CVJ Nr 612, vineri, 16 mai

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul III z Nr. 612

Cronica Vãii Jiului Vineri, 16 Mai 2014

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 16 pagini z 1 LEU

Sectorul cãrbunelui a înghiþit mai mult de 2% din PIB-ul þãrii pe un an

Substanþele considerate banale s-au dovedit a fi nocive >>> PAGINA A 3-A

BalcanMine, simpozion internaþional, la Petroºani >>> PAGINA A 4-A

Concurs de orientare turisticã, costume de carnaval ºi multe activitãþi >>> PAGINA A 5-A

Ploile abundente au învolburat apele >>> PAGINA A 6-A

Minerii din Valea Jiului, solidari cu ortacii din Turcia >>> PAGINA A 10-A ApaServ Valea Jiului intrã în era tehnologiei

R

eprezentanþii companiei de consultanþã Condole Partners, care au realizat un studiu pentru activiºtii de mediu de la Greenpeace, susþin cã în ultimii 13 ani industria cãrbunelui a beneficiat de subvenþii de peste 15 miliarde de lei, adicã peste 2% din PIB-ul þãrii într-un an. >>> PAGINA A 7-A

Sechelele din accidente vasculare, asimilate gradelor de handicap

S

echelele survenite în urma accidentelor vasculare pot fi încadrate în grad de handicap.

>>> PAGINILE 8-9

Decizii ale Consiliului de Administraþie al CEH: Spor de pericol mai mare ºi personal TESA mai puþin >>> PAGINA A 10-A

Consumul de apã va putea fi transmis direct pe Internet >>> PAGINA A 11-A

Condiþii mai uºoare de detenþie pentru „mãcelarul„ din Petroºani >>> PAGINA A 11-A

Pãcalã ne aºteaptã la Teatru >>> PAGINA A 13-A

2 Utile

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?

Vrei sã te dezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?

Vrei sã faci bani?

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 Petroºani Telefon 0374.906.687

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! cronicavj@gmail.com

www.cronicavj.ro

Radare în Hunedoara DN 76 Luncoiu de Jos – Brad DN 74 Brad – Criºcior DN 76 Brad Baia de Criº DN 76 Baia de Criº - Târnava de Criº DN7 Mintia – Veþel DN7 Veþel – Leºnic DN7 Leºnic – Sãcãmaº DN7 Ilia –

Gurasada DN7 Gurasada – Burjuc DN7 BurjucZam Deva,

Calea Zarand; Sântuhalm; DN 76 ªoimuº – Bejan Lupeni DN 66 A, Bd-ul T. Vladimirescu

Noaptea

Pentru o comunicare bunã ºi pentru rezolvarea eficientã a problemelor pe care le au abonaþii S. C. APA SERV VALEA JIULUI S.A. Petroºani la sediul societãþii din Petroºani, str. Cuza Vodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: ªef Departament Producþie Cristian IONICÃ ªef Serviciu Comercial Alina PAVEL

VREMEA ÎN VALEA JIULUI Petrila

APASERV INFORMEAZÃ

Dimineaþa

Ziua

Seara

Joi 10 – 12 DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM ªef Departament Exploatare Florin DONISA ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN Director General, Costel AVRAM

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Petroºani

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com) 0744.268.352

Redactor sef:

Ileana FIRÞULESCU ileana.firtulescu@yahoo.com

Editor coordonator:

Vu l c a n

Car men COSMAN-PREDA (cosman_carmen@yahoo.com) Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Colectivul de redactie:

Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Maximilian G ÂNJU (madm3xi@yahoo.com) Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Monika BACIU,

Desktop publishing:

Lupeni

Noaptea

Dimineaþa

Ziua

Seara

Geza SZEDLACSEK Sorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.

Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.

Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 0735580774

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Substanþele considerate banale s-au dovedit a fi nocive H

ipermanganatul ºi banala acetonã, substanþe chimice interzise. Cele douã substanþe sunt considerate extrem de periculoase, din acestea putând fi realizate drogurile sintetice.

Reprezentanþii Inspectoratului Teritorial de Muncã deruleazã o campanie de informare a angajatorilor cu privire la riscurile la care sunt expuºi angajaþii care lucreazã cu substanþe nocive. Noutatea constã în faptul cã s-a armonizat la nivel internaþional clasificarea substanþelor care unele din nocive au devenit cancerigene.

“Ceea ce priveºte utilizarea substanþelor chimice periculoase s-a impus aceastã campanie deoarece în ultimii doi ani s-a schimbat foarte mult legislaþia în domeniu, respectiv la ora actualã toþi angajatorii trebuie sã ºtie cã trebuie sã respecte regulamente europene care devin obligatorii ºi pe teritoriul statului nostru ºi care aduc destul de multe modificãri, modificãri legate de clasificarea substanþelor chimice periculoase, de etichetarea substanþelor chimice periculoase, de documentele care însoþesc substanþele chimice periculoase ºi cu aceastã ocazie având în vedere cã are caracter de noutate normal cã prima etapã s-a impus sã facem întâlniri dese cu angajatorii pentru a le explica care este legislaþia ºi ce aduce nou. Aceastã legislaþie s-a impus datoritã faptului cã apar din ce în ce mai multe substanþe chimice periculoase pe piaþã, clasificarea acestor substanþe chimice diferea între UE ºi statele care nu fãceau

parte din UE ºi de foarte multe ori erau clasificate diferit.

Respectiv dacã specialiºti din SUA depistau cã o substanþã nu mai este nocivã ci a devenit cancerigenã, automat figura în SUA ca substanþã cancerigenã, iar în UE încã era substanþã nocivã ºi s-a dorit unificarea, astfel angajatorul trebuie sã ºtie cã dacã a avut o substanþã nocivã pe vechea clasificare ºi s-a dovedit ulterior cã a devenit cancerigenã este clar cã ºi mãsurile pe care le ia angajatorul sunt mult mai drastice ºi se pot schimba semnificativ. Înainte se fãceau vopseluri pe bazã de benzen care în timp s-a dovedit a fi cancerigen ºi s-a renunþat, apoi au apãrut vopselurile pe bazã de solvenþi organici, s-a dovedit cã solvenþii afecteazã stratul de mielinã a celulei nervoase ºi duc la demenþã. Acum se fac

Au furat bucatã cu bucatã o maºinã parcatã

U

n adolescent de 17 ani, împreunã cu un tânãr de 20 de ani au pus ochii pe o autoutilitarã parcatã, a cãrei caroserie au încercat sã o fure bucatã cu bucatã.

Cei doi au fost prinºi de poliþiºtii Biroului de Ordine Publicã Vulcan chiar în timp ce dãdeau lovitura. Practic, oamenii legii au surprins în flagrant, pe strada

vopseluri pe bazã de apã, dar nu e cu apã. ªi aceste vopselui au în compoziþie altceva care probabil în timp se va dovedi cã sunt periculoase sub altã formã ºi de aceea s-a impus la nivel internaþional acest regulament care urmãreºte la nivel European ºi internaþional o evidenþã, o

Potrivit reprezentanþilor ITM în orice domeniu existã substanþe periculoase.

Chiar ºi în gospodãrii se întâlnesc zilnic o parte din acestea. În ceea ce îi priveºte pe angajaþii care lucreazã cu aceste substanþe, normele impun respectarea unor mãsuri.

clasificare, o etichetare care sã fie valabilã indiferent de unde vine sau pleacã substanþa ºi o informare corectã a celui care utilizeazã aceste substanþe la locul de muncã”, a declarat Ileana Bodea, ºef SSM-ITM Valea Jiului.

“Substanþe chimice periculoase avem în aproape toate domeniile de activitate, fie cã sunt sub formã de pulberi sau cã se face sudurã oxiacetilenicã ºi orxigenul este periculos, fie cã se folosesc diluanþi, benzine, uleiuri toate intrã în categoria substaneþelor

Traian din municipiul Vulcan, un tânãr în vârstã de 17 ani, din oraºul Aninoasa ºi unul în vârstã de 20 de ani, din municipiul Vulcan, care ce sustrãgeau componente de caroserie de la o autoutilitarã parcatã.

Pe numele celor doi au fost întocmite dosare de certare penalã.

Car men COSMAN-PREDA

periculoase cã sunt inflamabile, nocive, iritante. Normal cã la locurile de muncã legea impune sã nu ai substanþã chimicã periculoasã în mediul de muncã. Asta în primul rând impune înlocuirea

în condiþii deosebite ºi aceastã substanþã a afectat sãnãtatea lucrãrilor, s-a putut face încadrearea pe vechea structurã.

Acum orice loc de muncã înfiinþat trebuie sã respecte legea astfel

unei substanþe periculoase cu una mai puþin periculoasã ºi dacã se poate prin mãsurile luate sã fie în sistem închis, omul sã nu poatã îmbolnãvi. Asta este mãsura cea mai importantã. Dacã totuºi substanþa ajunge în mediul de muncã, prin fiºele cu date de securitate obligatorii pentru fiecare substanþã. Dacã totuºi e subsanþa respectivã ºi s-au fãcut încadrãrile

încât substanþa sã nu afecteze sãnãtatea omului. Scopul este ca omul sã nu se îmbolnãveascã nu sã ia niºte sporuri, dar pe de altã parte sunt locuri de muncã unde nu beneficiazã de condiþii deosebite, dar rpin contractele de muncã sunt specificate alte sporuri salariale cã lucreazã într-un mediu nociv”, a mai precizat sursa citatã.

Monika BACIU

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Universitatea Petroºani poate urca mai sus niversitatea din Petroºani este pe locul 9 în topul 10 al U universitãþilor româneºti care au intrat într-un clasament mondial, alãturi de peste 800 de ºcoli superioare din lume. Clasificarea le dã celor de la Petroºani speranþa cã ar putea sã redevinã o ºcoalã de prestigiu ºi nu este exclusã o urcare în aceastã ierarhie provizorie.

BalcanMine, simpozion internaþional, la Petroºani

S

impozion internaþional, organizat la Petroºani.

Anul viitor Universitatea din Petroºani va fi gazda unui simpozion internaþional a cãrui temã va fi mineritul. De aceea, joi, la instituþia de învãþãmânt superior din Valea Jiului a avut loc o întâlnire între reprezentanþii Macedoniei ºi cei ai Universitãþii.

“Este o întâlnire premergãtoare simpozionului Balcanic care va avea loc în 2015 la Petroºani în a treia sãptãmânã din septembrie. Aºa se obiºnuieºte la toate congresele mondiale ºi regionale ca cu un an înaintze sã se vizioneze care sunt condiþiile materiale unde urmeazã sã se desfãºoare acest simpozion, sã se punã la punct toate detaliile, cine rãspunde, cine trimite invitaþiile, cine sunt invitaþii. În ideea asta având în vedere cã va fi la noi acest simpozion cei care s-au ocupat doi ani de acest simpozion, au venit acum la noi ca sã ne explice cum s-a întâmplat acolo ºi sã ne ajute. Fiecare congres internaþional, cele care nu sunt anuale, au un an pregãtitor în care se pun la punct toate detaliile. În Macedonia s-a

susþinut acum un an acest simpozion. Probabil cã anul viitor suntem noi organizatori ºi peste doi ani vom merge noi sã le explicãm unde se va hotãrî în septembrie cã se va þine peste doi ani”, a declarat Victor Arad, membru în comitetul de organizare al viitorului simpozion.

