale unor astfel de asociaĠii menĠionăm: reducerea numărului de distribuitori din lanĠul de distribuĠie; reducerea riscului de a nu avea unde vinde produsele; influenĠe pozitive în stabilirea preĠurilor; surse de venit de încredere úi cu regularitate în timp; aprovizionare cu materiale de calitate la preĠuri rezonabile de la distribuitori; deschiderea de noi perspective spre a putea adopta tehnologii moderne ce pot face trecerea de la practicile tradiĠionale la practicile cu adevărat productive.

Capitalul social al cooperativelor agricole de gradul I este de 500 lei, fapt ce oferă posibilitatea înfiinĠării de cooperative úi de către persoane care dispun de un capital mic.

FacilităĠile fiscale acordate de stat sunt scutirea de la plata impozitului agricol a cooperativelor agricole pentru primii 5 ani de la constituire; scutirea de la plata taxelor vamale pentru importurile de tractoare, maúini úi utilaje agricole, echipamente de irigat úi alte asemenea echipamente.

Astfel de asociaĠii au acces mai uúor la subvenĠii úi la fonduri publice, precum úi la fonduri externe prevăzute în programul de susĠinere a agriculturii României. Sunt recunoscute de către Ministerul Agriculturii, Pădurilor úi Dezvoltării Rurale ca grupuri de producători, pentru a beneficia de toate drepturile prevăzute de legislaĠia în vigoare.

România, aflată în prezent în situaĠia de adaptare la noile reglementări comunitare, dispune de o agricultură în care îúi desfăúoară activitatea aproximativ 37% din populaĠie, cu circa 3 milioane de parcele, a căror suprafaĠă medie este de 1,5 ha, fapt care impune cu acuitate organizarea fermierilor în forme asociative, în vederea modernizării acestei importante ramuri economice, AGRICULTURA. Ec. Felecan Valerica 12

ğăranul Român - Martie 2012

Idei de afaceri Doar noi vă putem ajuta!

Idei de afaceri pentru mediu rural TradiĠionalitatea - mod de a face bani Pornim de la faptul că acest articol se adresează celor care deja úi-au luat soarta în mâini úi, deúi stau ,,la Ġară”, gândesc ca orice întreprinzător deútept. Cum să facă mai mulĠi bani cu ceea ce útiu úi cu ceea ce au?

Prezint mai jos o modalitate: Implica multe bătăi de cap, dar cei care au mers pe acest drum spun că merită: ATESTARE DE PRODUSE TRADIğIONALE. Atestarea produselor tradiĠionale reprezintă demersurile prin care se obĠine recunoaúterea traditionalităĠii unui produs prin intermediul înregistrării sale în Registrul de atestare a produselor tradiĠionale. Ministerul Agriculturii a atestat anul trecut 1.050 de produse tradiĠionale, de 3,7 ori mai multe faĠă de anul anterior, úi a înregistrat 190 de operatori economici tradiĠionali, potrivit datelor furnizate de minister. Trebuie menĠionat ca în perioada 2005 - 2011 au fost atestate 3.853 de produse alimentare tradiĠionale. Din total, ponderea cea mai mare o reprezintă produsele lactate (1.360), urmată de produsele din carne (1.059).

CondiĠiile úi criteriile pentru atestarea produselor tradiĠionale Produsul tradiĠional este produsul care trebuie să fie obĠinut din materii prime tradiĠionale, să prezinte o compoziĠie tradiĠională sau un mod de producĠie úi/sau de prelucrare care reflectă un procedeu tehnologic de producĠie úi/sau de prelucrare tradiĠional úi care se distinge în mod clar de alte produse similare aparĠinând aceleaúi categorii.

Produsul tradiĠional nu poate fi înregistrat dacă: - se referă doar la cerinĠe de ordin general utilizate pentru un ansamblu de produse ori la cele prevăzute de o reglementare comunitară specifică; - este înúelător, cum este în special cel care se referă la o caracteristică evidentă a produsului sau care nu corespunde caietului de sarcini ori specificaĠiei tehnice a produsului úi nici aúteptărilor consumatorilor cu privire la caracteristicile tradiĠionale ale produsului.

Pentru a fi atestat ca produs tradiĠional, produsul trebuie să fie conform unui caiet de sarcini. Cererea de înregistrare a produsului tradiĠional, care include caietul de sarcini, se depune la DirecĠia pentru agricultură úi dezvoltare rurală a judeĠului în a cărui rază teritorială se realizează produsul.

SC ...............

Adresă J . CUI . Nr...........din. ...............

Către DirecĠia pentru Agricultură úi Dezvoltare Rurală a JudeĠului …………..

Subsemnatul ....................., administrator/ director la SC .........................., cu sediul în ...................... str. ............. nr. ..........., judeĠul……solicit înregistrarea produsului tradiĠional ˝..............................˝, prelucrat la unitatea din ....................................conform caietului de sarcini anexat úi în baza normei privind condiĠiile úi criteriile pentru atestarea produselor tradiĠionale.

Data Administrator Director

ReprezentanĠii împuterniciĠi ai MAPDR, din cadrul direcĠiilor pentru agricultură úi dezvoltare rurală judeĠene, numiĠi pentru acordarea licenĠelor de fabricaĠie, analizează dacă cererea úi caietul de sarcini corespund prevederilor norme úi comunică solicitantului dacă există neconformităĠi, situaĠie în care acesta va depune o nouă cerere însoĠită de documentaĠia completată conform observaĠiilor făcute.

13

ğăranul Român - Martie 2012

Idei de afaceri Doar noi vă putem ajuta!

