Paweł Wąsowski. Temples of this time

Paweł Wąsowski TEMPLES OF THIS TIME 23rd September - 6th November 2021 Cluj-Napoca

Curated by Ilaria Bignotti & Vera Canevazzi

3

TEMPLES OF THIS TIME PAWEL WASOWSKI

23rd September - 06th November 2021 Curated by Ilaria Bignotti and Vera Canevazzi

EN Temples of This Time The exhibition project dedicated to Pawel Wasowski (Warsaw, 1974) presents to the public a series of new works, entitled Temples, arranged in the spaces of the Gallery, specially designed by the artist between 2020 and 2021, which dialogues with previous works related to Confluence cycles. (Confluence) and Optical Vibes.

The exhibition itinerary begins with a site-specific work, offering the public for the first time the refined conceptuality of the Polish artist and architect: on one of the two walls of the access corridor to the exhibition, sketches and drawings, notes and chromatic tests are arranged, which Wasowski meticulously created for each work: a true “journey” at the foundation of his research and his creative process, from conception to design necessary to create works of rigorous perfection and seductive beauty, features that characterize its entire production up to the present series of Temples.

The works Temples of This Time thus introduce, already from the title, the last cycle of the artist’s works, characterized by a square format, a refined manual creation - as in the case of his entire pictorial work - and an extraordinary capacity to vary textures and chromatic gradations, based on a modularity established a priori as a design model, with extraordinary perceptual effects arising from the meeting between forms.

Works that are Temples: as the title suggests, followed by a progressive number and an ancient name, evoking the Egyptian gods.

The temple, the square, the references to the mysterious civilization of the pharaohs are three elements that the artist places on the table of painting to visualize and interpret, with his language, the meaning of what hit the whole world today, the pandemic: an era of suffering that Wasowski himself associates with the Egyptian ones described in the Bible, the first disasters that God sent upon mankind to punish us for our wickedness and sins.

Starting from this tragic parallelism, the artist then reflected on the ancient and contemporary significance of building temples and monuments to glorify divinity: places where one tries to resume dialogue with the sacred, atone for sin, re-establish a connection 6

with the afterlife, exploring mystery.

And the first sacred places, from the Kaaba to the Mastabe and to the Pyramids, have a square plan.

A geometric shape loaded with mystical, kabbalistic and alchemical meanings: it is enough to remember that already from the moment of choosing the construction area of a temple, the identification of a point of high tension and ideal conjunction between Earth and Heaven is fundamental. In other words, the identification of a place in a unique and extraordinary way, so as to allow the relationship between man and the divine, the contact between the transient and the transcendent, with the world Beyond.

A choice that reflects on many artistic researches, including modern and contemporary ones: from Lucio Fontana who identifies the exact point in which to pierce the canvas, thus finding and experiencing the gap to Beyond to Pawel Wasowski who finds the central point from which the composition takes place: chromatic, enigmatic and hypnotic of his patterns, in a back-and-forth between the concreteness of the project and the metaphysics of the vision.

In fact, even in the construction of a temple, the starting point of a center is fundamental, often represented by a stone that comes out of chaos and becomes its system of order.

It is the center in which the priest digs a pit and places in it not only offerings, but also a trunk- column of cubic stone: the shape of the square is rendered in all its power; the same happens in Wasowski’s work: the illusion offered by the colors used skillfully allows the works to be three- dimensional: the gaze sinks into the center of the work, crosses it in its chromatic expansion, returns to its generating nucleus, in a perceptual experience that stimulates the mind to make different and changing conceptual associations, depending on our previous knowledge and imagination.

It all starts from there, from a central, small, very strong square: the beginning of creation, the sacred nave of the temple of art.

A pure and absolute form: with a dizzying leap forward, Wasowski reaches the squares of the historical and postwar avant-garde, from Malevich to Albers, from Vasarely to Alberto Biasi: the work of the Polish artist and architect is loaded with all the bold experiments of the twentieth century, and it goes through and honors the verifications and projects, utopias and visions until the meaningful updating of the so-called optical art.

