Medical Market - Medicină fizică și de Reabilitare 2022

lipsei reabilitării

extrem de

Prof. Univ.

Mihai

Managementul neuropatiilor de entrapment

Univ. Dr. Florina Ligia Popa

Multidisciplinaritate în reabilitarea post COVID-19

Univ. Dr. Mădălina Iliescu, As. Univ. Dr. Sterian Apostol

Activitatea fizică; rol în menținerea stării de sănătate, prevenirea și tratamentul bolilor la adulții vârstnici Conf. Univ. Dr. Georgiana Tache

Ruptura de coafă rotatorie și programul de recuperare Fizioterapeut Anastasios Petropoulos

Hidrokinetoterapia în managementul pacienţilor cu boli reumatismale Dr. Daiana Popa, Dr. Mariana Mihailov

Proiectul REMIND – „Partener robot pentru activarea persoanelor cu demență” - AAL-2017-4-026 Șef lucrări Anca-Raluca Dinu, Șef lucrări Adina Dușe, Șef lucrări Popa Daniel, As. Univ. Dr. Mihai-Alexandru Săndesc, Conf. Univ. Dr. Răzvan-Gabriel Drăgoi

Sănătate prin mișcare, protejarea articulațiilor, rezultate uimitoare

„Consecințele lipsei reabilitării sunt extrem de complexe!”

Anul acesta va marca al 45-lea Congres Național Anual de Reabilitare Medicală cu un Congres aniversar. În acest context absolut special, vă rog să prezentați ce au însemnat în istoria SRRM primii 100 de ani de la înființare?

Practic, încă de la 1800 și ceva, medicii din vremea aceea au recunoscut utilitatea terapeutică a factorilor naturali existenți în stațiunile balneare. Cert este că, medici de renume precum Dr. Carol Davila, cel care a dat numele Facultății de Medicină și Farmacie din București, Prof. Dr. Ghe. Marinescu etc., au fost primii care au în ființat o societate de balneologie. Ea nu s-a perpetuat, reînființându-se practic în 1922 dar importanța factorilor naturali, efectul lor terapeutic este cunoscut de pe vremea romanilor și utilizat în acest sens.

Încă din primii ani de când Societatea s-a înființat prin Decret Regal, apărut în Monitorul Oficial semnat de Carol I, Ro mânia a încercat să se poziționeze cu fac torul natural terapeutic, cu apele minerale, alături de Germania și Franța, să exploate ze în mod benefic resursa naturală a țării.

Odată cu cel de-al doilea război mondial și în primii ani postbelici s-au schimbat raporturile politice și interesul pentru balneologie s-a diminuat. Cert este că, la un moment dat regimul co munist a realizat cât de important este și ce potențial extraordinar reprezintă factorul natural terapeutic și stațiunile balneare cu răspândire pe întreg terito riul țării și a încercat să-l exploateze, să-l dezvolte și să-l diversifice. Astfel, practic, în stațiunile balneare ajungeau oamenii muncii, cum era pe vremea aceea, aproa

pe obligatoriu, dar cu costuri minimale și din acest motiv, stațiunile balneare nu au avut posibilitatea de a se dezvolta și moderniza.

Din păcate, odată cu schimbarea de regim în 1989, în primii 10-15 ani ma joritatea bazelor de tratament balnear au intrat în declin. Din fericire însă, în ulti mii 10-15 ani, asistăm la un reviriment, mai ales din partea firmelor private care au realizat ce potențial extraordinar re prezintă stațiunile balneare și au reînce put investiții semnificative. La ora actu ală avem câteva stațiuni balneare de ex. Borsec, Băile Felix, cele de pe Valea Oltu lui etc., unde există o revenire extraordi nară la tratamentul cu factori naturali te rapeutici în condiții decente din punct de vedere al dotărilor hoteliere și ale bazelor de tratament, menținând, firește calitatea factorului natural terapeutic.

Există o mare diferență între un SPA, partea de wellness, de bunăstare și o cură balneară terapeutică, focusată pe tratarea anumitor afecțiuni. Această diferență ar

trebui accentuată și explicată astfel încât ambele direcții să fie promovate în mod inteligent, atât cea de wellness, de bunăs tare din hoteluri cât și cea terapeutică, de tratament balnear propriu-zis.

Pentru reabilitarea medicală a unei per soane într-o stațiune balneară acționăm cu un mijloc terapeutic suplimentar, pe care noi nu îl avem într-o clinică, într-un oraș, adică factorul natural terapeutic.

Așadar, după această evoluție „în hopuri” (război, perioadă postbelică, re viriment, apoi iarăși involuție imediat după 1990), ne aflăm acum, din fericire, pe un trend ascendent, investitorii înțelegând va loarea reală a factorilor naturali terapeutici din stațiunile balneare. Aș sublinia că tre buie făcută diferențierea între procedurile efectuate într-o stațiune balneară 2-3-4 zile în scop de wellness și o cură balneară care în mod corect ar trebui să aibă 18-21 de zile și care are un aspect intens medical.

Dacă nu apar situații dramatice la ni vel mondial, având în vedere conjuctura particulară actuală economică, politică și socială, eu cred că, aspectul acesta de tra tamente în stațiunile balneare, cu siguran ță va avea un trend ascendent pentru că lumea a început să caute pe lângă mijloa cele farmacologice alopate și soluții com plementare naturale și este foarte bine să combinăm cele două tipuri de tratament.

Inovația în domeniul tehnologiilor medicale este într-un proces continuu de modernizare și configurare, spre exemplu dispozitivele robotice. Cât de importantă este inovația în reabilitarea medicală?

Reabilitarea medicală este unul dintre domeniile de vârf ale inovației și roboti

Interviu realizat cu domnul Prof. Univ. Dr. Mihai Berteanu, Președintele Societății Române de Reabilitare Medicală, Profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, Catedra de Medicină Fizică și de Reabilitare

cii pentru că în ultimii 5-7 ani, robotica în reabilitare s-a dezvoltat puternic, sunt dispozitive din ce în ce mai complexe care evaluează starea funcțională a persoanei și se adaptează la aceasta. Robotica, par tea de senzori, realitatea augmentată și virtuală, senzorii purtabili, combinate și cu telemedicina în anumite situații, re prezintă un domeniu care este într-o dez voltare absolut fulminantă în reabilitare. Expoziția de la Congresul de anul acesta, se bazează în special pe aparatură medi cală. Dacă acum 15-20 de ani, partea de medicație era pe primul loc, acum partea de aparatură medicală, robotica, dispozi tivele medicale, așa numita tehnologie de asistare, ocupă locul primordial. Din acest motiv noi, deobicei în primăvară, cu ex cepția pandemiei, am început să organi zăm un Simpozion de tehnologie avansată de reabilitare. Am organizat în 2019 în prepandemic și acum în 2022 am repetat al doilea Simpozion de tehnologii avansa te pentru că, în reabilitare, tehnologia și robotica au un rol foarte important.

Ați obtinut brevete de inventator pentru mai multe dispozitive medicale, cu rolul de a facilita accesul pacienților cu dizabilități la o viață normală. Care sunt invențiile dvs. în domeniul reabilitării medicale?

De-a lungul timpului am obținut câ teva brevete, primul brevet a fost aproape acum 25 de ani când tehnologia nu era atât de avansată ca astăzi. În orice caz, sunt lu cruri care dacă ar fi puse în practică și din păcate numai 2 sunt puse în practică, cred că ar putea să ajute foarte mult pacienții. Un brevet a fost finanțat printr-un grant național dar celelalte nu au putut fi concre tizate în produs finit, au fost doar prototi puri făcute din fonduri personale. La unul din prototipuri ne-am trezit că a și fost copiat într-o altă țară din Europa, brevetul fiind doar înregistrat în România, lipsind fondurile pentru a fi dezvoltat mai departe. În momentul acesta, cu Universitatea și cu spitalul suntem în 4 proiecte aflate în derulare, finanțate de UE și care se ba zează foarte mult pe parte de inteligență artificială, senzori și machine learning, cu rolul de a ameliora viața zilnică a unei persoane vârstnice sau cu tulburări cog nitive. În acest caz, dispozitivele, progra mele de inteligență artificială pot interve

ni și în aspectele sociale, în interrelaționa re cu familia care nu este lângă persoana vârstnică permament, pot facilita comu nicarea iar aceasta poate urmări ce face persoana vârstnică aflată singură acasă.