Toate secþiunile simpozionului au ca temã principalã mineritul ºi efectele sociale ale acestuia, dar ºi efectele asupra mediului înconjurãtor. “În general toate secþiunile de la acest simpozion, sunt vreo 10 secþiuni, ca ºi la simpozionul nostru care va avea loc în septembrie, toate sunt legate de minerit. Sunt inclusiv secþiuni pe partea socialã a închiderii de mine, pe parte de mediu ºi tot ce e legat de minerit pentru cã noi avem ºi conducere de doctorat ºi mediul este luat de chimiºti ºi de alte universitãþi ºi noi am considerat cã mineritul polueazã cel mai mult ºi noi trebuie sã ne ocupãm ºi de reabilitarea zonelor miniere. Toate temele sunt despre industria minierã”, a mai spus sursa citatã.

Simpozionul se desfãºoarã sub egida BalcanMine, iar a ºasea ediþie a acestui simpozion va avea loc în România, la Petroºani.

Monika BACIU

Într-o clasificare la nivel mondial, Universitatea de la Petroºani este în top ºi pe locul 9 din 10 ºcoli superioare din România. Noua clasificare evalueazã performanþa a peste 850 de instituþii de învãþãmânt superior din întreaga lume. „Deocamdatã acest top nu este definitivat. Vor urma ºi alte universitãþi, care vor intra. În aceastã fazã, din România au participat 10 universitãþi, printre care ºi cea de la Petroºani. Sunt doar pe anumite domenii, cum ar fi: inginerie electricã, automaticã ºi calculatoare, inginerie mecanicã ºi ºtiinþe economice. Pentru noi sperãm sã fie un plus pentru atragerea numãrului de studenþi.

Sperãm sã avem solicitãri cât mai mari pentru admiterile urmãtoare ºi sperãm sã înaintãm în topul respectiv”, a spus Marius Marcu, prorector la Universitatea din Petroºani.

Contrar clasamentelor tradiþionale internaþionale, evaluãrile "U-Multirank", realizate de experþi

europeni, se bazeazã pe cinci domenii-cheie: performanþa în cercetare, calitatea procesului de învãþãmânt (predare-învãþare), orientare internaþionalã, succes în transferul de cunoºtinþe (parteneriate cu mediul de afaceri ºi start-up-uri) ºi implicarea regionalã.

Totodatã, noul clasament ia în considerare ºi opiniile a 60 000 de studenþi de la universitãþile participante, lucru despre care cei care se îndreaptã spre Petroºani ar trebui sã îl ia în calcul. „Cei care vor sã urmeze o astfel de facultate, trebuie sã ºtie cã universitatea îi sprijinã în demersurile ºtiinþifice pe care le realizeazã. Sunt foarte multe lucrîãri ºi contracte de cercetare în care studenþii de la licenþã ºi masterat, ori doctorat participã. E o universitate care asigurã o educaþie care sã le permitã angajarea pe piaþa muncii, dupã cum rezultã ºi din topul respectiv”, a mai precizat Marius Marcu, prorector al Universitãþii din Petroºani.

Evaluarea în acest

top s-a fãcut în funcþie de performanþa de ansamblu, iar în top a intrat: Universitatea Babeº-Bolyay din ClujNapoca, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, Academia Navalã "Mircea cel Bãtrân", Universitatea Tehnicã Cluj-Napoca, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaºi, Academia de Studii Economice Bucureºti, Universitatea de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã din ClujNapoca, Universitatea Bucureºti, Universitatea Petroºani ºi Universitatea de Vest Timiºoara.

Topul a fost dat publicitãþii de cãtre Comisia Europeanã, dar Universitatea de la Petroºani ar putea sã mai urce câteva trepte în clasamentul final, dupã evaluarea finalã.

Clasamentul, însã, le dã mari speranþe celor de la Petroºani, dupã ce în ultimii ani au pierdut studenþi, pe motiv cã ingineria nu a mai avut cãutarea de altã datã.

Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Concurs de orientare turisticã, costume de carnaval ºi multe activitãþi

C

oncurs de orientare turisticã, parada costumelor de carnaval ºi multe alte activitãþi vor avea loc în mai puþin de o lunã de zile în toatã Valea Jiului. Copiii vor fi serbaþi de autoritãþile locale din Valea Jiului aºa cum se cuvine, iar pentru acest lucru, consiliile locale au alocat diferite sume de bani.

În premierã, la Petroºani va avea loc un concurs de orientare turisticã. De 1 iunie, de Ziua Internaþionalã a Copilului nu va lipsi nici parada costumelor de carnaval, devenitã deja o

tradiþie. Pentru toate aceste activitãþi, dar ºi multe altele, consiliul local a alocat suma de 60 de mii de lei.

“Consiliul local al municipiului Petroºani a alocat o sumã de 60 de mii de

Liceele, specializãri cãutate pe piaþa muncii

P

este douã luni, vor demara înscrierile la liceu, însã responsabilii acestor unitãþi de învãþãmânt au început încã de pe acum mediatizarea ofertei de ºcolarizare. Totul pentru a atrage cât mai mulþi boboci în clasa a IX-a.

Spre exemplu, la Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida din Petroºani începând din acest an va funcþiona o clasã pentru fete, în special, ºi anume aceasta este dedi-

lei pentru Ziua Copilului, din aceastã sumã va fi organizat un spectacol de teatru, un concurs de orientare turisticã ºi ecologizare, precum ºi o paradã a costumelor de carnaval care a devenit deja o tradiþie în municipiulul Petroºani în ziua de 1 iunie ºi de asemenea cred cã partea cea mai

catã viitorilor hair-stylisti.

“Perioada de înscriere pentru liceu este 16-21 iulie ºi se desfãºoarã la ºcolile în care elevii au absolvit. Noi pentru anul ºcolar urmãtor vom avea trei clase de liceu de clasa a IX-a, o clasã coafor, cu precãdere pentru fete, o clasã în domeniul mecanic, care va fi tehnician proiectant CAD ºi de asemenea vom avea o altã clasã în domeniul electric”, a declarat Zina Galeº, directorul Colegiul Tehnic Dimitrie Leonida Petroºani.

Liceele vin ºi cu alte oferte dedicate celor care opteazã pentru cursurile ºcolii profesionale.

“O altã clasã ca noutate, de ºcoalã profesionalã de trei ani cu jumãtate în domeniul construcþii ºi jumãtate industrie textilãpielãrie. Elevii care se înscriu la aceastã formã de învãþãmânt beneficiazã ºi de o bursã de studii ºi considerãm cã aceasta îi va ajuta sã îºi gãseascã un loc de muncã ºi de asemenea ca altã oportunitate pe care o au dupã ce absolvã aceste cursuri de ºcoalã profesionalã se pot înscrie direct în clasa a XI-a zi”, a mai spus sursa citatã. Înainte de toate, viitorii boboci trebuie sã treacã prin focurile evaluãrilor naþionale.

Monika BACIU

importantã, din aceºti bani vor fi achiziþionate 5000 de cutii de ciocolatã ºi aceastã chestiune este deja tradiþie.

Concursul de orientare turisticã ºi ecologizare este în premierã, însã cu siguranþã în anii urmãtori va continua ºi va deveni ºi acesta o tradiþie”, a declarat Nicu Taºcã, purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani. ªi la Petrila, copiii vor fi în centrul atenþiei în data de 1 iunie atunci când acolo vor avea loc mai multe manifestãri.

“Am avut ºedinþã extra-

ordinarã de consiliu local în care am aprobat 15 mii de lei pentru manifestãrile de 1 iunie, de Ziua copilului.

Avem concursuri organizate de cãtre cele douã instituþii ºcolare de pe raza localitãþii, vrem sã pregãtim câteun pacheþel cu dulciuri pentru fiecare copil”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

La Uricani, Consiliul Local a alocat suma de 17.930 de lei pentru acþiunile dedicate copiilor.

Monika BACIU

6 Actualitate

F

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Idei de jumãtate de secol, aduse în actualitate

ãrã un studiu de oportunitate ºi doar pe o idee mai veche de mai bine de jumãtate de deceniu, la Petrila s-ar putea realiza un mini-aeroport. Autoritãþile locale de la Petrila au în vedere realizarea unui mini-aeroport în zona unitãþii miniere din localitate. Asta însã abia dupã ce aceasta îºi va înceta activitatea ºi perimetrul va fi ecologizat.

“Am solicitat reabilitarea podului existent peste Jiu, la poarta minei Petrila pentru cã are o vechime de peste 100 de ani, am mai solicitat ecologizarea ramurilor unde s-a haltat sterilul de la Mina Petrila pentru cã acolo ne dorim sã obþinem un platou unde în viitor am putea extinde sau noi ne dorim sã construim un miniaeroport în oraºul Petrila, la fel am mai solicitat ca accesul înspre clãdirile care vor rãmâne sã fie asfaltat ºi sã fie împrejmuit tot perimetrul dintre ele”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului

P

Ploile abundente au învolburat apele

loile abundente au dus la creºteri semnificative ale debitelor apelor din Valea Jiului, dar, din fericire, nu s-au atins cotele de atenþie.

Este în continuare cod portocaliu hidrologic pe cursurile de apã din Valea Jiului, iar reprezentanþii Sistemului Hidrotehnic Independent Petroºani din cadrul Administraþiei Bazinale de Apa Jiu Craiova sunt cu ochii pe cursurile de apã. „Am avut creºteri de nivel de 30 – 40 de centimetri, dar nu s-au

Petrila.

Reprezentanþii Primãriei Petrila spun cã nu au realizat încã niciun studiu de oportunitate, însã cred ei cã un aeroport de mici dimensiuni ar fi o investiþie majorã pentru localitate, dar ºi pentru toatã Valea Jiului.

“Nu am realizat un studiu, dar ºtiu cã în urmã cu 70-80 de ani acolo a existat o propunere ºi terenul se preteazã pentru cã este destul de întins, de plat pentru cã avem o lungime de peste 1,5 kilometri în linie dreaptã ºi ar fi pretabil. Din punctul meu de vedere ar fi foarte important nu numai pentru oraºul Petrila ci ºi pentru întreaga Vale a Jiului”, a mai spus sursa citatã.

reprezentanþii SHI sunt în continuare cu ochii pe toate cursurile de apã, fie cã vorbim despre pâraie, ori despre torenþi.

Reamintim cã Institutul Naþional de Hidrologie ºi Gospodãrire a Apelor a emis o avertizare de cod portoca-

Nu este pentru prima datã când responsabilii Primãriei Petrila aduc în discuþie acest subiect.