7

It is fascinating that his research, such as the planned and kinetic ones that began in the late fifties and “exploded” in the next decade of the twentieth century, always starts from a reference to the world of nature: for example, as we have seen, the allusion to the temple takes us back to a point identified in the empty earth of a place found and chosen by man enlightened by the gods; even the patterns that Wasowski skillfully irradiates around the central point of the work are the result of an overlap of textures that the artist fills, one after the other, with color to highlight the chromatic reticle. In fact, Alberto Biasi had managed to invent the mythical protagonist of programmed art in the sixties, when in the late fifties, observing the spreading of silkworms, formed by lattice, he had thought to superimpose them to obtain vibrant works capable of capturing and deceiving, looking to enchant and make the observer think.

“After all, the world is always waiting to be rethought and redesigned from the ground up, and this is the task of artists,” said another great protagonist of the great planned season, Antonio Barrese, active in the MID group.

Starting precisely from the world, from the rules that order nature and dictate its mystery, Wasowski continues to rethink everyday life; or, a pandemic that we face dramatically, becomes an incentive to unite, in a conceptual and temporal vertigo, preclassical antiquity with the kinetic avant-garde of the twentieth century. He followed the rules of his great masters: those of Josef Albers who, at an advanced age, painted Omaggi al quadrato (Tributes to the Square) (1950) and who in 1963, through the pages of the essay Interaction of color, demonstrated how each color can be perceived in a completely different way, if associated with other colors and shapes, to provide a multiple perception of the pictorial space.

Before the Temple, Wasowski created other cycles of work that continue to generate patterns and variations around the central theme, entitled Confluenze (Confluences). In this case, it is a work of a rectangular shape, consisting of a composition of squares of different colors, giving the eye the illusion of dynamic and confluent movements: seem fluid, changeable as streams or rivers of rain on the windows or, moreover, it evokes microscopic investigations. It is no coincidence that this cycle of works is called Confluenze, as Wasowski perceives it in their most scientific sense: a measure of the number of cells in cell cultures, expressed as a percentage of the area of the culture vessel occupied by cells. For example, one hundred percent confluence means that the cells 8

have taken up all the available space and that there is no room for further growth. In this direction, the works in this series are enriched with meaning and become much more interesting to the eye, presenting themselves as living, changing organisms, in continuous transformation and disposition due to the dynamics of these plastic units; we could pay homage to another master and “spiritual father” of Wasowski: Victor Vasarely. In 1955, the Hungarian artist, on the occasion of the exhibition “Le Mouvement” at the Denis René Gallery, published his Yellow Manifesto, in which all previous intuitions were reunited in a strict theory, meant to establish a new pictorial language, whose letters they were geometric elements defined by Vasarely as “Unités plastiques”: colored squares of 10 centimeters on each side, inside which a smaller geometric shape of another color can be inserted, such as a circle, a rectangle or a square. A simple rule, capable of generating countless works. A rule that also comes from nature: in 1973, Vasarely described, in fact, his plastic units as “homologues of stars, atoms, cells and molecules, but also of grains of sand, pebbles, flowers and leaves”: the artist’s abstraction it was able to synthesize the generating and metamorphic energy of nature in a geometric form and in its infinite variations and potential dimensions. Something very similar to what Pawel Wasowski’s work offers us today: a work conceived with refined mastery. From the elaboration of the project and the chromatic tests to the filling of each square with color, the artist actually intervenes manually, using only templates and patterns to obtain textures to fill and complete.

A dexterity that makes his works more vivid and vibrant and invites us, once again, to believe in the possibility of man being the measure and order of the world: but also to accept the unforeseen and the mystery. After all, they are also part of the harmony and, implicitly, of life.

Ilaria Bignotti Vera Canevazzi

9

Temple III. Temple of Path 2021 Acrylic on canvas 100x100 cm

10

11

Temple IV. Temple of Amun 2021 Acrylic on canvas 100x100 cm

12

13

Temple V. Temple of Nut 2021 Acrylic on canvas 100x100 cm

14

15

RO Temples of This Time Proiectul expoziţional dedicat lui Pawel Wasowski (Varşovia, 1974) prezintă publicului un ciclu de noi lucrări, intitulate Temples, dispuse în spaţiile Galeriei, concepute în mod special de artist între anii 2020 şi 2021, care dialoghează cu lucrările realizate anterior, aferente ciclurilor de Confluence (Confluenţă) şi Optical Vibes (Vibrații optice).