De cele mai multe ori, performanțele medicale sunt rezultatul unei munci în echipă. Cum definiți rolul și importanța multidisciplinarității prin prisma medicului de reabilitare medicală?

La capitolul mărimea echipei, specia litatea de Medicină Fizică și de Reabilita re este campioană absolută pentru că în echipă, în afară de medic, asistentă, in firmieră, îngrijitoare, avem fizioterapeut, terapeut ocupațional, psiholog, logoped, masseur, asistent de fizioterapie.

Medicul specialist de Medicină Fizi că și de Reabilitare este și coordonatorul acestei echipe dar, fiecare om din echipă are rolul lui bine definit, foarte important astfel încât toți să contribuim la bunăs tarea persoanei și la refacerea cât mai aproape de starea dinainte de boală.

Clasificarea Internațională a Funcți onării Dizabilității și Sănătății care este o clasificare OMS, vorbește despre acest termen de funcționare, (engl. functio ning), care se referă la modul cum funcți onează persoana în întregime, nu doar de ex. funcția inimii sau funcția sistemului nervos ci funcționarea omului în general pentru că, practic, dizabilitatea afectează funcționarea individului în mod integral. Putem spune că, specialitatea de Medici nă Fizică și de Reabilitare este specialitatea dizabilității și funcționării. Partea de acti vitate fizică este extrem de importantă și într-unul dintre proiectele amintite ante rior, unul dintre parametrii urmăriți este nivelul de activitate fizică al persoanei la domiciliu. O persoană vărstnică și singu ră se așează într-un fotoliu, se uită la TV și nu se mai mișcă, cu consecințe absolut nefaste pentru bunăstarea, starea fizică a persoanei respective, nu numai pe muscu latură și articulații dar și pe plămâni, ini mă pe absolut toate organele și sistemele.

Ce complicații medicale pot apărea prin neaplicarea procesului de reabilitare medicală? Care sunt consecințele date de absența aplicării reabilitării medicale?

Chiar vă felicit pentru această între bare, pentru că eu sunt și delegat național la UEMS secțiunea de Medicină Fizică și de Reabilitare și din această poziție aduc în discuție Cartea Albă a specialității la nivel European. Aici se vorbește despre consecințele lipsei reabilitării iar ele sunt extrem de complexe și de grave. Sunt consecințe pe de o parte pentru că per soana respectivă poate dezvolta compli cații, pot rămâne sechele care nu mai pot fi reabilitate, se poate limita evoluția spre refacere după o anumită afecțiune, iar pe de altă parte pentru societate dar și pen tru familia persoanei cu dizabilitate. Pen tru societate, neaplicarea reabilitării duce la o povară financiară uriașă, pacientul poate să devină imobilizat, o povară so cială, cu consecințe financiare asupra bu getului unei țări.

A face reabilitare scade costurile în grijirii de sănătate și de aici rezultă im portanța majoră a aplicării reabilitării.

În Europa și SUA sunt studii de co hortă care arată ce consecințe grave pen tru persoană și scumpe pentru sistemul asigurărilor de sănătate are lipsa aplică rii programelor de reabilitare medicală. O persoană cu o anumită afecțiune și dizabilitate poate ajunge la un moment dat la ameliorare medicală maximă, dar aceasta nu înseamnă că trebuie oprită reabilitarea, ea trebuie să continue în alt ritm, nu în spital, nu în Policlinică ci în comunitate pentru că dacă nu continuă acest lucru, persoana nu rămâne cu acea ameliorare ci regreseză și atunci o ia de la început.

Degeaba investești milioane în medi cina de urgență și în medicina acută dacă pe omul pe care l-ai salvat, nu îl aduci cât mai aproape de o funcționare normală, este păcat de investiția inițială.

„În cadrul Congresului Națio nal Anual de Reabilitare Medicală din acest an, se va desfășura și un eveniment de informare și popu larizare a proiectului ERASMUS Plus cu titlul: „Physical Activity after knee or hip Replacement” (Activitatea fizică după proteza de genunchi sau șold) cod pro iect: 613008-EPP-1-2019-1-ITSPO-SCP, având coordonator ALMA MATER STUDIORUM –UNIVERSITA DI BOLOGNA”.

Managementul neuropatiilor de entrapment

Neuropatiile de entrapment (NE) sau de încarcerare sunt determinate de compresia nervilor periferici la nivelul canalelor osteofibroase anatomice, cum sunt tunelul car pian, ulnar, cubital sau tarsian. Netratate pot determina lezarea ireversibilă a nervilor periferici cu pierderea severă a funcționalității mâinii sau piciorului.

Conf. Univ. Dr. Florina Ligia Popa

Universitatea Lucian Blaga, Sibiu, Facultatea de Medicină, Dep. MF și de reabilitare, SCJU Sibiu, Clinica Reabilitare medicală I

Cel mai frecvent întâlnit este sin dromul de tunel (ST) carpian, reprezentând 90% din NE. În Statele Unite prevalența a fost estimată la 3.7%, iar incidența anuală la 0.4%. Rasa albă și genul feminin prezintă cel mai mare risc, iar intervalul de vârstă mai frecvent afectat este între 45-60 ani.

Sindromul de tunel cubital se pro duce prin compresia nervului ulnar la nivelul cotului unde este în raport direct cu epicondilul humeral medial. Factorii de risc majori sunt: obezitatea, practica rea unor meserii sau sporturi, efectuarea unor sarcini repetitive care irită nervul și presiunea directă și constantă pe cot.

Sindromul de tunel ulnar apare prin compresia nervului ulnar în canalul Guyon la nivelul pumnului și poate avea cauze diferite: microtraume repetitive, suprasolicitarea încheieturii mâinii prin prinderi grele, răsucire și mișcări repetate de mână, folosirea prelungită a tastaturii, presiunea constantă pe palmă (bicicliști și halterofili), după folosirea unui ciocan pneumatic sau a cârjelor.

Sindromul de canal tarsian rezultă în urma lezării nervului tibial posterior la nivelul canalului tarsian. Se poate pro duce prin traumatisme, o patologie teno sinovială locală, solicitări excesive prin mișcări repetitive sau practicarea unor sporturi ce implică imobilizarea picioru lui (ski, patinaj).

Adesea originea acestui sindrom este idiopatică.

Sindromul de tunel carpian reprezin tă o neuropatie compresivă a nervului median la nivelul pumnului. La fel ca și în cazul celorlalte NE factorii profesionali joacă un rol important în dezvoltarea lor. Sindromul de tunel carpian este asociat cu activități care necesită utilizarea exten sivă, puternică, repetată sau prelungită a mâinilor și a încheieturilor mâinii.

Fiziopatologia NE

Lezarea nervilor periferici se explică prin creșterea presiunii în canalele ana tomice rigide, neexpansibile. Compresia nervului determină ischemie, urmată de demielinizare și degenerare waleriană cu leziune axonală. Fibrele senzitive sunt primele afectate și urmate de cele moto rii. Durerea este secundară ischemiei și nu lezării directe a nervului.

Biopsiile tenosinoviale în NE cronice au evidențiat scleroză vasculară, fibroză ca urmare a stresului repetitiv asupra țe sutului conjunctiv, edem local, depunerea localizată de amiloid și asocierea incon stantă a inflamației.

Tabloul clinic se caracterizează prin dureri, parestezii, tulburări de sensibili tate, deficit motor în teritoriul nervului periferic și instalarea dizabilității, NE pu tând fi unilaterale sau bilaterale.

