Issuu on Google+

Revistă a sindicatului agricultorilor Sediul sindicatului: sat Priponeşti de Jos, nr.3 comuna: Priponeşti, judeŃul: GalaŃi cod: 807254 telefon: 0724.38.98.37 mail: sindicatulcdr@yahoo.ro


łăranul Român - Ianuarie 2012 Doar noi vă putem ajuta!

CUPRINS: Între timpuri, între anotimpuri … … pag. 3 Şi totuşi ce va fi? … … pag. 4 Casele de cultura, ce au fost şi ce au ajuns … … pag. 4 Recomandăm Consiliere filosofică pentru actori politici … … pag. 5 DiscuŃii la început de an ... … pag. 6-8 Sindicatul pe înŃelesul tuturor! ... … pag. 9-12 Cum puteŃi deveni membru al sindicatului ... ... pag. 13-14 O scânteie de speranŃă pentru agro-turismul nostru ... ... pag. 15 LegislaŃie românească … … pag. 16 Calendarul PNDR 2012 … … pag. 17 Clarificări privind calculul UnităŃii de Dimensiune Economica (UDE) … … pag. 17-18 Principiile şi regulile de fertilizare în agricultura biologică (organică) (2) … … pag. 19-23 Peşte copt în marinată, nici urmă de os … … pag. 24 În vizită la Muzeul Satului … … pag. 25 Eliberarea iobagilor din Transilvania în 1948 … … pag. 26-27 Apel umanitar … … pag. 28 Biserica părăsită din cimitirul satului Baba-Ana … … pag. 29 Realizatorii revistei: Manole Silviu – Redactor Şef; Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara; OiŃă Simona; Felecan Valerica; Manole Benieamin; Felecan Sorina; Voevod Mihai; Sbârciog Alina; Angelica Monserrat – Mexic; Loredana Terec-Vlad; Anastasia G; Bisoceanu Georgeta; Massimiliano Frattale – Italia; Murariu Nicolae; Nicoleta Lazăr; Valentina Sen; Dacă dumneavoastră consideraŃi că activitatea noastră trebuie să continue, ne puteŃi sprijini făcând o mică donaŃie în contul Institutului NaŃional de AsistenŃă pentru CetăŃeni: Institutul NaŃional de AsistenŃă pentru CetăŃeni, RaiffeisenBANK, AgenŃia Tecuci RO02 RZBR 0000 0600 1029 4094 sau în contul curent în euro: RO48 RZBR 0000 0600 1344 2759, deschis la Raiffeisen Bank, AgenŃia Tecuci, cod SWIFT RZBRROBU . Sprijinul dumneavoastră este confirmarea că ceea ce facem noi, corespunde unei necesităŃi sociale şi sperăm ca împreună să putem schimba ceva în România.

Vino în echipa noastră formată din specialişti în cele mai variate domenii, dedicaŃi satului românesc. Institutul NaŃional de AsistenŃă pentru CetăŃeni caută voluntari pentru realizarea revistei online łăranul Român, pe următoarele domenii: Persoanele interesate sunt rugate să îşi trimită articolele şi un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com Activitatea de jurnalism: 2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista łăranul Roman pe următoarele domenii: 2.1.1 editorial; 2.1.2 interviul lunii; 2.1.3 popularizarea activităŃii SCDR-INAC; a. Politică: 2.1.4 popularizarea agriculturii româneşti. b. Economie: 2.1.5 idei de afaceri; 2.1.6 informaŃii privind sprijinirea agricultorilor în organizarea pe plan local; 2.1.7 legislaŃie românească; 2.1.8 legislaŃie europeană; 2.1.9 fiscalitate (taxe şi impozite); 2.1.10 consultanŃă juridică; 2.1.11 consultanŃă contabilă; 2.1.12 finanŃări europene; c. Agricultură: 2.1.13 ştiri cu caracter agricol; 2.1.14 sfaturi practice în activitatea agricolă pe domenii: cereale, legume, fructe, creşterea animalelor, plante energetice, medicină veterinară, floricultură, medicină naturistă, 2.1.15 agricultură ecologică; 2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii; d. Timp liber: 2.1.17 poveşti din satul românesc; 2.1.18 reŃete româneşti; 2.1.19 obiceiuri şi tradiŃii; 2.1.20 turism; 2.1.21 pagina cititorului

Coperta: Viorel Petrehus łăranul Român (Priponeşti. Online) ISSN 2248 – 2903 ISSN – L = 2248 – 2903 2


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Editorial Doar noi vă putem ajuta!

Intre timpuri, intre anotimpuri Mă numesc Valentina Sen úi m-am născut în anul... mă rog, m-am născut undeva în Dobrogea, dintr-un tată lipovean úi mama vlasceană. Rămaúi amândoi de foarte tineri fără părinĠi úi fără rude apropiate, úi-au unit destinele, apoi m-au luat úi pe mine în braĠe úi au venit la Bucureúti. Apăi ce obiceiuri, ce tradiĠii să aducă cu ei dacă sau rupt de locurile lor prea devreme, înainte de a le deprinde, iar oraúul adoptiv era un adevărat Babilon? Iată ca am pornit oarecum cu stângul în viaĠă, fără a simĠi dulceaĠa apartenenĠei la un anumit loc, o anume tradiĠie, crescând oarecum cosmopolit, adoptând úi adaptând obiceiurile de ici de colo, după bunul plac. ùi nu era uúor, credeĠi-mă! Mă durea tare când auzeam ceva de genul: “La noi în sat se obiúnuia să...” sau “TradiĠia spune că ...”. Atunci simĠeam că nu am rădăcini. Eram tristă. Mă amăgeam uneori cu gândul că-s o persoană liberă, ca m-aú simĠi la fel de bine în orice parte a globului, la Paris ori Tokio, la Cairo sau Mexico City. Dar cum spuneam, doar mă amăgeam. De ce era atât de important să aparĠin unei culturi anume? Poate pentru că existenĠa noastră nu are decât două repere sigure: Naúterea úi Moartea. Între ele – ViaĠa. Ori viaĠa, acel ceva relativ pe care-l experimentăm clipă de clipă, ar trebui úi el ghidat după ceva anume, niúte jaloane care să ne uúureze drumul. Ce poate fi de mai mare ajutor, ce ne poate bătători mai bine calea de la Naútere până la Moarte, folosindu-se de cunoaúterea înaintaúilor noútri, decât TRADIğIA? Dar toate neliniútile mele au început să se voaleze încet-încet, când sufletul meu a început să rezoneze cu acest pământ romanesc. ùi de la o zi la alta, de la un an la altul, am început să mă transform. Pământul acesta sfânt îúi chema fiii úi fiicele! Iar eu eram una dintre ele! Atunci am conútientizat că nu degeaba m-am născut în România, că aici aveam rădăcinile úi că era timpul să-mi descopăr singură tradiĠiile. ùi am pornit pe drumul regăsirii mele, ca fiică a acestui pământ romanesc

3


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Editorial Doar noi vă putem ajuta!

ùi totuúi, ce va fi?

CASELE DE CULTURĂ. Ce au fost úi ce au ajuns?!!

De-a lungul timpului, oamenii úi-au rânduit viaĠa aúa cum au crezut ei de cuviinĠă, bine sau rău, după capacitatea si putinĠa fiecărui popor. De-a lungul istoriei au fost perioade care au Ġinut mai mult sau mai puĠin de dorinĠele oamenilor, aúa cum există úi în ziua de azi. Cred cu tărie că oamenii simpli nu-úi doresc partide politice, sau doctrine care să le conducă viaĠa, úi cu toate astea, ele există, cred că oamenii nu-úi doresc războaie, sau lupte de stradă ce nu duc spre nicăieri, decât la vărsare de sânge, úi cu toate astea, ele există. ùi nedreptatea, ura, invidia, duúmănia, există, deúi oamenii îúi doresc bunătate, speranĠă, dragoste, pentru că, altfel nici o fiinĠă nu s-ar mai fi născut, nu ar fi putut supravieĠui, dacă nu ar fi fost condusă de aceste simĠăminte. ùi cu toate astea noi, oamenii pe parcursul vieĠii avem de înfruntat multe, de la contextul în care ne naútem, până la orânduirile sociale. Spun asta, pentru că e dureros să vezi cum încet, încet se pierd lucruri de o mare însemnătate pentru acest popor, pentru noi, românii. Pe niciun program tv nu mai găseúti muzică populară autentică, doine, balade, scriitori, oameni care ar avea ceva de spus, nici prezentatorii tv nu promovează astfel de lucruri, sunt multe programe comerciale, făcute pentru dumneavoastră, special, dar, mă întreb eu, câĠi dintre cetăĠenii României se regăsesc în astfel de emisiuni, în care circul de joasă speĠă úi prostia sunt promovate? Poate ca sunt foarte puĠini, dar fără să ne dăm seama, ne transformăm încet încet în niúte oameni lipsiĠi de personalitate,într-o masă uúor de manipulat de către ceilalĠi úi, uite aúa, terminăm încet încet cu tot ceea ce credeam că ne defineúte ca popor. Nu, nu suntem un popor luptător, nu ne place să ne ajutăm reciproc, ci să ne distrugem, nu ne place să avem demnitate, ci să ne umilim continuu, asta e concluzia la tot ceea ce văd în jurul meu. ùi totuúi, parcă s-ar mai putea face ceva, nu-i aúa? Carmen Mădălina Zafiu, studentă - USAMV BUCUREùTI .

Este deja cunoscut faptul că în multe comune úi sate, aúazisele cămine culturale au devenit peste noapte discoteci în care tinerii îúi evidenĠiază cum útiu ei mai bine, talentele. Din lipsa banilor, căminele culturale nu au mai putut funcĠiona, aúa că, încet, încet au căpătat alte întrebuinĠări,”mult mai practice, úi în folosul tinerilor”. În fiecare week-end discotecile sunt arhipline, maúinile nu mai au loc de parcare, úi astfel, ocupă o bună parte din carosabil. De obicei, la sate, căminele culturale sunt construite chiar în centrul aúezării, astfel se explică aglomeraĠia creată. Acum rămâne întrebarea, nu cumva ăsta e noul mod de a “cool-turaliza tineretul”de pretutindeni? Păi da, aúa este, ce rost mai are să citeúti, să te preocupe lucrurile ce Ġin până la urmă de personalitatea ta, ca individ, când singura ta preocupare pare să fie cât mai mulĠi decibeli úi cât mai mult „zgomot” pe care vrei să îl produci în jurul propriei persoane, fără să te întrebi dacă lucrul ăsta are până la urmă o finalitate pozitivă… Nu mi se pare corect úi echitabil pentru generaĠiile viitoare această distrugere permanentă a tot ceea ce cu ajutorul nostru, al oamenilor, putea căpăta substanĠă. Nu este just să distrugi ceva fără a mai putea pune altceva la loc, măcar la aceeaúi valoare. Poate că viaĠa are principiile ei, dar sunt convinsă că la un moment dat, tot ceea ce reprezintă Valoare, va vorbi de la sine, sau cum se spune, va ieúi la lumină, din păcate, atunci va fi mult prea mult întuneric în jur.... În temeiul art. 115 alin. (4) din ConstituĠia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanĠă de urgenĠă. CAP. 1 DispoziĠii generale ART. 1 Prezenta ordonanĠă de urgenĠă reglementează regimul juridic al înfiinĠării, organizării úi desfăúurării activităĠii aúezămintelor culturale. ART. 2 (1) În sensul prezentei ordonanĠe de urgenĠă, aúezămintele culturale sunt persoane juridice de drept public sau privat, indiferent de forma de organizare úi finanĠare, care desfăúoară activităĠi în domeniul cultural, de informare úi de educaĠie permanentă, reprezentând servicii culturale de utilitate publică, cu rol în asigurarea coeziunii sociale úi a accesului la informaĠie. AùA SĂ FIE OARE ? Carmen Mădălina Zafiu, studentă - USAMV BUCUREùT 4


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Politică Doar noi vă putem ajuta!