Itinerarul expoziţional începe cu o lucrare specifică locului (site-specific), oferind publicului pentru prima dată conceptualitatea rafinată a artistului şi arhitectului polonez: pe unul dintre cei doi pereţi ai coridorului de acces către expoziţie, sunt amenajate schiţe şi desene, notiţe şi încercări cromatice pe care Wasowski le-a creat cu meticulozitate pentru fiecare lucrare: o adevărată „călătorie” la temelia cercetărilor sale şi a procesului său creativ, de la concepţie până la proiectarea necesară pentru a crea lucrări de o perfecţiune riguroasă şi frumusețe seducătoare, trăsături care caracterizează întreaga sa producţie până la seria actuală a Templelor.

Operele Temples of This Time (Templele acestei Epoci) introduc aşadar, deja din titlu, ultimul ciclu al operelor artistului, caracterizate printr-un format pătrat, o creaţie manuală rafinată - aşa cum se întâmplă în cazul întregii sale opere picturale - şi o capacitate extraordinară de a varia texturi și gradaţii cromatice, pe baza unei modularităţi stabilite a priori ca model de proiectare, cu efecte perceptive extraordinare ce izvorăsc din întâlnirea dintre forme.

Opere care sunt Temple: aşa cum sugerează titlul, urmat de un număr progresiv şi un nume antic, evocând zeii egipteni.

Templul, pătratul, referinţele la civilizaţia misterioasă a faraonilor sunt trei elemente pe care artistul le aşează pe masa picturii pentru a vizualiza şi interpreta, cu limbajul său, semnificaţia a ceea ce a lovit astăzi întreaga lume, pandemia: o epocă de suferinţă pe care Wasowski o asociază cu cele egiptene descrise în Biblie, primele dezastre pe care Dumnezeu le-a trimis asupra omenirii pentru a o pedepsi pentru răutăţile şi păcatele sale.

Pornind de la acest tragic paralelism, artistul a reflectat apoi asupra semnificaţiei antice 16

și contemporane a ridicării templelor şi monumentelor pentru slăvirea divinităţii: locuri în care se încearcă reluarea dialogării cu sacrul, ispăşirea păcatului, restabilirea unei legături cu dimensiunea de dincolo, explorarea misterului.

Iar primele locuri sacre, de la Kaaba la Mastabe şi până la Piramide, au un plan pătrat.

O formă geometrică încărcată cu semnificaţii mistice, cabalistice şi alchimice: este suficient să ne amintim că deja din momentul alegerii zonei de construcție a unui templu, identificarea unui punct de înaltă tensiune şi de conjuncţie ideală între Pământ şi Cer este fundamentală. Cu alte cuvinte, identificarea unui loc într-un fel unic şi extraordinar, astfel încât să permită relaţia dintre om şi divin, contactul dintre trecător şi transcendent, cu lumea de Dincolo.

O alegere care se resfrânge asupra multor cercetări artistice, inclusiv asupra celor moderne şi contemporane: de la Lucio Fontana care identifică punctul exact în care să străpungă pânza, găsind şi experimentând astfel fanta spre Dincolo la Pawel Wasowski care găseşte punctul central din care se desfăşoară compoziţia cromatică, enigmatică şi hipnotică a tiparelor sale, într-un du-te- vino între concreteţea proiectului şi metafizica viziunii.

De altfel, chiar şi în construcţia unui templu, punctul de plecare dintr-un centru este fundamental, reprezentat adesea de o piatră care iese din haos şi devine sistemul său de ordonare.

Este centrul în care preotul sapă o groapă şi aşează în ea nu doar ofrande, ci şi un trunchi-coloană de piatră cubică: forma pătratului este redată în toată puterea sa; la fel se întâmplă şi în opera lui Wasowski: iluzia oferită de culorile folosite cu pricepere permite operelor să fie tridimensionale: privirea se scufundă în centrul operei, o străbate în expansiunea sa cromatică, revine la nucleul său generator, într-o experienţă perceptivă care stimulează mintea să facă asociații conceptuale diferite şi în schimbare, în funcţie de cunoştinţele şi imaginaţia noastră anterioară.