Chiar la începutul acestui an, Ilie Pãducel, primarul localitãþii a spus cã în strategia de dezvoltare pentru perioada 20142020 are în vedere implementarea unui astfel de proiect.

Monika BACIU înregistrat depãºiri ale cotelor de atenþie”, a declarat Sorin Corici, reprezentantul SHI Petroºani. Acesta spune cã în vest, pe zona Câmpu lui Neag, s-au înregistrat precipitaþii chiar ºi de 55 de litri/ mp, dar din fericire cotele apelor sunt mult sub nivelul de atenþie. Zona Vãii Jiului este în continuare pe cod galben de precipitaþii ºi cod portocaliu hidrologic, aºa cã

liu de inundaþii începând de miercuri, ora 9,00, pânã vineri, la 18,00, în patru judeþe din sud-vestul þãrii, printre care ºi judeþul Hunedoara. Vizaþi sunt ºi afluenþii Râului Jiu din judeþul Hunedoara, aºa cã factorii responsabili ºi-au luat toate mãsurile de prevenire a unor posibile inundaþii.

Car men COSMAN-PREDA

Actualitate 7

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Sectorul cãrbunelui a înghiþit mai mult de 2% din PIB-ul þãrii pe un an

R

eprezentanþii companiei de consultanþã Condole Partners, care au realizat un studiu pentru activiºtii de mediu de la Greenpeace, susþin cã în ultimii 13 ani industria cãrbunelui a beneficiat de subvenþii de peste 15 miliarde de lei, adicã peste 2% din PIB-ul þãrii într-un an.

Carmen COSMAN - PREDA În acelaºi timp, numai în ultimii opt ani subvenþia de care a beneficiat industria extractivã de cãrbune – huilã ºi lignit – este de patru ori mai mare decât au primit producãtorii de energie regenerabilã.

Potrivit studiului prezentat joi, subvenþiile de care a beneficiat sectorul cãrbunelui în perioada 2005 – 2013 sunt de 3,76 miliarde de lei, în timp ce sumele acordate pentru regenerabile sunt de numai 0,81 miliarde de lei. Valentina Ivan, expert pe energie în cadrul Condole Partners, una dintre autorii studiului, a precizat cã, din 1990 pânã acum, industria cãrbunelui a primit subvenþii în valoare de 15 miliarde de lei, ceea ce reprezintã 2,3% din PIB-ul þãrii într-un

an. „Considerãm cã producþia de energie din cãrbune în condiþiile actuale din România nu este viabilã economic, întrucât preþurile de piaþã ale energiei depãºesc costul marginal al lignitului ºi al huilei ale CE Oltenia ºi Hunedoara doar câteva ore pe an. Drept urmare, aceºti producãtori þin în funcþiune maximum o treime din capacitatea nominalã ºi au nevoie de subvenþii operaþionale pentru a rãmâne în piaþã”, susþine Valentina Ivan, care a subliniat cã sectorul cãrbunelui a primit subvenþii ºi sub forma certificatelor de emisii de dioxid de carbon alocate gratuit, în timp ce industria cãrbunelui primeºte ºi bonusuri de cogenerare de înaltã eficienþã. „Estimãm cã valoarea acestui sprijin se ridicã la aproximativ 110 milioane de lei pe an ºi este

posibil sã creascã, având în vedere tendinþa de scãdere a preþurilor la energie ºi creºterea costurilor variabile cauzatã de probabila creºtere a preþului la emisiile de dioxid de carbon, dupã anul 2020”, se aratã în raport.

C

um ne putem dezvolta

Autorii studiului au analizat trei variante pentru dezvoltarea sectorului energetic în România. „Cel mai economic scenariu este unul în care sprijinul pentru cãrbune ºi dependenþa de surse nucleare scade, în timp ce creºte ponderea

regenerabilelor. Acest scenariu nu numai cã minimizeazã factura la energie a economiei României, ci ºi diminueazã externalitãþile asupra sistemului de sãnã-

tate ºi asupra mediului, ºi stimuleazã investiþia într-un sector modern ºi productiv al energiei”, este de pãrere Otilia Nuþu, expert în energie în cadrul Condole Parners, de asemenea unul dintre autorii studiului.

De precizat cã, pânã la înfiinþarea Complexului Energetic Huendoara, oricum mineritul din Valea Jiului a fost privit ca o realã gaurã neagrã, care a înghiþit zeci de mii de miliarde de lei în doar douã decenii. Banii s-au scurs însã fãrã sã se punã accent pe rentabilizare, aºa cã rezultatele se vãd ºi acum când se cautã fonduri pentru retehnologizarea

unitãþilor extractive incluse în CEH. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna atât de rãu la CNH Petroºani ºi s-ar putea spune cã, ani în ºir, entitatea economicã a huzurit ºi a înghiþit zeci de mii de miliarde de lei. Timp de 20 de ani, CNH a fost favorizatã comparativ cu alte ramuri ale economiei româneºti, ºi asta, pentru cã Valea Jiului a fost privitã mereu ca o problemã socialã care trebuie ajutatã sã supravieþuiascã în orice condiþii. Aºa cã ani de zile a beneficiat de trei tipuri de ajutoare financiare de la bugetul de stat. În primul rând, sunt subvenþiile propriu-zise, adicã sumele acordate cu largheþe pentru plata salariilor, ºi aºa-numitul „stopaj la sursã”, respectiv banii ce trebuie viraþi la bugetul consolidat al statului. Apoi, mai sunt alocaþiile bugetare, respectiv banii daþi de la bugetul de stat pentru investiþii care au constat mai mult în deschiderea de noi fronturi de lucru ºi mai puþin în achiziþionarea de echipamente miniere sau retehnologizãri. Iar a treia categorie de ajutor de stat este cea a transferurilor, adicã partea din subvenþie alocatã pentru hrana caldã, transport, plata energiei electrice ºi termice.

Cercetare pentru cãrbune

S

pecialiºti din mai multe þãri ale Europei au venit la Petroºani pentru a evalua proiectele de cercetare la care sunt implicaþi ºi specialiºtii de la noi. Gazde au fost cei de la INSEMEX Petroºani ºi, timp de trei zile, s-a discutat aici stadiul de realizare al proiectelor comune, gestionate de Comisia Europeanã.

Diana MITRACHE

Anual, grupurile tehnice din cadrul Fondului de Cercetare pentru Cãrbune ºi Oþel al Comisiei Europene se întâlnesc pentru a evalua stadiul de implementare al proiectelor de cercetare finanþate. Unul dintre cele trei grupuri responsabile cu evaluarea proiectelor a venit la INSEMEX, iar aici s-au întâlnit

specialiºtii în cãrbune. „În acest an, aceastã întâlnire s-a þinut la Petroºani, în perioada 13 – 15 mai, iar unul dintre proiectele evaluate a fost unul la care noi suntem parteneri alãturi de organizaþii din Polonia, Germania ºi Spania.

Proiectul se referã la îmbunãtãþirea sistemelor de aeraj din subteran, în caz de avarie A fost evaluat sta-

diul în care ne aflãm, pentru cã se face o evaluare anualã, iar acesta a fost la mijloc de proiect ºi am trecut cu bine”, a spus Artur Gãman, directorul general INSEMEX Petroºani.

Proiectul gestionat ce cercetãtorii de la INSEMEX Petroºani se numeºte AVENTO – Advanced Tools for Ventilation and Methane Emison Control ºi vizeazã îmbunãtãþirea sistemelor de ventilaþie în minerit.

Mai mult, peste 30 de specialiºtii din toatã Europa, care au participat la aceastã întâlnire au vizitat ºi mina Paroºeni, ca sã vadã la faþa locului modul în care se aplicã cercetãrile din domeniu, în subteran.

Actualitate 9

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Cum funcþioneazã spãlarea creierului - din enigmele minþii noastre

Sechelele din accidente vasculare, asimilate gradelor de handicap

M

intea noastrã e încã învãluitã în mister.

Deºi sînt încã multe lucruri despre creierul nostru pe care nu le înþelegem, existã unele fenomene ce au fost descifrate, mãcar parþial.

Oamenii de ºtiinþã au reuºit sã gãseascã explicaþii plauzibile pentru care spãlarea creierului funcþioneazã, fãrã a înþelege sau a cunoaºte însã 100% tehnicile, pentru clipele în care vedem chipul lui Iisus în pîine sau în cele mai ciudate locuri sau cum ºi de ce apare prosopagnozia (incapacitatea de a recunoaºte fetele).

C

um funcþioneazã spãlarea creierului?

Spãlarea creierului, aºa dupã cum aratã ºi expresia în sine, presupune schimbarea felului în care o persoanã gîndeºte sau modificarea credinþelor sale prin folosirea tehnicilor ostile, informeazã Listverse. Tehnica e utilizatã adesea pe prizonierii de rãzboi, pe ostatici sau alte persoane aflate în poziþia de inferioritate.

Primul pas în acest proces constã în desfiinþarea a tot în ceea ce victima crede legat de persoanã sã. E necesar sã se facã loc în care sã

gnosticat, pentru cã, adesea, cei în cauzã gãsesc alte cãi de a-ºi compensa handicapul.

D

e ce vedem chipul lui Iisus în pîine?

se aºeze noi gînduri, idei ºi valori. E o combinaþie de abuz fizic ºi psihic, laolaltã cu promisiunea salvãrii, astfel creîndu-se condiþiile ideale pentru manipulare.

Cînd cel în cauzã crede cã nu are dreptate în nicio privinþã, ajunge sã se bazeze pe persoana care îl distruge, sperînd cã va fi reconstruit, ajungînd în final "cine trebuie".

Existã ºi metode de

spãlare a creierului mai puþin evidente, care se întîmplã zi de zi. Mulþi spun cã reclamele asta fac, manipulînd ºi schimbînd felul în care gîndim. Pînã ºi prietenii încearcã sã manipuleze, practicînd o formã blîndã de "spãlare a creierului".

Totuºi, nu se cunoaºte pînã în prezent cum anume funcþioneazã spãlarea creierului, care sunt

tehnicile pe care le presupune, pentru cã a le replica într-un studiu ºtiinþific e considerat lipsit de eticã. Ceea ce se ºtie despre aceastã procedurã s-a aflat de la prizonierii de rãzboi, însã existã încã multe goluri.

D

e ce unii nu recunosc chipurile?

Prosopagnozia reprezintã imposibilitatea unora de a recunoaºte ori identifica chipurile, chiar ºi pe cele ale prietenilor sau familiei. Cei în cauzã nu pot descifra, uneori, nici emoþiile exprimate prin mimicã, nu pot trage concluzii legate de vîrsta unei persoane ºi nici menþine contactul vizual.

Aceleaºi persoane au probleme ºi în a-ºi reda, pentru ele însãºi, amintiri vizuale, nu pot recunoaºte lucruri care sunt asociate cu cineva, cum ar fi o maºinã sau o casã, avînd dificultãþi în a identifica ºi animalele.