ReprezentanĠii împuterniciĠi verifică la faĠa locului realitatea datelor înscrise în caietul de sarcini. Rezultatul verificărilor faptice se înscrie într-un proces-verbal care se semnează de reprezentantul împuternicit constatator úi de solicitant sau de împuternicitul acestuia, redactat în două exemplare, dintre care un exemplar rămâne la solicitant úi unul la direcĠia pentru agricultură úi dezvoltare rurală judeĠeană. În situaĠia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini nu corespund cu realitatea de pe teren, aceasta se menĠionează distinct în procesul-verbal úi constituie motivaĠia neînscrierii produsului în Registrul de atestare a produselor tradiĠionale. În situaĠia în care se constată că datele înscrise în caietul de sarcini corespund cu realitatea de pe teren, aceasta se menĠionează în procesul-verbal, care constituie actul în baza căruia se înscrie produsul în Registrul de atestare a produselor tradiĠionale.

DirecĠia pentru agricultură úi dezvoltare rurală judeĠeană va înainta Ministerului Agriculturii, Pădurilor úi Dezvoltării Rurale o copie a procesului-verbal úi a caietului de sarcini în baza cărora produsul se înscrie în Registrul de atestare a produselor tradiĠionale.

LegislaĠia în domeniu: Ordin MAPDR nr. 690/2004 Publicat în MO nr. 938/14.10.2004 pentru aprobarea Normei privind condiĠiile úi criteriile pentru atestarea produselor tradiĠionale.

Toate demersurile privind atestarea produselor tradiĠionale pe care micul întreprinzător rural este Ġinut de legislaĠie urmăresc favorizarea diversificării producĠiei agricole, sporirea veniturilor producătorilor agricoli, creúterea valorii adăugate a produselor alimentare de origine rurală úi garantarea corectitudinii tranzacĠiilor comerciale.

Totodată, prin Ordinul ANSVSA nr. 34/2008 privind acordarea de derogări unităĠilor care realizează produse alimentare ce prezintă caracteristici de tradiĠionalitate, coroborat cu Ordinul nr. 690/2004 amintit mai sus, se urmăreúte facilitarea micilor producători prin comercializarea produselor tradiĠionale úi în afara judeĠului în care are loc fabricarea.

Dar ceea ce legislaĠia nu arată este faptul că pentru a fi un veritabil produs tradiĠional trebuie să avem de la cine învăĠa tradiĠiile fabricării produsului. Aúa că este bun la ceva úi un bătrân la casa omului - te poate învăĠa tainele preparării magiunului delicios pe care îl consumai când erai copil sau cum să faci o palincă straúnică după care să poĠi mânca cu poftă o slană sau un carnat afumat ,,ca la mama acasă”.

Cu astfel de produse nu ai cum să dai greú!

Carmen Curelea 14

ğăranul Român - Martie 2012

Idei de afaceri Doar noi vă putem ajuta!

Eveniment în centrul Clujului În perioada 23-25 februarie 2012, în centrul oraúului Cluj Napoca în PiaĠa Muzeului, a avut loc obiúnuitul târg lunar al AsociaĠiei Meúterilor Populari Clujeni.

La eveniment au fost expuse spre vânzare: - costume populare tradiĠionale româneúti úi maghiare; - produse ecologice: specialităĠi din carne, specialităĠi apicole, dulciuri, produse naturale din plante etc.

- nu au fost uitate nici mărĠiúoarele, pentru că suntem în prag de luna martie úi este timpul lor. În ciuda frigului de afară, vizitatori úi cumpărători au fost pe măsură iar vânzătorii au fost mulĠumiĠi de profituri. Cei interesaĠi sunt aúteptaĠi úi la sfârúitul lunii martie când vor putea achiziĠiona produse tradiĠionale úi ecologice pentru sărbătoarea Paútelui.

Text úi fotografii: Ec. FELECAN VALERICA

15

ğăranul Român - Martie 2012

LegislaĠie românească Doar noi vă putem ajuta!

O. nr.17/02-02-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor, apelor úi mediului nr. 483/2003 privind aprobarea Regulamentului de organizare úi funcĠionare a Comisiei pentru acordarea licenĠelor de depozit pentru seminĠele de consum O. nr.18/02-02-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei nr. 2 "Proces-verbal de constatare úi sancĠionare a contravenĠiilor la normele zootehnice" la Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr.

218/2010 privind aprobarea Normelor tehnice pentru desfăúurarea activităĠii InspecĠiei de stat în zootehnie, modelului legitimaĠiei, al útampilei úi al procesului-verbal de constatare úi sancĠionare a contravenĠiilor la normele zootehnice O. nr.25/08-02-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, alimentaĠiei úi pădurilor nr. 397/2003 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole úi încadrării localităĠilor pe regiuni viticole, podgorii úi centre viticole O. nr.35/20-02-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru abrogarea pct. 4.3 din Normele de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaĠiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campaniile 2008/2009-2013/2014, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltării rurale nr. 247/2008 O. nr.36/888/22-02,23-02-2012 (M.A.D.R., M.M.P.) ORDIN al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si padurilor privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si padurilor nr.

30/147/2010 pentru aprobarea bunelor conditii agicole si de mediu in Romania O. nr.37/22-02-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind aprobarea formularului-tip de cerere unică de plată pe suprafaĠă pentru anul 2012 O. nr.36/888/22-02,23-02-2012 (M.A.D.R., M.M.P.) ORDIN al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si padurilor privind modificarea si completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al ministrului mediului si padurilor nr.

30/147/2010 pentru aprobarea bunelor conditii agicole si de mediu in Romania

Campania de strângere de fonduri. „2% pentru INAC” C.I.F. 23582986 Cont Bancar RO02RZBR0000060010294094 INSTITUTUL NAğIONAL DE ASISTENğĂ PENTRU CETĂğENI este o asociaĠie fără scop lucrativ, úi are următoarele scopuri: - tutelarea úi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole úi a diferitelor forme de asociere úi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; - afirmarea dreptului la libera iniĠiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaúterea úi întărirea dreptului la muncă, la siguranĠă socială, la sănătate úi la pensie; - dezvoltarea úi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale úi culturale;

De ce e bine să faceĠi asta?