Recomandăm Consiliere filosofică pentru actori politici Consilierea filosofică presupune o nouă modalitate de abordare a problemelor cotidiene prin intermediul filosofiei, dat fiind faptul că natura umană nu se poate raporta doar la domeniul psihologiei sau psihiatriei, ci úi la cea de natură filosofică. Această practică presupune „renaúterea” concepĠiei filosofice, care presupune salvarea sufletului individului úi redarea sensului existenĠei umane. Spre deosebire de psihologie, în consilierea filosofică nu se admite diagnosticul, fapt pentru care axa principală o constituie dialogul, ca măsură a conútientizării experienĠelor cotidiene, descoperind aúadar deficienĠele úi latura emoĠională a ierarhiei Obiectivul principal al Sindicatului personale. Sfera politică actuală se confruntă cu probleme care mai agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din de care mai diverse úi complicate. Cu toate că se încearcă România este o renaútere morală, spirituală rezolvarea acestora pe termen scut úi mediu cea mai bună úi politică a poporului român. PuteĠi veni propunere pentru actorii politici este consilierea filosofică, dat alături de noi, completând cererea de fiind faptul că, pe lângă politică, filosofia ar conduce la un altfel adeziune care poate fi descărcată de aici: de identificare a problemelor de natură interpersonală. Aceste http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexafiind spuse, este necesar să precizăm faptul că nu este necesară o 2-Cerere-de-Adeziune-la-sindicatulcunoaútere aprofundată a acestui domeniu, ci doar a câtorva agricultorilor-Cultivatorii-Directi-dincriterii identificative. Din acest punct de vedere se propune o Romania constatare a conflictelor atât de natură personală cât úi de natură decizională, dat fiind faptul că, de cele mai multe ori acestea presupun un oarecare dezacord interior care, pe viitor ar putea avea repercusiuni asupra societăĠii. Acestea fiind spuse, vis a vis de deciziile actorilor politici este necesar să avem în vedere motivaĠia acestora, exceptând problematica mâinilor murdare din această ecuaĠie. Aúadar, cum putem introduce consilierea filosofică în sfera politicii úi mai ales cum putem face uz de aceasta? Răspunsurile vin de la sine, dat fiind faptul că, pentru început este necesară conútientizarea problemelor Campania de strângere de fonduri. „2% pentru INAC” C.I.F. 23582986 Cont Bancar RO02RZBR0000060010294094 úi conflictului interior care INSTITUTUL NAğIONAL DE ASISTENğĂ PENTRU CETĂğENI este o asociaĠie fără scop lucrativ, úi apare odată cu luarea are următoarele scopuri: anumitor decizii. Acestea - tutelarea úi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole úi a diferitelor forme de asociere úi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; fiind spuse, este indispensabil - afirmarea dreptului la libera iniĠiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaúterea úi întărirea dreptului la să subliniem faptul că, o muncă, la siguranĠă socială, la sănătate úi la pensie; abordare corectă a - dezvoltarea úi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale úi culturale; problemelor de natură politică nu presupune doar o - Nu vă costă nimic! mai bună imagine a unui - ContribuiĠi la eficientizarea cheltuirii banului public - deci al dvs.! partid politic ci úi o mai bună - PuteĠi ajuta la rezolvarea unei probleme din comunitatea dvs. direcĠionând 2% către imagine de sine în cazul în o organizaĠie care lucrează în acel domeniu. De ce e bine Vă puteĠi asigura că acei bani rămân în comunitatea dvs. direcĠionându-i către o care vorbim despre un anumit să faceĠi asta? organizaĠie locală. actor politic. Aúadar, - PuteĠi ajuta oameni în nevoie direcĠionând 2% către o organizaĠie care lucrează elaborarea codurilor pentru ei! deontologice presupune Cererile pot fi depuse personal sau pot fi trimise prin poútă recomandat la AdministraĠia Fiscală din clarificarea chestiunilor localitatea dumneavoastră. telefon: 0724.38.98.37, mail: inaccdr@yahoo.com conflictuale în vederea http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com Persoană de contact: Secretar Manole Silviu înfruntării situaĠiilor dificile. SituaĠiile sociale úi economice cu care se confruntă actorul politic presupun o nouă metodologie de abordare, astfel încât să se delimiteze cu precizie problemele, detectând posibilele contraziceri. Consilierea filosofică nu oferă răspunsuri concrete, dat fiind faptul că se urmăreúte în mod sistematic evoluĠia individului úi conflictele sale interioare condiĠionate de experienĠele sale anterioare. Pentru aceasta, pe lângă consilierii propriu-ziúi inclusiv cei de imagine, sunt necesari în sfera politică úi consilierii filosofici nu doar din perspectiva spirituală ci úi din cea decizională în vederea obĠinerii bunăstării societăĠii în tot ansamblul ei. Loredana Terec - Vlad 5


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Interviul lunii Doar noi vă putem ajuta!

DiscuĠii la început de an... În dialog cu domnul Manole Benieamin, Preúedintele Sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România Reporterul: Cine este adevăratul om, Manole Benieamin? Manole Benieamin: M-am născut în 1956 úi am copilărit în comuna Priponeúti, judeĠul GalaĠi, fiind dintr-o familie de foúti deĠinuĠi politici, luptători anticomuniúti, unchii mei făcând mulĠi ani de închisoare iar tatăl meu a stat ani mulĠi fugar prin munĠi. Am crescut cu spaima de miliĠie úi de securitate, năvălirile în casă, în toiul nopĠii, a oamenilor în uniformă care îl căutau pe tata sub pat, ba chiar úi în oalele cu mâncare; mi-au marcat copilăria. Au trecut anii, s-au mai liniútit lucrurile iar eu, fiind bun la învăĠătură, am devenit pionier, comandant de pionieri, UTC-ist în 1970 când Prim-secretar UTC era tovarăúul I. Iliescu, apoi secretar UTC pe úcoală (la Priponeúti). În 1971, am mers la Grupul ùcolar CSG, úcoala profesională Electromecanic AMC deúi mie îmi plăcea medicina úi aú fi vrut să merg la Liceul Sanitar însă… 6 copii, un singur salariu în casă plus ce mai câútiga mama de la CAP. Reporterul: A fost greu să vă descurcaĠi de unul singur? Manole Benieamin: În 1974 m-am angajat în CSG úi în toamnă am început liceul, cursuri serale la Liceul nr. 3 GalaĠi. Deoarece eram foarte bun la învăĠătură úi foarte disciplinat, am fost ales secretar UTC pe clasă úi în 1973 Secretar cu Propaganda pe Grupul ùcolar CSG, cel mai mare grup úcolar din Ġară: 118 clase de profesională úi ucenici, 25 clase de liceu la LIM plus clase de post liceală úi maiútri. În 1979 am reuúit la ASE Bucureúti, Facultatea de Planificare úi cibernetică economică, fără frecvenĠă, încorporabil úi mi-am satisfăcut stagiul militar de 9 luni pentru TR-iúti la Focúani, lăsat la vatră cu gradul de Sergent. Reporterul: O adevărată carieră în cadrul partidului. AĠi continuat să fiĠi activ în domeniu? Manole Benieamin: M-am reîntors în CSG, Laminorul de Semifabricate unde am fost primit în PCR. În 1980 am fost ales Secretar UTC pe SecĠie (4 organizaĠii cu 400 de membri) úi după câteva luni, úi Secretar cu Propaganda pe ULP (1.800 de uteciúti), membru în Comitetul pe Platformă (CSG era organizat ca municipiu, din punct de vedere politic, úi membru în Comitetul JudeĠean. În septembrie 1984, la úedinĠa de dare de seama úi alegeri a Schimbului Mecano-Energetic, am criticat politica PCR úi pe tovarăúul Nicolae Ceauúescu úi ca urmare… am fost ales Secretar de partid. Reporterul: Adică în loc să fiĠi blamat, aĠi fost promovat? Manole Benieamin: Da. Ca Secretar PCR al organizaĠiei ME în ianuarie 1985 am refuzat să mai Ġin úedinĠe de partid până nu se rezolvă problemele oamenilor: salarii decente, căldură în apartamente, alimentele să nu mai fie la raĠie, acces la informaĠie ú.a. Am fost supus mai multor presiuni din partea organelor superioare, StegărescuSecretar PCR-ULP, dar am rămas ferm pe poziĠie având sprijinul muncitorilor úi al conducerii tehnice din LSF. Atunci am primit o vizită neaúteptată din partea lui Mihai Constantinescu, tânăr promovat de mine din LBR-ULP úi care ajunsese om de încredere al lui Nicu Ceauúescu, úi care mi-a transmis următorul mesaj din partea lui Nicu: „Du-te úi spune-i nebunului ăluia să dispară din Combinat; dacă află tata îl împuúcă cu mâna lui.” În 15 zile am plecat din CSG, prin lichidare úi am mers la DirecĠia Sanitară GalaĠi, electronist aparatură medicală. Reporterul: ùi după acest episod, „v-aĠi cuminĠit”? Manole Benieamin: În DirecĠia Sanitară m-a găsit RevoluĠia din decembrie 1989 úi m-am implicat total în confiscarea armelor de la Securitate, în apărarea Arhivelor Statului… mă rog, unde era nevoie de mine úi de tinerii mei luptători formaĠi de mine de-a lungul anilor. Am fost ales membru FSN pe DirecĠia Sanitară GalaĠi, am schimbat conducerea úi m-am implicat în a asigura buna funcĠionare a spitalelor din judeĠ. Reporterul: EraĠi entuziasmat de noua cale a României? 6


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Interviul lunii Doar noi vă putem ajuta!

Manole Benieamin: În ianuarie 1990 a venit lovitura din partea tovarăúului Ion Iliescu: „Noi nu am spus niciodată că FSN nu este partid politic úi că nu va participa la alegeri” ceea ce era o minciună sfruntată exact asta afirmând la înfiinĠarea FSN: că nu este partid politic. Mi-am dat seama că PCR úi securitatea încearcă sa deturneze RevoluĠia! În disperare de cauză, în 24 ianuarie 1990 m-am înscris în PNğ úi în februarie am înfiinĠat Sindicatul independent „Tehno-Medica” pe care l-am înregistrat la Tribunalul GalaĠi. Am participat activ la toate luptele anti FSN, anti Iliescu úi anti Petre Roman. După evenimentele din 13-15 iunie 1990 m-am scârbit: „Noi muncim, noi nu gândim”, „IMGB face ordine”, „Moarte intelectualilor” úi… profitând de invitaĠia la un curs de specializare în RDG, Zwonitz, RFT… după sfârúitul cursului, am trecut graniĠa în RFG. Reporterul: Cum aĠi fost primit acolo? Manole Benieamin: Am petrecut puĠine ore în Lagărul de la Dusseldorff, nu mi-a plăcut úi am trecut din nou clandestin în Belgia unde am obĠinut statutul de „refugiat politic”, Anexa 26B. Mi-am găsit de lucru, am început să îmi fac prieteni dar gândul îmi era tot la cei din Ġară iar… când am început să aud la Europa Liberă despre măsurile pro-capitalism luate de Guvernul Roman úi de Legea 18/1991 m-am hotărât să mă reîntorc în Ġară. Deúi valurile vieĠii mă împinseseră spre o pregătire tehnică (am câteva inovaĠii în automatizări înregistrate la OSIM) în adâncul inimii eu rămăsesem tot Ġăran úi acum mi se părea că a venit momentul ca să împlinesc visul tatălui meu úi al meu. ùi m-am întors în Ġara cu doar 2 săptămâni înainte ca Ion Iliescu să răstoarne Guvernul Roman úi să facă un Guvern de manechini condus de Stolojan. ùi liberalul Quintus s-a pretat la acest joc murdar. Reporterul: A fost greu să vă apucaĠi de agricultură în vremuri aúa de tulburi? Manole Benieamin: Sar peste următorii ani úi vin la 2002 la OrdonanĠa 108/2001. Băiatul meu, Manole Silviu, 21 de ani, Liceul Agricol, medicina veterinară, cu aproape 10 ha teren agricol pe numele lui, cu animale, grajd, cu 240.000 lei cont în banca tot pe numele lui, nu a îndeplinit condiĠiile să ia în folosinĠă grajdul de lângă noi, de care aveam nevoie pentru a ne dezvolta. A îndeplinit un inginer telecomunicaĠii, domiciliat în Bucureúti… úi grajdul de lângă noi stă nefolosit úi acum, în ianuarie 2012. Reporterul: Care a fost începutul sindicatului agricultorilor? Manole Benieamin: Exasperat de ce se întâmpla în România, am mers la prietenii mei din Italia úi le-am spus: „FraĠilor, noi murim cu dreptatea de mână. Nu putem trăi decent din muncă cinstită pe pământurile noastre.” ùi atunci au început să îmi vorbească de sindicatele agricultorilor. Nu mă gândisem niciodată că úi agricultorii trebuie să se organizeze în sindicate pentru a-úi putea apăra dreptul la viaĠă. Mi-am exprimat neútiinĠa în domeniu, am fost primit la sediul COLDIRETTI, Provincia di Venezia la instruire (octombrie-decembrie 2005) iar în ianuarie 2006 am înfiinĠat Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România úi revista ğăranul Român. Ce a urmat este deja istorie: a trebuit sa reiau lupta începută împotriva lui Nicolae Ceauúescu, în septembrie ’84. Reporterul: Ne puteĠi prezenta câteva din obiectivele sindicatului agricultorilor pe care îl conduceĠi? Manole Benieamin: Obiectivele urmărite de Sindicatul nostru sunt puse negru pe alb în protocolul de colaborare cu Confederazione Italiana Agricoltori încă din decembrie 2006: 1. Implicarea ConfederaĠiei Italiene a Agricultorilor de a propune Uniunii Europene un Program de formaĠiune profesională de desfăúurat în România pentru agricultorii români, gestionat de această ConfederaĠie úi articulat pe cunoaúterea, implicarea úi absorbirea finanĠărilor Uniunii Europene pentru 7


