Taranul Roman, nr.36 - mai 2012

Revistă a sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România Sediul sindicatului Sat: Priponeúti de Jos, nr.3 comuna: Priponeúti, judeĠul: GalaĠi cod: 807254 telefon: 0724.38.98.37 mail: sindicatulcdr@yahoo.ro

Doar noi vă putem ajuta!

ğăranul Român - Mai 2012 Doar noi vă putem ajuta!

CUPRINS: Gânduri pag. 3 Schimbare úi schimbări pe scena politică a României pag. 4 Activitatea SCDR-INAC pag. 5-6 LUKOIL pariază pe agricultura românească pag.

7 LegislaĠie românească pag. 8-9 Biogazul pag. 10-11 LUNA MAI LUNA NATURII pag. 12-13 POETUL SATULUI MEU pag. 14

Realizatorii revistei: Manole Silviu Redactor ùef; Hulea Mornea Elena-Lăcrămioara; OiĠă Simona; Felecan Valerica; Manole Benieamin; Felecan Sorina; Voevod Mihai; Angelica Monserrat Mexic; Loredana Terec-Vlad; Anastasia Gherjavschi; Bisoceanu Georgeta; Massimiliano Frattale Italia; Nicoleta Lazăr; Valentina Sen; Carmen Curelea;

Vino în echipa noastră formată din specialiúti în cele mai variate domenii, dedicaĠi satului românesc.

Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni caută voluntari pentru realizarea revistei online ğăranul Român, pe următoarele domenii: Persoanele interesate sunt rugate să îúi trimită articolele úi un mini CV la adresa de mail inaccdr@yahoo.com Activitatea de jurnalism: 2.1 Jurnalism: redactarea de articole pentru revista ğăranul Roman pe următoarele domenii: 2.1.1 editorial; 2.1.2 interviul lunii; 2.1.3 popularizarea activităĠii SCDR-INAC; a. Politică: 2.1.4 popularizarea agriculturii româneúti. b. Economie: 2.1.5 idei de afaceri; 2.1.6 informaĠii privind sprijinirea agricultorilor în organizarea pe plan local; 2.1.7 legislaĠie românească; 2.1.8 legislaĠie europeană; 2.1.9 fiscalitate (taxe úi impozite); 2.1.10 consultanĠă juridică; 2.1.11 consultanĠă contabilă; 2.1.12 finanĠări europene; c. Agricultură: 2.1.13 útiri cu caracter agricol; 2.1.14 sfaturi practice în activitatea agricolă pe domenii: cereale, legume, fructe, creúterea animalelor, plante energetice, medicină veterinară, floricultură, medicină naturistă, 2.1.15 agricultură ecologică; 2.1.16 articole privind alte domenii ale agriculturii; d. Timp liber: 2.1.17 poveúti din satul românesc; 2.1.18 reĠete româneúti; 2.1.19 obiceiuri úi tradiĠii; 2.1.20 turism;

Coperta: Manole Silviu

ğăranul Român - Mai 2012

Editorial Doar noi vă putem ajuta!

De ce nu învăĠăm de la copaci? O viaĠă întreagă într-un singur loc, singura variaĠie din viaĠa sa fiind perindarea anotimpurilor, într-o tăcere demnă, cu o verticalitate úi o pace de admirat.

De ce nu învăĠăm de la copaci?

G Â N D U R I... sau CE BINE CĂ ÎNCĂ MAI SUNT PRINTRE NOI! Am să-l întreb.

Sigur o să-l întreb ce părere are. Într-o dimineaĠă oarecare, ca toate dimineĠile în care-l întâlnesc cu totul întâmplător. E vorba de domnul acela cu paltonul din vremuri apuse, care merge drept fără a fi ĠanĠoú úi cu niúte medalii în piept.

Aúa cum am spus, are un mers nu elegant, ci mai degrabă .... vertical. Da, e bine spus, are acea verticalitate a oamenilor drepĠi, bravi, senini, împăcaĠi cu viaĠa. Nu e gras, nu e slab. Are o mustăcioară îngrijită. Paltonul, repet, probabil din tinereĠe, dar foarte bine menĠinut.

Are medalii. De unde oare? Sunt ale sale? Primite în vreo luptă? Atunci ar trebui să aiba vârsta de cel putin 85 ani.

Hmmm, parcă arată mai bine, doar de vreo 70... Dar cine útie? În definitiv o să-l întreb úi asta, dacă voi prinde un moment potrivit.

Ce întrebări să-i pun? Cum suportă vremurile de acum comparativ cu războiul sau perioada de după? Cum a reuúit săúi păstreze verticalitatea, când noi suntem copleúiĠi de viaĠă? Cum a făcut ca privirea, faĠa să-i rămână senine? Sau săl întreb cum i se par oamenii din tinereĠea sa úi cei de acum?

Păi ar trebui astfel să facă o comparaĠie totală între timpuri.... Ar fi ceva inedit? Nu cred...

Poate ar trebui să spună mai degrabă de ce s-au schimbat lucrurile atât de mult. Dacă suntem sinceri cu noi înúine, útim deja: Ar trebui să fim ca el úi ca mulĠi alĠii asemeni lui drepĠi, bravi, senini, împăcaĠi cu viaĠa. Adică OAMENI din neamul OAMENILOR. Valentina Sen

łăranul Român - Mai 2012

Politică Doar noi vă putem ajuta!

Schimbare şi schimbări pe scena politică a României Scena politică a României atrage atât privirile analiştilor politici cât şi oamenilor de rând, deoarece presupune instabilitate, risc şi incertitudine vis a vis de viitorul economic al Ńării. Pentru mulŃi dintre noi demiterea guvernului Ungureanu la doar două luni de mandat a atras atenŃia întregului mapamond, acest lucru reflectându-se atât în preŃul monedei româneşti cât şi în economie. Schimbarea de putere şi desemnarea lui Victor Ponta ca premier la Ńării presupune o nouă schimbare a legislaŃiei şi implicit o nouă politică pe plan intern şi internaŃional. Din acest punct de vedere se impun aspecte legate de modalitatea prin care se va reuşi ieşirea din criză, dat fiind faptul că situaŃia economică a Ńării presupune continuarea măsurilor de austeritate luate în 2010 şi în nici un caz readucerea salariilor bugetarilor la nivelul anterior. În altă ordine de idei, faptul că participanŃii la viaŃa politică din România îşi schimbă ideologia în funcŃie de interese poate afecta pe de o parte credibilitatea guvernaŃilor, iar pe de altă parte, transparenŃa organizaŃiei. Din acest punct de vedere, la nivelul oamenilor de rând se consideră că toŃi reprezentanŃii partidelor sunt „o apă şi un pământ” singura ideologie promovată fiind cea a intereselor personale.