- Nu vă costă nimic!

- ContribuiĠi la eficientizarea cheltuirii banului public - deci al dvs.!

- PuteĠi ajuta la rezolvarea unei probleme din comunitatea dvs. direcĠionând 2% către o organizaĠie care lucrează în acel domeniu.

- Vă puteĠi asigura că acei bani rămân în comunitatea dvs. direcĠionându-i către o organizaĠie locală.

- PuteĠi ajuta oameni în nevoie direcĠionând 2% către o organizaĠie care lucrează pentru ei!

Cererile pot fi depuse personal sau pot fi trimise prin poútă recomandat la AdministraĠia Fiscală din localitatea dumneavoastră. telefon: 0724.38.98.37, mail: inaccdr@yahoo.com http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com Persoană de contact: Secretar Manole Silviu

16

ğăranul Român – Martie 2012

LegislaĠie europeană Doar noi vă putem ajuta!

Parteneriatul european pentru inovare privind agricultura Comisia Europeană a propus măsuri decisive pentru a găsi soluĠii la trei provocări principale cu care se confruntă societatea noastră în domenii cruciale pentru creúterea economică úi crearea de locuri de muncă: aprovizionarea cu materii prime, agricultura sustenabilă úi îmbătrânirea activă úi în condiĠii bune de sănătate. În toate cele trei domenii este nevoie de un efort de inovare mai concertat între sectorul public úi cel privat cu scopul de a îmbunătăĠi calitatea vieĠii úi a plasa Europa pe poziĠia de lider mondial. Securitatea alimentară este una dintre principalele probleme ale lumii în anii care vor veni, având în vedere că FAO preconizează o creútere cu 70% până în 2050 a cererii de produse alimentare la nivel de glob, însoĠită de o creútere accentuată a cererii de hrană pentru animale, fibre, biomasă úi biomateriale. Această problemă este însă însoĠită de o încetinire a creúterii productivităĠii, în mare parte din cauza unei reduceri a investiĠiilor în cercetarea agricolă, úi de o presiune mai mare asupra mediului úi a resurselor noastre naturale. De exemplu, 45% din solurile europene se confruntă cu probleme de calitate. Circa 40% din terenurile agricole sunt vulnerabile la poluarea cu nitraĠi, iar în ultimii 20 de ani, numărul păsărilor de câmp a scăzut cu 20-25%.

Pe scurt, principala problemă a agriculturii în viitor nu este doar să producă mai mult, ci úi să facă acest lucru într-un mod mai sustenabil. Aceste probleme nu vor fi soluĠionate fără a da un imbold puternic cercetării úi inovării úi mai ales prin punerea în legătură a cercetătorilor, a agricultorilor úi a altor părĠi implicate; astfel, putem accelera ritmul transferului de tehnologie de la útiinĠă la practica agricolă, iar útiinĠa poate obĠine din partea sectorului agricol un feedback mai sistematic cu privire la necesităĠile practice. Parteneriatul european pentru inovare intitulat „Productivitatea úi sustenabilitatea agriculturii” urmăreúte să ofere o interfaĠă de lucru între agricultură, bioeconomie, útiinĠă úi alte discipline la nivel naĠional, regional úi la nivelul UE. Acest parteneriat va servi, de asemenea, drept catalizator pentru a creúte eficacitatea acĠiunilor aferente inovării sprijinite prin politica de dezvoltare rurală, precum úi a cercetării úi inovării în Uniune. S-au identificat două obiective principale pentru acest parteneriat european pentru inovare, úi anume promovarea productivităĠii úi a eficienĠei sectorului agricol (inversarea recentei tendinĠe de diminuare a câútigurilor de productivitate până în 2020) úi sustenabilitatea agriculturii (garantarea funcĠionalităĠii solurilor la un nivel satisfăcător până în 2020).

Dacian Cioloú, comisarul european pentru agricultură úi dezvoltare rurală a declarat: „În viitor, principala provocare pentru agricultură este nu numai cum să producem mai mult, ci úi cum să producem mai bine. În acest scop, va fi esenĠial să existe o cercetare úi o inovare orientată spre cerere úi o mai bună diseminare a bunelor practice.”

SURSA: Comisia Europeană 17

ğăranul Român - Martie 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta!

Porumbul – cultivare ecologică 1. ImportanĠă, biologie, ecologie 1.1. ImportanĠă Din 100 kg boabe se pot obĠine: 77 kg făină, 63 kg amidon, 44 l alcool, 71 kg de glucoză, 1-3 l ulei, 3,5 kg turte Întreaga plantă se poate utiliza ca furaj sau în industria celulozei, la fabricarea panourilor aglomerate, pt. obĠinerea unor combustibili (metanol, etanol), sau se însilozează în faza de lapte-ceară a boabelor.

1.2. CompoziĠia chimică a bobului Ź Glucidele - cca. 71 % din masa bobului (din care amidon 61%) Ź Proteinele - cca. 10 % Ź Lipidele - cca. 4 % (în proporĠie mai mare în embrion) Ź SubstanĠele minerale - cca. 1,5 % Ź Vitamine din complexul B (B1, B2), A, E úi vitamina PP 1.3. Răspândire Pe plan mondial, în 2006, suprafaĠa cultivată cu porumb a fost de 144 mil. ha. Cele mai întinse suprafeĠe cu porumb sunt în SUA, China, Brazilia, India, Mexic etc.