Evaluarea și stabilirea diagnosticului presupune o testare electrodia gnostică ce include studiile de conduce re nervoasă și electromiografia și repre zintă investigația de primă linie în NE. Această investigație trebuie interpretată în context clinic și nu folosită indepen dent. Criteriile standard pentru diagnos ticul NE sunt anomaliile înregistrate la testarea electrodiagnostică asociate sem nelor și simptomelor specifice. În funcție

de electrodiagnostic se stabilește stadiul de evoluție al NE, acesta fiind important pentru stabilirea conduitei terapeutice. În cazul formelor minime, elementele sugestive se găsesc doar la testele compa rative. În formele ușoare doar viteza de conducere senzitivă este scăzută. În cele moderate, viteza de conducere senzitivă este scăzută și latența potențialului de acțiune muscular (Cmap) este crescută, iar în formele severe, potențialul de acți une senzitiv (Snap) este absent și latența Cmap este crescută. În formă extremă, nu se obține Snap și Cmap.

Rezonanța magnetică nucleară este utilă preoperator dacă există suspi ciunea unei leziuni înlocuitoare de spațiu.

Ultrasonografia poate identifica le ziunile înlocuitoare de spațiu, confirma anormalitățile nervului comprimat (creș terea în grosime) și ajută la ghidajul in jecțiilor cu corticosteroizi.

Examenul radiologic poate eviden ția modificări osoase, artrozice.

Datele de laborator pot fi utile în stabilirea etiologiei și pot releva un sin drom inflamator sau alte modificări bio logice. Trebuie acordată atenție și bolilor asociate care pot influența nefavorabil răspunsul la tratament.

Se poate efectua și un test diagnostic care constă în injectarea de corticoste roizi și anestezic în canalul anatomic ur mată de cedarea simptomatologiei.

Tratamentul conservator este reco mandat formelor blânde și moderate ale NE și presupune o serie de măsuri.

Modificarea activităților uzuale zil nice (ADL) și măsuri igieno-dietetice:

• renunțarea la fumat, slăbire în greutate;

• modificarea ADL-urilor (renunțarea la mișcările repetitive ce au generat lezi unea);

• schimbarea locului de muncă, reduce rea intensității sarcinilor manuale pu tând să prevină progresia și promovea ză recuperarea NE; dacă nu este posibilă schimbarea locului de muncă sau dacă munca nu poate fi continuată în ciuda tratamentului conservator, trebuie avu tă în vedere rezolvarea chirurgicală;

• reproiectarea locului de muncă, modi ficarea ergonomică a instrumentelor;

• utilizarea la locul de muncă a echipa mentelor și pozițiilor ergonomice;

• unde este posibil, se va asigura înlocui rea operațiilor manuale cu unele meca nizate, automatizate.

Ortezarea este considerată ca terapie inițială și are ca obiectiv imobilizarea seg mentului cu scopul de a diminua simpto matologia. Orteza trebuie purtată în timpul nopții sau în timpul activităților minim 3 săptămâni. Are un cost redus și risc foarte scăzut de efecte adverse. Pentru ST carpian sau ulnar, mâna va fi imobilizată în poziție neutră sau ușoară extensie. În cazul ST cu bital, se recomandă imobilizarea nocturnă a cotului la 45 grade, iar pentru ST tarsian, încălțăminte ortopedică și orteză nocturnă.

Infiltrațiile cu corticosteroizi pot fi utile în cazul NE, unele studii demon strând remisia pe termen scurt. Altele au arătat beneficiu pe termen lung și că pot fi folosite dacă alte tratamente conservative au eșuat. Pot fi utilizate înainte de trata mentul chirurgical sau când acesta este relativ contraindicat (de exemplu în tim pul sarcinii). Combinate cu ortezarea s-au dovedit superioare utilizării ortezării în monoterapie. Rezultatul se poate aprecia prin măsurătorile ecografice ale nervului.

Antiinflamatoarele nesteroidiene se pot administra în absența contraindi cațiilor în cure scurte regulate (1-2 săp tămâni) și pot aduce un beneficiu dacă există o inflamație (tenosinovită, artrită reumatoidă).

Corticosteroizii administrați pe cale generală nu sunt recomandați deoarece există riscul efectelor adverse serioase.

Diureticele pot avea efect favorabil la pacienții cu retenție hidrosalină sau edem local. Se recomandă o cură scurtă cu diuretic blând.

Neurotroficele (vitamine din grupul B) pot fi de asemenea asociate la trata mentul medicamentos.

S-a demonstrat că anticonvulsivante le și antidepresivele au beneficii limitate.

Medicina fizică și de reabilitare dispune de o serie de mijloace de trata ment care s-au dovedit eficiente, efecte le favorabile persistând și la 6 luni după tratament. Pot fi amintite: electroterapia analgezică de joasă și medie frecvență, diatermia cu ultrasunete sau unde scur te, laserterapie, stimulare magnetică repetitivă periferică, electrostimularea musculaturii deficitare, hidroterapia de contrast pentru îmbunătățirea circulați ei sanguine, masajul și/sau tehnicile de neuro-alunecare, kinetoterapia și terapia ocupațională.

În cadrul kinetoterapiei se recoman dă exerciții de stretching care îmbună tățesc flexibilitatea articulară, exerciții pentru tonifiere musculară, tehnici de mobilizare ale oaselor carpiene. Trebuie evitat ciclismul, bicicleta statică sau ori ce alt exercițiu care pune presiune pe cot, pumn, gleznă.

Se recomandă efectuarea la domiciliu a unui program de exerciții de întindere pentru membre și a unui program de fit ness aerobic și de scădere în greutate.

Terapiile alternative (acupunctura, Yoga) au evidențe slabe de eficacitate pe termen scurt.

Tratament chirurgical se recoman dă în lipsa îmbunătățirii substanțiale funcționale după 4-6-8 săptămâni de la tratamentul conservator și în cazul NE severe. Oferă inițial rate crescute de suc ces (peste 90%) și cu rate scăzute de com plicații. Rata de succes pe termen lung poate fi însă mult mai mică (aproximativ 60% la 5 ani) și este considerabil mai scă zută și apar mai multe complicații la cei cu studii electrofiziologice normale. Re abilitarea medicală postoperatorie are un rol important la acești pacienți.

Există o serie de complicații ce pot să apară în cazul NE, și anume: lezarea ner vului periferic, rezultând dizabilitate per manentă, durere cronică, sindrom algic complex regional sau complicații posibile ale tratamentelor aplicate.

Evoluția NE este progresivă în timp. Prevenirea progresiei este posibilă prin tratament conservator. Prognostic favo rabil au cazurile ușoare și moderate care răspund la tratament conservator (90%), dar în timp o parte vor necesita operație. Prognostic mai puțin favorabil apare în cazul formelor secundare comparativ cu cele idiopatice și în cazul piederii axonale evidențiată la electrodiagnostic. Factorii

profesionali joacă un rol important în dezvoltarea și evoluția nefavorabilă a NE.

Concluzie

NE sunt afecțiuni dizabilitante care necesită o abordare corectă și un trata ment adecvat în cadrul căruia medicina fizică și de reabilitare ocupă un loc im portant, inclusiv postoperator.

Bibliografie:

1. Gelfman R, Melton LJ 3rd, Yawn BP, Wollan PC, Amadio PC, Stevens JC. Longterm trends in carpal tunnel syndrome. Neurology. 2009 Jan 6. 72(1):33-41.

2. Fuchs PC, Nathan PA, Myers LD. Synovi al histology in carpal tunnel syndrome.

J Hand Surg [Am]. 1991 Jul. 16(4):753-8.

3. Tai TW, Wu CY, Su FC, Chern TC, Jou IM. Ultrasonography for diagnosing carpal tunnel syndrome: a meta-analysis of di agnostic test accuracy. Ultrasound Med Biol. 2012 Jul. 38(7):1121-8.

4. Page MJ, Massy-Westropp N, O’Connor D, Pitt V. Splinting for carpal tunnel syndro me. Cochrane Database Syst Rev. 2012 Jul 11. 7:CD010003.