Multã vreme aceasta afecþiune nu a fost înþeleasã ºi s-a crezut cã este rezultatul unei traume la cap. Acum se ºtie însã cã aproximativ 2% din populaþie se naºte cu aceastã particularitate.

Afecþiunea pare sã îºi aibã originea în dezvoltarea fetalã, într-un defect al creierului.

Totuºi, e dificil de dia-

Unii oameni vãd forme, chipuri acolo unde acestea nu existã.

Tuturor ni s-a întîmplat sã vedem adevãrate poveºti, cu personaje, în nori.

Oamenii de ºtiinþã au ajuns la concluzia cã creierul nostru are tendinþa de a aranja ºi procesa informaþiile astfel încît acestea sã aibã sens. Supravieþuirea noastrã, ca specie, s-a bazat în mare parte pe aceastã abilitate, de a pune cap la cap informaþii pentru a întregi tabloul, a obþine imaginea de ansamblu.

Aceastã capacitate a noastrã e ca un talent înnãscut, integrat în creierele noastre atît de tare încît îºi face apariþia chiar ºi atunci cînd nu e cazul.

E

ste multitaskingul eficient?

Abilitatea de a face mai multe lucruri deodatã, mai ales la locul de muncã, este lãudatã ºi cãutatã, însã studiile recente aratã cã, în realitate, nu se poate vorbi de eficientã, nu la un nivel ridicat.

Scanãrile creierelor subiecþilor care fãceau mai multe lucruri deodatã au arãtat cã, în realitate, se fãcea o singurã activitate într-un anumit moment, oamenii trecînd de la o sarcinã la alta.

Mai mult, s-a demonstrat chiar cã multitaskingul duce la o scãdere a productivitãþii cu 40% în timpul unei zile de muncã. Credem doar cã suntem mai productivi, cã "salvãm" timp. La finele zilei, însã, aºazisul multitasking ne face sã fim mai obosiþi ºi frustraþi de cît de

echelele survenite în S urma accidentelor

vasculare pot fi încadrate în grad de handicap. Pânã acum, acestea erau exceptate ºi zeci de mii de pacienþi erau nedreptãþiþi.

Noi criterii de încadrare în grad de handicap au fost stabilite, în uirma negocierilor dintre Ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, ºi ministrul Muncii, Rovana Plumb. Cei doi au semnat ordinul comun privind aprobarea criteriilor de încadrare în grad de handicap în care sunt incluse ºi sechelele survenite în urma accidentelor vasculare cerebrale, respectiv paraparezele / paraplegiile, tetraparezele / tetraplegiile, monoparezele/monoplegiile sihemiplegiile/hemiparezele.

Ordinul iniþial (762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap) a avut în vedere numai introducerea sechelelor AVC cu deficite motorii severe(parapareze/para plegii, tetrapareze/tetraplegii, monopareze/monoplegii), indiferent de puþin am reuºit în realitate sã facem.

Multitaskingul este posibil, însã doar atunci cînd nu realizãm cã facem mai multe lucruri deodatã. Atunci cînd o sarcinã este intelectualã ºi altã fizicã. De aceea putem procesa informaþia de pe un audio book cînd plimbam cîinele. Chiar ºi aºa, existã neajunsuri: nu mai suntem conºtienþi de ceea ce ne înconjoarã.

Ziare.com

cauzã (debutul afecþiunii din nastere sau dobândit ulterior), vârstã ºi statut.

Au fost omise hemiplegiile/hemiparezele–a dicã diagnostice introduse odatã cu semnarea acestui ordin.

Cu alte cuvinte, prezentul ordin privind aprobarea criteriilor de încadrare în grad de handicap, elaborat cu respectarea principiilor clasificãrii internaþionale a funcþionãrii, dizabilitãþii ºi sãnãtãþii, vine în completare cu introducerea afecþiunilor de hemiplegie/hemiparezã.

Toate aceste afecþiuni determinã limitãri funcþionale majore (de deplasare, de miºcare) pentru persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale, ceea ce conduce la nevoia de

sprijin din partea altei persoane din familie sau comunitate pentru asigurarea nevoilor zilnice.

Concret, noul ordin prevede încadrarea într-un grad de handicap persoanele diagnosticate cu hemiplegie/hemiparezã, care necesitã sprijin parþial sau permanent din partea altei persoane pentru desfãºurarea activitãþilor zilnice (de îngrijire personalã, de aprovizionare, de administrare a medicamentelor, etc), conform anchetei sociale anexate la dosar.

Iniþierea unui astfel de demers din partea celor douã ministere s-a impus pentru ca persoanele care au suferit astfel de afecþiuni cu limitãri ale autonomiei

Uriaºul avantaj al celor scunzi

B

ãrbaþii pe care naturã nu i-a înzestrat cu o staturã impresionantã au un avantaj deloc de neglijat: vor trãi mai mult decît cei înalþi, arata un studiu recent.

Oamenii de ºtiinþã americani au descoperit, dupã ce au monitorizat 8.000 de subiecþi, cã bãrbaþii consideraþi scunzi, care mãsoarã sub 1,58 de metri, sunt mai longevivi, ei prezentînd un risc mai scãzut de îmbolnãvire de cancer graþie bagajului genetic.

Aceºtia au mai puþinã insulinã în sînge ºi, de obicei, în cazul lor

personale NU au beneficiat pânã la modificarea prezentului ordin de drepturile care decurg din certificatul de încadrare în grad de handicap. Astfel, sunt revizuite capitolele 2 - Funcþiile senzoriale ºi 7- Funcþiile neuromusculo-scheletice ºi ale miºcãrilor aferente.

Acestea stabilesc includerea în criterii a unor afecþiuni osteoarticulare invalidante (ex. coxartrozele), indiferent de vârsta la care au debutat ºi de etiologie (cauza: malformaþii congenitale sau dobândite pe parcursul vieþii), dar care genereazã un impact major asupra autonomiei persoanei, cu rãsfrângere asupra familiei ºi societãþii; aplicarea unitarã a criteriilor la nivelul întregii þãri, respectiv a comisi-

este prezentã gena protectoare FOXO3, informeazã Daily Mail.

Cercetarea a arãtat cã fiecare centimetru în plus înseamnã ºi o speranþã de viaþã mai micã. În cadrul studiului publicat în jurnalul Plos One au fost monitorizaþi 8.000 de americani cu origini japoneze, nãscuþi în perioada

ilor judeþene ºi de sector, pentru persoanele diagnosticate cu hemofilie, cu încadrarea în gradul de handicap accentuat ºi grav, cu termen de valabilitate permanent al certificatului, care se va face la a doua prezentare la comisie – fapt neprecizat în ordinul anterior; introducerea unor afecþiuni neurologice mai rare, care produc tulburãri clinice semnificative (exemplu sindromul Prader-Willi (SPW) - disfuncþie neuro-comportamentalã, distoniile musculare (primare ºi secundare) – boli neurologice manifestate prin contracþii tonice involuntare susþinute, repetitive sau permanente.

Toate aceste modificãri au ca scop îmbunãtãþirea vieþii persoanelor cu dizabilitãþi, printr-o evaluare complexã atât din punct de vedere medical, cât i al autonomiei personale.

Car men COSMAN-PREDA

1900 - 1919. Circa 1.200 de bãrbaþi au depãºit 90 - 100 de ani. 250 dintre subiecþi încã sunt în viaþã.

Un studiu similar, realizat în 2012 în Sardinia, a avut rezultate asemãnãtoare.

Acesta a scos la ivealã faptul cã scunzii au trãit, în medie, cu doi ani mai mult decît bãrbaþii înalþi. ªi în regnul animal regulã e valabilã, atît rozãtoarele mai mici, cît ºi mãgarii de talie micã trãind mai mult.

Ziare.com

Actualitate 9

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Cum funcþioneazã spãlarea creierului - din enigmele minþii noastre

Sechelele din accidente vasculare, asimilate gradelor de handicap

M

intea noastrã e încã învãluitã în mister.

Deºi sînt încã multe lucruri despre creierul nostru pe care nu le înþelegem, existã unele fenomene ce au fost descifrate, mãcar parþial.

Oamenii de ºtiinþã au reuºit sã gãseascã explicaþii plauzibile pentru care spãlarea creierului funcþioneazã, fãrã a înþelege sau a cunoaºte însã 100% tehnicile, pentru clipele în care vedem chipul lui Iisus în pîine sau în cele mai ciudate locuri sau cum ºi de ce apare prosopagnozia (incapacitatea de a recunoaºte fetele).

C

um funcþioneazã spãlarea creierului?

Spãlarea creierului, aºa dupã cum aratã ºi expresia în sine, presupune schimbarea felului în care o persoanã gîndeºte sau modificarea credinþelor sale prin folosirea tehnicilor ostile, informeazã Listverse. Tehnica e utilizatã adesea pe prizonierii de rãzboi, pe ostatici sau alte persoane aflate în poziþia de inferioritate.

Primul pas în acest proces constã în desfiinþarea a tot în ceea ce victima crede legat de persoanã sã. E necesar sã se facã loc în care sã

gnosticat, pentru cã, adesea, cei în cauzã gãsesc alte cãi de a-ºi compensa handicapul.

D

e ce vedem chipul lui Iisus în pîine?

se aºeze noi gînduri, idei ºi valori. E o combinaþie de abuz fizic ºi psihic, laolaltã cu promisiunea salvãrii, astfel creîndu-se condiþiile ideale pentru manipulare.

Cînd cel în cauzã crede cã nu are dreptate în nicio privinþã, ajunge sã se bazeze pe persoana care îl distruge, sperînd cã va fi reconstruit, ajungînd în final "cine trebuie".

Existã ºi metode de

spãlare a creierului mai puþin evidente, care se întîmplã zi de zi. Mulþi spun cã reclamele asta fac, manipulînd ºi schimbînd felul în care gîndim. Pînã ºi prietenii încearcã sã manipuleze, practicînd o formã blîndã de "spãlare a creierului".

Totuºi, nu se cunoaºte pînã în prezent cum anume funcþioneazã spãlarea creierului, care sunt

tehnicile pe care le presupune, pentru cã a le replica într-un studiu ºtiinþific e considerat lipsit de eticã. Ceea ce se ºtie despre aceastã procedurã s-a aflat de la prizonierii de rãzboi, însã existã încã multe goluri.

D

e ce unii nu recunosc chipurile?

Prosopagnozia reprezintã imposibilitatea unora de a recunoaºte ori identifica chipurile, chiar ºi pe cele ale prietenilor sau familiei. Cei în cauzã nu pot descifra, uneori, nici emoþiile exprimate prin mimicã, nu pot trage concluzii legate de vîrsta unei persoane ºi nici menþine contactul vizual.

Aceleaºi persoane au probleme ºi în a-ºi reda, pentru ele însãºi, amintiri vizuale, nu pot recunoaºte lucruri care sunt asociate cu cineva, cum ar fi o maºinã sau o casã, avînd dificultãþi în a identifica ºi animalele.