ExperŃi în politici publice sau PR, sociologi, politologi, analişti sau consultanŃi politici, studenŃi sau pur şi simplu persoane care vor să se afirme, participă în această perioadă la campaniile electorale. Miza este mare, candidaŃii oferă votanŃilor promisiuni, cadouri sau chiar mititei la grătar cu bere pentru a atrage de partea partidelor şi implicit candidaŃilor, cât mai mulŃi admiratori. Slogane, afişe, promovare şi marketing electoral – preocupările vis a vis de viitoarele alegeri ocupă timpul persoanelor care fac parte din staff monitorizând atent alegătorul şi oferindu-i cât mai multe motive pentru a vota cu un partid sau altul.

Fiecare partid şi-a promovat imaginea actualilor primari în funcŃie de atitudinea şi implicarea în viaŃa publică pe care au avut-o pe parcursul acestor ani, promovând interesele cetăŃenilor şi ale localităŃii unde vor candida. Din acest punct de vedere putem afirma faptul că este la ordinea zilei ca în această perioadă, străzile să se asfalteze, parcurile să se renoveze, şcolile şi clădirile să fie un obiectiv central al discursului politic, în vederea captării atenŃiei.

După cum bine ştim şi conştientizăm, fiecare vot contează, lupta pentru putere reflectând în cele mai multe cazuri marketingul de gherilă sau strategiile prin care candidaŃii se „spurcă ” unii pe alŃii pentru a avea câştig de cauză.

Aşadar, în dragoste şi în război fiecare vot contează, deci atât timp cât legislaŃia permite, fiecare este liber să se adapteze situaŃiei, în speranŃa că, în următorii 4 ani va ocupa funcŃia de primar.

Loredana Terec Vlad 4

ğăranul Român - Mai 2012

Activitatea SCDR-INAC Doar noi vă putem ajuta!

Despre noi Sindicatul agricultorilor Cultivatorii DirecĠi din România Sindicatul Cultivatorii DirecĠi din România s-a înfiinĠat în 15.01.2006 în comuna Priponeúti, jud. GalaĠi.

Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi în exercitarea profesiunii în scopul ridicării nivelului de trai material úi spiritual al acestora prin: a. înfiinĠarea de asociaĠii specializate privind cultura cerealelor úi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, apicultură úi creúterea animalelor; b înfiinĠarea de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea úi comercializarea produselor agricole; c. înfiinĠarea unei cooperative de credit agricol; d. înfiinĠarea unor centre zonale pentru consultanĠă de specialitate, asistenĠă contabilă úi juridică.

ONG-ul Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni Institutul NaĠional de AsistenĠă pentru CetăĠeni, cod CAEN 7022 consultanĠă pentru afaceri úi management, este articulaĠie a SCDR úi are următoarele scopuri: - promovează úi furnizează, servicii de consultanĠă, asistenĠă, informare úi suport pentru adoptarea inovaĠiilor. INAC oferă în baza unui contract de prestări servicii: - informaĠii privind fondurile europene, legislaĠie naĠionala úi internaĠională; - face legătura între membrii sindicatului úi posibili colaboratori, parteneri de afaceri, etc.; - oferă consultanta membrilor sindicatului pentru întocmirea de planuri de afaceri în vederea accesării fondurilor europene; - oferă membrilor sindicatului sprijin logistic pentru organizarea acestora în asociaĠii ale producătorilor sau grupuri de producători.

- tutelarea úi dezvoltarea agriculturii, reprezentarea agricultorilor, a întreprinderilor agricole úi a diferitelor forme de asociere úi a oricărei persoane care activează pentru progresul agriculturii; - dezvoltarea úi valorificarea lumii satului în general, sub toate aspectele sale, productive, teritoriale, ambientale, sociale si culturale; - favorizează realizarea de acorduri cu caracter economic, sectorial, intersectoriale úi teritoriale, în interesul întreprinderilor agricole; - promovează forme de autoguvernare între producătorii agricoli cu referire în particular la cooperative úi asociaĠii ale producătorilor, susĠinând dezvoltarea úi eficienĠa gestiunii economice úi favorizând participarea úi controlul asociaĠilor; - promovează accesul tinerilor în sectorul agricol úi colaborarea între generaĠii pentru dezvoltarea armonioasă a mediului rural úi al societăĠii.

- organizează conferinĠe, cercetări, seminarii de studiu, forum, etc. pentru a favoriza creúterea cunoútinĠelor úi confruntarea poziĠiilor între instituĠii, organizaĠii úi cetăĠeni, chiar úi pe teme cu caracter general; - promovează colaborarea cu instituĠii úi organizaĠii internaĠionale, pentru a realiza politici economice úi sociale îndreptate către tutelarea intereselor agricultorilor úi lumii satului; - desfăúoară activităĠi editoriale pentru informarea membrilor sindicatului; Mai multe informatii privind activitatea noastra, gasiti pe urmatoarele situri: http://cultivatoriidirectidinromania.blogspot.com http://groups.yahoo.com/group/taranul_roman http://www.scribd.com/Taranul_Roman/documents sau prin contact direct: mail: inaccdr@yahoo.com mail: sindicatulcdr@yahoo.ro telefon: 0724.38.98.37 5

Ä&#x;ăranul Român - Mai 2012

Activitatea SCDR-INAC Doar noi vă putem ajuta!

,,Problema producătorilor din România nu este promovarea. ĂŽnainte de promovare este nevoie să se asocieze, să se organizeze pentru identificarea produselor Ăşi să producă alimente sau alte produse tradiÄ ionale de calitate Ăşi apoi să se concentreze pe promovare. Eu voi sprijini din poziÄ ia mea acest demers, iar Polonia este un bun exemplu ĂŽn această direcÄ ie”. Dacian CioloĂş.