ProducĠia medie mondială este de 2–6 t/ha. În România, în 2005, se cultivă porumb pe cca. 2,6 mil. ha, cu o producĠie medie de cca. 3,9 t/ha.

1.4. Sistematică. Hibrizi Sistematică Porumbul (Zea mays) aparĠine: familiei Poaceae (Gramineae), tribul Maydeae, genului Zea. VarietăĠile de porumb se deosebesc după culoarea boabelor úi culoarea paleelor.

ConvarietăĠi úi varietăĠi de porumb ConvarietăĠi de Zea mays Indurata Dentiformis Aorista Rugosa Amylacea Amyleosaccharata Ceratina Tunicata 1.4. Sistematică. Originea porumbului Există 2 centre de formare a porumbului în America: - la nord de ecuator (unde predomină formele centrului secundar Mexic-Guatemala) úi - la sud de ecuator (predomină formele centrului primar Peru-Bolivia). În Europa, porumbul a fost adus la prima expediĠie a lui Cristofor Columb, fiind cultivat prima data în Spania úi Italia. În România, porumbul se cultivă din secolul al 17-lea.

18

ğăranul Român - Martie 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta!

1.4. Sistematică. Hibrizi cultivaĠi După modul de obĠinere, hibrizii pot fi: - simplii (H.S.) între 2 linii consangvinizate; - dublii (H.D.) între 2 hibrizi simplii; - triliniari (H.T.) între un hibrid simplu úi o linie consangvinizată.

Hibrizii cultivaĠi în România, necesită între 110-155 zile, între răsărire – maturarea boabelor.

Clasificarea hibrizilor în funcĠie de perioada de vegetaĠie, cuprinde 9 grupe FAO, din care prezentăm 5.

Fiecare cultivator este bine să folosească 3-4 hibrizi diferiĠi ca perioadă de vegetaĠie, care ajung la maturitate în zonă.

Lista hibrizilor de porumb creaĠi la SCDA Turda (2008) Hibrizi timpurii (800 - 1200°C): grupa FAO - 100-200: Turda 145 (HS), Turda 165 (HT), Turda 167 (HT), Turda SU 181(HS); - 200-300: Turda 200(HD), Turda 201(HD), Turda Mold 188(HT), Turda Super(HT), Turda SU 182(HS); Hibrizi mijlocii (1200-1400°C): grupa FAO - 300-400: Turda Favorit(HS), Turda SU 210(HS), Turda Star (HT) 1.5. ParticularităĠi biologice Rădăcina. Porumbul are o rădăcină embrionară úi 3-7 rădăcini seminale care pornesc din mezocotilul embrionului.

Din fiecare nod subteran al tulpinii se formează 8-20 de rădăcini adventive permanente.

Din nodurile supraterestre, se pot forma rădăcini adventive cu dublu rol: de ancorare úi absorbĠie.

Sistemului radicular la porumb poate ajunge până la o adâncime de 2,5 m, iar lateral, de 60– 75 cm.

Rădăcini la porumbĺ Tulpina este formată din 7-21 internoduri pline cu măduvă frecvent de 1,5-2 m, crescând odată cu perioada de vegetaĠie. Din nodurile bazale se formează lăstari denumiĠi copili. Frunzele au limbul lung de 50-80 cm, lat de 4-12 cm. Hibrizii cu poziĠia aproape erectă a frunzelor pe tulpină suportă densităĠi mari, înmagazinează mai bine energia solară úi asigură producĠii superioare faĠă de hibrizii 19

ğăranul Român - Martie 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta!

cu frunze orizontale. Celulele buliforme, situate partea superioară a limbului, determină răsucirea limbului spre interior în condiĠii de secetă, mărind rezistenĠa la secetă.

Rădăcini aeriene adventive

Plante de porumb

Tulpină úi frunză Porumbul este o plantă unisexuat-monoică: - florile mascule sunt grupate într-o inflorescenĠă terminală de tip panicul care apare înaintea inflorescenĠei femele (protandrie), - florile femele în inflorescenĠe de tip spadix, situate la subsuoara frunzelor.

Polenizarea este alogamă, anemofilă, grăunciorii de polen putând fi purtaĠi de vânt până la 1 km distanĠă.

Fructul este o cariopsă, având MMB între 501.100 g (frecvent 200-400 g), iar MH este de 72-88 kg.

InflorescenĠa masculă

InflorescenĠa femelă

ùtiulete úi boabe de porumb

20

ğăranul Român - Martie 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta!

SecĠiune longitudinală prin bobul de porumb 1.6. CerinĠele faĠă de climă úi sol CerinĠele faĠă de temperatură - germinează la 8-10 °C - îngheĠurile târzii după răsărire de –4° C ce se menĠine 2-4 ore distruge plantele.

- până la apariĠia paniculului, temperatura medie lunară trebuie să fie de minimum 16-18°C - în fazele înflorire-fecundare, porumbul necesită o temperatură medie de 22-23°C - în perioada de formare úi de coacere a bobului, temperatura minimă este de 17-18°C - sub 10°C (pragul biologic termic al porumbului) are loc îngălbenirea plantelor úi încetarea creúterii CerinĠele faĠă de umiditate - consumului specific redus (233-445) - perioada critică - apariĠiei paniculelor maturitatea în lapte, când consumul de apă se ridică la 70-75 % din total - în perioada umplerii boabelor seceta provoacă úiútăvirea CerinĠele faĠă de lumină - porumbul, fiind plantă de zi scurtă, CerinĠele faĠă de sol - pretinde soluri lutoase úi lutonisipoase, - bogate în humus - pH = 6,5 - 7,5 - cele mai bune condiĠii de vegetaĠie sunt oferite de solurile: aluvionare, cernoziomuri úi brunroúcate de pădure.