Multã vreme aceasta afecþiune nu a fost înþeleasã ºi s-a crezut cã este rezultatul unei traume la cap. Acum se ºtie însã cã aproximativ 2% din populaþie se naºte cu aceastã particularitate.

Afecþiunea pare sã îºi aibã originea în dezvoltarea fetalã, într-un defect al creierului.

Totuºi, e dificil de dia-

Unii oameni vãd forme, chipuri acolo unde acestea nu existã.

Tuturor ni s-a întîmplat sã vedem adevãrate poveºti, cu personaje, în nori.

Oamenii de ºtiinþã au ajuns la concluzia cã creierul nostru are tendinþa de a aranja ºi procesa informaþiile astfel încît acestea sã aibã sens. Supravieþuirea noastrã, ca specie, s-a bazat în mare parte pe aceastã abilitate, de a pune cap la cap informaþii pentru a întregi tabloul, a obþine imaginea de ansamblu.

Aceastã capacitate a noastrã e ca un talent înnãscut, integrat în creierele noastre atît de tare încît îºi face apariþia chiar ºi atunci cînd nu e cazul.

E

ste multitaskingul eficient?

Abilitatea de a face mai multe lucruri deodatã, mai ales la locul de muncã, este lãudatã ºi cãutatã, însã studiile recente aratã cã, în realitate, nu se poate vorbi de eficientã, nu la un nivel ridicat.

Scanãrile creierelor subiecþilor care fãceau mai multe lucruri deodatã au arãtat cã, în realitate, se fãcea o singurã activitate într-un anumit moment, oamenii trecînd de la o sarcinã la alta.

Mai mult, s-a demonstrat chiar cã multitaskingul duce la o scãdere a productivitãþii cu 40% în timpul unei zile de muncã. Credem doar cã suntem mai productivi, cã "salvãm" timp. La finele zilei, însã, aºazisul multitasking ne face sã fim mai obosiþi ºi frustraþi de cît de

echelele survenite în S urma accidentelor

vasculare pot fi încadrate în grad de handicap. Pânã acum, acestea erau exceptate ºi zeci de mii de pacienþi erau nedreptãþiþi.

Noi criterii de încadrare în grad de handicap au fost stabilite, în uirma negocierilor dintre Ministrul Sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, ºi ministrul Muncii, Rovana Plumb. Cei doi au semnat ordinul comun privind aprobarea criteriilor de încadrare în grad de handicap în care sunt incluse ºi sechelele survenite în urma accidentelor vasculare cerebrale, respectiv paraparezele / paraplegiile, tetraparezele / tetraplegiile, monoparezele/monoplegiile sihemiplegiile/hemiparezele.

Ordinul iniþial (762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap) a avut în vedere numai introducerea sechelelor AVC cu deficite motorii severe(parapareze/para plegii, tetrapareze/tetraplegii, monopareze/monoplegii), indiferent de puþin am reuºit în realitate sã facem.

Multitaskingul este posibil, însã doar atunci cînd nu realizãm cã facem mai multe lucruri deodatã. Atunci cînd o sarcinã este intelectualã ºi altã fizicã. De aceea putem procesa informaþia de pe un audio book cînd plimbam cîinele. Chiar ºi aºa, existã neajunsuri: nu mai suntem conºtienþi de ceea ce ne înconjoarã.

Ziare.com

cauzã (debutul afecþiunii din nastere sau dobândit ulterior), vârstã ºi statut.

Au fost omise hemiplegiile/hemiparezele–a dicã diagnostice introduse odatã cu semnarea acestui ordin.

Cu alte cuvinte, prezentul ordin privind aprobarea criteriilor de încadrare în grad de handicap, elaborat cu respectarea principiilor clasificãrii internaþionale a funcþionãrii, dizabilitãþii ºi sãnãtãþii, vine în completare cu introducerea afecþiunilor de hemiplegie/hemiparezã.

Toate aceste afecþiuni determinã limitãri funcþionale majore (de deplasare, de miºcare) pentru persoanele care au suferit accidente vasculare cerebrale, ceea ce conduce la nevoia de

sprijin din partea altei persoane din familie sau comunitate pentru asigurarea nevoilor zilnice.

Concret, noul ordin prevede încadrarea într-un grad de handicap persoanele diagnosticate cu hemiplegie/hemiparezã, care necesitã sprijin parþial sau permanent din partea altei persoane pentru desfãºurarea activitãþilor zilnice (de îngrijire personalã, de aprovizionare, de administrare a medicamentelor, etc), conform anchetei sociale anexate la dosar.

Iniþierea unui astfel de demers din partea celor douã ministere s-a impus pentru ca persoanele care au suferit astfel de afecþiuni cu limitãri ale autonomiei

Uriaºul avantaj al celor scunzi

B

ãrbaþii pe care naturã nu i-a înzestrat cu o staturã impresionantã au un avantaj deloc de neglijat: vor trãi mai mult decît cei înalþi, arata un studiu recent.

Oamenii de ºtiinþã americani au descoperit, dupã ce au monitorizat 8.000 de subiecþi, cã bãrbaþii consideraþi scunzi, care mãsoarã sub 1,58 de metri, sunt mai longevivi, ei prezentînd un risc mai scãzut de îmbolnãvire de cancer graþie bagajului genetic.

Aceºtia au mai puþinã insulinã în sînge ºi, de obicei, în cazul lor

personale NU au beneficiat pânã la modificarea prezentului ordin de drepturile care decurg din certificatul de încadrare în grad de handicap. Astfel, sunt revizuite capitolele 2 - Funcþiile senzoriale ºi 7- Funcþiile neuromusculo-scheletice ºi ale miºcãrilor aferente.

Acestea stabilesc includerea în criterii a unor afecþiuni osteoarticulare invalidante (ex. coxartrozele), indiferent de vârsta la care au debutat ºi de etiologie (cauza: malformaþii congenitale sau dobândite pe parcursul vieþii), dar care genereazã un impact major asupra autonomiei persoanei, cu rãsfrângere asupra familiei ºi societãþii; aplicarea unitarã a criteriilor la nivelul întregii þãri, respectiv a comisi-

este prezentã gena protectoare FOXO3, informeazã Daily Mail.

Cercetarea a arãtat cã fiecare centimetru în plus înseamnã ºi o speranþã de viaþã mai micã. În cadrul studiului publicat în jurnalul Plos One au fost monitorizaþi 8.000 de americani cu origini japoneze, nãscuþi în perioada

ilor judeþene ºi de sector, pentru persoanele diagnosticate cu hemofilie, cu încadrarea în gradul de handicap accentuat ºi grav, cu termen de valabilitate permanent al certificatului, care se va face la a doua prezentare la comisie – fapt neprecizat în ordinul anterior; introducerea unor afecþiuni neurologice mai rare, care produc tulburãri clinice semnificative (exemplu sindromul Prader-Willi (SPW) - disfuncþie neuro-comportamentalã, distoniile musculare (primare ºi secundare) – boli neurologice manifestate prin contracþii tonice involuntare susþinute, repetitive sau permanente.

Toate aceste modificãri au ca scop îmbunãtãþirea vieþii persoanelor cu dizabilitãþi, printr-o evaluare complexã atât din punct de vedere medical, cât i al autonomiei personale.

Car men COSMAN-PREDA

1900 - 1919. Circa 1.200 de bãrbaþi au depãºit 90 - 100 de ani. 250 dintre subiecþi încã sunt în viaþã.

Un studiu similar, realizat în 2012 în Sardinia, a avut rezultate asemãnãtoare.

Acesta a scos la ivealã faptul cã scunzii au trãit, în medie, cu doi ani mai mult decît bãrbaþii înalþi. ªi în regnul animal regulã e valabilã, atît rozãtoarele mai mici, cît ºi mãgarii de talie micã trãind mai mult.

Ziare.com

10 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Decizii ale Consiliului de Administraþie al CEH: Spor de pericol mai mare ºi personal TESA mai puþin

P

ersonalul TESA din Divizia Energeticã a Complexului Energetic Hunedoara se va reduce cu 25% începând cu data de 1 iunie. Acesta este doar unul dintre punctele luate în discuþie ºi aprobate în cadrul ºedinþei Consiliului de Administraþie al CEH desfãºurat, joi, la Bucureºti.

Carmen COSMAN - PREDA Potrivit liderului sindicatului „Muntele”, Petre Nica, prezent la ºedinþa Consiliului de Administraþie al Complexului Energetic Hunedoara, au fost luate în discuþie ºi aprobate mai multe chestiuni importante pentru bunul mers al entitãþii

energetice. Astfel, spune Nica, s-a aprobat programul de eficientizare propus de conducerea Complexului Energetic Hunedoara, care va fi anexat la Bugetul de Venituri ºi Cheltuieli, pentru a fi aprobat de Executiv.

De asemenea, s-a aprobat trimiterea în ºomaj tehnic a 25% din personalul TESA pe Divizia Energeticã,

începând cu data de 1 iunie. Pe de altã parte, în cadrul aceleiaºi ºedinþe au fost analizate ºi avizate acordurile individuale cu privire la prelungirea prevederilor actualului Contract Colectiv de Muncã al energeticienilor pânã în data de 10 iunie ºi cel cu privire la mãrirea sporului de pericol cu 50 de lei începând cu

data de 1 mai.

Complexul Energetic Hunedoara a luat fiinþã la 1 noiembrie 2012, în urma fuziunii societãþilor Electrocentrale Deva ºi Electrocentrale Paroºeni, iar din luna august în CEH au fost înglobate ºi cele patru mine viavile, respectiv Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni.

Capitalul social al CE Hunedoara S.A. este de 203.396.080 lei ºi este deþinut de statul român prin Ministerul Economiei în proporþie de 100%.

Ministerul Finantelor va scoate 92 de taxe inutile

M

inisterul Finantelor Publice (MFP) va elimina 92 de taxe si tarife cu caracter nefiscal, care nu au o valoare mare, dar costurile cu gestionarea lor depasesc incasarile. Bugetul nu va avea de suferit foarte mult.

MFP a pregatit doua acte nroamtive prin care a fost decisa eliminarea si comasarea unui numar total de 92 de taxe si tarife nefiscale, astfel: - 14 taxe parafiscale si tarife au fost eliminate - a fost eliminata plata individuala pentru 78 dintre taxele si tarifele nefiscale "Facem un pas semnificativ in indeplinirea unor obiective ale mandatului meu de ministru.

In primul rand, in ceea ce priveste simplificarea sistemului de taxe - cu efecte

benefice pentru contribuabilii care nu vor mai petrece timp la ghiseu, dar si pentru administratie, intrucat vom elimina costurile de administrare ale unor taxe si tarife cu incasari mici. De asemenea, masura contribuie la cresterea predictibilitatii si crearea unui cadru fiscal-bugetar stimulativ pentru dezvoltarea mediului de afaceri", a transmis ministrul Finantelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, intr-un comunicat.