Cum puteÄ i deveni membru al sindicatului agricultorilor Cultivatorii DirecÄ i din România 6LQGLFDWXO &XOWLYDWRULL GLUHFÄ L GLQ 5RPkQLD V D QăVFXW GLQ GRULQÄ D GH D DMXWD DJULFXOWRUXO URPkQ vQ WUHFHUHD GH OD R DJULFXOWXUă GH VXE]LVWHQÄ Äƒ OD FHD SUDFWLFDWă vQ 8QLXQHD (XURSHDQă XQGH SURGXFÄ LD UHDOL]DWă vQ JRVSRGăULD Ä ÄƒUăQHDVFă HVWH RULHQWDWă FăWUH SLDÄ Äƒ ĂşL QX GHVWLQDWă DXWRFRQVXPXOXL DĂşD FXP VH vQWkPSOă OD RUD DFWXDOă vQ Ä DUD QRDVWUă 6LQGLFDWXO ĂşL D SURSXV Vă RUJDQL]H]H FHQWUH ]RQDOH FRPXQH OLPLWURIH vQ WRDWH MXGHÄ HOH Ä ÄƒULL SHQWUX D RIHUL LQIRUPDÄ LL OHJLVODWLYH FRQVXOWDQÄ Äƒ FRQWDELOă ĂşL DVLVWHQÄ Äƒ MXULGLFă DJULFXOWRULORU LQGLYLGXDOL GLUHFÄ L &UHGHP Fă HVWH ELQH FD XQ QXPăU FkW PDL PDUH GH DJULFXOWRUL Vă JkQGLP ĂşL Vă DFÄ LRQăP vQ PRG XQLWDU SHQWUX D DYHD VXFFHV vQ DFWLYLWDWHD QRDVWUă

Extras din Statutul Sindicatului (Â…) Membrii Sindicatului pot fi: agricultori, persoane care prestează servicii către agricultori, persoane care transportă, depozitează, prelucrează Ăşi comercializează produse agricole.

Scopul Sindicatului este să sprijine membrii săi ĂŽn exercitarea profesiunii ĂŽn scopul ridicării nivelului de trai material Ăşi spiritual al acestora prin: - ĂŽnfiinÄ area de asociaÄ ii specializate privind cultura cerealelor Ăşi a plantelor tehnice, legume, fructe, flori, viticultură, - apicultură Ăşi creĂşterea animalelor; - ĂŽnfiinÄ area de cooperative pentru depozitarea, prelucrarea Ăşi comercializarea produselor agricole; - ĂŽnfiinÄ area unei cooperative de credit agricol; - ĂŽnfiinÄ area unor centre zonale pentru consultanÄ Äƒ de specialitate, asistenÄ Äƒ contabilă Ăşi juridică.(Â…) Calitatea de membru al Sindicatului se dobândeĂşte prin cerere scrisă adresată preĂşedintelui Sindicatului Ăşi care trebuie să cuprindă următoarele: numele Ăşi prenumele, profesia, domiciliul, seria Ăşi numărul cărÄ ii de identitate, CNP Ăşi semnătura solicitantului.

Cererea de adeziune la sindicat poate fi descărcată de aici: http://www.scribd.com/doc/53962000/Anexa-2Cerere-de-Adeziune-la-sindicatul-agricultorilor-Cultivatorii-Directi-din-Romania Calitatea de membru al Sindicatului ĂŽncetează prin cerere scrisă adresată PreĂşedintelui Sindicatului Ăşi care trebuie să cuprindă următoarele: numele Ăşi prenumele, profesia, domiciliul, seria Ăşi numărul cărÄ ii de identitate, CNP Ăşi semnătura solicitantului.(Â…) Drepturile membrilor Membrii au dreptul de a se retrage din Sindicat fără a avea obligaÄ ia de a arăta motivele.

Membrii au dreptul să fie informaÄ i despre activitatea Sindicatului prin intermediul centrelor zonale, judeÄ ene Ăşi naÄ ionale. Membrii au dreptul să obÄ ină sprijinul Sindicatului ĂŽn condiÄ iile prevăzute de Statut, Regulamentul de funcÄ ionare Ăşi a legilor ĂŽn vigoare.

Membrii au dreptul să aleagă Ăşi să fie aleĂşi ĂŽn funcÄ iile de conducere ale sindicatului cu respectarea condiÄ iilor prevăzute de Statut, Regulamentul de funcÄ ionare Ăşi legilor ĂŽn vigoare.

Extras din Regulamentul de funcÄ ionare ĂŽnfiinÄ area organizaÄ iilor locale Acolo unde se ĂŽntruneĂşte un minim de 30 de membri ai sindicatului se Ä ine o ĂşedinÄ Äƒ pentru alegerea organelor de conducere ale sindicatului local (preĂşedinte, vicepreĂşedinte, secretar, comisie de disciplină Ăşi de cenzori). La ĂşedinÄ a de constituire a organizaÄ iei locale pot participa membrii Biroului Central, membrii Biroului judeÄ ean Ăşi ReprezentanÄ ii zonali. Copii ale Procesului Verbal de constituire a organizaÄ iei Ăşi copii ale tabelelor cu membrii biroului Ăşi ale comisiilor vor fi transmise direct sau prin poĂştă la Biroul Central.

Propunerile de Reprezentant Zonal a unui membru a acestei organizaÄ ii locale se va face respectând prevederile Statutului (Curicullum Vitae, angajament, etc.), care vor fi transmise spre aprobare Biroului Central.

6

ğăranul Român Mai 2012

Agricultură românească Doar noi vă putem ajuta!

UPDATE: LUKOIL pariază pe agricultura românească În urmă cu câteva săptămâni publicam următorul material: Recent SC LUKOIL România SRL a lansat campania "Ia cu tine forĠa LUKOIL" destinată atât producătorilor agricoli persoane fizice cât úi persoane juridice.

Pentru că LUKOIL pune un mare accent pe agricultura românească, agricultorii beneficiază de o reducere de 10 bani la litru de motorină devenind astfel cel mai ieftin carburant din Ġară.

Pentru a beneficia de aceasta promoĠie, agricultorii trebuie să prezinte în benzinăriile LUKOIL o adeverinĠa de înscriere pe anul 2012 în Registrul Agricol, eliberata de Primăria pe raza căreia se utilizează terenul úi o copie după cartea de identitate.