5. Jenkins PJ, Duckworth AD, Watts AC, McEachan JE. Corticosteroid injection for carpal tunnel syndrome: a 5-year survi vorship analysis. Hand (N Y). 2012 Jun. 7(2):151-6.

6. Graham B. Nonsurgical treatment of car pal tunnel syndrome. J Hand Surg Am. 2009 Mar. 34(3):531-4.

7. Page MJ, O’Connor D, Pitt V, Massy-Westropp N. Therapeutic ul trasound for carpal tunnel syndrome. Cochrane Database Syst Rev. 2012 Jan 18. 1:CD009601.

8. Incebiyik S, Boyaci A, Tutoglu A. Shortterm effectiveness of short-wave di athermy treatment on pain, clinical symptoms, and hand function in pati ents with mild or moderate idiopathic carpal tunnel syndrome. J Back Muscu loskelet Rehabil. 2015;28(2):221-8; doi: 10.3233/BMR-140507.

9. Page MJ, O’Connor D, Pitt V, Massy-Westropp N. Exercise and mobi lisation interventions for carpal tunnel syndrome. Cochrane Database Syst Rev. 2012 Jun 13. 6:CD009899.

10. Verdugo RJ, Salinas RA, Castillo JL, Cea JG. Surgical versus non-surgical treatment for carpal tunnel syndrome. Cochrane Database Syst Rev. 2008 Oct 8. CD001552.

Multidisciplinaritate în reabilitarea post COVID-19

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), medicina fizică și de reabilitare contribuie la îngri jirea pacienților cu status post COVID-19 atât prin optimizarea serviciilor de sănătate și creșterea funcționalității, cât și prin prevenirea complicațiilor care pot apărea în serviciile de terapie intensivă sau în alte sectoare specializate implicate în managementul COVID-19. Prin urmare, infecția cu CO VID-19 are un impact medical și social puternic, iar integrarea medicinii fizice și a serviciilor de reabilitare medicală poate aduce beneficii multiple persoanelor care au trecut prin infecție și societății.

Conf. Univ. Dr. Mădălina Iliescu Secretar general SRRM

As. Univ. Dr. Sterian Apostol

Facultatea de Medicină, Universitatea Ovidius Constanța Sanatoriul Balnear și de Recuperare Techirghiol

Pe lângă medicii de Medicină Fi zică și Reabilitare responsabili cu coordonarea și determinarea obiectivelor tratamentului unui pacient, reabilitarea se bazează pe o echi pă multidisciplinară care colaborează și se consultă cu privire la bunele practici de ma nagement al bolii pentru pacienți. Această echipă multidisciplinară poate include medici infecționiști, pneumologi, cardio logi, neurologi, nefrologi, kinetoterapeuți, medici generaliști, asistenți de fizioterapie, maseur, terapeut occupational, psiholog și logoped în funcție de manifestările și complicațiile bolii și patologiei asociate. În atribuțiile acestei echipe multidisciplinare revine selectarea pacientilor, stabilirea unui diagnostic clinico-funcțional, determina rea scopurilor si obiectivelor terapeutice, realizarea reabilitării progresive adaptate la boală și la fiecare etapă evolutivă.

În compartimentul de reabilitare post Covid-19 din cadrul Sanatoriului Balnear și de Recuperare Techirghiol, primul de acest tip deschis într-o unitate balneară spitalicească cu paturi din țară, găsim personal medical și paramedical instruit în contextul epidemiologic adaptat per manent. Planul de reabilitare este perso nalizat în funcție de nevoile pacientului, deficitele funcționale și comorbiditățile existente, astfel încât reabilitarea pacien ților post-COVID-19 să fie centrată pe

ameliorarea simptomelor restante, a stre sului psihologic, a adaptării progresive la efort odată cu creșterea graduală a in tensității programului terapeutic aplicat, obiectivul final fiind ameliorarea stării fizice și a calității vieții, cu reintegrarea în mediul familial și socio-profesional.

Cele mai frecvente sechele și disfunc ții întâlnite după infecția cu SARS-CoV-2 sunt: sechele respiratorii - dispnee, fibro ză pulmonară, deficiențe de expectorare, tipare patologice de respirație, hiperven tilare; sechele musculoscheletale – de condiționare fizică și oboseală, dereglări de echilibru și mers, slăbiciune musculară severă, hipomobilitate articulară, scăde rea toleranței la efort și mialgii; sechele neurologice - cefalee, alterare a simțului de gust și mirosului, parestezii, risc cres cut de accident vascular cerebral, poli neuropatii, poliradiculonevrite; sechele cardiovasculare - tulburări de ritm, insufi ciență cardiacă, miocardite, coagulopatii; sechele psihoemoționale - distorsionare a imaginii corporale, pierdere a demnității și a controlului, anxietate, atacuri de pa nică, labilitate emoțională, stări depresive, autocompătimire, stări confuzionale, stres posttraumatic; altele - limitarea activități lor cotidiene (ADL), disfagie, dereglări de vorbire, afectare a deglutiției, dereglări gastrointestinale, tulburări vizuale.

În ceea ce privește tratamentul CO VID-19, medicina fizică și de reabilitare trebuie să vizeze: îmbunătățirea simpto melor respiratorii (dispnee), a funcției fizice și a barierelor mentale pentru îmbu nătățirea participării la procesul de reabi litare și creșterea calității vieții. În același timp, este necesar să se evalueze în mod regulat pacienții în timpul programului de reabilitare, să fie informați despre sta rea lor de sănătate și să se discute strategii

pentru a gestiona mai bine procesul de reabilitare. În cadrul compartimentului nostru pacienții sunt evaluați complex din punct de vedere clinic, biologic și functio nal (scala VAS, scala funcțională specifică a pacientului, testul de mers de 6 min, am bulația funcțională, scala de evaluare co gnitivă Montreal, scala Borg, scala Berg, scorul Barthel, MIF, scor ADL) în prima zi și după terminarea tratamentului.

Este necesar ca terapiile de recupe rare care pot fi aplicate (kinetoterapie individuală/ kinetoterapie de grup/gim nastică respiratorie, masaj, oscilație pro fundă, SYS – Super Inductive System, magnetoterapie, Walker View, Vacumed, Fit Vibe, Balance Tudor, tratament prin hipoxie-hiperoxie intermitentă, hidroki netorapie în bazin cu apă sărată, psihote rapie, iar în sezonul estival - aerosolizare naturală pe malul lacului Techirghiol și climatoterapie), să fie abordate individu al, în funcție de comorbiditățile prezente, contraindicațiile medicale specifice și ris curile ce pot apărea.

Bibliografie:

1. www.srrm.ro/upload/2021/recomandari%20MFR%20 post-covid.pdf

2. Chowdhury SD, Oommen AM. Epidemiology of COVID-19. 2020; 3–7.

3. Yesudhas D, Srivastava A, Gromiha MM. COVID-19 outbreak: history, mechanism, transmission, structural studies and the rapeutics. Vol. 49, Infection. Springer Science and Business Media Deutschland GmbH; 2021. p. 199–213.

4. Parasher A. COVID-19: Current understanding of its Pathophysi ology, Clinical presentation and Treatment. Vol. 97, Postgradu ate Medical Journal. BMJ Publishing Group; 2021. p. 312–20.

Kordzadeh-kermani E. Pathogenesis , clinical manifestations and complications of COVID-19. 2020;15:1287–305.

6. Barker-Davies RM, O’Sullivan O, Senaratne KPP, Baker P, Cranley M, Dharm-Datta S, et al. The Stanford Hall consensus state ment for post-COVID-19 rehabilitation. British Journal of Sports Medicine. 2020;54(16):949–59.

7. Sun T, Guo L, Tian F, Dai T, Xing X, Zhao J, et al. Rehabilitation of patients with COVID-19. Expert Review of Respiratory Medici ne. 2020;14(12):1249–56.