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Interviul lunii Doar noi vă putem ajuta!

agricultorii români úi la crearea de structuri sindicale articulate, cu institute úi patronate, asemănătoare experienĠei italiene. 2. CIA din Padova se implică în a solicita la CIA NaĠională să pună la dispoziĠie un suport de cunoútinĠe, de experienĠă tehnico-organizatorică úi legislativă pentru realizarea de către Sindicatul „Cultivatorii DirecĠi din România” a următoarelor obiective: - Recensământul Fermelor Agricole (în limba română „Gospodăriile ğărăneúti”) cu recunoaúterea lor fiscală úi a dreptului la bilanĠ contabil, actualmente inexistent, fapt care împiedică acestor forme agricole accesul la credit bancar úi la fondurile financiare puse la dispoziĠie de Uniunea Europeană. De exemplu, cum s-a petrecut în Italia cu reforma fiscală prevăzută în D.P.R.n.633 din 1973 la art.34, regim special pentru producătorii agricoli. Noi milităm în momentul de faĠă pentru introducerea termenului de „întreprinzător agricol, conform art.2135 din Codul Civil italian. - Accesul la un credit bancar subvenĠionat ca úi în celelalte Ġări ale Uniunii Europene pentru a permite fermelor agricole româneúti să fie competitive în confruntarea concurenĠială cu producătorii din alte Ġări, cu eventuala constituire a unei Cooperative de Credit Agricol. - O reformă a asistenĠei sociale care să prevadă cel puĠin pentru Agricultorii Cultivatori DirecĠi Români un fond de pensionare, actualmente inexistent. - Crearea unui instrument informativ periodic care să răspândească informaĠiile pentru o mai corectă actualizare a politicii agricole comunitare (PAC) úi care va facilita accesul la fondurile puse la dispoziĠie úi o informare mai generală cu privire la diferitele aspecte ale lumii agricole úi rurale decise de regulamente úi directive ale Uniunii Europene (SiguranĠă alimentară mediu înconjurător, mărci de calitate, tutelă sanitară, agricultură biologică, agroturism, etc.) 3. ÎnfiinĠarea de centre de servicii maúini úi utilaje agricole, centre de depozitare, de prelucrare úi comercializare a produselor agricole, în special : lapte, carne, cereale úi legume-fructe decizând împreună pe care structură prioritară se va pune accentul ca primă realitate. 4. Definirea unui program prin care tineri agricultori români inseraĠi în ferme agricole italiene ca angajaĠi, să fie formaĠi úi ajutaĠi să se întoarcă în Ġara de origine punând în valoare formarea profesională úi experienĠa câútigată în Italia, cum au făcut cu 10 ani în urmă nemĠii cu emigranĠii turci. 5. Definirea unui proiect prin care maúini úi utilaje agricole folosite din Italia să fie transferate în România úi puse la dispoziĠia-vândute cultivatorilor direcĠi români. 6. Strângerea úi reintroducerea în circuitul naturii a deúeurilor agricole, respectând úi punând în valoare mediul înconjurător úi teritoriul. 7. ConsultanĠă pentru ÎnfiinĠarea de Organisme de Asanare úi IrigaĠii după modelul celor existente în Italia. ùi de asemenea dorim úi legiferarea unui Cod rural úi al pescuitului după modelul Codului rural úi al pescuitului francez. Reporterul: Obiective îndrăzneĠe. CredeĠi că le veĠi putea realiza în totalitate? Manole Benieamin: Eu vreau să vă spun doar că îmi voi continua munca úi lupta pentru binele acestui popor căruia îi aparĠin. Iar noi avem nevoie de legi coerente úi aplicabile care să ne ajute să ne continuăm munca úi nu cum este acel proiect de ordonanĠă ce prevede amendarea Ġăranilor care nu au bani să îúi lucreze terenul agricol, ordonanĠă care se dezbate acum. 8


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Organizarea agricultorilor Doar noi vă putem ajuta!

Sindicatul pe înĠelesul tuturor! Am fost întrebat de mai multe ori ce reprezintă úi mai ales ce oferă sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România. Cea mai amuzantă întrebare a fost ceva de genul: „Cel mult sindicatul poate oferi bilete în staĠiuni, nu-i aúa?” Ei bine, Biroul Central a oferit úi câteva bilete de acest gen, ca recompensă pentru activităĠi deosebite în cadrul sindicatului. ùi totuúi activitatea sa nu reduce la atât. Conform statutului, pot fi membri ai sindicatului: Agricultori. Începând de la micul Ġăran cu o văcuĠă în curte úi câteva table cu ceapă verde úi alte verdeĠuri pe care le scoate la vânzare, până la ferme dezvoltate care produc în sistem industrial pentru piaĠă. Persoane care transportă, depozitează, prelucrează úi comercializează produse agricole. Este útiut că în momentul în care micul Ġăran îúi abandonează gospodăria fie úi pentru câteva zile pentru a merge cu marfa la piaĠă, totul în urma sa o ia razna. Dacă locuim într-un apartament úi plănuim să petrecem câteva săptămâni departe de casă, putem pune frumos ghivecele cu flori în cada cu apă úi suntem siguri că la întoarcere le vom găsi în viaĠă. Dar nu acelaúi lucru se întâmplă úi într-o gospodărie Ġărănească sau fermă cum este denumită mai nou orice este amestec de teren agricol, animale úi păsări chiar dacă se potriveúte de minune vorba aceea: „avea o capră… úi oi mai puĠine…” unde prezenĠa unui membru al familiei este în permanenĠă necesară, indiferent dacă vorbim de adunat iarbă pentru purcei, dat apă raĠelor sau simplul adunat al ouălor din coteneĠe. Aúa că este vorba de o colaborare strânsă între Ġăranul care produce, vecinul care are maúină úi transportă produsele Ġăranului la oraú către un simplu aprozar sau magazine mai de pretenĠii. Persoane care prestează servicii către agricultori. E clar, această frază ar trebui să fie declarată nebuloasa anului pentru că a stârnit cele mai multe semne de întrebare. În categoria celor care prestează servicii către agricultori se pot încadra cei mai mulĠi simpatizanĠi ai sindicatului úi ai mediului rural dar care nu sunt direct implicaĠi in agricultură. Pe scurt, în această categorie se încadrează úi românul simplu care nu are nimic de-a face cu agricultura dar… prin cumpărăturile sale zilnice de la carne, lapte, ouă úi până la banala legătură de pătrunjel cumpărată de la micul agricultor sau alege o pensiune agro-turistică la sfârúit de săptămână… sprijină direct supravieĠuirea agriculturii. Eúti medic, profesor, simplu muncitor sau pensionar? Eúti apt pentru sindicat. Ai un mic magazin universal cum se obiúnuieúte în fiecare sat care se respectă? Bun venit alături de noi! Ce au în comun cele trei categorii? ğăranii produc alimentele, persoanele din a doua categorie transportă úi prelucrează produsele agricole pentru a ajunge cât mai rapid úi în cele mai bune condiĠii la ultima categorie: consumatorul final. Acesta în schimb, oferă bunuri úi servicii care nu pot fi obĠinute în mediul rural. ùi acum, după ce am făcut o scurtă prezentare a actorilor, cred că veĠi observa mult mai uúor că, de fapt, sindicatul 9


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Organizarea agricultorilor Doar noi vă putem ajuta!

agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România este scena pe care se desfăúoară toată această acĠiune. SCDR, oferă cadrul organizatoric tuturor persoanelor interesate în producerea, prelucrarea, desfacerea úi consumului produselor agricole de calitate. Ok, deci până acum am stabilit că SCDR nu oferă bilete în staĠiuni decât o dată la câĠiva ani. Ce altceva mai poate face sindicatul pentru cele trei categorii prezentate mai sus? Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii în scopul ridicării nivelului de trai material úi spiritual al acestora prin: a. înfiinĠarea de asociaĠii specializate privind cultura cerealelor úi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, apicultură úi creúterea animalelor; Cu cât o asociaĠie are mai mulĠi membri, cu atât forĠa ei pe piaĠă este mai evidentă úi poate asigura o perioadă îndelungată produsele cerute. b înfiinĠarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea úi comercializarea produselor agricole; Probabil că v-aĠi săturat úi dumneavoastră ca vara să vedeĠi peste tot munĠi de pepeni, roúii úi multe altele la preĠuri de nimic, iar în extrasezon să „mâncăm sănătos” fructe aduse cu atâta fală din Turcia sau Grecia. c. înfiinĠarea unei cooperative de credit agricol; Cine se ocupă de agricultură úi nu are nevoie de bani... să ridice mâna úi să ne spună úi nouă cum a făcut asta. d. înfiinĠarea unor centre zonale pentru consultanĠă de specialitate, asistenĠă contabilă úi juridică. Toată lumea vorbeúte despre fondurile europene destinate agriculturii cu care această ramură se poate dezvolta până la cer. Bine, úi unde sunt aceúti bani? Nu útiĠi? VeniĠi la noi să vă spunem! - tutelarea úi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole úi a diferitelor forme de asociere úi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; Este útiut si demonstrat de foarte multe ori că începând de la nivel local până la Ministerul Agriculturii, Ġăranii sunt o specie care după părerea unora úi a altora nu merită băgată în seamă. Aici intervenim noi: apărăm drepturile agricultorilor! - promovarea alianĠelor necesare pentru inserarea drepturilor de întreprindere agricolă între drepturile cetăĠeneúti, ca valori indispensabile a întregii societăĠi; - afirmarea dreptului la libera iniĠiativă antreprenorială ca mijloc pentru recunoaúterea úi întărirea dreptului la muncă, la siguranĠă socială, la sănătate úi la pensie; Nu vi se pare corect ca cei care muncesc pentru a asigura hrana Ġării să aibă aceleaúi drepturi ca úi noi? - dezvoltarea úi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale úi culturale; Ne plângem de multe ori că satul românesc 10


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Organizarea agricultorilor Doar noi vă putem ajuta!

„nu mai este ce a fost o dată”. ùi este adevărat. Unele lucruri s-au schimbat în bine, altele… s-au agravat. ùi parcă am vrea să útim că rădăcinile noastre sunt adânc înfipte în satul bunicilor noútri. Iar dacă vrem ca satul românesc să supravieĠuiască, trebuie să găsim surse alternative de venit pentru cei care vor să rămână în satele lor, în loc să umble hoinari prin lumea întreagă după o bucată de pâine… Pentru realizarea acestor obiective, Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni (articulaĠie a SCDR) desfăúoară următoarele activităĠi: - promovează politici agricole, economico-sociale, ambientale úi teritoriale pentru a susĠine úi favoriza dezvoltarea întreprinderilor agricole în cadrul sistemului economic úi social, naĠional úi comunitar, respectând cetăĠenii, teritoriul, mediul înconjurător úi peisajul; Iar pentru asta cerem introducerea noĠiunii de întreprinzător agricol, după modelul italian, vrem să fie legiferat un Cod Rural úi al Pescuitului după modelul francez... úi altele. - favorizează realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale úi teritoriale, în interesul întreprinderilor agricole; Fiind în permanentă stabilirea de contacte nu doar pe toată filiera agricolă, ci atât în amonte cât úi în aval, oferim cele mai complete informaĠii cu privire la posibilităĠi de colaborare úi parteneri de afaceri. - promovează forme de autoguvernare între producătorii agricoli cu referire în particular la cooperative úi asociaĠii, susĠinând dezvoltarea úi eficienĠa gestiunii economice úi favorizând participarea úi controlul asociaĠilor; Pentru a elimina pierderile masive apărute în urma lanĠului nesfârúit de intermediari din domeniul agricol… este bine ca simplii Ġărani să fie úi proprietari ai centrelor de depozitare, prelucrare úi desfacere. În acest fel toată lumea are de câútigat: atât micul Ġăran care îúi vinde rapid marfa cât úi consumatorul final care primeúte un produs de calitate la un preĠ accesibil. - promovează politici úi participă la iniĠiative de programare economică úi teritorială, valorificând metodele armonizării úi într-ajutorării; De ce să nu îl ajutăm pe cel de lângă noi dacă avem posibilitatea? - promovează accesul tinerilor în sectorul agricol úi colaborarea între generaĠii pentru dezvoltarea armonioasă a mediului rural úi s societăĠii; În această perioadă tulbure în care tinerii nu mai sunt motivaĠi să rămână în Ġară, este bine ca cei care doresc să dezvolte o activitate agricolă úi nu numai, să fie ajutaĠi. Iar noi putem face asta! - promovează úi organizează iniĠiative de mobilizare sindicală pentru tutelarea intereselor propriilor membri, respectând principiile de egalitate úi nonviolenĠă; promovează un proces de agregare a agriculturii româneúti úi se implica în constituirea de înĠelegeri úi coordonări cu alte organizaĠii; - urmăreúte unitatea între organizaĠiile profesionale agricole ca mijloc pentru afirmarea valorii agriculturii úi a garantării de noi drepturi pe plan economic úi social a agricultorilor úi a întreprinderilor agricole; promovează úi furnizează, prin intermediul societăĠilor, organizaĠiilor úi instituĠiilor constituite în acest scop, servicii de 11