ReacĠiile faĠă de articol au fost foarte dure; dacă eu am prezentat în doar trei paragrafe acĠiunea unei companii petroliere, criticile apărute pe diferite situri de socializare unde am publicat linkul ar fi umplut revista.

ReacĠii de genul Lukoil îi ia în râs pe agricultori am primit foarte multe. Iar asta mi-a stârnit úi mie interesul úi am discutat cu câĠiva agricultori care tocmai cumpăraseră motorină cu preĠ redus. Da, mi-au spus ei, nu este o reducere mare, dar măcar acoperim cheltuiala cu transportul de la Bârlad până acasă.

Iar agricultorii aveau dreptate, poate că este o reducere prea mică dar este cea mai bună oferta pentru micul agricultor în momentul de faĠă. Cert este că această companie vinde carburanĠi folosiĠi úi în agricultură úi este direct interesată ca agricultura românească să fie cât mai bine dotată cu utilaje pentru a avea garantată vânzarea carburanĠilor úi a uleiurilor pe care le produce.

Dar se pare, din păcate, că pentru unii este prea greu să gândească úi altfel decât cu ură úi duúmănie.

Manole Silviu

7

ğăranul Român - Mai 2012

LegislaĠie românească Doar noi vă putem ajuta!

O. nr.1705/45/29/15-12,14-03,03-04-2012 (M.S., A.N.P.C., A.N.S.V.S.A.) ORDIN al ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale pentru ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor privind controlul pe piaĠă al menĠiunilor nutriĠionale úi de sănătate înscrise pe produsele alimentare O. nr.67/03-04-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modificarea úi completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiĠiilor specifice úi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăĠi naĠionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu O. nr.66/360/63/22/03-04,05-04,10-04,09-03-2012 (M.A.D.R., M.S., A.N.P.C., A.N.S.V.S.A.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale pentru ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru abrogarea alin. (4) al art. 8 din Normele cu privire la comercializarea produselor din carne, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor úi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăĠii publice, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale pentru ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare si pentru SiguranĠa Alimentelor nr.

560/1.271/339/210/2006 O. nr.252/489/15-03,06-04-2012 (M.D.R.T., M.F.P.) ORDIN al ministrului dezvoltării regionale úi turismului úi al ministrului finanĠelor publice pentru aprobarea formelor metodologice de aplicare a Legii nr. 105/2011 privind gestionarea úi utilizarea fondurilor externe nerambursabile úi a cofinanĠarii publice naĠionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană" O. nr.69/09-04-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modificarea Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor úi dezvoltării rurale nr. 83/2009 privind stabilirea condiĠiilor de acordare a cotei individuale de lapte din rezerva naĠională O. nr.70/09-04-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiĠiilor specifice úi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăĠi naĠionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu O. nr.72/10-04-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind modificarea Ordinului ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 120/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul úi plata tarifelor pentru serviciile de îmbunătăĠiri funciare O. nr.66/360/63/22/03-04,05-04,10-04,09-03-2012 (M.A.D.R., M.S., A.N.P.C., A.N.S.V.S.A.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăĠii, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale pentru ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru abrogarea alin. (4) al art. 8 din Normele cu privire la comercializarea produselor din carne, aprobate prin Ordinul

ministrului agriculturii, pădurilor úi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăĠii publice, al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale pentru ProtecĠia Consumatorilor úi al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare si pentru SiguranĠa Alimentelor nr.

560/1.271/339/210/2006 O. nr.73/10-04-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modificarea Procedurilor specifice de implementare úi control, precum úi a formularisticii necesare privind acordarea ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 126/2010 H.G. nr.299/11-04-2012 HOTĂRÂRE cu privire la normele metodologice privind modul de acordare a ajutoarelor de stat producătorilor de cartofi afectaĠi de organismele de carantină dăunătoare culturii cartofului H.G. nr.300/11-04-2012 HOTĂRÂRE privind aprobarea ajutorului de stat care se acordă producătorilor de cartofi afectaĠi de organismele de carantină dăunătoare culturii cartofului O. nr.75/12-04-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale privind autorizarea exercitării pescuitului sturionilor în scopul reproducerii artificiale pentru obĠinerea de puiet pentru acvacultura úi popularea de susĠinere a bazinelor piscicole naturale, precum úi în scop útiinĠific O. nr.76/12-04-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 15/2011 privind condiĠiile de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/sportiv, precum úi modelele permiselor de pescuit recreativ/sportive O. nr.220/262/517/12-03,02-04,12-04-2012 (M.D.R.T., M.Af.Eu., M.F.P.) ORDIN al ministrului dezvoltării regionale úi turismului, al ministrului afacerilor europene úi al ministrului finanĠelor publice privind modificarea úi completarea Ordinului ministrului dezvoltării, lucrărilor publice úi locuinĠelor úi al ministrului economiei úi finanĠelor nr. 850/3.641/2008 pentru aprobarea categoriilor de cheltuieli eligibile In cadrul axei prioritare "AsistenĠă tehnică" a Programului de cooperare transfrontaliera România-Bulgaria 2007-2013 H.G. nr.341/18-04-2012 HOTĂRÂRE pentru aprobarea acĠiunilor sanitarveterinare cuprinse în Programul acĠiunilor de supraveghere, prevenire, control úi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecĠia animalelor úi protecĠia mediului, de identificare úi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor úi caprinelor, a acĠiunilor prevăzute în Programul de supraveghere úi control în domeniul siguranĠei alimentelor, precum úi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2012 O. nr.32/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea anexei nr. 8 la Norma sanitară veterinară privind procedura de autorizare sanitară veterinară a unităĠilor care produc, procesează, depozitează, transportă úi/sau distribuie produse de origine animală, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 57/2010, ca urmare a actualizării tarifelor în funcĠie de rata inflaĠiei din anul 2011

8

ğăranul Român - Mai 2012

LegislaĠie românească Doar noi vă putem ajuta!