Fig

- Kinetoterapie respiratorie şi aerosoloterapie la malul lacului Techirghiol

Fig

- Realitate virtuală/Terapiile Nirvana

Fig

Bazinul

lacul Techirghiol din cadrul SBRT

Activitatea fizică; rol în menținerea stării de sănătate, prevenirea și tratamentul bolilor la adulții vârstnici

Procesul de îmbătrânire umană este inevitabil. Funcțiile fiziologice sunt progresiv diminuate. Există fenotipuri distincte de îmbătrânire, corelate cu tipare de viață. Com portamentul inadecvat, viață sedentară, lipsa de aderare la un program de activități fizice, alimentația necorespunzătoare, expunerea la factori de stress sunt asociate cu scăderea funcției musculare și a fitness-ului cardiorespirator, rezultând o capacitate afectată de-a efectua activitățile zilnice și de a menține funcționarea independentă. Cu toate acestea, prin aderarea la un program adecvat de activitate fizică, aceste modificări ale capacității musculare și aerobe, instalate odată cu vârsta sunt substanțial atenuate.

adecvat stării de sănătate sau condiției me dicale. Activitatea fizică se adreseaza mai multor sisteme fiziologice simultan.

Activitatea fizică și stilul de viață sănătos, joacă un rol important ca strategii preventive pentru multe boli cronice, inclusiv boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet, osteoporoză și obezitate. Se asigură îmbunătățirea funcției aparatului muscu loscheletal (MSK), a sănătății mintale și a calității vieții, are loc reducerea mortalității. Programele de activitate fizică îmbunătă țesc semnele distinctive ale fragilității (ca racterizată prin scăderea de masă corpora lă, forță, mobilitate, nivel de activitate fizică și energie) și cogniție, optimizând capacita tea funcțională din timpul îmbătrânirii. În aceste condiții patologice, activitatea fizică reprezintă un agent terapeutic.

Prin urmare, prescrierea activității fizice la persoanele adulte vârstnice se bazează pe obiectivul urmărit: prevenție primară, îmbunătățirea condiției fizice ori a stării funcționale sau tratamentul bolii. Trebuie să fie individualizată, ajustată și supravegheată, ca orice alt tratament me dical. În conformitate cu alți agenți tera peutici, activitatea fizică prezintă raportul doză-efect și poate fi adaptat, folosind di ferite modalități, volume și/sau intensități,

Exista boli pentru care activitatea fizică reprezinta alternativa terapeutica de baza (depresia) sau exista afectiuni pentru care nu sunt disponibile alte terapii medicamen toase eficiente (sarcopenia sau dementa) și pentru care activitatea fizică joaca rol prin cipal în preventie și tratament. Introducere

Procesul de îmbătrânire incepe de la vârstă de 20-30 de ani, continua cateva de cenii și se termina cu moartea. Populatia mondiala îmbătrâneste; numarul adultilor cu vârstă peste 65 de ani se va dubla la 1,5 miliarde în 2050. Datorita cresterii speran tei de viață, numarul persoanelor cu vârstă peste 80 de ani se va tripla intre anii 20192050 catre 426 milioane. Procesul de îmbă trânire asociaza povara complexaa bolilor cronice netransmisibile și a dizabilitatilor ce apar la adultii varstnici.

In prezenta activitatii fizice sunt preve nite sau ameliorate bolile legate de stilul de viață, precum: bolile cardiometabolice, obe zitatea și bolile cerebrovasculare. De aseme nea, se constata niveluri absolute de perfor manta fizică remarcabile, în comparatie cu persoanele sedentare de aceeasi vârstă și se asigura potentialul de varf pentru sănătatea umana și capacitatea functionala pana la batranete; alaturi de un profil genetic favo rabil. Activitatea fizică funcționează ca un adevărat agent terapeutic atunci când tinde

să fie aplicată mult mai precoce de inițierea proceselor patologice. În absența activității fizice, procesul de îmbătrânire este asociat cu apariția prematură și excesivă a bolilor și disfuncțiilor (BCV, DZ tip 2, obezitate, afecțiuni MSK, probleme cognitive și de sănătate mintală), cu morbiditate crescută la sfârșitul vieții și contribuie substanțial la mortalitatea de orice cauză. Stilul de viață și fenotipurile îmbătrâni rii; îmbătrânirea sănătoasă; longevita tea și sănătatea

Există mai mulți factori care participă la conturarea unui stil de viață. Între aceș tia se regăsesc: moștenirea genetică, he terogenitatea individuală, factorii de me diu, mișcarea sau activitatea fizică și die ta. Avem posibilitatea de a adopta un stil de viață activ, care va oferi protecție, fie un stil de viață alternativ, sedentar, care ne va face mai susceptibili la boli aflate în legătură cu stilul de viață. Se definesc astfel, cele două tipuri de fenotipuri ale îmbătrânirii. Aplicarea activității fizice în mod sistematic optimizează fiziologia organismului, atunci când este “adminis trată” în doze și modalități adecvate.

Relația dintre îmbătrânire, considerată drept factor de risc major și bolile cronice e bidirecțională. Bolile cronice, așa-numite le sindroame geriatrice și/sau consecințele adverse ale tratamentului lor, pot accelera îmbătrânirea. Fragilitatea, sarcopenia și de mența sunt precursoare ale dizabilității și îmbătrânirii accelerate. Raportul mondial

Conf. Univ. Dr. Georgiana Tache

Medic Primar MF și Reabilitare Medicală, SCUB Floreasca, Conf. Univ. UMF Carol Davila Bucuresti, Vicepreședinte - SRRM

asupra îmbătrânirii și sănătății al OMS emis în 2015 a definit îmbătrânirea sănătoasă ca fiind procesul de dezvoltare și menținere a capacității funcționale. Aceasta depinde de interațiunea dintre 3 factori: caracteristicile individuale intrinseci, comportamentele și influențele de mediu asupra unui individ.

Principalii factori care influențează să nătatea și longevitatea – genetică, mediu și comportament – se influențează reciproc. Modificarea epigenetică a genomului se poate realiza prin intermediul factorilor stilului de viață sau prin expunerea la stres. Reprezintă consecința interacțiunii indivi dului cu condițiile de mediu în care are loc dezvoltarea organismului. Interacțiunea contribuie la manifestările îmbătrânirii și la apariția bolilor cronice sau multimorbi dității. Printre factorii modificabili, asoci ati efectelor benefice de pe parcursul vieții, activitatea fizică și stilul de viață sedentar sunt printre cele mai semnificativi. O sin teză a literaturii indică multiple efecte po zitive ale activității fizice asupra procesului de îmbătrânire și mortalității. Despre activitatea fizică

Activitatea fizică este considerată orice mișcare corporală produsă de mușchii sche letici și care crește semnificativ consumul de energie. Intensitatea și durata activității fizi ce pot varia substanțial. Mișcările corpului sunt efectuate pe durata activității fizice cu sau fără intenția explicită de a îmbunătăți ori menține una sau mai multe componente ale aptitudinii fizice: capacitate aerobă, putere musculară și rezistență la efort, echilibru, coordonare și mobilitate.

Activitatea fizică trebuie să fie indivi dualizată, ajustată și controlată ca orice alt tratament medical iar prescrierea ar trebui să se bazeze pe obiectivul urmărit: preveni rea primară, îmbunătățirea condiției fizice sau a stării funcționale ori tratamentul bo lii. Prin raportare la alți agenți terapeutici, activitatea fizică prezintă un efect doză-răs puns adecvat stării de sănătate sau condiți ei medicale. Recomandarea de a desfășura activitate fizică poate fi considerată precum o rețetă individualizată, în termeni de mo dalități și doze specifice. Studiile controlate randomizate au subliniat eficacitatea pro gramelor de activitate fizică asupra atenu ării modificărilor fiziologice ale îmbătrâ nirii, prevenirii îmbolnăvirii, îmbunătățirii statusului clinico-funcțional al adulților în vârstă cu boli cronice și dizabilități.