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Organizarea agricultorilor Doar noi vă putem ajuta!

consultanĠă, asistenĠă, informare úi suport pentru adoptarea inovaĠiilor; Oferim toată gama de informaĠii úi servicii necesare în dezvoltarea unei afaceri în agricultură úi activităĠi conexe. - promovează îmbunătăĠirea asistenĠei sociale, de pensii úi asistenĠă medicală în favoarea agricultorilor, a membrilor, familiilor acestora úi, în general, a tuturor cetăĠenilor, folosind propriile structuri; - acĠionează în sensul concertării cu instituĠiile naĠionale, europene úi internaĠionale care guvernează politicile de cooperare, re-echilibru úi de dezvoltare; dezvoltă strategii de relaĠii cu organizaĠiile agricole care acĠionează pentru un progres general de reforme agricole; De-a lungul vremii am semnat mai multe protocoale de cooperare úi colaborăm atât cu instituĠii úi organizaĠii la nivel local úi naĠional cât úi cu organisme care îúi desfăúoară activitatea în Uniunea Europeană. - promovează úi susĠine creúterea competenĠei úi calificării profesionale a tuturor celor care operează în agricultură, în filierele agro-alimentare úi în mediul rural, utilizând chiar propriile organizaĠii naĠionale úi teritoriale úi afirmând importanĠa úi valoarea formării profesionale pe toată durata vieĠii; Se spune că „la agricultură úi la politică se pricep toĠi”. Noi nu suntem adepĠii acestui principiu úi de aceea facem tot ce este posibil să asigurăm membrilor sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România informaĠii complete úi acces la o bază largă de servicii úi informaĠii. - organizează conferinĠe, cercetări, seminarii de studiu, forum, etc. pentru a favoriza creúterea cunoútinĠelor úi confruntarea poziĠiilor între instituĠii, organizaĠii úi cetăĠeni, chiar úi pe teme cu caracter general; Într-o Ġară în care nimeni nu discută cu nimeni, noi ascultăm opiniile tuturor în căutarea soluĠiilor cu cele mai mari úanse de reuúită în beneficiul tuturor celor implicaĠi - promovează colaborarea cu instituĠii úi organizaĠii internaĠionale, pentru a realiza politici economice úi sociale îndreptate către tutelarea intereselor agricultorilor úi lumii satului; - desfăúoară activităĠi editoriale; În această lună în care revista ğăranul Român a împlinit 6 ani, ne putem lăuda cu o echipă formată din specialiúti din cele mai diverse domenii. Cum puteĠi deveni membru al sindicatului? Din statutul sindicatului: „Calitatea de membru al Sindicatului se dobândeúte prin cerere scrisă adresată preúedintelui Sindicatului úi care trebuie să cuprindă următoarele: numele úi prenumele, profesia, domiciliul, seria úi numărul cărĠii de identitate, CNP úi semnătura solicitantului. … Cuantumul cotizaĠiei o stabileúte fiecare membru pentru persoana sa. Plata cotizaĠiei se poate face: lunar, trimestrial sau anual în funcĠie de decizia personală a membrului. Plata cotizaĠiei se face la casierii zonali respectând prevederile Regulamentului de funcĠionare a Sindicatului. Neplata cotizaĠiei nu atrage pierderea calităĠii de membru al Sindicatului.” Aúa că tot ce vă costă ca să deveniĠi membru al sindicatului, este să printaĠi Cererea de adeziune, o găúiĠi la finalul acestei reviste sau o puteĠi descărca de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2-Cerere-de-Adeziune-lasindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania , o completaĠi úi o trimiteĠi prin Poúta Română la sediul sindicatului: SCDR – Manole Silviu sat. Priponeúti de Jos, nr.3 com. Priponeúti, cod 807254 jud. GalaĠi, úi sunteĠi membru cu drepturi depline... Manole Silviu

12


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Activitatea SCDR-INAC Doar noi vă putem ajuta!

Despre noi Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România Sindicatul Cultivatorii Direci din România s-a înfiinat în 15.01.2006 în comuna Priponeti, jud. Galai. Scopul Sindicatului este s sprijine membrii si în exercitarea profesiunii în scopul ridicrii nivelului de trai material i spiritual al acestora prin: a. înfiinarea de asociaii specializate privind cultura cerealelor i a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultur, apicultur i creterea animalelor; b înfiinarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea i comercializarea produselor agricole; c. înfiinarea unei cooperative de credit agricol; d. înfiinarea unor centre zonale pentru consultan de specialitate, asisten contabil i juridic. ONG-ul Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni Institutul Naional de Asisten pentru Ceteni, cod CAEN 7022 – consultan pentru afaceri i management, este articulaie a SCDR i are urmtoarele scopuri: - promoveaz i furnizeaz, servicii de consultan, asisten, informare i suport pentru adoptarea inovaiilor. INAC ofer în baza unui contract de prestri servicii: - informaii privind fondurile europene, legislaie naionala i internaional; - face legtura între membrii sindicatului i posibili colaboratori, parteneri de afaceri, etc.; - ofer consultanta membrilor sindicatului pentru întocmirea de planuri de afaceri în vederea accesrii fondurilor europene; - ofer membrilor sindicatului sprijin logistic pentru organizarea acestora în asociaii ale productorilor sau grupuri de productori. - tutelarea i dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole i a diferitelor forme de asociere i a oricrei persoane care activeaz pentru progresul agriculturii; - dezvoltarea i valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale si culturale; - favorizeaz realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale i teritoriale, în interesul întreprinderilor agricole; - promoveaz forme de autoguvernare între productorii agricoli cu referire în particular la cooperative i asociaii ale productorilor, susinând dezvoltarea i eficiena gestiunii economice i favorizând participarea i controlul asociailor; - promoveaz accesul tinerilor în sectorul agricol i colaborarea între generaii pentru dezvoltarea armonioas a mediului rural i al societii. - organizeaz conferine, cercetri, seminarii de studiu, forum, etc. pentru a favoriza creterea cunotinelor i confruntarea poziiilor între instituii, organizaii i ceteni, chiar i pe teme cu caracter general; - promoveaz colaborarea cu instituii i organizaii internaionale, pentru a realiza politici economice i sociale îndreptate ctre tutelarea intereselor agricultorilor i lumii satului; - desfoar activiti editoriale pentru informarea membrilor sindicatului; Mai multe informatii privind activitatea noastra, gasiti pe urmatoarele situri: http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com http://groups.yahoo.com/group/taranul_roman http://www.scribd.com/Taranul_Roman/documents sau prin contact direct: mail: inaccdr@yahoo.com mail: sindicatulcdr@yahoo.ro telefon: 0724.38.98.37 13


ranul Român - Ianuarie 2012

Activitatea SCDR-INAC Doar noi v putem ajuta!

,,Problema producătorilor din România nu este promovarea. ĂŽnainte de promovare este nevoie să se asocieze, să se organizeze pentru identificarea produselor Ăşi să producă alimente sau alte produse tradiÄ ionale de calitate Ăşi apoi să se concentreze pe promovare. Eu voi sprijini din poziÄ ia mea acest demers, iar Polonia este un bun exemplu ĂŽn această direcÄ ieâ€?. Dacian CioloĂş.

Cum puteÄ i deveni membru al sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecÄ i din România 6LQGLFDWXO&XOWLYDWRULLGLUHFÄ LGLQ5RPkQLDVDQăVFXWGLQGRULQÄ DGHDDMXWDDJULFXOWRUXOURPkQ vQWUHFHUHDGHODRDJULFXOWXUăGHVXE]LVWHQĠăODFHDSUDFWLFDWăvQ8QLXQHD(XURSHDQăXQGHSURGXFÄ LD UHDOL]DWăvQJRVSRGăULDĠăUăQHDVFăHVWHRULHQWDWăFăWUHSLDĠăĂşLQXGHVWLQDWăDXWRFRQVXPXOXLDĂşDFXP VHvQWkPSOăODRUDDFWXDOăvQÄ DUDQRDVWUă 6LQGLFDWXOĂşLDSURSXVVăRUJDQL]H]HFHQWUH]RQDOH FRPXQHOLPLWURIH vQWRDWHMXGHÄ HOHĠăULL SHQWUXDRIHULLQIRUPDÄ LLOHJLVODWLYHFRQVXOWDQĠăFRQWDELOăĂşLDVLVWHQĠăMXULGLFăDJULFXOWRULORULQGLYLGXDOL GLUHFÄ L &UHGHPFăHVWHELQHFDXQQXPăUFkWPDLPDUHGHDJULFXOWRULVăJkQGLPĂşLVăDFÄ LRQăPvQPRG XQLWDUSHQWUXDDYHDVXFFHVvQDFWLYLWDWHDQRDVWUă

Extras din Statutul Sindicatului (‌) Membrii Sindicatului pot fi: agricultori, persoane care presteaz servicii ctre agricultori, persoane care transport, depoziteaz, prelucreaz i comercializeaz produse agricole. Scopul Sindicatului este s sprijine membrii si În exercitarea profesiunii În scopul ridicrii nivelului de trai material i spiritual al acestora prin: - Înfiinarea de asociaii specializate privind cultura cerealelor i a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultur, - apicultur i creterea animalelor; - Înfiinarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea i comercializarea produselor agricole; - Înfiinarea unei cooperative de credit agricol; - Înfiinarea unor centre zonale pentru consultan de specialitate, asisten contabil i juridic.(‌) Calitatea de membru al Sindicatului se dobândete prin cerere scris adresat preedintelui Sindicatului i care trebuie s cuprind urmtoarele: numele i prenumele, profesia, domiciliul, seria i numrul crii de identitate, CNP i semntura solicitantului. Cererea de adeziune la sindicat poate fi descrcat de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2Cerere-de-Adeziune-la-sindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania Calitatea de membru al Sindicatului Înceteaz prin cerere scris adresat Preedintelui Sindicatului i care trebuie s cuprind urmtoarele: numele i prenumele, profesia, domiciliul, seria i numrul crii de identitate, CNP i semntura solicitantului.(‌) Drepturile membrilor Membrii au dreptul de a se retrage din Sindicat fr a avea obligaia de a arta motivele. Membrii au dreptul s fie informai despre activitatea Sindicatului prin intermediul centrelor zonale, judeene i naionale. Membrii au dreptul s obin sprijinul Sindicatului În condiiile prevzute de Statut, Regulamentul de funcionare i a legilor În vigoare. Membrii au dreptul s aleag i s fie alei În funciile de conducere ale sindicatului cu respectarea condiiilor prevzute de Statut, Regulamentul de funcionare i legilor În vigoare. Extras din Regulamentul de funcĠionare Înfiinarea organizaiilor locale Acolo unde se Întrunete un minim de 30 de membri ai sindicatului se ine o edin pentru alegerea organelor de conducere ale sindicatului local (preedinte, vicepreedinte, secretar, comisie de disciplin i de cenzori). La edina de constituire a organizaiei locale pot participa membrii Biroului Central, membrii Biroului judeean i Reprezentanii zonali. Copii ale Procesului Verbal de constituire a organizaiei i copii ale tabelelor cu membrii biroului i ale comisiilor vor fi transmise direct sau prin pot la Biroul Central. Propunerile de Reprezentant Zonal a unui membru a acestei organizaii locale se va face respectând prevederile Statutului (Curicullum Vitae, angajament, etc.), care vor fi transmise spre aprobare Biroului Central. 14


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Idei de afaceri Doar noi vă putem ajuta!

O scânteie de speranĠă pentru agro-turismul nostru Parcă au început să vadă úi mai marii Ġării necesităĠile economice ale cetăĠenilor úi ca atare au dat unda verde închirierii de camere din locuinĠa proprie în scopul turistic, citez - ùedinĠa de “Cei care Guvern din 27.12.2011 deĠin până la cinci camere úi le închiriază în scop turistic nu trebuie să devină persoane fizice autorizate. Printro simplă declaraĠie la organele fiscale, declară câte camere închiriază úi pentru ce perioadă, iar impozitarea este pe baza normei de venit; nu trebuie să Ġină contabilitate”, a explicat ministrul IalomiĠianu. Deci eu cred că este o bună oportunitate ca toate gospodăriile care doresc úi au la dispoziĠie câteva camere în plus pot să beneficieze úi să-úi deschidă porĠile turiútilor pentru cazare dar în acelaúi timp să-i desfete cu produse proaspete úi naturale din gospodăriile proprii. Da o să spuneĠi poate ca visez la fel ca în luna decembrie 2011, dar vedeĠi că încet-încet, timid, cu paúi mărunĠi visele încep să devina realitate, deci cred că trebuie să începeĠi să visaĠi úi dumneavoastră cei care aveĠi o căsuĠă, o grădiniĠă, câĠiva pomi úi altele prin gospodărie. Va doresc curaj úi mult noroc úi nu uitaĠi că pentru orice sfat în domeniul turistic úi agro-turistic vă stăm la dispoziĠie prin intermediul revistei dumneavoastră preferate. Manager Georgeta Bisoceanu.