O. nr.33/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea anexei nr. 2 la Norma sanitară veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor privind autorizarea laboratoarelor supuse controlului sanitar-veterinar úi pentru siguranĠa alimentelor, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 48/2010, ca urmare a actualizării tarifelor în funcĠie de rata inflaĠiei din anul 2011 H.G. nr.376/24-04-2012 HOTĂRÂRE privind suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale pe anul 2012, la titlul "Cheltuieli de personal" úi titlul "Transferuri între unităĠi ale administraĠiei publice", pentru plata titlurilor executorii prevăzute de OrdonanĠa de urgenĠă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar O. nr.34/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitar veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor a activităĠilor de obĠinere úi de vânzare directă úi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum úi a activităĠilor de producĠie, procesare, depozitare, transport úi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr.

111/2008, ca urmare a actualizării tarifelor în funcĠie de rata inflaĠiei din anul 2011 O. nr.35/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare si pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea anexelor nr. 7, 8 úi 10 la Norma sanitară veterinară privind procedura de introducere pe piaĠă úi de utilizare a reagenĠilor úi a seturilor de diagnostic de uz veterinar, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 81/2008, ca urmare a actualizării tarifelor în funcĠie de rata inflaĠiei din anul 2011 O. nr.34/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitar veterinară úi pentru siguranĠa alimentelor a activităĠilor de obĠinere úi de vânzare directă úi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum úi a activităĠilor de producĠie, procesare, depozitare, transport úi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr.

111/2008, ca urmare a actualizării tarifelor în funcĠie de rata inflaĠiei din anul 2011 O. nr.36/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea anexei nr. 27 la Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitarveterinară a unităĠilor/centrelor de colectare/exploataĠiilor de origine úi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăĠii úi al bunăstării animalelor, a unităĠilor implicate în depozitarea úi neutralizarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman úi a produselor procesate,

aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 16/2010, ca urmare a actualizării tarifelor în funcĠie de rata inflaĠiei din anul 2011 O. nr.37/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea anexei nr. 2 la Norma sanitară veterinară privind procedura de autorizare/înregistrare sanitară veterinară a unităĠilor ce desfăúoară activităĠi în domeniul hranei pentru animale de fermă úi a mijloacelor de transport al hranei pentru animale de fermă, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 109/2010, ca urmare a actualizării tarifelor în funcĠie de rata inflaĠiei din anul 2011 O. nr.38/19-04-2012 (A.N.S.V.S.A.) ORDIN al preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor pentru modificarea anexei nr. 9 la Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare úi autorizare sanitară veterinară a unităĠilor úi activităĠilor din domeniul farmaceutic veterinar, aprobată prin Ordinul preúedintelui AutorităĠii NaĠionale Sanitare Veterinare úi pentru SiguranĠa Alimentelor nr. 24/2008, ca urmare a actualizării tarifelor în funcĠie de rata inflaĠiei din anul 2011 O. nr.84/1.302/24-04,27-04-2012 (M.A.D.R., M.M.P.) ORDIN al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale úi al ministrului mediului úi pădurildr privind măsurile de refacere úi conservare a populaĠiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale úi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România O. nr.93/25-04-2012 (M.A.D.R.) ORDIN al ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii úi dezvoltării rurale nr. 98/2010 privind stabilirea modului de implementare, a condiĠiilor specifice úi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plăĠi naĠionale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine/caprine, în acord cu reglementările comunitare în domeniu O. nr.84/1.302/24-04,27-04-2012 (M.A.D.R., M.M.P.) ORDIN al ministrului agriculturii si dezvoltării rurale úi al ministrului mediului úi pădurildr privind măsurile de refacere úi conservare a populaĠiilor de sturioni din habitatele piscicole naturale úi dezvoltarea acvaculturii de sturioni în România

9

ğăranul Român - Mai 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta!

Biogazul Scurt istoric În prezent, instalaĠiile de biogaz sunt foarte La sfârúitul anilor 80 au fost instalate alte zece răspândite în Europa, iar tendinĠa este în creútere. staĠii de epurare producând anual peste 30 milioane m3 În schimb ponderea biogazului din Estul úi de Biogaz. În aceeaúi perioadă de timp au fost preluate Sudul Europei este foarte scăzut, cu toate că în această zonă există un potenĠial ridicat. diverse instalaĠii de dimensiuni mai mici cu o producĠie zilnică de 5 până la 10 m3 de Biogaz.

Acest potenĠial nu se evidenĠiază doar prin Astfel s-a ajuns ca România să deĠină la sfârúitul folosirea materiei prime regenerabile, ci úi în mod special prin utilizarea deúeurilor, deoarece deúeurile anilor 80 câteva mii de instalaĠii. agricole úi industriale reprezintă, în momentul de faĠă, o Datorită schimbărilor politice piaĠa biogazului mare problemă. s-a prăbuúit.

De mai bine de 50 de ani România face Pentru ca România să redevină o concurenĠă cercetări în domeniul Biogazului. La sfârúitul anilor 70 puternică, este necesară o transmitere de informaĠii cu a fost deja preluată prima instalaĠie industrială, care privire la tehnica actuala. producea zilnic 2000 m3 de Biogaz.

Biogazul ca sursă de energie regenerabilă metode de obĠinere Digestia anaerobă este un proces ce are loc în absenta oxigenului, prin care o populaĠie mixtă de bacterii catalizează scindarea polimerilor din materia organică cu formarea unui gaz, numit biogaz, conĠinând în principal metan úi dioxid de carbon úi mici cantităĠi de amoniac, hidrogen sulfurat úi mercaptani ce sunt corozivi, otrăvitori úi au miros pronunĠat.

Mai întâi are loc descompunerea într-un mediu nu neapărat anaerob a materialului biomasic complex de către o populaĠie eterogenă de microorganisme. Aceasta descompunere cuprinde hidroliza materialului celulozic la glucide simple (utilizând enzimele produse de către microorganisme drept catalizator), a proteinelor la aminoacizi, a lipidelor la acizi graúi, a amidonului úi ligninei la compuúi aromatici. Rezultatul primei etape este o biomasă solubilă în apă, cu o formă chimică mai simplă, potrivită pentru etapa următoare. În a doua etapă are loc înlăturarea atomilor de hidrogen ai materialului biomasic (conversia glucidelor în acid acetic), înlăturarea grupării carboxil a aminoacizilor úi scindarea acizilor graúi cu masa moleculară mare în acizi graúi cu masă moleculară mică, obĠinându-se din nou ca produs final acidul acetic. Aceste reacĠii sunt reacĠii de fermentaĠie realizate de către bacteriile acidofile.