“Terapia” prin activitate fizică este ade sea direcționată către mai multe sisteme fi

ziologice simultan, urmărindu-se mai mult decât un singur rezultat. Există boli pentru care activitatea fizică este o alternativă la tratamentul farmacologic (cum ar fi de presia), contribuind astfel la obiectivul de de-prescriere a medicamentelor cu potenți al inadecvat (PIMS) și există și alte afecțiuni în care nu este disponibilă nicio terapie me dicamentoasă eficientă în prezent (precum sarcopenia sau demența), și în care actvita tea fizică poate juca un rol principal în pre venție și tratament. Dovezi cu privire la rolul jucat de activi tatea fizică pentru susținerea îmbătrânirii sănătoase

Dovezile cercetării arată că participarea la programele de activitate fizică influențea za factorii cheie ai îmbătrânirii sănătoase chiar și la adulții mai în vârstă. Explicația constă în contracararea disfuncției mito condriale cronice, a inflamației și eliberării de miokine, a autofagiei defectuoase, a de teriorării oxidative și semnalizării reduse a factorului de creștere asemănător insulinei (insulin-like growth factor).

Activitatea fizică îmbunătățeste funcția fizică și calitatea vietii. Se reduce povara reprezentată de bolile netransmisibile și mortalitatea generală prematură, inclusiv prin cauze specifice de mortalitate, cum sunt: bolile cardiovasculare, cancerul și bolile cronice ale tractului respirator infe rior. Există dovezi științifice solide pentru beneficiile activității fizice în prevenirea și tratamentul multor boli cronice, precum: sarcopenia, DZ, bolile cardiovasculare, HTA, cancerul, osteoporoza, OA, depresia, demența sau boala Parkinson etc.

Efectele activității fizice asupra îmbă trânirii și bolilor cronice sunt strans lega te și de efectul vârstei asupra compoziției corpului. Îmbătrânirea este asociată cu pierderi semnificative de masă osoasă și musculară și creșteri ale țesutului adipos, împreună cu schimbări critice în distri buția țesutului adipos către depozite mai centrale și viscerale, versus cele apendicu lare și subcutanate. Odată cu îmbătrânirea și stilul de viață sedentar, țesutul adipos se regăsește intramuscular, perihepatic, intrahepatic, ori pericardic. Se constituie astfel, o adipozitate „nesănătoasa” care este în legatură cu fondul biologic al deficien țelor metabolice și funcționale (scăderea masei musculare și a forței), DZ de tip 2, boli cardiovasculare și multe alte afecțiuni.

Pe lângă modificările compoziției corporale, scăderea capacității de a sus

ține activitate fizică odată cu îmbătrâni rea, inactivitatea și stilul de viață seden tar au consecințe semnificative asupra sănătații. Scăderea funcției musculare și a fitness-ului cardiorespirator, odată cu îmbătrânirea, are ca rezultat afectarea ca pacității de a efectua activități zilnice și de a menține independența.

Pe lângă impactul avut asupra îmbună tățirii forței musculare, a menținerii calitatii și a masei musculare adecvată, a densității minerale osoase și a mobilității la adulții în vârstă, activitatea fizică prezintă și efecte benefice asupra funcției cognitive. Declinul cognitiv se manifestă în special în raționa ment, viteză de procesare, atenție, funcție executivă și memorie. Aceasta se petrece din cauza modificărilor structurale în lobii temporali frontali și temporali mediali, in clusiv hipocamp și amigdală.

Beneficiile cognitive ale activității fizi ce par să fie mediate parțial prin influența lor asupra factorului neurotrofic derivat din creier (brain-derived neurotrophic fac tor – BDNF), modificarea fluxului sanguin cerebral și a conectivității funcționale, cu modificări structurale asociate care implică integritatea materiei albe și cenusii, grosi mea cortexului cingulat posterior și a hipo campului.

Prescrierea activității fizice în legatu ră cu sănătatea trebuie să considere relația doză-răspuns cu volum și intensitate. Sunt necesare adaptări specifice fiecărui tip de exercițiu pentru a se atinge obiectivul aștep tat. Sunt utile asocierile antrenamentelor de rezistență, aerobic, echilibru și mobilitate ce se adresează deficitelor specifice legate de vârstă. Programele cu activități fizice com binate, care includ o sarcină cognitivă îm bunătățesc efectiv și semnele de fragilitate dar și cogniție, optimizând astfel capacitatea funcțională în timpul îmbătrânirii.

Puterea musculară (produsul forței de contracție și viteza de mișcare) și funcția fizică din timpul sarcinilor vieții de zi cu zi sunt strâns asociate. Pierderea dramatică a puterii musculare odată cu înaintarea în vârstă (datorită atrofiei fibrelor de contrac ție rapidă/tip II și modificărilor cu recru tarea neuronală), oferă o justificare pentru antrenamentul de rezistență explozivă (cunoscut sub numele de antrenament de putere și caracterizat prin contracții mus culare rapide și puternice) ori de câte ori este posibil. Aceasta, pentru optimizarea rezultatelor funcționale atât la adulții în vârstă în formă, cât și la cei fragili.

Text integral pe: http://revistamedicalmarket.ro/editie/medical-market-medicina-fizica-si-de-reabilitare-2022

Ruptura de coafă rotatorie și programul de recuperare

▶ apare la încercările de mobilizare a umărului, cum sunt ridicarea și co borârea braţului

Cele mai frecvente cauze de du rere la nivelul umărului sunt date de afecţiunile coafei rota torilor. Aceasta este alcătuită dintr-un ansamblu de 4 mușchi care nu se văd, fiind situaţi în profunzime, respon sabili atât cu rotaţia, cât și cu stabilitatea umărului. Ei pornesc de pe omoplat și se inseră pe capul humeral realizând un fel de coif, de unde vine denumirea de coif, coafă sau manșetă a rotatorilor.

Primul mușchi, situat anterior (muș chiul subscapular) este responsabil cu rota ţia internă. El ne permite să ducem mâna la spate. Utilitatea lui o simţim de exemplu, atunci când dorim să ne ridicăm pantalo nii, de aceea o afecţiune la nivelul umărului care afectează această structură va duce la imposibilitatea efectuării acestei mișcări.

Al doilea mușchi, situat superior (muș chiul supraspinos) este responsabil de iniţi erea ridicării laterale a braţului. Este cel mai afectat dintre toţi, deoarece este situat între două suprafeţe osoase (o prelungire a omo platului superior și osul humeral inferior). Afectarea lui duce la durere în momentul ridicării laterale a braţului, sau chiar la im posibilitatea efectuării acestei mișcări.

Ceilalţi doi mușchi sunt situaţi în spa te (mușchii infraspinos și rotundul mic). Aceștia sunt responsabili cu rotaţia exter nă a umărului, iar afectarea lor duce im plicit la limitarea efectuării acestei mișcări.

Simptomatologie

Este dominată de durere și impo tenţă funcţională.

Durerea:

▶ poate fi permanentă, în stadiile iniţia le (iritaţie și ruptură parţială) fiind pre zentă atât în repaus, cât și noaptea

▶ uneori are caracterul de greutate re simţită în umăr la mișcarea articulaţiei Scăderea amplitudinii de mişcare (în faza de iritaţie și în rupturile parţiale datorită durerii, iar în cazul rupturilor totale datorită pierderii bra ţului de pârghie oferit de tendon) Program de recuperare: Săptămânile 0 - 2 - 2 - 4

• Mobilizarea țesuturilor, masaj pen tru controlul edemului

• Mobilizarea pasivă-activă cu maxim 1kg a articulației umărului Exerciții (de 3 ori pe zi)

» Flexie pasivă cu scripetele și adducție 0-60 grade,

» Abducția izometrică a umărului, adducția, extensia și flexia cu bra țul pe lângă corp

» Stretching al gâtului pentru confort. Obiective:

• Reducerea durerii și edemului.

• Mișcarea pasivă a umărului flexie/ adducție de 0-60 de grade.

• Mișcarea activă a cotului flexie/ex tensie.