Au fost analizate taxele si tarifele parafiscale pentru care cuantumul

incasarilor realizate este nesemnificativ in raport cu costurile de colectare, precum si posibilitatea comasarii altora, prin constructia unor tarife grupate si individualizate in functie de tipologia activitatilor si serviciilor prestate de fiecare institutie, sustine MFP. Finantele vor sa elimine, printre multe altele, tariful pentru eliberarea pasaportului temporar (22 de lei), taxa de indrumare pentru infiintarea unei firme (19,8 lei/ora) sau tariful perceput pentru documentatiile privind practicile anticoncurentiale (150 lei/solicitare).

I

mpactul bugetar

Impactul bugetar al acestei masuri va fi minor, avand in vedere ca incasarile

statului ar urma sa scada anul acesta cu doar 66.000 de lei, ceea ce inseamna ca, in medie, fiecare dintre aceste taxe contribuie la buget cu 717 lei, valoare mai mica decat cea a salariului minim pe economie.

In prezent, in Romania sunt peste 300 de taxe. Dintre acestea, doar 20 sunt fiscale, cum ar fi impozitul pe venit sau CAS. Restul sunt dari puse de diverse institutii pentru anumite servicii, asanumitele taxe parafiscale.

Potrivit Bancii Mondiale, romanii pierd anual 200 de ore pentru plata taxelor, adica dublu fata de Marea Britanie (110 ore), Finlanda (93 de ore) sau Norvegia (83 de ore).

Minerii din Valea Jiului, solidari cu ortacii din Turcia

M

inerii din Valea Jiului sunt solidari cu colegii lor din Turcia, loviþi de o dramã fãrã margini. Toþi minerii care au fost joi la lucru au þinut un moment de reculegere înainte de intrarea în ºut, în memoria celor peste 280 de mineri turci decedaþi în explozia ce a zguduit mina din provincia Manisa.

Carmen COSMAN - PREDA Membrii Sindicatului „Muntele”, reprezentantiv la nivelul Complexului Energetic Hunedoara, sunt solidari cu ortacii din Turcia, care traverseazã o dramã de proporþii. În sãlile de pontaj, la începutul fiecãrui schimb, s-a þinut un moment de reculegere în memoria minerilor care ºiau pierdut viaþa în cumplitul accident din Turcia, la icoana Sfintei Varvara ocrotitoarea noastrã. Este o durere fãrã margini”, a declarat Petre Nica, preºedintele Sindicatului Muntele.

La Mina Vulcan, în schimb, momentul de reculegere a avut o dublã semnificaþie ºi a

fost îndreptat ºi în amintirea ortacilor care ºi-au pierdut viaþa în subteranul acestei exploatãri miniere în urmã cu

14 ani.

Nu mai puþin de 282 de persoane ºiau pierdut viaþa în urma catastrofei produse marþi în subteranele Turciei, ca urmare a unei explozii cumplite. Accidentul a avut loc într-o minã de cãrbuni din regiunea Soma (Manisa), la aproximativ 80 de kilometri nord de oraºul Izmir, în vestul Turciei.

z Programul de audienþe la biroul CJH din Petroºani Luni 10:00 - 16:00 z Marþi 14:00 - 19:00 z Miercuri 10:00 - 16:00 z Vineri 10:00 - 14:00 z Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

ApaServ Valea Jiului intrã în era tehnologiei

Consumul de apã va putea fi transmis direct pe Internet

C

itirea apometrelor va putea fi trasmisã direct la societatea de apã. ApaServ Valea Jiului vrea sã implementeze un program care sã le permitã abonaþilor transmiterea directã a consumului prin intermediul Internetului.

Monika BACIU Societatea de apã din Valea Jiului a implementat un program prin care apometrele de la gospodãrii pot fi citite fãrã ca reprezentanþii ApaServ sã intre în curtea oamenilor. Prin acest sistem se înlãturã ºi fraudele, adicã declararea unui consum mai mic faþã de cel real.

“Prin programul pe care noi deja l+am implementat pe Aninoasa ºi Petrila existã la case în urma proiectului un sistem de telecitire. Noi, cei de la ApaServ nu trebuie sã intrãm în curtea omului pentru a vedea exact cât indicã apometrul, ci avem un sistem de telecitire prin care noi vedem de afarã, din drum, cât a consumat acel

cetãþean, dacã existã probleme ºi în ce perioadã au existat probleme la acel apometru”, a declarat Costel Avram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Ca noutate, cei de la ApaServ au în vedere realizarea unui sistem modern prin care abonaþii sã

transmitã consumul apei

direct prin intermediul internetului.

“Cei de la informaticã fac un program pentru ca oamenilor sã le fie mai uºor ºi sã transmitã în direct la SC ApaServ, pe siteul nostru cât consumã.

Dacã am datele pe mail, noi ºi factura o trimitem pe mail. De la zi la zi

încercãm sã îmbunãtãþim activitatea.

Important este sã încasãm ceea ce

Condiþii mai uºoare de detenþie pentru „mãcelarul„ din Petroºani

B

ãrbatul cu dublã cetãþenie românã ºi americanã care a ºocat Valea Jiului prin cruzimea cu care a ucis o adolescentã de 17 ani din Petroºani, a cerut sã-i fie modificat regimul de detenþie. Criminalul a fost scos din celula criminalilor deosebit de periculoºi.

Maximilian GÂNJU Individul a decapitat, la finele lui 2007, o adolescentã din cartierul Aeroport Petroºani, iar pãrþi din trupul tinerei au fost gãsite

de un pescar pe malul Mureºului care a alertat autoritãþile.

Anchetatorii aveau mai apoi sã descopere pãrþi din

cadavrul fetei pe raza a douã judeþe, unde criminalul le împrãºtiase pentru a scãpa de dovezi.

Aflat de aproape ºapte ani în spatele

gratiilor, a dat în judecatã Penitenciarul Aiud ºi a cerut magistraþilor sã-i fie modificat regimul de executare al pedepsei din regim de maximã siguranþã în regim închis, iar judecãtorii arãdeni i-au admis solicitarea. Astfel, Enea a fost scos din rândul criminalilor deosebit de periculoºi ºi bãgat în celulã cu condamnaþii care au comis infracþiuni pentru care pedeapsa nu poate fi executatã în regim semi-

deschis.

Mai precis Aurel Enea nu poate ieºi la muncã pentru a-i fi redusã pedeapsa, însã el poate cere magistraþilor o revizuire atât pentru schimbarea regimului de executare cât ºi pentru reanalizarea situaþiei sale. Enea nu ºi-a recunoscut fapta dar probele gãsite în apartamentul sãu din Petroºani i-au convins pe judecãtori de vinovãþia sa.

noi facturãm, dar din pãcate lucrul acesta nu se prea întâmplã”, a mai spus sursa citatã.

Pentru cei care nu au acces la internet sau pentru cei care nu ºtiu sã îl foloseascã,

transmiterea consumului la apã se va realiza la fel ca ºi pânã acum.

“Cei care nu au mail, nu vor mai fi deranjaþi, sã le ia citirea, dar neavând acest sistem trebuie sã meargã sã plãteascã la pay-point, la bancã sau la casieriile ApaServ”, a mai spus Avram.

Societatea de apã din Valea Jiului a implementat mai multe sisteme care sã îmbunãtãþeascã activitatea societãþii dar ºi sã uºureze accesul cetãþenilor la serviciile oferite.

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Organizaþiile criminale spalã anual peste 140 de miliarde de dolari prin intermediul pariurilor sportive

O

rganizaþiile criminale spalã anual peste 140 de miliarde de dolari (100 miliarde de euro) prin intermediul pariurilor sportive organizate la nivel mondial, o cifrã care evidenþiazã ameninþãrile care planeazã asupra integritãþii competiþiilor sportive, estimeazã un raport publicat joi de Centrul Internaþional pentru Securitate în Sport (ICSS), transmite AFP.

Evoluþia rapidã a pieþei globale a pariurilor sportive a condus la creºterea riscului de implicare a organizaþiilor criminale ºi a tehnicilor de spãlare a banilor', a declarat Chris Eaton, director pentru integritatea sportului în cadrul Centrului Internaþional pentru Securitate în Sport (ICSS), un ONG internaþional cu sediul la Doha (Qatar).

în special pe Asia, care este responsabilã pentru 53% din totalul pariurilor ilegale.

Europa nu este nici ea scutitã de critici chiar dacã este responsabilã de 49% din piaþa legalã a pariurilor

Începe deratizarea în parcurile din municipiul Petroºani

cuvânt al Primãriei Petroºani – prin iunie – iulie. „Este prevãzutã campania de dezinsecþie ºi deratizare în parcuri, dar

altã parte, acesta a precizat cã reprezentanþii SPADPP au finalizat acþiunea de deratizare la blocul de locuinþe sociale din cartierul Colonie din Petroºani, care a vizat toþi dãunãtorii.

Blocul de locuinþe sociale din Colonie a fost dat în folosinþã la începutul anului 2010 ºi în fiecare an edilii s-au ocupat de acþiunea de deratizare, aºa încât sã fie stâr-

când se va încãlzi vremea, respectiv prin iunie – iulie”, a declarat Taºcã. Pe de

pite atât rozãtoarele, cât ºi insectele, fie cã vorbim despre þânþari, pureci ori cãpuºe.

15 Mai - Ziua Familiei

tanþã pentru comunitatea internaþionalã, care acordã sprijin în mod constant ºi contribuie la îmbunãtãþirea cadrului legislativ ºi social. Þãrile din întreaga lume au sãrbãtorit miercuri, 15 mai, Ziua Internaþionalã a Familiei, instituitã de Adunarea Generalã a ONU pe 20 septembrie 1993, în baza Rezoluþiei 47/237.

L

'În plus, modificarea naturii pariurilor, prin apariþia unor tipuri mai complexe de pariuri de genul live betting, care potrivit studiului este cel mai vulnerabil, face ºi mai dificilã

detectarea activitãþilor suspecte', a adãugat Chris Eaton.

Studiul realizat de ICSS împreunã cu Universitatea din Sorbona estimeazã cã pariurile sportive, atât legale cât ºi ilegale, se

Luna Mai Luni: Ciorbã de vãcuþã/Ciorbã de cartofi cu bacon Piept de pui cu sos gorgonzolla ºi cartofi piure/Ceafã la grãtar cu cartofi prãjiþi Salatã & Desert Marþi: Ciorba de periºoare/Supã minestrone Mozzarela pane în crustã de susan cu sos tartar/Cotlet de porc cu caºcaval ºi orez Sîrbesc Salatã & Desert Miercuri: Ciorbã de burtã/Ciorbã de varzã cu afumãturã Pui Shanghai în crustã de susan ºi cartofi aurii/Ruladã de cotlet cu spanac ºi cartofi prãjiþi Salatã & Desert Joi: Ciorbaã de pui a la greq/Ciorba de burtã

ridicã la o sumã cuprinsã între 200 ºi 500 miliarde de euro. Însã patru din cinci pariuri sportive sunt plasate în mod ilegal la nivel mondial.