Pentru desfăúurarea optima este necesar un pH=6-7, dar pentru ca acizii deja formaĠi reduc pH-ul

soluĠiei este necesară corectarea pH-ului prin adăugare de CaO. În a treia etapă are loc formarea biogazului (amestec de metan úi dioxid de carbon) din acid acetic, printr-un set de reacĠii de fermentare realizate de către bacteriile metanogene. Aceste bacterii necesită un mediu strict anaerob. Toate procesele pot avea loc întrun singur container, dar separarea lor pe etape face să crească eficienĠa. Primele două etape pot dura câteva ore sau zile, iar ultima etapă câteva săptămâni, în funcĠie de natura materiei prime.

Pentru ca digestia sa aibă loc trebuie îndeplinite anumite condiĠii. Activitatea bacteriilor este inhibată de prezenta sărurilor ale metalelor, penicilinei, sulfurilor solubile, sau a amoniacului în concentraĠie mare.

Raportul numărului atomilor de carbon din materialul ce urmează a fi transformat úi de azot trebuie să fie sub 15. Prea mult azot duce la otrăvirea bacteriilor cu amoniac, iar prea puĠin azot duce la dezvoltarea insuficientă a culturii de bacterii úi la producĠia scăzută de biogaz.

Pentru fiecare tip de biomasa corespunde un anumit raport C:N Raportul carbon-azot pentru diferite materiale.

10

ğăranul Român - Mai 2012

Agricultură ecologică Doar noi vă putem ajuta!

Materialul

Raportul C:N

Materialul

Raportul C:N

Namol de la ape uzate

13:1

Reziduuri de trestie de zahar (dupa extragerea sucului)

150:1

Balegar de vaci

25:1

Plante marine

80:1

Urina de la vaci

0,8:1

Fan de lucerna

18:1

Fecale de porci

20:1

Iarba

12:1

Urina de la porci

6:1

Tulpini de cartofi

25:1

Deseuri de la fermele de gaini

25:1

Sucul de la silozuri

11:1

Resturi menajere

6-10:1

Deseuri de la abatoare

3-4:1

Rumegus

200-500:1

Trifoi

2,7:1

Paie

60-200:1

Lucerna

2:1

Biogazul mai poate fi extras de la rampele de gunoi, unde acesta se formează spontan úi dacă nu este colectat poate provoca probleme de mediu pentru că este un gaz cu puternic efect de seră.

In mod uzual, biogazul este folosit aproape de locul in care este produs.

Principalele utilizări sunt producerea de căldură, electricitate úi combinat căldura úi electricitate.

Principalul avantaj al biogazului faĠă de ceilalĠi biocombustibili este că poate fi instalaĠie de ardere a combustibililor

Amestecarea biomasei poate fi uneori ars direct în orice dezavantajoasa din punct de vedere al producĠiei de gazoúi. biogaz. Paiele úi rumeguúul ar trebui amestecate cu El poate fi de asemeni injectat în conductele materiale ce au un raport C:N redus, cum ar fi urina reĠelei de alimentare cu gaz natural. provenită de la fermele de animale sau lucernă/trifoiul. În plus, biogazul poate fi folosit la Digestia materialului celulozic necesită o autovehicule adaptate să funcĠioneze úi cu gaz. durată de timp mai mare. La început sunt necesare Stocarea biogazului se poate face în recipienĠi câteva luni până când se atinge compoziĠia optimă a realizaĠi din materiale zeolitice. bacteriilor.

Beneficiile de mediu rezultate prin înlocuirea Deúi viteza de reacĠie este redusă, recuperarea benzinei úi a motorinei cu biogaz sunt considerabile. de energie este similara digestiei bălegarului.

Pentru a fi injectat în conductele de gaz natural Reziduurile digestiei anaerobe sunt foarte sau folosit la autovehicule este necesara înlăturarea buni fertilizatori. SubstanĠele organice insolubile sunt dioxidului de carbon din biogaz. făcute solubile, iar azotul este fixat de către Prin spălare cu jet de apă se elimina CO2 pana microorganisme. la 90%. Aceasta permite obĠinerea biometanului sub Prin digestia anaerobă a deúeurilor lichide presiune din biogaz ce poate fi folosit la autovehicule. provenite de la fermele de animale, populaĠiile Prin digestie anaerobă poate fi produs úi patogene din acestea sunt reduse. Din aceste motive, hidrogenul. digestia anaerobă este aplicată larg în procesul de curăĠare a nămolului rezultat la tratarea apelor uzate, fie Se obĠin 0,6 pana la 3,3 molecule de hidrogen direct nămolului, fie după creúterea algelor pe nămol dintr-o molecula de glucide, în funcĠie de bacteria pentru a creúte potenĠialul de fermentare. utilizată.

Biogazul are un conĠinut energetic de circa Bacteriile termofilice, ce operează la 22.000 kJ/m3N, deci este un gaz de calitate medie. temperaturi de pana la 70°C, dau o producĠie mai mare Pentru producerea biogazului prin digestie de hidrogen decât cele care operează la temperatura anaerobă se poate folosi nămolul provenit de la mediului ambiant. tratarea apelor uzate, iarba úi orice cultură agricolă, ProducĠia poate fi mărită daca se folosesc bălegar úi deúeuri agricole úi alimentare, inclusiv cele bacterii fototropice (îúi realizează nutriĠia cu ajutorul de la abatoare, restaurante, magazine alimentare úi luminii solare) ce convertesc acidul acetic in hidrogen. deúeurile din industria farmaceutică.

Va urma Ing. Prot. Mediului Albert Felecan Sorina úi Ing. Prot. Mediului Voevod Mihai 11

ğăranul Român - Mai 2012

Obiceiuri úi tradiĠii Doar noi vă putem ajuta!