Zone de cultură a porumbului în Româniaĺ 1.7. Zone ecologice În funcĠie de potenĠialul termic s-au stabilit în Ġara noastră 3 zone: Zona I cuprinde arealul în care suma temperaturilor biologic active este de 1.400–1.600 °C. (hibrizi: târzii 75%, mijlocii 20% úi timpurii 5%) Zona a II-a de cultură cuprinde suprafeĠele cu resurse termice cuprinse între 1.200–1.400 °C. (hibrizi: mijlocii 50%, timpurii 36%, târzii 14%) Zona a III-a de favorabilitate are în vedere suprafeĠele cu suma temperaturilor biologic active de 800-1.200 °C. (hibrizi: timpurii 74% úi mijlocii 26%) 2. Tehnologia de cultivare a porumbului 2.1. RotaĠia FaĠă de planta premergătoare, porumbul este mai puĠin pretenĠios. Cele mai ridicate producĠii se obĠin după leguminoase, urmate de cereale păioase de toamnă, inul, cânepa, cartoful, sfecla úi floarea-soarelui. RotaĠia grâu21

ğăranul Român - Martie 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta!

porumb este obligatorie, din cauza ponderii de cca. 60 % a celor 2 culturi. Nu este indicată cultivarea porumbului mai mult de 2-3 ani pe acelaúi teren 2.2. Fertilizarea Consumul specific pentru 1000 kg boabe: 18–28 kg N, 8-14 kg P2O5 úi 23–36 kg K2O. Azotul se administrează în doze de 90-180 kg/ha.

Fosforul între 40-120 kg/ha.

Potasiul în doză de 40-120 kg K2O /ha.

Gunoiul de grajd aplicat în doză de 20-40 t/ha o dată la 4-5 ani .

2.3. Lucrările solului Arătura de bază - la 25-30 cm, cu plugul în agregat cu grapa stelată. Patul germinativ este corespunzător atunci când solul, pe adâncimea de 3-6 cm este mărunĠit úi zvântat. Semănat fals. Pregătirea patului germinativ în preziua semănatului. Înainte de semănat se administrează produsul EMA (conĠine microorganisme) care trebuie încorporat imediat. Utilizarea combinatorului este recomandabilă úi după lucrarea cu grapa cu discuri.

2.4. SămânĠa úi semănatul Pentru întreaga suprafaĠă cultivată cu porumb la noi în Ġară se foloseúte numai sămânĠă hibridă (HD, HS, HT) în F1 Se foloseúte sămânĠă care aparĠine hibridului zonat, cu: - puritatea min. 98 %, - facultatea germinativă min. 90 % - MMB specific hibridului.

Tratament la sămânĠă cu Biomit plussz (1litru produs în 20 litri apă) este utilizat la tratamentul seminĠei úi ca îngrăúământ foliar.

Porumbul se seamănă atunci când, temperatura în sol la 10 cm este de 810 °C úi vremea este în curs de încălzire.

Calendaristic între: 1-20 aprilie în zona de câmpie, 15-30 aprilie în celelalte zone.

Densitatea reprezintă un factor important în realizarea unor recolte mari. Se are în vedere caracteristicile hibridului: înălĠimea plantelor, numărul úi lungimea frunzelor, rezistenĠa la frângere úi cădere.

InfluenĠa densităĠii plantelor asupra mărimii útiuleĠilor de porumb úi a producĠiei de boabe la hectar.

22

ğăranul Român - Martie 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta!

Porumbul se însămânĠează cu semănători de precizie tip SPC. Cantitatea de sămânĠă la hectar este între 15-25 kg.

DistanĠa între rânduri este de 70 cm.

Adâncimea de semănat este între 5-8 cm.

Lan de porumb la maturitateĺ 2.5. Lucrările de îngrijire Combaterea buruienilor se poate realiza pe cale mecanică úi manuală : - lucrarea cu sapa rotativă, când porumbul are 3-5 frunze; - prima praúilă mecanică între rânduri după 10 zile de la răsărire, la adâncimea de 8-12 cm (viteza 4 km/h); - praúila a doua se execută după 10-14 zile, la adâncimea de 7-8 cm (8-10 km/h); - praúila a treia după 15-20 de zile de la a doua, la adâncimea de 5-6 cm (viteza 10-12 km/h).

Praúilele mecanice trebuie să fie urmate de praúile manuale.

Porumbul este mai puĠin atacat de boli, cea mai importantă fiind fuzarioza (Fusarium sp.).

Combaterea ei se face preventiv prin - însămânĠarea în cadrul epocii optime, - întreruperea rotaĠiei grâu-porumb úi a culturii repetate de porumb, - evitarea fertilizării unilaterale úi excesive cu azot úi a desimilor prea mari, - cultivarea de hibrizi rezistenĠi etc.

Dintre dăunători, pagube mai mari provoacă răĠiúoara (Tanymecus dilaticolis) úi viermii sârmă (Agriotes sp.). Pentru prevenirea atacului se recomandă: - metodelor preventive (distrugerea samulastrei, rotaĠia culturilor, cultivarea de soiuri rezistente) - metodelor curative (tratament la samanĠă, capcane cu feromoni, sau insecticide pe bază de piretru în timpul vegetaĠiei culturii) Irigarea. Sunt necesare 2-4 udări la intervale de 1214 zile, cu o normă de udare de 700-800 m3/ha pe solurile cu o bună permeabilitate din sudul Ġării úi 500 m3/ha pe cele mai puĠin permeabile sau în zona de silvostepă.

2.6. Recoltarea Recoltarea mecanizată a porumbului sub forma de útiuleĠi. Dintre combinele fabricate în Ġară menĠionăm: combina autopropulsată C6P úi combina tractată C3P. Recoltarea mecanizată sub formă de boabe. Se începe când umiditatea acestora scade sub 25 % cu combina C-12 echipată cu culegătorul de útiuleĠi. Boabele recoltate trebuie aduse la umiditatea de păstrare (14 %).