Autorii studiului ºiau concentrat atenþia

sportive. În rândul sporturilor, fotbalul ºi cricketul sunt cele mai supuse riscurilor de manipulare, în condiþiile în care infractorii încearcã sã profite de creºterea rapidã a pariurilor online, care în prezent reprezintã 30% din totalul pariurilor sportive.

AGERPRES

Piept de pui cu cremã de brînzã ºi garniturã de cartofi în crustã de muºtar/Ceafã la grãtar cu orez sîrbesc Salatã & Desert Vineri: Ciorbã de fasole cu afumãturã/Ciorbã þãrãneascã de pui Ciuperci pane cu sos tartar ºi garniturã de cartofi aurii/Gulaº unguresc cu gãluºte Salatã & Desert

Promoþii & oferte: 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºi desert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11.00 – 18.00, de luni pînã vineri.

Comenzi la telefon: 0726669060

ocatarii blocului de locuinþe sociale din Petroºani au scãpat de tot ce înseamnã rozãtoare ºi insecte. Edilii din Petroºani au fãcut deratizarea anualã ºi se pregãtesc sã facã acelaºi lucru ºi în parcurile ºi zonele verzi din municipiu.

Carmen COSMAN - PREDA Imediat cum vremea se va încãlzi, angajaþii serviciului Public de Administrare a Domeniului Public ºi Privat (SPADPP) din cadrul Primãriei Petroºani vor demara campania de deratizare ºi dezinsecþie în parcurile din municipiu. Asta înseamnã, spune Nicu Taºcã – purtãtorul de

Z

iua de 15 mai a fost declaratã de cãtre Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite ca fiind Ziua Internaþionalã a Familiei, printro Rezoluþie datã în septembrie 1993.

La propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului ºi susþinutã de Patriarhia României, ziua de 15 mai a devenit oficial Ziua familiei române.

Aceastã zi ar trebui sã reprezinte pentru noi toþi o ocazie de sãrbãtoare, de liniºte ºi pace în cadrul fiecãrei familii.

Sãrbãtorirea acestei zile are o mare impor-

Actualitate 13

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Pãcalã ne aºteaptã la Teatru

A

ctorii de la Petroºani ne invitã la încã o premierã. Duminicã, dimineaþã este rândul copiilor, dar nu numai al lor, sã vinã ºi sã-l aplaude pe Pãcalã, o premierã pusã în scenã ºi cu adolescenþi, câºtigãtori ai Festivalului de teatru de anul trecut.

Diana MITRACHE Povestea celebrului Pãcalã este pusã în scenã la Petroºani într-o nouã premierã, iar alãturi de actorii de la Petroºani, pe scenã vor urca ºi doi tineri, câºtigãtori ai „Festivalului Vostru, al Adolescenþilor”, ediþia de anul trecut. Râsul va fi la el acasã ºi tinerii talentaþi, care vor sã devinã actori, ne spun cât sunt de emoþionaþi. Asta dupã ce anul trecut au câºtigat premii pentru

sionist. E o piesã foarte amuzantã pe care oricine o va înþelege”, ne-a spus Bogdan Sãlceanu, elev –actor.

Un alt câºtigãtor al festivalului de anul tre-

interpretare. „În piesa lui Pãcalã, eu joc douã roluri, al bãrbatului ºi al ciobanului. Este o mare oportunitate ºi o ocazie unicã în viaþã ºi, timp de o sãptãmânã, am intrat în pielea unui actor profe-

vreau eu, pânã la sfârºit când se hotãrãsc sã îmi facã felul. Am câºtigat premiul pentru cea mai bunã interpretare în rol secundar în festivalul de anul trecut, pentru personajul „omul care trãieºte pe trotuar ºi ascultã muzicã la cascã’. Este cea

Spaþiul electoral exploatat la maxim

O

rice spaþiu disponibil pentru un afiº electoral este exploatat la maximum de cãtre candidaþii la alegerile din 25 mai.

Astfel s-a ajuns ca ºi pe containerele de deºeuri menajere sã citim slogane ºi mesaje electorale.

Maximilian GÂNJU

Un exemplu concludent este cel al candidaþilor de la Partidul Social Democrat,

cut este ºi Ionuþ, care acum va juca rolul unui ºmecher care îi prosteºte pe toþi aºa cum vrea el. „Perosnaljul meu este cel mai inteligent. Eu îi prostesc pe toþi cum vreau, de fiecare datã, tot timpul ajung unde

activiºtii partidului din cadrul Organizaþiei Petroºani ºi-au postat afiºele electorale chiar ºi pe containerele de gunoi. Astfel, localnicii când îºi duc gunoiul

menajer sunt întâmpinaþi cu mesajul electoral ”Mândri cã suntem români! ” Trecând peste aceastã neinspiraþie, afiºele social democraþilor au împânzit întreg municipiul, lucru deloc rãu dacã ne gândim cã au luat în serios campanie, însã deloc bun în condiþiile în care sunt amplasate în locurile nepermise.

Activiºti din cadrul partidului „însãrcinaþi”

cu propaganda electoralã susþin cã lipirea afiºelor pe containerele de gunoi este o mârºãvie a contracandidaþilor care încearcã sã-i discrediteze. Dacã toate aceste giumbuºlucuri vor atrage voturi ºi câte rãmâne de vãzut la 25 mai.

mai mare oportunitate sã joc aici, pentru cã vreau sã devin actor”, a menþionat ºi Ionuþ Cosmin Biþînã, un alt elev – actor.

Copiii nu sunt lãsaþi pe mâna unor începãtori, iar alãturi de ei, pe scenã urcã ºi actori de la Petroºani. Cu toþii ne garanteazã râsul ºi voia bunã ºi ne aºteaptã sã îl încurajãm pe Pãcalã ºi ai sãi. „Este un spectacol inedit. Se adreseazã deopotrivã ºi copiilor ºi adulþilor ºi are o grãmadã de glumiþe. Eu cred cã le vor plãcea tuturor aceste glume pe care regizorul le-a inserat în text. Cum este colabo-

rarea cu copiii care au câºtigat anul trecut premii ºi care acum joacã cu noi? Destul de bunã, fructuasã, chiar. Au adus un aer proaspãt în trupã ºi venirea lor la repetiþii s-a simþit.

Este o oportunitate pentru orice tânãr sã urce pe o scenã profesionistã ºi nu doar sã urce, ci chiar sã joace ºi mai ales în spectacole pentru copii”, a spus Mihai Sima, actor. „Pãcalã” se joacã duminicã începând cu ora 12,00 pe scena Teatrului Dramatic I. D Sîrbu de la Petroªani, în regia lui Andrei Mihalache.

14 Program & Horoscop

10:30 Biziday (r) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Politicã ºi delicateþuri 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 Beneficiar România (r) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:50 Zeul rãzboiului 17:30 Zeul rãzboiului 18:10 Finanþe ºi afaceri 18:45 Clubul celor care muncesc în România 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în România

10:30 11:00 12:00 12:30 13:30 14:00 14:30 15:00 15:30 16:00 17:00 18:00 19:30 20:00 20:30 22:30

T3ch in 3 (r) Cireaºa de pe tort (r) Teleshopping Vrei sã fii milionar? (r) Teleshopping Râzi ºi câºtigi (r) Trãsniþii (r) Trãsniþii din Queens Trãsniþii din Queens 90210 Cireaºa de pe tort ªtirile Prima TV Râzi ºi câºtigi Trãsniþii Testul final Click!

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu 13:00 Observator 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Contele de Monte Cristo 23:15 ªapte ani în Tibet

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r) 11:00 Supravieþuitorii (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 MasterChef (r) 16:00 La Mãruþã 17:00 ªtirile Pro TV 17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 0:30 Mã omori cu zile

21 martie *** 20 aprilie V-aþi propus sã faceþi schimbãri în casã, spre bucuria celor mici.

Puteþi sã vã ocupaþi de afaceri, pentru cã sunt ºanse sã câºtigaþi bani frumoºi. Nu începeþi mai multe treburi deodatã, altfel riscaþi sã nu terminaþi nici una.

Teleshopping Triunghiul iubirii 2 Teleshopping Baronii (r) Clipuri Pastila Vouã (r) Teleshopping Pastila Vouã (r) Mica mireasã (r) Pastila Vouã (r) Baronii (r) Copii contra pãrinþi (r) Specialiºti în sãnãtate Am ales sã fiu român ªtiri Naþional TV Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine 16:00 Teleshopping 16:30 Pastila de râs Medicament fãrã efecte secundare 18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul: Sub domnia iubirii

ªtirile dimineþii Business B1 la zi Evenimentul Zilei ªtirile B1 Talk B1 România, acum ªtirile B1 România, acum Butonul de panicã ªtirile B1 Aktualitatea B1 Bunã seara, România X-Press Lumea lui Banciu

10:15 10:45 11:45 12:45 13:00 14:30 15:30 16:30 17:30 18:30 19:30 20:30 22:00 23:00

Teleshopping Soþ de închiriat (r) Santa Diabla (r) Teleshopping Spune-mi cã eºti a mea Intrigi ºi seducþie Abisul pasiunii Rosa Diamante Chemarea inimii Soþ de închiriat Santa Diabla Spune-mi cã eºti a mea Forþa destinului 16 & Pregnant

10:00 Moto GP 12:45 Digisport show 13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Digi Sport Special 14:00 ªtirile Digi Sport 14:10 Moto GP 17:00 Avanpremierã Liga 1 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 Fotbal: Dinamo Sãgeata Nãvodari 20:15 Digi Sport Special 21:00 Fotbal: Dinamo Sãgeata Nãvodari 21:15 Digi Sport Special 21:30 Fotbal: Astra - ASC Poli Timiºoara 22:15 Digi Sport Special 22:30 Fotbal: Astra - ASC Poli Timiºoara 23:15 Digi Sport Special

Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

*** 21 mai Dupã o perioadã mai nefavorabilã pe plan sentimental, situaþia se îmbunãtãþeºte pe neaºteptate.

Dupã-amiaza reuºiþi sã vã afirmaþi în societate. Totuºi, nu exageraþi. Aveþi grijã sã nu deveniþi pisãlog!

22

mai

iunie

*** 22 iunie

*** 22 iulie

23 iulie *** 22 august

Intenþionaþi sã organizaþi o petrecere. Vã cuprinde febra pregãtirilor ºi agitaþia din casã începe sã vã irite. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi discuþiile în contradictoriu cu partenerul de viaþã.

Ar fi bine sã daþi dovadã de diplomaþie.

23 august *** 22 septembrie

Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi mai multe drumuri scurte în interes familial. Puteþi sã fiþi optimist, vã veþi descurca repede ºi bine. Relaþiile cu prietenii sunt foarte bune.

Cu toate cã sunteþi hotãrât sã staþi mai mult cu familia, o situaþie neprevãzutã vã obligã sã plecaþi de acasã. Faceþi cunoºtinþã cu un important om de afaceri, cu care s-ar putea sã colaboraþi.