LUNA MAI LUNA NATURII Luna mai, denumită popular úi Florar este o lună a ierburilor, o lună plină de prospeĠime úi culoare. Se manifestă printr-o explozie de vegetaĠie,copacii prind culoare úi viaĠă datorită frunzelor úi florilor, iar muncile agricole se intensifică. Se consideră că în luna lui Florar , Raiul coboară pe pământ úi înverzeúte totul. În această lună muncile câmpului úi ale grădinilor devin priorităĠi, astfel Ġăranii părăsesc casele úi gospodăriile pentru a fi în toiul lucrărilor agrare. În luna mai se strâng turmele de oi úi vaci, pentru a fi duse la ciobani. În unele regiuni ale Ġării, mai ales în zona montană se face úi măsura oilor . spunându-se că aceasta divinitate putea influenĠa în Arminden 1 mai bine creúterea semănăturilor úi poate apăra animalele de Armindenul este sărbătoarea regelui vegetaĠiei, viermi. Agricultorii consideră că în jurul acestei date cu semnificaĠie fertilizatoare. În ziua de 1 Mai se încep ploile de primăvară úi, obiúnuieúte să se pună ramuri de arminden la porĠiîn consecinĠă, Ghermanul armindenul fiind un pom care înfrunzeúte úi este venerat ca un adevărat desfrunzeúte, amintind de Sf. Gheorghe. În trecut, în patron al grindinii. judeĠul Gorj, la porĠile caselor Ġărăneúti erau puse Ciobanii care serbau prăjini înalte de plop sau stejar, cu frunze verzi la vârf.

Ghermanul obiúnuiau să Ramurile verzi ce împodobeau casele úi porĠile erau scoată brânza din burdufuri păstrate până la seceriú, când se foloseau pentru coptul úi să o spele, abĠinându-se să primei pâini din grâul cel nou. lucreze pe 12 mai, deoarece, La Arminden se fac petreceri câmpeneúti cu la cea mai mică zgârietură, lăutari úi se bea vin, de regulă roúu-pelin, bun pentru oile ar fi făcut viermi. întărirea sângelui úi să fii rumen la faĠă tot anul.

La Runca, Gorj, nedeia Ghermanului pentru tot satul îúi Pelinului, plantă cu miros caracteristic, i se are originea în faptul că ,,acu două sau mai multe sute atribuie puteri magice de ani, cum spun bătrânii, în ziua de 12 mai a bătut benefice în aceasta zi, grindina (piatra) aúa de tare încât a distrus totul úi fiind purtat de oameni la lumea a luat ziua respectivă ca zi de praznic pentru tot brâu úi pus prin casă úi satul, ca să nu se mai întâmple o aúa nenorocire prin grajduri pentru (informaĠie de la preotul C. Runcanu). În această zi de protecĠie contra strigoilor. sărbătoare vin în sat toĠi cei ce sunt plecaĠi prin alte De ziua de părĠi pentru a se întâlni úi a petrece cu rudele rămase în Arminden este legat úi un satele natale. obicei păstoresc - ,,Măsuratul oilor . Cu o zi înainte de În zona Hunedoarei, Ġăranii îi dedicau acestui sfânt ,,măsurat oamenii urcă oile la munte, păscându-le cât patru zile de venerare. Între 12 úi 15 mai sătenii nu mai bine. În dimineaĠa zilei următoare toate oile sunt aveau voie să însămânĠeze nimic. date în paza grupului de ciobani, stabilit dinainte. Pe la ora prânzului, ciobanii se întorc cu oile la stână úi SfinĠii ÎmpăraĠi Constantin úi Elena 21 mai fiecare îúi mulge oile sale, măsurând apoi laptele pentru a úti câtă brânză va avea de luat în timpul verii. Odată De numele Sfintei cu încheierea măsuratului începe cheful cu miei la Împărătese Elena este legată proĠap úi horă cu lăutari vestiĠi. Acest obicei se credinĠa bisericii creútinpăstrează în toate zonele cu tradiĠie în creúterea oilor. ortodoxe că ea a găsit Crucea În zona de deal a Olteniei, vitelor cu care se pe care a fost răstignit ara în aceasta zi li se punea un porumbar înflorit în Mântuitorul. Tot Sfânta Elena a jug, pentru a fi sănătoase în tot anul úi în cel viitor din ridicat la Ierusalim primul altar nou în brazdă. la Mormântul Sfânt al lui Iisus Hristos.

Sfântul Gherman 12 mai Sărbătoarea cu dată fixă în Ghermanul de pe 12 mai era sărbătorit în calendarul creútin ortodox special de agricultori úi de crescătorii de animale,

ğăranul Român - Mai 2012

Obiceiuri úi tradiĠii Doar noi vă putem ajuta!

SfinĠii ÎmpăraĠi Constantin úi mama sa Elena, este data calendaristică limită pentru semănatul porumbului, ovăzului úi meiului. ğăranii au o vorba pentru cei care nu respectă aceasta interdicĠie: degeaba te căzneúti ca totul îngălbeneúte ca graurul.

Aceasta zi se mai cheamă în popor úi Constandinul puilor, întrucât se crede ca în aceasta zi păsările pădurilor îúi învaĠă puii să zboare.

Cu ziua de Constantin úi Elena se spune în popor că începe vara. Nu se mai pune nimic în pământ deoarece totul se va arde.

Cine lucrează în aceasta zi va avea bucate arse pe câmp úi strugurii îi vor fi mâncaĠi de păsările cerului, iar puii păsărilor de curte vor fi mâncaĠi de ulii.

ÎnălĠarea Domnului 24 mai Este ziua când toĠi se saluta cu ,,Hristos s-a înălĠat! úi ,,Adevărat s-a înălĠat! . Sărbătoarea este cunoscută în popor úi cu denumirea de Ispas.

Deloc întâmplător, această sărbătoare are loc la exact 40 de zile de la Paúte, sărbătorindu-se în fiecare an într-o zi de joi. Cu multiple semnificaĠii religioase, cifra 4 este des întâlnită: ea reprezintă cele 4 Evanghelii, 4 colĠuri ale lumii, 4 anotimpuri úi cele 4 faze ale lunii. În seara dinaintea Ispasului se taie leuútean úi se pune prin case, pe la porĠi úi ferestre, chiar úi pe la sălaúurile animalelor, contra strigoilor. Tot în această noapte se spune că florile de alun sunt bune pentru leacuri de dragoste. Cine vrea să le adune nu trebuie să doarmă în noaptea de Ispas. În Gorj, în anumite sate se puneau prin case úi flori de soc.