ProducĠia medie în România de cca. 3 t/ha.

Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina úi Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai 23

ğăranul Român - Martie 2012

Bucătărie românească Doar noi vă putem ajuta!

Chec rapid, pufos úi aromat cu cacao úi crustă crocantă de nuci Un chec minunat pentru aĠi împlini moftul de dulce, se face repede, e foarte simplu de făcut, aromat, pufos úi gustos!

Ingrediente: 100 gr. faină 4 ouă mari 4 linguri rase cacao 120 gr. zahăr 1 plic de zahăr vanilat 1 praf de copt o mână de stafide o lingură seminĠe de mac, o mână de migdale úi o mana de alune de pădure prăjite úi zdrobite 1 lingură gem de căpúuni 1 fiolă de esenĠă de migdale Mod de preparare: UngeĠi o tava pentru chec cu unt moale úi o înfăinaĠi.

Mixati ouăle cu zahărul úi zaharul vanilat ~8,10 minute până se albesc ca o cremă, spre sfârúit adăugaĠi úi esenĠa de migdale.

AdăugaĠi stafidele, apoi făina cernută cu praful de copt în trei ture, de fiecare dată, încorporând-o cu miúcări încete, dar sigure cu o spatulă de silicon. ÎmpărĠiĠi compoziĠia în două părĠi egale úi în una din ele adăugaĠi cacao cernută, o încorporaĠi úi pe ea cu spatula, după care împreunaĠi cele două compoziĠii úi cu gemul de căpúuni, amestecând de jos în sus până obĠineĠi o compoziĠie marmorată, nu insistaĠi prea mult :).

TurnaĠi în tavă compoziĠia, presăraĠi checul cu mac úi cu nuci.

DaĠi checul la cuptor pe raftul din mijloc la 180 de grade C ( cuptor preîncălzit ) pentru 35 de minute.

Poftă mare !

http://anastassiacafe.blogspot.com Anastasia Gherjavschi 24

ğăranul Român - Martie 2012

Obiceiuri úi tradiĠii Doar noi vă putem ajuta!

Datini la gorjeni Într-o lume a globalizării, datinile úi tradiĠiile strămoúeúti sunt cele care ne diferenĠiază ca entitate etnofolclorică. Fiecare zi, fiecare lună a anului îúi are caracteristicile ei străvechi după care se ghidează úi azi Ġăranii din zona subcarpatică a Jiului.

Martie a treia luna a anului la romani, era totuúi considerată prima în calendarul roman.

BABA DOCHIA. MărĠiúorul (1 martie) Luna Martie debutează cu zilele Babei. În unele locuri se Ġin doar trei zile: prima reprezintă primăvara, a doua fiind vara iar a treia toamna, respective semănatul, lucrul úi culesul. Corespunzător fiecărei zile-anotimp îi este caracteristică starea meteorologică a vremii.

Dar exista úi locuri în care sărbătoarea Ġine nouă (9) zile, fiind denumită în popor Dochia cu noua cojoace, de la întâi la nouă martie. Orice persoană îúi alege dinainte câte o babă. Dacă ziua în care úi-a ales baba este frumoasă, aúa va fi úi în viaĠa lui, dar dacă baba aleasa este cu vremea urâtă, rea, friguroasă sau ninge, atunci omul era trist. După babe urmează zăpada mieilor úi a berzelor.

Tot în prima zi din martie este úi datina purtării mărĠiúorului. Din vechime în zona Jelesului, mărĠiúorul úi-l confecĠionau fetele în săptămâna brânzei din fire albe úi roúii. Acest mărĠiúor artizanal este purtat până când înfloresc piersicii, când fetele îl puneau pe o crenguĠă înflorită, crezându-se că astfel cel care l-a purtat va fi mereu frumos úi iubit ca o floare. Acelaúi obicei, cam cu aceleaúi valenĠe se întâlneúte úi în zona Săuleúti sau Roúia de Jiu. Cândva purtau mărĠiúor copiii úi tinerii, dar astăzi se poartă doar de reprezentantele sexului frumos. Punerea mărĠiúorului pe 1 martie se crede ca aduce noroc úi fereúte de boală, de deochi sau de farmece pe cel care-l poartă.

MUCENICII (9 martie) Data de 9 martie reprezintă sfârúitul babelor úi începutul zilelor moúilor, dar úi începutul anului agrar.

La Mucenici cine se scoală de dimineaĠă, de regulă femeile, pun o cârpă la tămâiat (de regula albă) úi afumă pe toĠi ai casei, vitele úi chiar úi curtea úi împrejmuirile casei pentru ai feri pe toĠi de lighioanele târâtoare ale pământului. La ùipot sau Logreúti se retează fagurii de miere úi se ung mucenicii, făcuĠi din niúte pogăcele, care ulterior se dau de pomană împreună cu cele 44 de pahare de vin sau Ġuică fiartă. În satele de pe Valea Jaleúului, se mai dădea de pomana unei rude, pe lângă mucenici, úi o strachină de boabe (de regula fasole), pentru a fi feriĠi de buba neagră. În multe sate din Gorj se face de mucenici úi o turtă mare ori o azimă, în care se frământă úi bănuĠii. Aceasta se împarte la membrii casei úi se crede că cel care primeúte bănuĠii cei mai mulĠi este cel mai norocos în noul an. Tot de mucenici se mai fac úi focuri în livezi. Focurile semnifică arderea spiritului iernii, renaúterea naturii, au rol purificator în planul credinĠei, dar sunt profilactic fertilizatoare în grădini, livezi úi vii, prin înlăturarea insectelor úi a úerpilor sau prin diminuarea pagubelor produse de îngheĠurile primăverii. La SănăteĠi oamenii credeau că doar focurile aprinse de mucenici puteau ajuta pământul să se încălzească mai uúor úi să fie un an agrar nou mai bun. La RăchiĠii se credea că numai după căldura focurilor de mucenici se putea începe semănatul.