23 septembrie *** 22 octombrie

23 octombrie *** 22 noiembrie

S-ar putea sã aveþi musafiri din altã localitate ºi sã nu mai puteþi pleca la o petrecere. Nu vã arãtaþi nemulþumirea faþã de oaspeþi, mai ales cã este posibil sã puneþi împreunã bazele unei afaceri.

10:00 10:55 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 16:00 17:00 18:00 19:00 20:00 21:30 23:00

aprile

22

Vã este imposibil sã respectaþi programul stabilit anterior, dar nu este cazul sã vã îngrijoraþi.

Schimbãrile care intervin sunt de bun augur. Dimineaþa aflaþi cã anul viitor veþi pleca într-o delegaþie în strãinãtate.

10:45 11:00 12:00 12:15 12:45 13:00 13:15 13:30 13:45 14:45 15:00 16:00 17:30 18:00 18:30 19:15

21

23 noiembrie *** 20 decembrie Este o zi favorabilã planurilor de viitor. Puteþi sã vã dedicaþi unor noi activitãþi, mai ales în domeniul social. Spre searã vã simþiþi foarte bine împreunã cu prietenii ºi cu persoana iubitã.

21 ianuarie *** 20 februarie

Nu pierdeþi vremea! Aveþi o zi foarte încãrcatã. Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi cheltuieli neprevãzute pentru cãmin.

Partenerul de viaþã vã apreciazã iniþiativa.

Dimineaþa sunteþi nevoit sã faceþi cumpãrãturi neprevãzute, dar bine primite de familie.

Dupã-amiazã s-ar putea sã vã schimbaþi programul ºi sã vã ocupaþi de problemele unui membru mai tânãr al familiei.

21 decembrie *** 20 ianuarie Deºi aveþi mult de alergat, nu vã neglijaþi sãnãtatea. Odihniþi-vã mai mult! S-ar putea sã faceþi schimbãri prin casã, ceea ce vã îmbunãtãþeºte viaþa sentimentalã.

21 februarie *** 20 martie Concentraþi-vã asupra problemelor de familie, chiar dacã vã preocupã foarte mult viitorul profesional. Puteþi sã vã ascultaþi intuiþia, dar ar fi bine sã þineþi seama ºi de pãrerile partenerului de viaþã.

Actualitate 15

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Elevii de la Sãlaºu de Sus îi îndeamnã pe participanþii la ”Festivalul Narciselor” sã nu rupã florile

L

ocalnicii ºi turiºtii care vor participa la ”Festivalul Narciselor” din acest week-end vor primi din partea eleviilor ªcolii Primare din comuna Sãlaºu de Sus narcise creative, realizate chiar de ei, pentru a descuraja ruperea acestor flori protejate de lege.

Timp de douã zile, sâmbãtã 17 mai ºi duminicã 18 mai, vor avea loc ateliere de creaþie în cadrul cãrora elevii vor realiza, utilizând diverse materiale printre care hârtia, cartonul, plastilina ºi întreaga lor creativitate, reprezentãri ale narciselor sãlbatice ºi ale biodiversitãþii din aria naturalã protejatã ”Fâneþele cu narcise”.

La ateliere sunt invitaþi sã ia parte ºi sã îºi creeze propriile narcise toþi participanþii la tradiþionalul eveniment de la Sãlaºu de Sus. Faþã de narcisele naturale, cele create în cadrul atelierelor nu se ofilesc ºi, în plus, pot readuce în memorie frumuseþea ”Fâneþelor cu Narcise” ori de câte ori sunt privite. În acest mod, elevii doresc sã atragã atenþia asupra importanþei protejãrii narciselor. Potrivit specialiºtilor care au efectuat studii în zonã, numãrul de exemplare de narcise (Narcissus stellaris) din aria naturalã protejatã de la Sãlaºu de

Sus scade de la an la an.

Materialele rezultate în cadrul atelierelor vor fi expuse în cadrul unui stand expoziþional care va fi amplasat în zona de

desfãºurare a evenimentelor ce marcheazã a XIV-a ediþie a ”Festivalului Narciselor”. În toamna trecutã, elevii din ªãlaºu de Sus au amplasat pe drumul de acces spre ”Fâneþele cu Narcise” panouri cu mesaje de atenþionare privind aria protejatã.

Narcisele de pe fâneþele de la Sãlaºu de Sus se trezesc la viaþã în fiecare primãvarã, încã din perioada glaciarã. La începuturi, zona era acoperitã de taiga, o pãdure alcãtuitã în special din stejar ºi conifere, asemãnãtoare cu celebra taiga siberianã din Rusia.

Aceste flori au rezistat de-a lungul timpului datoritã unui fenomen deosebit. Sub sol se aflã straturi de granit printre care curg apele reci ce se scurg din Retezat ºi care rãcesc solul, creând un efect de ”frigider”. Astfel, bulbii narciselor se bucurã de

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de calificare, la cel mai mic preþ cu plata în rate Lucrãtor în comerþ - 2,5 luni - 350 lei Ospãtar (chelner) - 5 luni - 450 lei Bucãtar - 5 luni - 450 lei Maseur - 2,5 luni - 700 lei Zidar pietar tencuitor - 5 luni - 450 lei Dulgher tîmplar parchetar - 5 luni - 450 lei Îngrijitor bãtrâni la domiciliu - 2,5 luni - 400 lei Relaþii la Casa de Culturã a Sindicatelor vis-a vis de Primãrie Telefon: 0254/541483; 0731254100.

rãcoare ºi umezealã ºi pot înflori în fiecare an.

Atelierele de creaþie sunt realizate în cadrul proiectului ”S.O.S.!

Narcisele de la Sãlaºu de Sus”, iniþiat de Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã în parteneriat cu ªcoala Primarã Sãlaºu de Sus, finanþat de Consiliul Judeþean Hunedoara.

Asociaþia Centrul de Resurse pentru Acþiune Localã (CRAL) realizeazã programe educaþionale, de voluntariat ºi de promovare a bio ºi geodiversitãþii de pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului, în calitate de partener strategic al Universitãþii din Bucureºti, administratorul ariei.

16 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 16 Mai 2014

Desfãºurare de forþe cu ocazia CUPEI EUROPEI LA JUDO

P

este 150 de jandarmi, poliþiºti, poliþiºti locali, pompieri ºi reprezentanþi ai firmei de pazã vor asigura desfãºurarea în condiþii de maximã securitate în perioada 17-21 mai a.c., în Sala Sporturilor din municipiul Deva, unde se va desfãºura CUPA EUROPEI la Judo pentru juniori U-21 ºi stagiul de pregãtire internaþional pentru sportivi, evenimente sportive organizate de Federaþia Românã de Judo în parteneriat cu Consiliul Judeþean Hunedoara.

Carmen COSMAN - PREDA Potrivit jandarmilor hunedoreni, la aceste evenimente sportive se preconizeazã participarea unui numãr de aproximativ 400 de sportivi ºi oficiali ai federaþiilor de judo din peste 20 de þãri.

Fiecare instituþie are rolul sãu bine determinat. Astfel, jandarmii vor fi prezenþi atât pe traseele de afluire/defluire, cât ºi în zona desfãºurãrii

întrecerii sportive, pentru evitarea producerii oricãror fapte de naturã antisocialã.

Poliþiºtii vor asigura fluidizarea traficului rutier ºi menþinerea ordinii publice în zona adiacentã desfãºurãrii competiþiei. Poliþiºtii locali vor asigura restricþionarea circulaþiei rutiere pe strada Mãrãºti – de la intersecþia cu Calea Zarandului pânã la intersecþia cu Aleea Moþilor ºi respectarea interdicþiei consumului

de bãuturi alcoolice în conformitate cu dispoziþia primarului municipiului Deva.

Efectivele ISU Hunedoara vor asigura mãsurile de apãrare împotriva incendiilor ºi

mãsuri de prim ajutor la locul de desfãºurare a întrecerii sportive ºi reprezentanþii firmei de pazã vor asigura mãsurile de protecþie în interiorul arenei sportive.

Viaþa sexualã, distrusã de kilogramele în plus

P

ersoanele care au probleme cu kilogramele în plus se confruntã cu mai multe complicaþii atît în viaþa sexualã, cît ºi în cãsnicie, susþin specialiºtii în domeniu.

Concret, obezitatea strica viaþa sexualã, numeroase studii din trecut indicînd existenþa unei legãturi între greutatea oamenilor ºi plãcerea de naturã sexualã, scrie Fox News. Greutatea excesivã provoacã o scãdere a nivelului de testosteron din corpul bãrbaþilor ºi afecteazã

circulaþia sîngelui.

Drept consecinþã, ei se confruntã din aceastã cauzã cu o afecþiune precum disfuncþia erectilã. Pe de altã parte, pierderea kilogramelor în plus duce ºi la o îmbunãtãþire a vieþii sexuale. Într-un studiu recent apãrut în revistã "Journal of

Sexual Medicine" se aratã cã bãrbaþii care au pierdut între 5 ºi 10% din greutatea lor au înregistrat inclusiv o creºtere a dorinþei sexuale.

F

emeile, la fel de afectate ªi în cazul femeilor s-au constatat aceleaºi probleme cauzate de obezitate. Un studiu fãcut la Universitatea din Pennsylvania (SUA) a indicat faptul cã operaþia bariatrica (prin care se trateazã o astfel de afecþiune) a provocat o îmbunãtãþire semnificativã a vieþii sexuale a femeilor respective.

De asemenea, sistemul endocrin funcþioneazã ºi el mai bine, ajutînd viaþa sexualã a oamenilor. În viaþa de cuplu s-a constatat o îmbunãtãþire radicalã, partenerii declarîndu-se mult mai

încrezãtori în propriile forþe dupã ce au slãbit. Libidoul devine mai mare, iar legãtura între soþi este ºi ea mai puternicã.

Una dintre soluþiile la care oamenii ar trebui sã recurgã e adoptarea unei alimentaþii sãnãtoase ºi renunþarea la hrana cumpãratã

„Inspectoratul de Jandarmi Judeþean Hunedoara recomandã participanþilor la acest eveniment sportiv sã respecte precizãrile forþelor de ordine, sã acorde o atenþie sporitã modului de pãstrare ºi asigurare a bunurilor ºi obiectelor personale (genþi, poºete, bagaje, etc.) sau a celor de valoare ºi sã evite orice tip de conflict. În

cazul în care sunt victime ale unor fapte antisociale sau observã producerea unor astfel de fapte, cetãþenii se pot adresa direct jandarmilor aflaþi în dispozitivul de ordine publicã sau pot solicita sprijin la numãrul unic pentru apeluri de urgenþã 112”, a precizat Lucian Stoichiþoiu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.

din oraº. Activitatea fizicã joacã ºi ea un rol esenþial, cãci ne menþine în formã, susþine specialista

Laura Berman, autoarea a numeroase cãrþi din domeniul sãnãtãþii ºi vieþii sexuale.

Duminicã, 18 mai, de la ora 12:00. Preþ bilet 8 lei - copii, 10 lei - adulþi