15


ğăranul Român - Ianuarie 2012

LegislaĠie românească Doar noi vă putem ajuta!

L. nr.232/05-12-2011 LEGE pentru modificarea alin. (3) al art. 31 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea úi funcĠionarea Academiei de ùtiinĠe Agricole úi Silvice "Gheorghe Ionescu-ùiúeúti" úi a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii úi industriei alimentare L. nr.246/05-12-2011 LEGE pentru modificarea alin. (1) al art. 15 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinĠării úi dezvoltării întreprinderilor mici úi mijlocii L. nr.253/05-12-2011 LEGE pentru modificarea alin. (3) al art. 67 din OrdonanĠa de urgenĠă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul úi acvacultura L. nr.255/05-12-2011 LEGE pentru modificarea Legii nr. 16/2000 privind înfiinĠarea, organizarea úi funcĠionarea Consiliului NaĠional al Persoanelor Vârstnice O. nr.275/06-12-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind aprobarea sistemelor de sancĠiuni pentru măsurile 211 "Sprijin pentru zona montană defavorizată", 212 "Sprijin pentru zone defavorizate, altele decât zona montană" úi 214 "PlăĠi de agromediu" din Programul naĠional de dezvoltare rurală 2007-2013, aferente cererilor de plată depuse începând cu anul 2011 L. nr.266/07-12-2011 LEGE privind modificarea OrdonanĠei Guvernului nr. 41/2007 pentru comercializarea produselor de protecĠie a plantelor, precum úi pentru modificarea úi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar L. nr.267/07-12-2011 LEGE privind abrogarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole úi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 úi ale Legii nr. 169/1997 L. nr.274/07-12-2011 LEGE pentru modificarea Legii cooperaĠiei agricole nr. 566/2004 L. nr.277/07-12-2011 LEGE pentru aprobarea OrdonanĠei Guvernului nr. 24/2010 privind controlul operaĠiunilor care fac parte din sistemul de finanĠare prin Fondul European de Garantare Agricolă O. nr.110/09-12-2011 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor privind modificarea anexei la Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 92/2006 privind aprobarea Tarifelor de plată pentru acĠiunile de prelevare de probe efectuate în

vederea controlului oficial al alimentelor de origine nonanimală O. nr.278/09-12-2011 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind aprobarea Programului naĠional privind realizarea Sistemului naĠional de monitorizare solteren pentru agricultură, a Normelor de conĠinut pentru studiile pedologice úi agrochimice elaborate în vederea realizării úi reactualizării periodice a Sistemului judeĠean de monitorizare sol-teren pentru agricultură úi a realizării Sistemului naĠional de monitoring al calităĠii solului în reĠeaua de profile 8x8 km úi bazele de date aferente, a Metodologiei privind realizarea úi reactualizarea Sistemului judeĠean de monitorizare sol-teren pentru agricultură úi a Sistemului naĠional de monitoring al calităĠii solului în reĠeaua de profile 8x8 km úi a bazelor de date aferente, a Normelor de conĠinut privind realizarea Sistemului naĠional de monitoring al calităĠii solului în reĠeaua de profile 8x8 km úi a Bazei de date aferente reĠelei de profile 8x8 km, precum úi realizarea bazei de date la nivel naĠional aferente Sistemului judeĠean de monitorizare sol-teren pentru agricultură úi a Modului de finanĠare a Sistemului judeĠean de monitorizare sol-teren pentru agricultură, a Sistemului naĠional de monitoring al calităĠii solului în reĠeaua de profile 8x8 km, precum úi a bazelor de date aferente L. nr.282/12-12-2011 LEGE pentru modificarea art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 56/2010 privind accesibilizarea fondului forestier naĠional L. nr.293/21-12-2011 LEGEA bugetului de stat pe anul 2012 O. nr.111/14-12-2011 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea Ordinului preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 113/2008 privind aprobarea InstrucĠiunilor pentru organizarea úi desfăúurarea activităĠii de control oficial în unităĠile de prelucrare, procesare, depozitare, transport, valorificare úi comercializare a produselor úi subproduselor alimentare de origine nonanimală O. nr.112/14-12-2011 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor privind modificarea Ordinului preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 64/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind organizarea úi desfăúurarea activităĠii de control oficial sanitar-veterinar efectuat de către personalul de specialitate în unităĠile care produc alimente de origine animală

16


ğăranul Român - Ianuarie 2012

FinanĠări europene Doar noi vă putem ajuta!

Calendarul PNDR 2012 luna martie

- Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole"; - Axa LEADER. luna aprilie - Măsura 121 "Modernizarea exploataĠiilor agricole"; - Măsura 122 "ÎmbunătăĠirea valorii economice a pădurii"; - Măsura 313 "Încurajarea activităĠilor turistice". luna mai - Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole". luna iunie - Măsura 112 "Instalarea tinerilor fermieri"; - Măsura 141 "Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenĠă". luna iulie - Măsura 123 "Creúterea valorii adăugate a produselor agricole úi forestiere"; - Schema de Ajutor de Stat "Stimularea dezvoltării regionale prin realizarea de investiĠii pentru procesarea produselor agricole si forestiere în vederea obĠinerii de produse neagricole". luna august - Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole"; - Măsura 312 "Sprijin pentru crearea úi dezvoltarea de micro-întreprinderi". luna octombrie - Măsura 121 "Modernizarea exploataĠiilor agricole". luna noiembrie - Măsura 221 "Prima împădurire a terenurilor agricole". Sursa: Ministerul Agriculturii úi Dezvoltării Rurale

Clarificări privind calculul UnităĠii de Dimensiune Economica (UDE) COEFICIENğI DE MARJĂ BRUTĂ STANDARD MBS 2008 Punctul de vedere privind încadrarea unor culturi vegetale úi categorii de animale. Categoriile de clasificare sunt conform cu Regulamentul (CE) 868/ 2008, regulament ce stă la baza activităĠii RICA. 1. D08 – alte cereale: mei, triticale, hriúca, sorgul 2. D09 g – alte plante leguminoase uscate: bobul 3. D18b2_3 alte plante de nutreĠ: păúuni temporare cu trifoi, borceag, lucernă 4. D19 seminĠe úi seminceri: seminĠe de iarbă (graminee si leguminoase furajere), seminĠe pt. horticultură, seminĠe úi răsaduri pe teren arabil (exclusiv cerealele), boabe de leguminoase uscate, cartofi, plante oleaginoase 5. D20 alte plante - alte plante care nu au fost incluse în nicio categorie 6. D 30 alte plante oleaginoase: ricin, úofrănaú, susan, arahide, muútar, mac 7. D33 alte plante textile 8. D34 plante medicinale úi aromatice, condimente, plante aromatice úi mirodenii, incluzand ceaiul, cafeaua úi cicoarea pt. cafea 9. D35 alte plante industriale 10. G01c livezi de coacăz, smochin, zmeur: coacăz, smochin, zmeur, afin, mur, agriú 11. G06 alte culturi permanente răchita, papura, bambus, salcie, brazi de crăciun 12. J09a – Oi, mioare montate - oi de un an sau mai mult destinate reproducerii 13. J09b – oi, alte oi – ovine de toate vârstele, cu excepĠia oilor 14. J10a capre – capre montate – femele de reproducere 15. J10b capre - alte capre – caprine, altele decât femele de reproducere 16. J16 d – alĠi pui, pui de o zi, pui de bibilică, gâúte, raĠe, etc. 17


ğăranul Român - Ianuarie 2012

FinanĠări europene Doar noi vă putem ajuta!

În ce priveúte încadrarea trandafirilor pentru dulceaĠă nu este de competenĠa noastră să răspundem, RICA nu a colectat date în acest sens, cătina se încadrează la sub-rubrica culturilor permanente fructe mici úi bace la fel ca úi coacăzele albe úi roúii, zmeură, smochine etc., gutuiul este considerat fruct sămânĠos úi poate fi încadrat la poziĠia Livezi pomi climă temperată. Calculul pentru ciuperci s-a făcut la 100 mp. Pentru mai multe informaĠii consultaĠi Decizia Comisiei din 24 noiembrie 1999 privind definiĠiile caracteristicilor, lista produselor agricole, excepĠiile de la definiĠii, precum úi regiunile úi districtele care au legătură cu anchetele privind structura exploataĠiilor agricole (notificată cu numărul C (1999) 3875) (2000/115/CE). Completare privind calculul UDE pentru exploataĠia cu o cultură de trandafiri cu următoarele menĠiuni: a. Conform anchetei RICA realizată pe baza Regulamentului CE 868/2008 trandafirii, indiferent de specie, sunt încadraĠi la rubrica 140 – flori úi plante ornamentale, dacă sunt comercializaĠi ca floare întreagă (plantă), valoarea coeficientului de calcul a UDE pentru trandafiri este 14,828 úi corespunde rubricii D 16 Flori – în câmp; b. Conform Regulamentului CE 1200/2009, trandafirul pentru dulceaĠă se încadrează la plante aromatice, medicinale, culinare, secĠiune unde sunt incluse plantele utilizate în scopuri farmaceutice, producerea de parfum sau consumul uman. În acest caz valoarea coeficientului pentru calcul UDE corespunde rubricii D34 Plante medicinale úi aromatice úi are valoarea 0,502. În funcĠie de specificul activităĠii exploataĠiei agricole, respectiv trandafiri comercializaĠi ca plantă întreagă (trandafirii ornamentali) sau trandafiri pentru dulceaĠă (din care părĠi din acesta este folosit în scopuri farmaceutice, producerea de parfum sau consumul uman), se va consemna coeficientul de calcul pentru poziĠia în care se încadrează exploataĠia, conform celor menĠionate la lit. a) sau b). AGENğIA DE PLĂğI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ùI PESCUIT

Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni întocmeúte planuri de afaceri pentru accesarea Măsurii 141 – transformarea fermelor de semisubzistenĠă, Măsurii 112 – instalarea tinerilor fermieri, Măsurii 121 – modernizarea exploataĠiilor agricole. Contact: inaccdr@yahoo.com

18


ğăranul Român - ... 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta! 

Principiile úi regulile de fertilizare în agricultura biologică (organică) (2) Particularitile proteciei plantelor în agricultura biologic (organic) • meninerea atacului factorilor biotici (buruieni, boli i duntori) sub pragul economic de dunare; Aceste vieuitoare nu trebuie stârpite, lucru, de altfel, aproape imposibil de realizat din punct de vedere practic, ci doar meninute sub control. • refacerea i conservarea însuirilor naturale ale ecosistemelor agricole; Primele efecte vizibile ale acestui principiu menionm creterea populaiilor de prdtori naturali i reducerea corespunztoare a numrului de duntori. • cunoaterea amnunit a particularitilor biologice ale duntorilor; Fiecare grup de duntori are anumite însuiri ce le confer o capacitate mare de adaptare la diferite fenomene negative, inclusiv sporirea rezistenei la pesticide. • utilizarea prioritar i pe scar larg a metodelor de combatere multifuncionale; Milenii la rând oamenii au introdus în sistemul lor de producie agricol, contient sau nu, noi msuri de combatere, cele cu efecte multiple fiind, evident, preferate i promovate. • eliminarea folosirii produselor chimice de sintez; - substana activ a acestor produse este de origine vegetal, microbian sau mineral - folosirea acestor produse nu are efecte secundare negative asupra mediului înconjurtor i nu contribuie la contaminarea acestuia; - produsele nu au efecte negative asupra calitii i sntii alimentelor i a altor produse finale; - folosirea a cel puin dou procedee diferite de combatere pentru fiecare factor biotic duntor; Metode ecologice de combatere Activitile de protecie a plantelor pot fi grupate, în funcie de efectul principal, în dou categorii: msuri preventive i curative. 1. Msuri preventive Înfiinarea de mini-rezervaii naturale (perdele agroforestiere, garduri vii, benzi i drumuri înierbate, biotopuri umede etc.) pentru conservarea i îmbuntirea factorilor climatici i a însuirilor solului, precum i 

pentru protejarea, sporirea i diversificarea faunei i florei (mai rar) folositoare; Organizarea de asolamente agricole care, în cazul culturilor de câmp i al legumelor, ar trebui s conin 25-50% plante furajere perene, 25- 35% plante anuale semnate în rânduri dese i 1530% plante anuale pritoare. Practicarea de rotaii lungi, de minimum 4 ani, cu culturi intercalate, (asociate) i succesive de acoperire. Alternarea adâncimii de lucrare a solului, cel mai eficace procedeu fiind desfundarea (decompactarea) terenului dup încheierea fiecrei rotaii i lucrarea solului la adâncimi normale în ceilali ani; Fertilizarea organic a terenurilor numai cu compost fermentat. Gunoiul de grajd este o surs foarte importante de infestare a terenurilor cu buruieni i boli. Prin compostare acest neajuns este înlturat în cea mai mare parte Optimizarea activităĠilor privind sămânĠa úi semănatul. Este absolut necesar: - s alegem varietile cele mai productive, mai rezistente la concurena buruienilor i la atacul de boli i duntori. - recoltarea culturilor la timp i depozitarea recoltelor în condiii optime de igien Metode ecologice de combatere 2. Msuri curative Pân în prezent, tiina i practica agricol în materie de protecia plantelor cunoate 5 tipuri de metode curative. A. Metode fizico-mecanice B. Metode biotehnice C. Metode biologice D. Metode genetice E. Metode biochimice A.1. Metode fizicomecanice de combatere a buruienilor 1.Combatere manual; din aceast categorie fac parte cele mai vechi metode de combaterea a buruienilor: plivitul manual, plivitul cu oticul sau spliga i pritul cu sapa. 


ranul Român - ... 2012

Agricultură ecologică Doar noi v putem ajuta! 