Săptămânile 4-6

• crioterapie

• pendulări, mișcări active ale pum nului și cotului

• ridicare pasivă a brațului și rotație externă în planul scapulei

• exerciții active periscapulare (ridica re a scapulei). Criteriile de trecere la etapa a doua sunt: flexie anterioară pasivă la cel puțin 100o, rotație exter nă în planul scapulei la cel puțin 65o, rotație internă pasivă la cel puțin 65o, abducție glenohumerală pasivă 90o

Săptămânile 6-8

În această etapă pacientul poartă intermitent imobilizarea și trebuie să ajungă la o rază de mișcare completă, să-și recapete forța. Practic în aceas

tă etapă îi este permis pacientului să înceapă mișcările active.

Săptămânile 10-12

» Începeți un program mai agresiv al coafei rotatorilor, așa cum este tolerat.

» Începeți progresiv exerciții împotri va rezistenței, mărind greutatea în funcție de toleranță

» Continuați să căutați o anvergu ră completă a mișcării umărului în toate planurile

Obiective:

• Măriți anduranța/rezistența.

• Anvergura completă a mișcării

» Creșteți forța și pregătirea pentru revenirea treptată la activitățile cu rente și sport

Este o patologie frecvent întâlnită și care odată instalată crează dificultăţi la mobilizarea umărului făcând ca diferite activităţi curente cum ar fi: îmbrăcatul, pieptănatul, spălatul pe cap, tragerea unei pături pe corp etc., să fie dureroase și chiar imposibil de efectuat.

TR-THERAPY

Pacienții dvs. se plâng constant de oboseală și de rigiditate musculară?

TR-THERAPY ajută la:

• Reduce durerea și febra musculară

• Elimină oboseala musculară

• Regenerează musculatura

• sindrom miofascial

• edem post-traumatic

• leziuni ale țesuturilor moi

HIGH INTENSITY LASER & ROBOTIC SCANNING SYSTEM

Aveți pacienți eliberați la scurt timp după intervenția chirurgicală sau cu traumatisme? Doriți să-i ajutați să se recupereze mai ușor? Știați că LASERUL DE ÎNALTĂ INTENSITATE cu SISTEM ROBOTIZAT DE

SCANARE pe care vi-l punem la dispoziție accelerează vindecarea printr-un proces natural de transfer al energiei la nivel celular, numit biostimulare?

Acest proces contribuie la vindecarea și regenerarea tisulară în:

• Dureri acute

• Întinderi musculare

• Entorse

• Leziuni musculare

SUPER INDUCTIVE SYSTEM

Afectarea nervilor poate scădea semnificativ calitatea vieții pacienților dvs. Ajutați-i să-și recupereze funcția nervoasă și să reducă senzațiile dureroase prin terapia cu SUPER INDUCTIVE SYSTEM, ce utilizează energia câmpului electromagnetic de înaltă intensitate.

Super Inductive System ajută la:

• Reducerea blocajului articular

• Reducerea spasticității

• Consolidarea fracturilor

• Recuperarea post-AVC

FOCUSED SHOCKWAVE THERAPY

Durerea cronică va înceta să vă limiteze pacienții. Procesele degenerative de la nivelul tendoanelor duc la instalarea rigidității acestora, care este greu de tratat prin tehnicile manuale sau cele de stretching.

TERAPIA CU UNDE DE ȘOC asigură reducerea rapidă a durerii și redobândirea mobilității prin stimularea mecanică pentru:

• Durerea de umăr

• Cotul tenismenului

Genunchiul alergătorului

Tendonul ahilean

Durerea de călcâi

Hidrokinetoterapia în managementul pacien ț ilor cu boli reumatismale

Bazată pe experienţa clinică și pe dovezile știinţifice disponibile în literatura de specialitate, medicina fizică și de reabilitare își are locul său bine definit în managementul comprehensiv al bolilor reumatologice. Obiectivele de bază ale reabilitării sunt combaterea durerii și inflamaţiei, ameliorarea funcţiei la pacienţii cu boli degenerative și inflamatorii. La acestea se adaugă protecţia articulară, menţinerea fitness-ului cardiovascular și prevenţia sau minimalizarea dizabilităţii. Aplicaţiile terapeutice cu agenţi fizici, inclusiv factori naturali de cură, în tratamentul afecțiunilor musculo-scheletale au fost utilizate de secole în lumea întreagă.

Dr. Daiana Popa

Spitalul Clinic de Recuperare Medicală Băile Felix

Dr. Mariana Mihailov

Centrul Medical ARSMED, Oradea

Hidroterapia este o metodă de utilizare a apei în scop tera peutic, fiind o formă de tra tament extern. Apa poate fi utilizată pentru proprietăţile sale fizice și chimice. Proprietăţile fizice sunt re prezentate de factorul termic și facto rul de presiune (presiunea hidrostatică și descărcarea în apă). Prin acești doi factori, apa exercită o acţiune impor tantă, mixtă, de tip mecanic și termic, influenţând reacţiile de homeostazie, termoreglare. Proprietăţile biochimice ale substanţelor conţinute în apele mi nerale, induc la rândul lor diverse reacţii biologice cu efecte terapeutice (ex. bio xidul de carbon dizolvat cu efect vasodi latator periferic, din apele minerale car bogazoase). Hidrokinetoterapia adaugă și o componentă de termoterapie ce folosește ca vector temperatura transfe rată corpului prin intermediul apei ca suport termic. Dintre toate suporturile termice utilizate în scop terapeutic, cum ar fi aerul, apa, parafina, nămolul, etc.,

apa este cel mai des folosită, pentru nu meroasele ei avantaje: termo-conducti bilitate mare, primind și cedând rapid o cantitate crescută de căldură, realizând astfel un transfer caloric mare, precum și de avantajele legii lui Arhimede de care beneficiază corpul sau segmentul imersat în apă în cursul ședințelor de hidrokinetoterapie. Termoterapia apli cată prin intermediul apei se indică în principal pentru relaxare musculară, pentru a reduce contractura musculară și a ameliora circulaţia locală, mecanis me care contribuie astfel la calmarea durerii. Prin aceste acţiuni combinate, apa este un mediu care facilitează des fășurarea programelor de kinetoterapie. Segmentul de corp sau corpul în întregi me în imersie, sunt stimulate în special de factorul termic și factorul mecanic. Presiunea hidrostatică, reprezintă presi unea exercitată de un lichid asupra unui corp imersat în apă și este egală cu greu tatea coloanei de lichid dislocate. Aceas tă presiune este direct proporţională cu profunzimea imersiei, densitatea lichi dului și se exercită în mod egal în toate direcţiile. Imersia corpului în apă este urmată de modificarea greutăţii sale, de o reducere sau descărcare, procentul variind în funcţie de nivelul imersiei (la nivel gambier – 95% din greutate, până la linia trohanteriană – 66% din greuta te, în zona ombilicală – 50% din greu

tate). Schimbarea progresivă a nivelului de imersie, modifică nivelul de solicitare mecanică.

Avantajele hidrokinetoterapiei sunt:

• Posibilitatea de asistenţă în cursul mobilizării active, când forţa mus culară este slabă, având în vedere că în apă sunt necesare doar o parte din unităţile motorii active pentru a reali za mișcarea;

• Presiunea hidrostatică ce favorizează o mai bună percepţie a poziţiei mem brelor la stimulii produși în apă, aug mentând propriocepţia. Concomitent cu exercitarea presiunii hidrostatice acţionează și rezistenţa hidrostatică. Apa opune o rezistenţă la deplasarea corpului imersat, acest parametru mecanic putând fi folosit pentru a ob ţine o solicitare diferită a segmentelor corpului. Rezistenţa hidrodinamică are efecte variabile; astfel, o mișcare lentă întâmpină o rezistenţă nesem nificativă în timp ce mișcările rapi de, provoacă o rezistenţă importantă. Creșterea suprafeţelor de contact duce la creșterea travaliului muscular, iar opoziţia la un curent de apă permite un lucru mecanic de tip isometric.