Totul începe de acolo, dintr-un pătrat central, mic, foarte puternic: începutul creaţiei, naosul sacru al templului artei.

O formă pură şi absolută: cu un salt ameţitor înainte, Wasowski ajunge la pătratele avangardelor istorice şi postbelice, de la Malevich la Albers, de la Vasarely la Alberto Biasi: opera artistului şi arhitectului polonez se încarcă cu toate experimentele îndrăzneţe ale secolului al XX-lea, parcurge şi onorează verificările şi proiectele, utopiile şi 17

viziunile până la actualizarea cu sens a aşa-numitei arte optice.

Este fascinant faptul că cercetarea sa, precum cele planificate şi cinetice începute la sfârșitul anilor cincizeci şi „explodate” în deceniul următor al secolului al XX-lea, porneşte întotdeauna de la câte o referinţă la lumea naturii: spre exemplu, aşa cum am văzut, aluzia la templu ne duce înapoi la un punct identificat în pământul gol al unui loc găsit şi ales de omul iluminat de zei; chiar şi modelele pe care Wasowski le iradiază cu pricepere în jurul punctului central al operei, sunt rezultatul unei suprapuneri de texturi pe care artistul le umple, unul după altul, cu culoare pentru a reliefa reticulul cromatic. De altfel, Alberto Biasi reuşise să inventeze protagonistul mitic al artei programate din anii şaizeci, când la sfârşitul anilor cincizeci, observând aşternarea viermilor de mătase, formate din zabre, se gândise să le suprapună pentru a obține lucrări vibrante, capabile să captureze şi să înşele privirea, să-l vrăjească şi să-l facă pe observator să gândească. „La urma urmei, lumea aşteaptă întotdeauna să fie regândită şi reproiectată de la temelie, iar aceasta este sarcina artiştilor”: afirmase un alt mare protagonist al marelui sezon planificat, Antonio Barrese, activ în grupul MID. Pornind tocmai de la lume, de la regulile care ordonează natura şi îi dictează misterul, Wasowski continuă să regândească cotidianul: or, o pandemie cu care ne confruntăm dramatic, devine un stimulent pentru a uni, într-un vertij conceptual şi temporal, antichitatea preclasică cu avangardele cinetice ale secolului al XX-lea. A urmat regulile marilor săi maeştri: pe cele ale lui Josef Albers care la o vârstă înaintată, a pictat Omaggi al quadrato (Omagii aduse pătratului) (1950) şi care în anul 1963, prin paginile eseului Interaction of color (Interacțiunea culorii), a demonstrat modul în care fiecare culoare poate fi percepută într-un mod complet diferit, dacă este asociată altor culori şi forme, pentru a oferi o percepţie multiplă a spaţiului pictural. Înainte de Temple, Wasowski a creat alte cicluri de lucrări care continuă să genereze modele şi variaţii în jurul temei centrale, intitulate Confluenze (Confluenţe). În acest caz, este vorba de lucrări de o formă dreptunghiulară, formate dintr-o compoziţie de pătrate de diferite culori, oferind ochiului iluzia unor mişcări dinamice şi confluente: par fluide, schimbătoare precum cursurile de apă sau râurile de ploaie de pe ferestre sau, mai mult, evocă investigații microscopice. Nu este întâmplător faptul că acest ciclu de lucrări poartă denumirea de Confluenze (Confluenţe), aşa cum le percepe Wasowski în 18