2. Combatere mecanic; din aceast categorie fac parte plivitul i pritul mecanic, care se fac cu maini agricole speciale tractate de tractoare. 3. Combatere termic se realizeaz cu ajutorul unor instalaii cu propan lichid amplasate pe tractor sau portabile. Temperatura de ardere este de 50-70°C. Aceast metod se folosete în legumicultur, precum i în cultura mare pentru combaterea buruienilor din culturile pritoare, înainte de rsrirea plantelor cultivate sau în culturile de cartof când acestea au ajuns la maturitate. 4. Metodele hidrice const în inundarea terenurilor cultivate, prin care pot fi distruse multe din buruienele abia rsrite sau în curs de rsrire. Metoda d rezultate numai în cazul culturilor rezistente la bltire (orezrii). A.2. Metode fizico-mecanice de combatere a dăunătorilor 1. Termoterapia se folosete în special pentru combaterea insectelor, cele mai folosite procedee fiind: • a. Arderea resturilor vegetale dup recoltarea plantelor. Acest procedeu se recomand numai dac resturile vegetale sunt puternic infestate cu duntori. • b. Colectarea duntorilor (limaci i gândaci) i a cuiburilor cu ou sau omizi i oprirea acestora. • c. depozitarea seminelor de cereale, leguminoase pentru boabe i de plante tehnice atacate de molii i grgri în spaii reci sau congelarea acestora. 2. Radioterapia se utilizeaz pentru sterilizarea (suprimarea funcional a glandelor sexuale) masculilor cu ajutorul radiaiilor X. 3. Inundarea d rezultate în combaterea unor duntori care triesc în sol (oareci, obolani, cârtie, coropinie etc.), prin inundarea cu ap a galeriilor în care triesc. 4. Metode sonore. Împotriva psrilor i roztoarelor, se obinuiete instalarea de aparate cu aer comprimat sau cu carbid care produc zgomote puternice (pocnituri, fluierturi, sunete stridente etc.). De asemenea, roztoarele din depozite pot fi controlate eficient folosindu-se aparate cu ultrasunete. 5. Metode atractive. În aceast grup sunt incluse capcanele luminoase, cleioase i brâiele capcan din plantaiile pomicole, precum i cursele mecanice pentru prinderea oarecilor i obolanilor. 

6. Alte metode fizico-mecanice. Din aceast categorie fac parte instalarea de sperietori, plase i garduri împotriva psrilor i a animalelor roztoare, precum i strivirea oulor, omizilor (larvelor) sau chiar a adulilor. A.3. Metode fizico-mecanice de combatere a bolilor 1. Termosterilizare. Se cunosc trei procedee de sterilizare termic: • a. Arderea resturilor vegetale dup recoltarea plantelor. Acest procedeu se recomand numai dac aceste resturi sunt puternic infestate cu boli (plantele i organele de plante bolnave nu se composteaz); • b. Colectarea zilnic a plantelor i prilor de plante (scoar, frunze, ramuri, fructe, flori) infestate i oprirea sau arderea acestora. • c. Tratarea cu aburi fierbini a seminelor i a amestecurilor de sol folosite în rsadnie, sere i solarii. 2. Solarizare. Este o metod care cumuleaz efectul antibiotic al radiaiilor calorice i luminoase ale soarelui. Se utilizeaz pentru dezinfectarea seminelor i fructelor atacate la exterior i const în expunerea la soare i loptarea periodic a acestor produse vegetale. 2. Măsuri curative B. METODE BIOTEHNICE B.1. Metode biotehnice de combatere a buruienilor 1. Mulcirea este activitatea de acoperire a solului cu paie, frunze, achii i coji de copaci, rumegu, compost, blegar etc. i cu folie de plastic de culoare neagr sau cu covoare vechi i alte esturi. Momentul optim de mulcire este primvara cât mai devreme, concomitent sau înainte de plantarea culturilor, respectiv de pornirea plantelor în vegetaie. 2. Pregtirea terenului pe întuneric sau cu utilaje acoperite. Karl Hartmann si Werner Nezadal (1989) de la Institutul de Botanic al Universitii Erlangen din Nurnberg - Germania, recomand ca pregtirea terenului pentru semnat s se fac noaptea pe întuneric, deoarece seminele de buruieni scoase din sol germineaz numai la lumin natural sau artificial. Având în vedere dificultatea executrii pe întuneric a acestor lucrri, Johan Ascard (1994), de la Universitatea de tiine Agricole din Suedia, propune acoperirea utilajelor de arat i de pregtire a solului cu prelate de culoare închis i mai lungi decât utilajele respective. 


ranul Român - ... 2012

Agricultură ecologică Doar noi v putem ajuta! 

B.2. Metode biotehnice de combatere a dăunătorilor 1. Instalarea de capcane biologice. Capcanele pot fi pri de plante, fructe, tuberculi sau alimente i se instaleaz pe sol, în sol, în depozite etc. Dup colectarea duntorilor, capcanele se strâng si se opresc sau se ard. 2. Instalarea de capcane cu feromoni. Feromonii sunt substane chimice secretate i rspândite în exterior de anumite animale, precum insectele, care sunt percepute numai de indivizii aceleiai specii. În cazul capcanelor feromonale se folosesc feromoni chimici produi industrial în amestec cu un insecticid de ingestie. B.3. Metode biotehnice de combatere a bolilor Cel mai folosit procedeu este înmulirea plantelor libere de virusuri i de ali ageni patogeni prin culturi de meristeme (esuturi). Se practic pe scar larg în horticultur la flori (garoafe), la pomi, arbuti fructiferi i minibutai de hamei. 2. Măsuri curative C. METODE BIOLOGICE Combaterea biologic este o metod de tip „viu contra viu”. C.1 Metode biologice de combatere a buruienilor. Cercetarea agricol a identificat 3 metode distincte: 1. Combatere alelopatic. Este o metod de mare perspectiv care se bazeaz pe suferina ce i-o provoac reciproc unele plante prin intermediul substanelor chimice numite coline, secretate de rdcini i de prile aeriene ale plantelor. 2. Combatere entomofag. Aceast metod este, de asemenea, nou i în curs de elucidare, pân în prezent fiind identificate câteva specii de insecte pentru distrugerea selectiv a unor varieti de plmid, laptele câinelui, cactui etc. 3. Combatere fungic. Practicienii îi pun mari sperane în combaterea plmidei, costreiului, volburei i a altor buruieni endemice cu ajutorul ciupercilor. La noi în ar, mai avansate sunt studiile privind combaterea plmidei (Cyrsium arvense) cu ajutorul ruginei (Puccinia punctiformis), cea mai distrugtoare dintre cele 11 specii de ciuperci ce paraziteaz plmida. C.2. Metode biologice de combatere a dăunătorilor 1. Plante contra insecte CRĂIğE Denumire tiinific: Tagetes patula. Aciune: repelent pentru duntorii legumelor, în special pentru fluturele alb al verzei i probabil pentru 

nematozi i gândacul din Colorado; Se cultiv câte dou rânduri la distana de 40-50 cm între ele pentru 6-8 rânduri de legume sau de cartofi. GĂLBENELE Denumire tiinific: Calendula officinalis. Aciune: repelent pentru adulii gândacului din Colorado. Glbenelele nu trebuie s lipseasc di nici o grdin de legume, în primul rând datorit virtuilor lor terapeutice. Se cultiv între rândurile de cartofi, vinete etc., câte 1 rând de glbenele la 2 – 3 rânduri de plante solanacee. USTUROI Denumire tiinific: Allium sativum. Aciune repelent pentru adulii gândacului din Colorado. Se cultiv concomitent cu cartoful, câte 2-3 rânduri de usturoi la 4-6 rânduri de cartofi, la adâncimea de 3-5 cm. 2. Combatere cu prădători naturali În aceast categorie se includ metodele de atragere a animalelor care se hrnesc cu insecte i alte animale vii duntoare. Crearea unor condiii bune de adpost i de hran pentru fauna util (broate, guteri, erpi, psri insectivore i rpitoare - piigoiul, ciocnitoarea, cucul, pupza, graurul, cucuveaua, bufnia, etc., i mamifere insectivore - liliecii, ariciul, cârtia, nevstuica etc.), inclusiv creterea artificial a acestora, are efecte benefice pentru productorii agricoli. 3. Insecte contra insecte (prădători entomofagi) Folosirea speciilor de insecte i nematozi pentru combaterea biologic a insectelor duntoare. 4. Combatere microbiologică Este o metod modern, eficace, dar înc destul de scump i const în folosirea unor preparate pe baz de microorganisme vii (virusuri, bacterii, ciuperci) care paraziteaz i omoar unii duntori. C.3. Metode biologice de combatere a bolilor Majoritatea recomandrilor practice de acest gen se refer la tratamentul 


ranul Român - ... 2012

Agricultură ecologică Doar noi v putem ajuta! 

seminei cu preparate bacteriologice. Metoda folosit pentru curirea de patogeni a seminelor de cereale i de plante tehnice este urmtoarea: Tratamentul seminei cu Pseudomonas fluorescens. În funcie de cantitatea de semine necesar pentru 1 ha, se folosesc 1-4 flacoane de 250 ml (1 flacon/ha pentru porumb i floarea-soarelui i 4 flacoane/ha pentru grâu, orz i triticale). Tratamentul se face cu câteva zile sau ore înainte de semnat prin stropirea uniform a seminei. În timpul tratamentului smâna se amestec continuu, prin loptare manual sau mecanic, cu malaxorul sau porzolatorul. D. METODE GENETICE Aceste metode sunt cele mai importante pentru protecia plantelor, deoarece valorific însuirile natural (genetice) ale plantelor, nu au impact negativ asupra mediului înconjurtor i sunt relativ ieftine. Ameliorarea plantelor are ca rezultat varieti noi de plante cu caliti superioare, inclusiv cu rezisten sporit la competiia buruienilor sau/i la atacul celorlali factori biotic duntori. Aadar, agricultorii ecologiti sunt sftuii s cultive varieti (populaii, soiuri i hibrizi) cu potenial productiv i calitativ maxim i cu rezisten superioar la competiia i atacul factorilor biotici nefavorabili. E. Metode biochimice Protecia biochimic a plantelor se realizeaz cu ajutorul unor preparate fitofarmaceutice de natur vegetal i mineral. E.1. Metode biochimice de combatere a buruienilor La cererea fermierilor ecologiti, cercetarea agricol este în plin proces de formulare i testare a bioerbicidelor, existând sperana ca acestea s apar pe pia în urmtorii 2-3 ani. E.2. Metode biochimice de combatere a insectelor dăunătoare Preparatele folosite pentru protecia plantelor împotriva insectelor duntoare se pot grupa, în funcie de materia prim folosit, în dou categorii: insecticide vegetale i insecticide minerale: 1. "Insecticide" vegetale sau botanice URZICĂ Denumire tiinific: Urtica dioica. Organe vegetale folosite: toate prile aeriene în stare proaspt (crud) sau uscat. Stimuleaz creterea plantelor i frâ

neaz atacul unor insecte. Mod de preparare: macerat (1 kg material vegetal proaspt în 10 l de ap, inut timp de 12 ore). Întrebuinare: Maceratul se folosete împotriva pduchelui lânos (Eriosoma lanigerum) nediluat i ori de câte ori este nevoie. FERIGĂ Denumire tiinific: Dryopteris filix -mas; Organe vegetale folosite: frunzele si rizomul de ferig mascul. Aciune: paralizant Mod de preparare: purin de frunze (1 kg Frunze proaspete sau 100 g uscate în 10 l de ap) i decoct de rdcini (5 g în 0.5 l ap de ploaie); Întrebuinare: Purinul de frunze se folosete împotriva pduchelui lânos (Eriosoma lanigerum) i a buburuzei (Coccinella septempunctata), melcilor fr cochilie. De asemenea, acest preparat, diluat cu ap de 10 ori, se folosete împotriva afidelor. Decoctul nediluat se recomand, de asemenea, împotriva pduchelui lânos i ori de câte ori este nevoie. PELIN Denumirea tiinific:Artemisia absinthium; Organe vegetale folosite: toate prile aeriene (tulpina, frunzele i florile) în stare crud sau uscat; Aciune: protejeaz culturile de unii duntori; Mod de preparare: purin (300 g material vegetal proaspt sau 30 g uscat într-un litru de ap), purin în amestec cu silicat de sodium (1%), infuzie i decoct; Întrebuinare: Aceste preparate au îns aciune specific: purinul împotriva furnicilor, omizilor i afidelor; infuzia împotriva acarienilor murului i zmeurului si larvelor gândacului din Colorado; iar decoctul împotriva mustei verzei (Chortophila brassicae) i a viermelui merelor (Carpocapsa - Cydia pomonella). VETRICE. Denumire tiinific: Tanacetum vulgare; 


ranul Român - ... 2012

Agricultură ecologică Doar noi v putem ajuta! 