La Campofeni copii băteau pământul cu beĠele úi strigau: 25

ğăranul Român - Martie 2012

Obiceiuri úi tradiĠii Doar noi vă putem ajuta!

,,Intră frig úi ieúi căldură, Să se facă vreme bună, Pe la noi prin bătătură” Tot în această zi mai sunt úi alte practici: la Godineúti se bagă zăpadă în casă ca să nu ai purici peste an; apa oprită din zăpada de la mucenici gospodinele o foloseau la curăĠenia de Paúti. Prin unele părĠi se spune că aúa cum este vremea în ziua de mucenici, aúa va fi încă 40 de zile de atunci încolo.

ALEXIE, omul lui Dumnezeu (17 martie) Sărbătoarea corespunde cu începutul anului piscicol, sfântul Alexie fiind socotit protectorul pescarilor dar úi al vieĠuitoarelor care iernează sub pământ. Calendaristic sărbătoarea este apropiată de echinocĠiu de primăvară. În aceasta zi, în unele sate gorjene se aprind focuri ca úi la mucenici, având cam aceeaúi simbolistică - apărarea de úerpi úi alungarea insectelor din grădini úi livezi. Unii pescari din satele de pe Jiu postesc în această zi pentru a avea noroc.

BLAGOVEùTENIILE (Bunavestire, 25 martie) Sărbătoarea Blagoveúteniilor este cunoscută, în popor, ca ziua cucului, căci din aceasta zi cucul începe să cânte. Se obiúnuia să se aprindă focuri prin livezi úi prin grădini, să ,,fugă duhurile rele”. Întotdeauna această zi cade în Postul Paútelui úi este dezlegare la peúte. Se spune că cei care mâncă peúte în această zi sunt uúori úi sprinteni ca peútele. La Negomir se obiúnuieúte ca peútele ce rămâne de la masa de Blagoveútenii să se îngroape, pentru a se evita dedulcirea. La Blagoveútenie se scot vitele la păscut, iar ciobanii urmăresc cum se comportă animalele úi pot prevedea cum va fi anul agricol viitor. Daca oaia bolboroseúte în iarbă, atunci se anunĠă o vară mănoasă, iar dacă se ridică ceaĠa în această zi, atunci va fi o primăvară timpurie. Se mai spune că aúa cum este vremea în această zi, aúa va fi úi în prima zi de Paúte. În România anului 2012, când traiul zilnic ,,la bloc” este tot mai dificil, dai orice pe posibilitatea să poĠi spune ca ,,mă duc la Ġară”. Dar câĠi dintre orăúenii get-beget útiu credinĠele Ġăranului român de odinioară, câĠi útiu cum să se comporte astfel încât să nu trezească furia naturii sau a vieĠuitoarelor sălbatice? Dacă întrebi în oraú de ceea ce am transmis mai sus ca datini vechi, vor râde de tine sau te vor crede puĠin sărit de pe fix.

Dar într-un sat gorjenesc încă se mai practica aúa ceva, pot spune sincer căci eu însămi locuiesc la sat úi încerc să urmez úi învăĠăturile bătrânilor.

O vorba veche româneasca spune ,,cine nu are bătrâni să-úi cumpere”. Poate este timpul să ne întoarcem către bătrânii satului, să-i întrebăm cum este mai bine să procedăm în muncile agricole úi atunci poate primăvara nu va veni prea friguroasă, poate vor cădea ploi când ogorul o va cere pentru o recoltă mănoasă, poate vom cosi nutreĠul pentru animale úi vom putea strânge recolta câmpului la timpul optim. Nu ne împiedică nimic úi nimeni să evoluăm, să ne tehnologizăm munca în gospodărie, poate chiar bătrânii vor fi primii care se vor bucura că îi ajutam să-úi facă treburile mai bine.

InformaĠii culese din ,,Obiceiuri úi datini din Gorj”, autor Al. Doru ùerban.

Pagină realizată de Carmen Curelea 26

ğăranul Român - Martie 2012

Obiceiuri úi tradiĠii Doar noi vă putem ajuta!

“Cei ce trăim în zilele acestea pe Pământ, ca de altfel úi cei din vechime, suntem mereu doritori de înĠelepciunea pe care o revarsă asupra noastră cu dărnicie însuúi Izvorul vieĠii. [...] Fie ca înĠelesurile cuprinse aici să aducă un început de limpezime, fie el úi firav, căutărilor noastre.”

AFORISME Clipa să-Ġi fie dragă în tot ceasul, dacă vrei să te înfrăĠeúti cu infinitul.

Când dai de necaz, adu-Ġi aminte că el e trecător, iar tu eúti veúnic.

Satisfă-Ġi orgoliul de a poseda averi pe pământ, dacă vrei să-Ġi fie frig în Cer. Nu răstălmăci vorbele altora, ca să nu-Ġi sape groapa nici vorbele lor despre tine.

Priveúte înlăuntrul tău úi, dacă-Ġi place ce vezi acolo, mai întreabă-i úi pe alĠii ce cred despre tine.

Caută-Ġi prieteni printre cei ce se ocupă de interesele lor la fel ca de cele ale altora.

Izbândeúti mai bine în viaĠă dacă te descotoroseúti de iluzii úi cauĠi adevărul până la capăt.