sensul lor cel mai științific: o măsură a numărului de celule din culturile celulare, exprimată ca procent din aria vasului de cultură ocupat de celule. De exemplu, confluenţa sută la sută înseamnă că celulele au ocupat tot spaţiul disponibil şi că nu există loc pentru o creştere ulterioară. În această direcție, lucrările din această serie sunt îmbogăţite cu sens şi devin mult mai interesante ochiului, prezentându-se ca organisme vii, schimbătoare, în continuă transformare şi dispunere datorită dinamicii acestor unități plastice; le-am putea aduce ca omagiu unui alt maestru şi „părinte spiritual” al lui Wasowski: Victor Vasarely. În 1955, artistul maghiar, cu ocazia expoziției „Le Mouvement” de la galeria Denis René, a publicat Manifestul său galben, în care toate intuiţiile anterioare au fost reunite într-o teorie strictă, menită să întemeieze un nou limbaj pictural, ale cărui litere erau elemente geometrice definite de Vasarely ca „Unités plastiques”: pătrate colorate de 10 centimetri pe fiecare parte, în interiorul cărora se poate insera o formă geometrică mai mică, de altă culoare, precum un cerc, un dreptunghi sau un pătrat. O regulă simplă, capabilă să genereze nenumărate opere. O regulă care provine tot din natură: în anul 1973, Vasarely a descris, de fapt, unitățile sale plastice ca „omologi ai stelelor, atomilor, celulelor şi moleculelor, dar şi ai grăunţelor de nisip, pietricelelor, florilor şi frunzelor”1: abstractizarea artistului a fost capabilă să sintetizeze energia generatoare şi metamorfică a naturii într-o formă geometrică şi în infinitele sale variaţii şi dimensiuni potenţiale. Ceva foarte asemănător cu ceea ce ne oferă opera lui Pawel Wasowski în prezent: o operă concepută cu o măiestrie rafinată. De la elaborarea proiectului şi încercările cromatice până la umplerea fiecărui pătreţel cu culoare, artistul intervine de fapt manual, folosind doar şabloane şi tipare pentru a obține texturi de umplut şi completat.

O dexteritate care îi face lucrările mai vii şi mai vibrante şi ne invită, încă o dată, să credem în posibilitatea omului de a fi măsura şi ordinea lumii: dar şi să acceptăm neprevăzutul şi misterul. La urma urmei, şi acestea intră în compoziţia armoniei şi, implicit, a vieţii.

Ilaria Bignotti Vera Canevazzi

19

Temple VI. Temple of Denwen 2021 Acrylic on canvas 100x100 cm

20

21

Temple VII. Temple of Ennead 2021 Acrylic on canvas 100x100 cm

22

23

Temple VIII. Temple of Maat 2021 Acrylic on canvas 100x100 cm

24

25

IT Temples of This Time Il progetto espositivo dedicato a Pawel Wasowski (Varsavia, 1974) presenta al pubblico un ciclo di nuovi lavori, intitolati Temples, appositamente progettati dall’artista tra il 2020 e il 2021 che si dispongono negli ambienti della Galleria e dialogano con opere precedentemente realizzate, afferenti ai cicli Confluence e Optical Vibes.

Il percorso è introdotto da un’installazione site-specific che offre per la prima volta al pubblico la raffinata progettualità dell’artista e architetto polacco: su una delle due pareti del corridoio dal quale si accede alla mostra, sono infatti allestiti schizzi e disegni, appunti e prove cromatiche che Wasowski, per ogni opera, ha meticolosamente realizzato: un vero e proprio “viaggio” all’interno dei fondamenti della sua indagine e del suo processo creativo, dall’ideazione alla progettualità necessaria per realizzare le opere di rigorosa perfezione e seducente bellezza che caratterizzano la sua intera produzione, sino all’attuale serie dei Templi.

Temples of This Time introduce così, sin dal titolo, l’ultimo ciclo di opere dell’artista che sono caratterizzate da un formato quadrato, da una realizzazione squisitamente manuale – come del resto avviene per l’intera sua opera pittorica – e da una straordinaria capacità di variare trame e gradazioni cromatiche, sulla base di una modularità stabilita aprioristicamente come modello progettuale, con i conseguenti, straordinari effetti percettivi scaturiti dall’incontro tra forme.

Opere che sono Templi: così allude il titolo, seguito da un numero progressivo e da un nome antico che riecheggia le divinità egizie.

Tempio, quadrato, riferimenti alla misteriosa civiltà dei faraoni: tre elementi che l’artista dispone sul tavolo della pittura per visualizzare e interpretare, con il suo linguaggio, il senso di ciò che oggi ha duramente colpito tutto il mondo, la pandemia: una piaga epocale, che Wasowski associa a quelle egizie descritte dalla Bibblia, le prime sciagure che Dio ha inflitto all’umanità, per punirla dei suoi mali e delle sue colpe.