Organe vegetale folosite: toate prile aeriene: tulpina, frunzele i florile, în stare crud sau uscat. Mod de preparare: infuzie sau decoct (300 g material vegetal proaspt sau 30 g uscat în 10 litri de ap); Întrebuinare: Infuzia de vetrice se folosete nediluat i ori de câte ori este nevoie împotriva furnicilor, afidelor, acarienilor i a altor insecte. Decoctul se folosete de asemenea, nediluat, îns numai în perioada de zbor a mutei verzei i a carpocapsei. PIRETRINĂ. Denumire tiinific: Pyrethrum cinerariaefolium, Chrysanthemum cinerariaefolium; Organe vegetale folosite: inflorescena. Aciune: Piretrina este un insecticid de contact, cu efect paralizant i spectru larg de aciune. Mod de preparare: Extract din inflorescene proaspete i infuzie din cele uscate (2 ligurie de inflorescene mrunite în 200- 250 ml de ap clocotit); Întrebuinare: Extractul din flori de piretru se folosete sub form de soluie în concentraie de 0.1% împotriva afidelor, gândacului din Colorado, tripsilor, cicadelor i musculiei albe. Piretrina nu este periculoas pentru albine, om i animalele cu sânge cald. ROTENONA Denumire tiinific: Derriselliptica; 

Lonchocarpus spp., Thephrosia spp. Forma de prezentare: Praf vegetal. Organe vegetale folosite: Rdcina; Aciune: Asemntoare cu cea apiretrinei, dar mai puternic i la un numr mai mare de specii de insecte. Mod de preparare: Decoct din rdcini proaspete sau uscate i rdcini uscate mcinate. Fiind un insecticid mai puternic, se impune sporirea ateniei în timpul preparrii i aplicrii tratamentelor LEURDĂ (USTUROIğĂ) Denumire tiinific: Allium ursinum; Organe vegetale folosite: frunzele i bulbii în stare proaspt i tocate mrunt. Mod de preparare: Infuzie (75 g bulbi tocai la 10 l ap) i purin fermentat ( 500 g frunze proaspete sau 200 g uscate la 10 l de ap. Întrebuinare: Infuzia de leurd se folosete nediluat, prin stropirea repetat a plantelor la intervale de 3 zile, împotriva acarienilor i afidelor. Purinul se folosete, de asemenea, nediluat, împotriva mutei morcovului (Psila rosae), îns numai în perioada de zbor a acesteia. QUASIA Denumire tiinific: Quassia amara este un arbore care creste în zona tropical a continentului american. Organe vegetale folosite: coaja i lemnul. Aciune: Substanele active din acest preparat acioneaz ca insecticide de contact i de ingestie, dar mai lent decât piretrina. Întrebuinare: Decoctul de Quasia se folosete, pentru combaterea mutelor din cas i din grajd, purecilor, pduchilor estoi: pduchele din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus), pduchele cenusiu (Hyalopterus pruni) i a pduchelui lânos (Eriosoma lanigerum). În caz de eficacitate redus, tratamentul se poate repeta, dar nu mai devreme de 3 zile. Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina úi Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai 


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Bucătărie românească Doar noi vă putem ajuta!

Peúte copt în marinată, nici urmă de os

Ingrediente: 1 kg peste curat i tiat felii (novac, sau alt pete de râu) 0,5 kg ceapa tiat julien 0,5 kg morcov tiat rondele condimente: piper negru 2~3 foi de dafin un vârf de linguri de coriandru câte un pahar de apa, ulei, oet, sare dup gust Mod de preparare: La fundul ceaunului sau o oala de lut se aranjeaz capurile de peste, apoi un rând de legume apoi bucile de pete apoi iar un rând de legume i tot aa le alternai pe straturi pân terminai ingredientele, peste ele se toarn marinata amestecata cu condimentele i sarea i se coace în cuptor fr capac la foc mic timp de ~4 ore, pân ce oasele devin fragede i se pot mesteca. Secret: Din capurile de peste i legumele rmase în ceaun dup coacere, vei obine un delicios pateu de pete doar s le strivii într-o past fin cu ajutorul unui blander sau sa-l dai de câteva ori prin maina de tocat carne Poft bun !

Anastasia

24


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Obiceiuri úi tradiĠii Doar noi vă putem ajuta!

În vizită la Muzeul Satului Iată că am sărbătorit úi revelionul, păúind în noul an deja de câteva zile. Sunt uimită că deúi e iarnă calendaristic, Doamne-Doamne încă nu ne geruieúte obrajii, mănuúile stand cuminĠi tot în dulap. Mai am câteva zile libere. Oare ce să fac? Nu pot să plec din oraú dar, cu puĠină imaginaĠie, pot “evada” un pic. GhiciĠi încotro am pornit? La Muzeul satului! Exact! Cine a mai fost acolo cunoaúte senzaĠia de in/out, adică eúti în oraú dar te simĠi undeva, departe, într-un sătuc îndepărtat. Am deschis poarta úi iată-măs într-o Ġară de poveste!... E tara bunilor úi străbunilor noútri! PriviĠi-le cu atenĠie! Aúa-i că recunoaúteĠi gospodăriile? ZâmbiĠi când le vedeĠi. SimĠiĠi deja cum vi se încălzeúte sufletul privindule... Parcă chiar simĠiĠi mirosul ierbii proaspăt cosite, al muúcatelor din pridvor sau al merelor úi gutuilor puse la ferestre! Le útiĠi prea bine! Le útiĠi din propriile amintiri sau din povestirile altora pe care, uúor invidioúi, vi le-aĠi însuúit ca fiind personale. Nu contează, bucuraĠi-vă, sunteĠi acasă, printre fraĠii voútri: munteni, moldoveni, olteni, dobrogeni, bucovineni, maramureúeni, ardeleni, bănăĠeni úi (cum se spune corect?) cei din Criúana! SunteĠi în siguranĠă! BucuraĠi-vă! ùi zâmbind fericită mă îndrept spre ieúirea din muzeu. Mi-e bine. Am fost ACASĂ. Mă duc ACASĂ. DECI SUNT ACASĂ! Din trecut m-am întors în prezent úi păúesc vesela spre viitor…Nu mai útiu, se amesteca timpurile. Dar mi-e bine! Fotografii úi text: Valentina Sen 25


ğăranul Român – Ianuarie 2012

Pagina de istorie Doar noi vă putem ajuta!

Eliberarea iobagilor din Transilvania în 1948 În 842 de ani de subjugare a iobagilor transilvăneni de dumanului ce mturase atâtea otiri mari i tari... Fusei către nobili au fost nevoiĠi să îndure multă umilinĠă, fericit a gsi acolo, pe acele piscuri uriae, pe deasupra nedreptate i foamete. În ,,Cronica Mârgului" scris de norilor, o naionalitate i o via româneasc înfocat i preotul paroh IOAN UNGUR în anul 1858, este puternic" descris foametea din 1815 – 1817, când oamenii Începând cu 15 martie 1848, Imperiul fierbeau ,,cocenii goi, fr grune i-i mâncau, ori Habsburgic din care fcea parte i principatul iarb, mcri, lobod fr pâine". ranii erau numii Transilvaniei, a fost zguduit de micri revoluionare. de ctre nobili ,,amrâi oameni proti i iobagi", erau Pe 29 mai, prin rescriptul Împratului FERDINAND, subjugai iar în loc de plat ,,i-au btut cu este convocat la Cluj, Dieta Ardealului, fiind poltaua de smicele (mnunchiuri de nuiele) i chemate cele trei naiuni ale principatului erau mai nebgai în seam decât nite mahre Transilvania (românii, ungurii i saii). (vite)". Nedreptatea era de nedescris: ,,tot ,,Deputaii unguri nu las s aib nici o naie pmântul, toate pdurile, ba zic domnii c i drept de naionalitate, numai dânii, ungurii, c cerul care-i pe drept curtea lui i acela îi ara numai a ungurilor este, nu a sailor, nici a aparine. Protii nu aveau nimic, numai necaz, românilor, dei românii sunt cu dou pri mai slujba cea grea i ficiorii s-i duc în ctnie". muli decât ungurii". Nobilii erau privilegiai ,,erau scutii În ciuda interdiciilor organelor de a da porie i de a da ctane pruncii lor, ei administrative, tirile despre evenimentele de la biruie i stpânesc toate locurile cele bune, protii numa Viena, Pesta, Cluj i alte pri se extind, tiprindu-se ce le da domnii i ce nu le trebuia lor" proclamaii i manifeste. Vestea desfiinrii robotei i Obligaiile iobagilor erau multiple fa de nobili. dijmei a ptruns în rnime îngrozindu-i pe nobili. La Erau impuse trei tipuri de rente: în produse, în munc i Blaj se in grandioase adunri care nu schimb situaia în bani. ,,Ziua, noaptea, vara, iarna, nu ca un iobag ci ca politic dar au o influen pozitiv asupra închegrii un rob cumprat era tot în slujba domneasc, cu carul, naiunii. Înarmarea ranilor a constituit una din cu plugul, cu coasa, muierile cu belceaua (leagnul) se preocuprile de baz ale revoluionarilor români, în duceau la slujb. Dac nu i se prea cum lucrau îi btea dotare intrând: lancea, coasa, toporul, furca i câteva ca pe mahre i de se ura îi vindea. arme de foc. Obligaiile în munc erau nelimitate, loturile La 4 decembrie, AVRAM IANCU, în frunte cu fiind lucrate de femei i copii sau ,,dup ce-i gta 500 de lncieri i 250 de pucai sosete la Scuieu domnul su tot lucrul câmpului". Nu se puteau plânge la însoit de cpitanul FRANCISC IVANOVICI i ocup dregtori de abuzurile nobililor pentru c ,,înc-l btea”. poziii de lupt pe înlimile de la Rogojel. Este sftuit Erau obligai s dea i produse obinute în de colonelul LOSENAU s atace Bologa. Atacul agricultur: ,,din toate câte avea bietul om srac, din trupelor româneti urma a fi sprijinit de 70 soldai semntur, din grâu, ovz, orz, din cânep, da la imperiali. AVRAM IANCU deplaseaz o parte din trupe domnul dijm, adic a zecea parte, ba i din gâte, din la Trani urmând a face i o recunoatere a terenului. Pe gini i ou, unt, ca din oi....". Mai vindeau lemne pe la 7 decembrie, cpitanul IVANOVICI se angajeaz în târguri, alune, fructe de pdure pentru c ,,da bieii lupt îns înregistreaz insucces. AVRAM IANCU afl iobagi i taxa domneasc în bani". La toate acestea se de aceast lupt pierdut i spune despre acest atac c a adugau i alte abuzuri lsându-i pe iobagi fr nici un fost ,,nesocotit” iar rezultatul a fost ,,incendierea satelor fel de drepturi. Exemplu, vânzarea unui pmânt sau o Trani i Viag... i descurajarea poporului armat”. donaie, avea loc cu tot cu iobagi. Nobilii aveau în Moii se retrag la Scuieu, Rogojel îns AVRAM schimb ,,raiul pe pmânt", cu case, baluri, jocuri i IANCU a oprit retragerea trupelor sale i regruparea la moii întinse. Mârgu. În 10 decembrie anun c a fost nevoit s În 1848, împratul arboreaz steagul de mtase trimit acas lncierii din lips de provizii i echipament scris cu litere de aur: ,,Libertate, Egalitate, Fraternitate". de iarn. Se angajeaz s strâng noi cete noi pentru a Iat cum caracterizeaz NICOLEA BĂLCESCU le trimite pe Valea Drganului i ordon tribunului atitudinea poporului din M-Ġii Apuseni, în preajma IOSIF MOGA s se îndrepte spre Huedin cu trupele anului 1848: ,,Îl văzurăm desfăurând toat energia sa, sale, îns aici vor fi puternic atacate. Generalul stând neclintit ca granitul munilor si înaintea WARDENER se retrage ctre Aiud, colonelul URBAN 




ranul Român – Ianuarie 2012

Pagina de istorie Doar noi v putem ajuta!