AlĠii duceau frunze de nuc la biserica úi apoi le purtau la brâu. CredinĠa Ġine de faptul că úi Mântuitorul purta frunze de nuc atunci când s-a ridicat la ceruri.

Tot de tradiĠie Ġine úi obiceiul de a se taia miei în aceasta zi. Cei ce rămân sunt însemnaĠi prin tăiatul urechii. La animalele cornute se retează păr din vârful cozii úi se îngroapă la un furnicar, spunându-se ,,să fie atâĠia miei úi viĠei, câte furnici în furnicar .

De Ispas femei dau de pomana lapte dulce úi ouă roúii, fiindcă după această dată nu se mai vopsesc ouă până la Paútele următor.

În unele localităĠi gorjene (Runcu, Raci) se mai practică obiceiul pomenilor la vii, pentru a avea rod bogat úi vin bun, pentru a fi ferite de intemperiile vremii.

Pentru cei ce cred în superstiĠii, în această zi nu se dă foc din casă úi nici sare foc-pentru că tot anul vei avea inima rea ca focul; sare-dacă ai vaci, acestea nu vor avea smântâna la lapte.

A treia aflare a cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul (Ioan Fierbe Piatra) 25 mai Ziua aceasta este cinstită de cei ce se tem de piatră, fulgere, furtuni, trăsnete, foc sau cumpene, căci se spune ca Ioan ,,fierbând piatra o duce úi o descarcă unde voieúte, dar în special la semănăturile úi livezile celui ce i-a necinstit ziua.

Cum este ultima lună de primăvara, trebuie să Ġinem cont că de acum vremea s-a încălzit, ziua este tot mai mare úi este timp pentru a fi harnic. ğineĠi minte dragi Ġărani că poate úi vremea Ġine cont de superstiĠii!

Este destul timp în zilele lăsate de Dumnezeu ca zile lucrătoare, ca să nu vă învredniciĠi tocmai atunci când bătrânii spun că-i rău de ceva. Fie ea piatră, furtună sau roade mâncate de viermi, nu e nici un bai să respectaĠi úi credinĠele arhaice.

Agricultura nu s-a făcut doar cu utilaje, ci, din cele mai vechi timpuri, oamenii ogoarelor -agricultoriis-au bazat pe ei, pe animalele lor, dar úi pe Cel de Sus. Dacă în serile lunii mai apare rouă úi e timp răcoros, atunci vom avea belúug la vin úi fân.

Ploaia caldă a lunii mai e binecuvântare pentru culturile de grâu úi porumb.

Dacă în luna mai năpădesc gândacii, atunci vom avea un an mănos.

Furtunile cu tunete úi fulgere din luna mai ne prevestesc un an roditor.

Dacă luna mai e ploioasă, atunci vom avea un iunie secetos.

Carmen Curelea

ğăranul Român – Mai 2012

Obiceiuri úi tradiĠii Doar noi vă putem ajuta!

POETUL SATULUI MEU Tot mai rar se vorbeste despre poezie, si aproape deloc despre poetii satului romanesc.

Intradevar este grea viata la sat, dar asta nu impedica pe cei ce au spirit creator a se face auziti! Le este greu sa le fie publicate lucrarile, dar nu imposibil. Aceasta este si povestea Iulianei Rebedea (Valceanu) – poeta din comuna Curtisoara judetul Gorj – care la varsta de 43 de ani publica primele versuri.

Satul meu Cat e tara mea de mare Vara muncesc pe-ntrecute Multe sate mandre are.

Toamna culeg roade multe.

Si-al meu are bun renume, Jiul curge-ncetat la vale Ma mandresc cu al sau nume.

Cu povestirile sale.

Numele-I o Curtisoara.

In murmur el povesteste, Veniti ca sa-l vedeti vara.

Ca bine-acum se traieste Cand campia-i inflorita Nu cum sa traia odata Si padurea-i inverzita.

Cand noi faceam munca toata.

Ai tot sta la umbra-I deasa, Acum muncesc si tractoare, Ca-i atat de racoroasa!

Combine, cultivatoare, Mergi prin ea, iti ies in cale, Muzeul din Curtisoara Sprintenele caprioare E vestit in toata tara.

Ce pasc iarba la racoare Are case mititele Si se adapa la izvoare.

Facute in vremuri grele, Pe-nfrunzite ramurele, Langa ele, cula mare Canta-ntr-una pasarele.

Minunate lucruri are.

Si-n zavoiul de la lunca, Multe obiecte-sculptate Cuci si pasarele canta.

De la cei batrani pastrate.

Si taranesc tinerele Din popor mandre costume Canta tot cu foc si ele, Ce-I fac Gorjului renume.

Ca holdele sunt bogate, Cei ce satu-mi viziteaza Lanurile sunt curate.

De el mult se minuneaza.

Poezia face parte din volumul ,,Din comoara sufletului meu”, Tg-Jiu, 2010.

Printr-un concurs nefericit de intamplari a urmat doar cursurile scolii primare din localitate de doar sapte clase. In fiecare an scolar a obtinut doar premiul intai. La terminarea clasei a VII-a, la examenul final Iuliana Rebedea Valceanu a fost notata la toate materiile cu nota zece, clasandu-se pe primul loc.

A ramas in sat, in gospodaria parinteasca, casatorindu-se la varsta de 23 de ani cu un baiat din sat. Mama a trei copii, doi baieti si o fata (acum toti pe la casele lor), a pastrat dragostea de carte vie, citint multe carti pana sa se hotarasca sa-si astearna gandurile pe hartie.

A scris peste trei sute de poezii, dintre care patruzeci de cantece de leagan, circa o suta de poeme religioase si rugaciuni, sapte fabule, patru balade si douazeci de discursuri in versuri, rostite de poeta la inmormantari. De asemenea, a scris si trei piese de teatru, date catre Teatrul Dramatic Elvira Godeanu din Tg-Jiu spre valorificare.

Ca o recunoastere a talentului sau , trebuie amintit ca participand cu poeziile sale la concursurile ce au avut loc cu prilejul comemorarii marelui nostrum poet Mihai Eminescu la Floresti, a obtinut premiul I la editiile din anii 1995 si 1996.

Carmen Curelea