Da questo tragico parallelismo, l’artista ha poi riflettuto sul significato antico e contemporaneo di erigere templi e monumenti alla divinità: luoghi dove provare a tornare 26

in contatto con il sacro, espiare il peccato, ricongiungersi alla dimensione dell’oltre, esplorare il mistero.

E i primi luoghi sacri, dalla Kaaba alle Mastabe alle Piramidi, sono a pianta quadrata.

Una forma geometrica che si carica di significati mistici, cabalistici e alchemici: basti ricordare che sin dalla scelta dell’area di edificazione di un tempio, fondamentale è l’individuazione di un punto di alta tensione e ideale congiunzione tra Terra e Cielo. Di un sito, cioè, in qualche modo unico e straordinario, tale da permettere la relazione tra l’umano e il divino, il contatto tra il transeunte e il trascendente, l’Oltre.

Una scelta che si riverbera in molte ricerche artistiche anche moderne e contemporanee, da Lucio Fontana che individua il punto esatto nel quale fendere la tela, e così trovare e far sperimentare al riguardante la fenditura verso l’Oltre; a Pawel Wasowski che trova il punto centrale dal quale si dipana, enigmatica e ipnotica, la composizione cromatica dei suoi pattern, in un andirivieni tra concretezza del progetto e metafisica della visione.

Del resto, anche nell’edificazione di un tempio è fondamentale il punto di partenza da un centro, spesso rappresentato da una pietra che emerge dal caos e ne è l’ordinatrice. È in questo centro che il sacerdote scava una buca e in essa pone non solo delle offerte, ma anche un cippo di pietra cubica: torna la forma del quadrato, nel suo essere in potenza; così come nell’opera di Wasowski l’illusione offerta dai colori sapientemente utilizzati rende le opere virtualmente tridimensionali: lo sguardo affonda al centro dell’opera, la percorre nel suo espandersi cromatico, al suo nucleo generante ritorna, in un’esperienza percettiva che porta la mente ad associazioni concettuali differenti e mutevoli, a seconda della nostra pregressa conoscenza e fantasia.

Tutto si diparte da lì, da un quadrato centrale, piccolo, potentissimo: inizio della creazione, naos sacro del tempio dell’arte.

Una forma pura e assoluta: con un vertiginoso balzo in avanti, Wasowski approda ai quadrati delle avanguardie storiche e del secondo dopoguerra, da Malevich ad Albers, da Vasarely ad Alberto Biasi: l’opera dell’artista e architetto polacco si carica di tutte le ardimentose sperimentazioni del XX secolo, ne ripercorre e onora le verifiche e i progetti, le utopie e le visioni, fino ad aggiornare di senso la cosiddetta optical art.

Affascinante il fatto che la sua ricerca, come quelle programmate e cinetiche avviate 27

nella fine degli anni Cinquanta ed “esplose” nel decennio successivo del Novecento, parta sempre da un qualche riferimento al mondo della natura: l’allusione al tempio per esempio, abbiamo visto che ci riconduce a un punto individuato nella nuda terra di un luogo trovato e scelto dall’uomo illuminato dagli dei; e anche i pattern che Wasowski sapientemente fa irradiare attorno al cuore centrale dell’opera, sono il risultato di una sovrapposizione di trame che, una dopo l’altra l’artista riempie di colore, per fare emergere il reticolo cromatico. Così, del resto, aveva saputo inventare Alberto Biasi, mitico protagonista dell’arte programmata negli anni Sessanta, quando osservando le lettiere dei bachi da seta, formate da griglie, aveva pensato, alla fine degli anni Cinquanta, di sovrapporle per ottenere delle opere vibranti, capaci di irretire e illudere lo sguardo, di ammaliare e far pensare l’osservatore.

“Dopotutto, il mondo attende sempre di essere ripensato, immaginato e riprogettato dalle fondamenta, e questo è il compito degli artisti”: così ha dichiarato un altro grande protagonista della grande stagione programmata, Antonio Barrese, attivo nel Gruppo MID. Partendo, appunto, dal mondo, dalle regole che ordinano la natura e ne scrivono il suo mistero, anche Wasowski continua a ripensare il quotidiano: e una pandemia con la quale stiamo drammaticamente facendo i conti diventa stimolo a unire, in una vertigine concettuale e temporale, l’antichità preclassica con le avanguardie cinetiche del XX secolo. Seguendo le regole dei suoi grandi maestri: da Josef Albers, che in tarda età dipingeva i suoi Omaggi al quadrato (dal 1950) e che nel 1963, dalle pagine del saggio Interaction of color, dimostrava come ciascun colore può essere percepito in modo completamente diverso se associato ad altri e a seconda delle forme, nell’ottica di offrire una percezione multipla dello spazio pittorico.