iese din Cluj, IOSIF MOGA o ia pe Some în jos. iulie înainteaz spre munte pe mai multe direcii de la Teritoriul Transilvaniei, cu excepia Munilor Apuseni Mârgu. Ciuleni, Vleni i Huedin. În faa adversarilor, intr la sfâritul lunii decembrie sub controlul net superiori ca numr i arme, moii sau retras în generalului BEM. Se instituie ,,faimoase tribunale de pdure lsându-i s se afunde mai adânc în muni. sânge”. La 22 decembrie, Preedintele Comitetului AVRAM IANCU, dup ce a fost întiinat de acestea a Revoluionarilor maghiari declar c nu vede în luat msuri grabnice de trimitere a ajutoarelor sub micarea poporului român decât explozia instinctelor comanda tribunilor NICOLAE COCHE i IACOB animalice. Munii Apuseni au rmas unicul adpost al OLTEANU. Între timp localnicii au hotrât s-l revoluionarilor. În sarcina lui AVRAM IANCU cade i întâmpine pe adversar cum se cuvine. 500 de lncieri i aprarea drumurilor înguste de munte care duc de la pucai condui de INDREI ROU au ocupat poziiile Huedin spre Albac. În 3 ianuarie 1849, ptrund în pe culmi. Femeile au venit în ajutor la rostogolit de Clata 1000 de garditi sub conducerea lui GELEY, bolovani. În timp ce oastea lui VASVARI încerc s-i având asupra lor i un tun. Cltanii îi ateapt în întreasc tabra, moii blocheaz toate drumurile i-i poziie întrit i îi rein patru ore pân femeile i înconjoar. În data de 6 iunie, VASVARI este anunat btrânii îi salveaz avutul. Ocupat c drumurile au fost astupate cu copaci apoi de dumani, comuna s-a i carele cu provizii nu mai pot trece. În prefcut în scrum. IOAN UNGUR încercarea de a elibera drumul, este scria: ,,sculatu-s-au ungurii i au prins în cletele morii de ctre moi. aprins Clata i au ars tot cu biseric, Este înepat cu lncile i i-au despicat cu tot, care era nou... Aprins-au trupul în patru pri. La vestea morii Moloîgul, Morlaca....” Apoi s-au lui VASVARI, deruta a devenit retras la Huedin. AVRAM IANCU general. Cpitanul BUZGO, rmas în se refer la aceast aciune astfel: via a fost urmrit, capturându-i-se ,,pierderile românilor au fost de doi caii, un tun, 100 de boi, alimente, puti mori, inamicul a avut foarte muli etc. Dumanii mai încerc s recruteze mori i rnii, câi nu se tie” ostai, în Vârful Hagului Craiului fac Mai au loc o serie de aciuni cetate de pmânt îns din Oradea au izolate, iar înspre sfâritul lunii februarie venit o mulime de cazaci muscali care intr prin toate comandamentul militar advers hotrte s deschid casele în Huedin i jefuiesc. drumul în muni pe Someul Cald i Valea Clii. În 26 Mai târziu ara este împrit în 11 uniti februarie, 600 de honvezi sau îndreptat spre Mriel administrative, URBAN fiind preedintele districtului îns în punctul numit Vârful Btrâna au fost înfrâni. În Clujului. În aceast calitate s-a deplasat la Huedin, în 3 12 martie au dezlnuit un nou atac cu 1600 de honvezi octombrie a adunat preoii i primarii satelor dând îns de aceast dat vin în ajutor i femeile iar succesul porunc oamenilor s se liniteasc. Revoluia este este deplin. Trupele adverse au mai încercat s intre în stins. Iobagii sânt eliberai i devin proprietari pe Apuseni, dar se petrec lucruri groaznice în Sâncraiu i moiile lor. Adunarea Naional de la Blaj a avut ca Clata. Mrguanii înspimântai au încrcat în care scop, publicarea libertii ranilor, adic ,,slobozenia de pruncii, grâu, brânz, clis i au fugit în pdure. sub iobgie. De bucurie i astzi se numete estul În cursul lunii mai PAUL VASVARI i-a stabilit acesta Câmpul Libertii i va rmâne acest nume în tabra la Mârgu, unde noapte de noapte se semnalau veci, cci aici s-au înclzit inima bieilor români incursiunile moilor pân la marginea comunei. La 20 subjugai 842 de ani, trgând cu durere i cu rbdare mai, VARSVARI atac Giurcua de Sus îns fr jugul iobgiei, care acum îl âp de pe grumazul lor”. succes. A procedat la dislocarea trupelor la Ciuleni i În realitate, desfiinarea iobgiei a fost Mnstireni. Generalul BEM a dat ordin s se reia proclamat cu multe limite i îngrdiri, îns nu a mai ofensiva asupra moilor. La cele patru companii se putut fi amânat la infinit, fiind confirmat prin actele adaug înc dou de secui i garditii lui BUZGO. În 2 imperiale din anii urmtori. Sursa: N. ùTEIU, ,,ğara MoĠilor”, RevoluĠia de la 1848 – 1849, reflectată în Cronica Mârgăului, Ed. Clusium, 1992

Ec. FELECAN VALERICA 




ğăranul Român - Ianuarie 2012

Apel umanitar Doar noi vă putem ajuta!

VREAU SA MA RIDIC DIN SCAUNUL CU ROTILE Bunatatea exista in fiecare dintre noi , fiecare dintre noi are in el macar o particica de bunatate chiar daca unii dintre noi nu lasam sa se vada asta din prima . Consider ca ea nu trebuie lasata sa iasa la suprafata doar de sarbatori ci in fiecare secunda, minut, ora, zi. Exista oameni care au nevoie de noi, care au nevoie sa le intindem o mana de ajutor atunci cand se afla in dificultate, de ce sa asteptam sarbatorile pentru ca sa le intindem acea mana de ajutor? Un om nu are probleme doar in preajma sarbatorilor de iarna ci pe tot parcursul vietii sale iar daca noi suntem cei care putem macar sa ii alinam suferinta haideti sa o facem indiferent de,,,, anotimp. In perioada sarbatorilor de iarna oamenii se inghesuie sa faca fapte bune, se inghesuie sa fie mai buni cu cei din jurul lor acesta e un lucru frumos, un lucru care ar trebui sa se transforme intr-un obicei sau poate chiar intr-un mod de viata. Groza Iulia Maria “Mă numesc TUDOSE ION LAURENğIU domiciliat în Comuna MĂGURENI, Str. DIMULESTI, Nr. 327 JudeĠul PRAHOVA. Am 31 de ani si sunt condamnat sa-mi petrec fiecare minut din viata intr- un scaun cu rotile. In urma cu sapte ani, am suferit un tragic accident de munca, in urma caruia mi-am rupt coloana vertebrala si am ramas paralizat de la brau in jos. Diagnosticul pus de medici a fost unul foarte crunt: traumatism vertebromedular toracal. Dupa operatie am stat un an numai prin spitale si centre de recupe – rare si cinci ani cu chirie in apropierea unui astfel de centru, pentru a putea merge pe jos cu caruciorul la tratamentul de recuperare. Din vara anului trecut, nu am mai avut posibilitatea financiara sa platesc chiria si tratamentul de recuperare si am fost nevoit sa ma mut in casa parinteasca, afectata acum de o alunecare de teren. Apelez la dumneavoastra cu speranta ca ma puteti ajuta sa-mi continui tratamentul. Apoi, am nevoie de o operatie, care costa in jur de 25.000 de euro. Pune- ti-va o secunda in locul meu: nu e pacat ca, dupa sapte ani de lupta sa ma opresc aici din lipsa banilor? De aceea va scriu. Un mic ajutor banesc mi-ar prinde foarte bine. Va implor! Vreau sa ma ridic din scaunul cu rotile! Cer ajutorul tuturor oamenilor cu suflet mare, care inteleg ca neputinta este foarte dureroasa, mai ales pentru un tanar aflat la jumatatea vietii”, Laurentiu Tudose, Campina. Pentru a-l sprijini pe Laurentiu aveti la dispozitie conturile: RO51RNCB0208010006810005 (deschis in euro); RO78RNCB0208010006810004 (deschis in lei). Conturile sunt deschise la BCR, sucursala Campina, pe numele Ion Tudose TELEFON 0721165713 0734825922 ID tudoselaurentiu78@yahoo.com Va rugam sa va alaturati campaniei noastre. Toti putem avea nevoie de ajutor, acum este randul lui Lauretiu. Material pus la dispoziĠie prin amabilitatea doamnei Groza Iulia Maria, mail: Iulia.Maria1985@yahoo.com 28


ğăranul Român - Ianuarie 2012

Pagina de religie Doar noi vă putem ajuta!

Biserica părăsită din cimitirul satului Baba-Ana I se mai spune úi Biserica veche... În cimitirul satului Baba-Ana se află Biserica cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Aici nu se mai Ġin slujbe de vreo optzeci de ani, pentru că a fost construită o nouă biserică a satului, i, astfel oamenii au uitat de cea veche, cum se întâmpl de altfel mereu cu toate cele de pe pmântul acesta. Am mers la slujba de duminic în ziua de 05.07.2009, în biserica cea nou, bineîneles, pentru c cealalt este destul de ubred, i dup cum am mai spus nu mai este folosit de ctre cretini. Dup ce preotul a terminat predica, i apoi s-a mai vorbit despre problemele legate de administrarea lcaului de cult, am putut vedea un document dintr-un registru al bisericii unde unul dintre preoii comunei: Ioan Pcuraru a notat câte ceva despre lcaul de cult, i unde bineîneles, sublinia importana, rolul i implicarea statului în conservarea tuturor monumentelor istorice. ùi totuúi,o femeie e ctitorul acestei biserici Am aflat c, dei nu exist pisanie în care s se arate anul zidirii, pe crile vechi de slujb, se gsete urmtoarea însemnare: ”Aceast Sfânt i Dumnezeiasc carte, s-a cumprat de ctre Medelnicereasa Sultana Falciana la leat 1815, noiembrie 1 i s-a hrzit la sfânta Biseric ce o au fcut cu cheltuiala sa din temelie”. Tot din aceast înscriere reiese c aceast femeie avea o moie în satul Istu, Mizilul de astzi, aa se explic faptul c au fost bani pentru construirea bisericii. Se amintete numele primului preot slujitor: Popa Stan. Se mai menioneaz faptul c aceast construcie din ceramic a Bisericii a fost trainic i a rezistat bine timpurilor. A fost acoperit cu indril i pardosit cu piatr. Este în form de corabie cu lungimea de 15 m i limea de 6m, iar înlimea de 4 m. Are o turl de lemn învelit cu tabl aezat în partea din fa a bisericii care a slujit de clopotni. ”Catapeteasma este din zid, a avut numeroase reparaii în 1894, când i s-au adugit un antreu de lemn cu geamuri,care cu timpul s-a prginit.” Biserica cea nouă, a atras tot mai mulă lume, Tot fostul preot Pcuraru, mai scrie mai scrie c “pictura interioar este din anul 1909, dar pereii sînt cocovii, pictura în tempera este afumat i nu se mai cunoate nimic din ea”. In anul 1947 s-a reparat acoperiul când indrila a fost înlocuit cu tabl, de asemenea s-a reparat ua de la intrare, încuietoarele i geamurile. Din 1815 se mai pstreaz câteva icoane i cri de ritual. Multe din icoanele vechi au fost repictate. Sunt caracteristice ua de la intrare, din blni de stejar cu balamale forjate, scara de lemn în spiral care duce la clopotni. Iat ce se spune despre cum a fost uitat: ”A fost biseric de enoriai din anul 1815 pân în anul 1929, când a fost prsit i lsat în pragin”. Dintre slujitorii acestei biserici amintim pe preotul Stan, preotul Ion Dobre, cu Grigore Popescu i preotul Dumitru. Dup ce am aflat aceste lucruri am mers s fac nite poze, mi-a fi dorit ca picturile s se pstreze pentru cât mai mult timp, dar din pcate acest lucru nu este cu putin, timpul, nu iart, iar oamenii din pcate, înc nu au învat s triasc pentru eternitate sau s îi îndrume paii cât mai aproape de Adevr, s simt viaa din jurul lor, i pe ei, s îi acorde mai mult timp pentru ceea ce merit cu adevrat. Toate trec: cldiri, biserici, monumente, averi, doctrine politice, chiar i viaa, important este cu ce rmânem noi... Carmen Mădălina Zafiu, studentă - USAMV BUCUREùTI

29


Taranul Roman, nr.30 - ianuarie 2012