Dacă ai reuúit în viaĠă, nu te uita de sus la alĠii. Adu-Ġi aminte că eúti doar mânuitor al darurilor primite de la Cel Ce te-a Creat. ÎnĠelepĠeúte-te privind la alĠii, dar nu căuta cu tot dinadinsul să fii úi tu privit.

Apropie-te de adevăr, dar îmbracă-te în haina credinĠei, că altfel, el te arde.

Din volumul de aforisme PORğILE VIEğII, autor Rodica IoniĠă

Când se-nalĠă-n zbor un flutur Când se-nalĠă-n zbor un flutur ce aúteaptă alinare de la razele de Soare, vezi úi tu că la-nălĠime e mai bine úi atunci, te-nveseleúti când ajungi la împăcare cu cei care te-au chemat la o ceartă oarecare.

Fii úi tu demn de urmat!

Când crezi că vine primăvara Când crezi că vine primăvara úi-aútepĠi să vezi doar bobocei pe ramurile ce se-agaĠă de cer, gândeúte-te că ai o úansă de-a fi úi tu ca ei, un ram spre cer.

Din volumul de poezii POEZII CU TÂLC PENTRU COPII, autor Rodica IoniĠă

ZICĂTORI Primăvara nu vine cu colaci în coadă.

Cu o floare nu se face primăvară.

Adevărul e frumos ca primăvara. ğăranul paúte vaca úi popa o mulge.

Omul sărac atunci face paútele, când îmbracă o cămaúă nouă.

Cine lucrează úi tace, mai multă treabă face.

Să vii pe la noi când a fi Paútele joi.

Lucrul bine început e pe jumătate făcut.

Pomul se cunoaúte după roade, omul după fapte.

Munca lungeúte viaĠa, lenea o scurtează.

Nimic nu obĠii fără să te osteneúti.

Decât un an cioară, mai bine úoim o vară.

Târgul se face cu bani úi nunta cu lăutari.

Cine vara a lucrat, are totul de iernat.

Cine a aflat în lume prieten adevărat, el o comoară bogată în viaĠa sa a câútigat.

27

ğăranul Român - Martie 2012

Obiceiuri úi tradiĠii Doar noi vă putem ajuta!

ùtiu că mă-nsor la vară, dar mie-mi trebuie diseară.

Cine se teme de moarte, úi-a pierdut viaĠa.

S-a jurat pe vin să nu mai bea rachiu.

Să bei vinul, dar să nu te bea.

Nu e vin fără drojdie.

Omului mare îi sună clopotul úi la viaĠă úi la moarte.

S-a dus lupul să îngrădească stâna úi vulpea să îngrijească găinăria.

Toată fiara-úi are lupul ei.

Dă, Doamne, tot sărbători úi numai o zi de lucru úi atunci să fie nuntă!

Vremuri moderne?

Mircea Eliade, “Romanul adolescentului miop”..... “Învingându-úi slăbiciunile úi crescându-úi bogăĠiile interioare, Eliade se construieúte ca personalitate”.... ....Ascult televizorul ce se aude din sufragerie. Zgomot agitat de stadion. Cineva schimbă canalul. Se smiorcăie o tipă, în “latino”. A, e o telenovelă! Iar schimbă. De data asta e o emisiune de mare audienĠă, cu spectatori, fete dezbrăcate, manele úi glume stupide la care se râde mult. Urmează un talk-show plicticos, ale cărei dezbateri nu rezolvă niciodată problema dezbătută.

Cineva mi-a spus, mai demult, că nici desenele animate destinate copiilor foarte mici n-au scăpat de vulgarităĠi...

Aú întreba la o bibliotecă dacă s-au făcut cumva statistici, câĠi tineri, mai ales, mai intră în bibliotecă úi caută cărĠi care să-i ajute “să-úi construiască personalitatea”.

Ce facem cu tinerii aceútia care iau ca model “personajele” studiate atât de amănunĠit la TV? Cum să-i contrazicem când ne aruncă în faĠă: “Asta-i viaĠa adevărată, omule! Aúa se trăieúte! Uită-te în jur úi spune-mi dacă vezi altceva!”. ùi nu văd altceva.

Dar sigur că ce se vede e doar un afiú care ascunde esenĠa vieĠii. De ce nu rupem afiúul ăsta puternic colorat, care zboară minĠile puútimii?

Pagini realizate de Valentina Sen 28

ğăranul Român - Martie 2012

Gluma lunii Doar noi vă putem ajuta!

Guvernarea de ùoc-aĠi Noul ministru al agriculturii a descoperit ce-a fost mai întâi: Găina!

Găina dragi prieteni „este un organism viu care face ouă” a declarat Fuia mândru de descoperirea sa Noroc de noul ministru al agriculturii că altfel am fi murit total neútiutori ce este găina úi ce face ea. Păcat că nu a spus úi de ce face găina ouă úi dacă mumă-sa (adică dragi prieteni... cloúca… úi nu vorbesc aici de Cloúca, revoluĠionarul) útie că găina face ouă :) ùi parcă am mai avut noi un ministru, unul al transporturilor, care ne-a învăĠat că iarna nu-i ca vara. ùi pentru asta a ajuns Preúedinte al Ġării.. În concluzie, votaĠi-l pe ministrul FUIA preúedintele României, român deútept care ne scoate din necunoaútere :)) Avem nevoie de un Minister al Agriculturii úi de un Ministru multi-diplomat ca să ne înveĠe úi pe noi Ġăranii ce este găina; nu de alta dar... altfel am muri proúti. " Fiindcă vaca ne dă nouă... lapte, brânză, carne, ouă."

Nu râdeĠi copii: ăútia conduc destinele României !!! Cu cât eúti mai prost cu atât eúti mai eligibil pentru funcĠia de MINISTRU !!! ùi dacă perseverezi poĠi ajunge úi preúedintele Ġării.

29