Prima dei Templi, Wasowski ha creato altri cicli di opere, che tuttora continuano a generare pattern e variazioni attorno al tema centrale, che vanno sotto il titolo di Confluenze.

Si tratta, in questo caso, di opere di forma anche rettangolare, formate da una composizione di quadratini di diverso colore così da dare allo sguardo l’illusione di moti dinamici e confluenti: paiono fluide, mutevoli come i corsi d’acqua o i rivoli di pioggia alle finestre, o ancora evocano le indagini al microscopio. Non a caso, il nome di questo ciclo è Confluenze, che Wasowski intende nella sua accezione più scientifica: una misura del numero di cellule nelle colture cellulari, espresso come percentuale dell’area del 28

recipiente di coltura occupata dalle cellule. Ad esempio, una confluenza al cento per cento significa che le cellule hanno occupato tutto lo spazio a loro disposizione e non c’è spazio per un’ulteriore crescita. In questa direzione, le opere di questa serie, così lette, si arricchiscono di significato e agli occhi diventano ancora più intriganti, presentandosi come organismi vivi, mutevoli, in continua trasformazione e disposizione grazie alle dinamiche di queste unità plastiche, potremmo chiamarle in omaggio ad un altro maestro e “padre spirituale” di Wasowski, Victor Vasarely. Nel 1955, l’artista ungherese in occasione della mostra “Le Mouvement” alla galleria Denis René, pubblicò il suo Manifesto Giallo, in cui tutte le precedenti intuizioni furono riunite in una teoria stringente finalizzata a fondare un linguaggio pittorico nuovo, le cui lettere erano elementi geometrici definiti da Vasarely come “Unités plastiques”: quadrati colorati di 10 centimetri di lato, all’interno dei quali era possibile inserire una forma geometrica più piccola e di diverso colore, come un cerchio, un rettangolo o un quadrato. Una regola semplice, capace di generare innumerevoli opere. Una regola che scaturiva, ancora, dalla natura: nel 1973 infatti Vasarely descrisse le sue unità plastiche come “controparte delle stelle, degli atomi, delle cellule e delle molecole, ma anche dei granelli di sabbia, dei ciottoli, dei fiori e delle foglie”: la capacità astrattiva dell’artista aveva saputo sintetizzare in una forma geometrica, e nelle sue infinite potenziali variazioni e dimensioni, l’energia generatrice e metamorfica della natura. Qualcosa di molto simile a quanto oggi ci offre l’opera di Pawel Wasowski: un’opera creata con una squisita manualità. Dalla stesura del progetto e delle prove cromatiche, sino al riempimento di ogni singolo quadratino di colore, l’artista procede infatti manualmente, aiutandosi soltanto con gli stencil per ottenere trame da riempire e completare.

Una manualità che rende ancor più vive e vibranti le sue opere e ci invita, ancora una volta, a credere nella possibilità dell’uomo di essere misura e ordine del mondo: ma, anche, ad accogliere il caso e l’imprevisto, il mistero. L’armonia, del resto, è fatta anche di questo, come la vita.

Ilaria Bignotti Vera Canevazzi

29

Temple IX. Temple of Imenet 2021 Acrylic on canvas 100x100 cm

30

31

Temple X. Temple of Canaan 2021 Acrylic on canvas 100x100 cm

32

33

Confluence XXI 2021 Acrylic on canvas 100x120 cm

34

35

Confluence XXII 2021 Acrylic on canvas 100x120 cm

36

37

Confluence XXIII 2021 Acrylic on canvas 100x120 cm

38

39

Confluence XXIV 2021 Acrylic on canvas 100x120 cm

40

41

Confluence XXV 2021 Acrylic on canvas 120x120 cm

42

43

Confluence XXVI 2021 Acrylic on canvas 120x120 cm

44

45

Portam II 2019 Acrylic on canvas 60x50 cm

46

47

Portam IV 2019 Acrylic on canvas 60x50 cm

48

49

Confluence XIV 2020 Acrylic on canvas 50x40 cm

50

51

Confluence XV 2020 Acrylic on canvas 50x40 cm

52

53

Interior I 2019 Acrylic on canvas 80x80 cm

54

55

Cyclotron 2017 Acrylic on canvas 100x100 cm

56

57

Op Noir III 2018 Acrylic on canvas 120x120 cm

58

59

Baltic Spleen III 2020 Acrylic and sand on canvas 60x90 cm

60

61

Optical Vibes 2019 Acrylic on canvas 100x100 cm

62

63

Confluence V 2019 Acrylic on canvas 100x150 cm

64

65

Confluence VII 2019 Acrylic on canvas 120x100 cm

66

67

Facade 2019 Acrylic on canvas 120x50 cm

68

69

Parallax II 2019 Acrylic on canvas 110x100 cm

70

71

Temple III. Temple of Path 2020 Acrylic on canvas 100x100 cm

72

73

BIOGRAPHY Pawel Wasowski

Paweł Wąsowski (born 1974, Mińsk Mazowiecki, Poland) Architect, painter, university lecturer, art collector associated with Minsk Mazowiecki.

In 1999 artist got his diploma and in 2008, doctoral dissertation at the Faculty of Architecture at the University of Technology in Warsaw, Poland. He is engaged in painting, sculpture, photography and architecture history. Interested in the impact of architecture on painting and vice versa. In his work, he examines optical illusions, the impact of color on the space and man. Furthermore, the square shapes found within the paintings add to the viewer’s perceptive distortion. Regardless of where the viewer looks, the painting seems to be in a state of constant flux.

Exhibitions/events/fairs 2021 - Lucca Art Fair, Italy, with IAGA Contemporary Art 2020 - Art Market Budapest, Hungary, with IAGA Contemporary Art 2019 - Art Thessaloniki, Greece, with IAGA Contemporary Art 2019 - Homage to the square II, Nina Sampson Gallery, Copenhagen, Denmark, solo show 2019 - My another homage to the square, POSK Gallery, London, United Kingdom, solo show 2019 - Homage to the square II, Bohema Gallery in Warsaw, solo show 2019 - My homage to the square, Evvivanoe Gallery, Turin, Italy, solo show 2019 - I’m in the neighborhood, Minsk Mazowiecki, Poland, solo show 2019 - Travelling Exhibition – Painting Our Future Together, MMGallery, Brussels, Belgium, collective exhibition 2019 - Travelling Exhibition – Painting Our Future Together, Riga Central Library, Riga, Latvia, collective exhibition 2019 - Travelling Exhibition – Painting Our Future Together, National Centre for Contemporary Art, Minsk, Belarus, collective exhibition 2018 - International Painting Symposium, Mark Rothko Art Centre, Daugavpils 2017 - Warsaw by Art - Sokolovski, Wąsowski, Jędrzejko, Mazuś, Bohema Gallery in Warsaw, collective exhibition 2017 - Impression Receipt Point, Bohema Gallery in Warsaw, solo show 75

2016 - Exhibition “Private art” in the Minsk Museum - presentation of the art collection and own works, solo show 2009 - Award of the Minister of Infrastructure of the Republic of Poland 1999 - Onorable mention in the photo competition Warsaw the day before - presentation of photos at the achęta ational Gallery in Warsaw, collective exhibition

76

IAGA Contemporary Art This catalogue was published on the occasion of the exhibition: Temples of This Time.

First edition, 2021 – 100 copies.

©IAGA Contemporary Art Str. Cloşca, Nr. 9/11 Cluj–Napoca, Romania www.iagacontemporaryart.com info@iagacontemporaryart.com

From an idea by Alberto Perobelli Project manager Alberto Perobelli Rosalba Di Pierro Under the patronage of: Texts by Ilaria Bignotti Vera Canevazzi Translations Lidia Matei Member of:

Photo credits Ștefan Bădulescu Graphic design Anna Azzollini Cover illustration Temple III. Temple of Path

2021, acrylic on canvas, 100x100 cm

82