• Rolul temperaturii apei – datorită proprietăţilor intrinseci ale apei, (ter moconductibilitate crescută), schim burile termice în apă sunt mult mai rapide decât în aer. Baia caldă are ca efect vasodilataţia periferică, respon sabilă de o scădere a presiunii arteri ale, tahicardie, creșterea travaliului cardiac, scăderea globală a tonusului muscular, miorelaxare, scăderea sen sibilităţii periferice cu modificarea pragului de percepţie a durerii.

• Efectul psihologic – imersia în apă este urmată în general de o stare de confort psihic sau chiar stare de eu forie (mai accentuată la copii), reac ţie ce poate fi explicată prin efectul de facilitare a mobilităţii diferitelor segmente în apă. Efectul moderat an tialgic, miorelaxant, decontracturant completează starea fizică favorabilă.

Programele de hidrokinetoterapie se clasifică în:

• Exerciţii de încărcare progresivă în bazine de mers cu adâncime variabilă utilizând forţa lui Arhimede ca ele ment facilitator, realizându-se astfel recuperarea precoce a ortostatismului și mersului la pacienţii cu traumatis me de membre sau la pacienţii cu pro teze după amputaţii;

• exerciţii de mobilizare în apă de tip activ, facilitate de forţa hidrostatică și frânate de rezistenţa hidrodinamică; aceste exerciţii sunt utilizate pentru conservarea și refacerea mobilităţii articulare, antrenamentul musculatu rii deficitare, folosind diverse poziţii facilitatoare, în funcţie de datele bi lanţului muscular;

• exerciţii de recuperare neuromotorie, reactivarea sistemului neuromuscu lar după o perioadă în care recepto rii proprioceptivi sunt încă silenţioși: după imobilizare, după ligamento plastie sau artroplastie a unei articula ţii portante. În aceste cazuri presiunea hidrostatică și acţiunea de frecare a apei pe tegument sunt percepute de pacienţi cu valoare de stimuli extero ceptivi și ajută la percepţia mișcării și a poziţiei corpului în spaţiu (simţul kinestezic). Căldura diminuă durerea și are efect miorelaxant.

Ţinând cont de aspectele menţionate mai sus, hidrokinetoterapia este utilă în reabilitarea afecţiunilor reumatismale, fiind indicată în:

• leziuni articulare degenerative (în particular în artrozele articulaţiilor periferice),

• suferinţe reumatismale inflamatorii, în afara puseului acut (atât clinic cât și biologic). În cazul acestora, se indi că prudenţă în ceea ce privește durata imersiei în bazin, temperatura apei și intensitatea solicitării;

• Suferinţe discovertebrale manifestate prin lumbago, lomboradiculite sau radiculitele cervicale. În aceste cazuri, descărcarea de greutate în apă și ter malitatea permit o decontracturare a mușchilor paravertebrali cu efect de facilitare pentru programele kinetice;

• Suferinţe ale ţesuturilor moi: periartrite, sindrom miofascial, fibromialgie.

În ceea ce privește contraindicaţiile, acestea sunt legate de afecţiuni asociate care afectează starea pacientului (infec ţii, stări febrile, leziuni cutanate, malig nitate) precum și contraindicaţii legate de gradul de solicitare a exerciţiilor în apă. Amintim sindroamele coronariene acute, hipertensiunea arterială instabilă, necontrolată medicamentos, valvulopa tiile grave, afecţiuni care prezintă riscul de creștere a travaliului cardiac, tulbu rări ale circulaţiei periferice de întoar cere.

Deși dovezile bazate pe studii clinice controlate privind efectele hidrotermo terapiei sunt încă insuficiente, conceptul general răspândit este că, hidrokineto terapia cu ape termale relaxează corpul și mintea, creând pacienţilor o stare de confort fizic și psihic.

Hidrokinetoterapia este bine tolera tă dacă se efectuează la temperatura de indiferenţă a corpului de 34°-37°C. Pa cienţii obosesc relativ repede în apă, mai ales la temperatură peste cea de indife renţă, de aceea procedura trebuie limi tată la aproximativ 20-30 de minute. La pacienţii vârstinici cu afecţiuni degene rative ale articulaţiilor periferice sau ale coloanei vertebrale, hidrokinetoterapia este o modalitate eficientă de a reduce contractura musculară, de a ameliora forţa și rezistenţa musculară, efectul fi ind menţinut mult timp.

Dizabilităţile care însoţesc bolile cronice articulare sunt numeroase: pier derea mobilităţii și stabilităţii articulare, pierdere de forţă musculară și în cele din urmă, reducerea capacităţii funcţionale.

Pacienţii cu poliartrită reumatoidă își pierd, după ani de evoluţie a bolii, capacitatea de a efectua activitate fizică, forţa lor musculară fiind 60% din cea a pacienţilor sănătoși de aceeași vârstă. Aceste deficite răspund prompt la pro grame de recuperare activă în apă, in dividualizate, pentru recâștigarea forţei și rezistenţei musculare, performanţe pe care de cele mai multe ori pacienţii le recâștigă în 5-6 săptămâni. Un stu diu suedez bine documentat (Stenstrom &colab.) relevă faptul că la pacienţii cu poliartrită reumatoidă care efectuează hidrokinetoterapie de grup în mod or ganizat de 3 ori pe săptămână, se obser vă o ameliorare evidentă a calităţii vieţii; programul de hidrokinetoterapie având și un raport cost-beneficiu sub nivelul costurilor standard.

Hidrokinetoterapia și înotul con stituie o alternativă benefică în mana gementul simptomelor artritei. Există studii care au demonstrat beneficiile exerciţiului aerobic asupra durerii și di zabilităţii la acești pacienţi. Amintim în acest sens studiul clinic controlat, efec tuat de Danneskiold-Samsoe, care a de monstrat o ameliorare evidentă a forţei cvadricepsului la pacienţii cu poliartrită reumatoidă, după exerciţii izometrice și dinamice cu rezistenţă, efectuate în me diu acvatic; alte variabile care au avut o evoluţie favorabilă după hidrokinetote rapie au fost capacitatea de efort aerobic și gradul de independenţă în activitatea zilnică. Bunning și colaboratorii au ară tat că hidrokinetoterapia a fost eficace și a beneficiat de o bună complianţă la pacienţii cu artroză, exerciţiul în apă putând fi considerat piatra de temelie în recuperarea activă a dizabilităţilor severe. Pacienţii înrolaţi în acest studiu și-au ameliorat capacitatea aerobică, pa rametri de mers și nivelul activităţii fi zice, precum și starea psihică, fiind mai puţin deprimaţi decât pacienţii lotului de control.

Deși etiologia fibromialgiei rămâne neclară, o ipoteză actuală sugerează că la baza acestui sindrom stă un proces inflamator însoţit de modificări în sis temul imun neuroendocrin. Sindromul

JOCASIL

TEMUSIL

este însoţit de disfuncţii în sistemul serotoninergic, ceea ce determină ano malii ale metabolismului energetic la nivelul mușchilor. Menţionăm de ase menea și faptul că, sindromul se asoci ază unor disfuncţii mecanice la nivelul coloanei cervicale și lombare, simpto matologia dureroasă având un meca nism central aberant, cu modulare peri ferică. Ca și consecinţă a durerilor mus culo-scheletale generalizate, a redorii și fatigabilităţii, femeile cu fibromial gie au o scădere a capacităţii de efort. Un program de hidrokinetoterapie în acest context, este principala metodă non-farmacologică la aceste paciente, eficace în reducerea simptomatologiei, ameliorându-le activităţile zilnice, in dependenţa funcţională și calitatea vie ţii. Totuși, mecanismul fundamental al beneficiilor exerciţiului fizic în mediul acvatic, pentru pacientele cu fibromi algie, rămâne necunoscut. Un studiu al lui Ortega și colaboratorii a demonstrat că pacientele cu fibromialgie, prezintă ereglări neuro-imuno-endocrine care se reflectă prin nivele crescute în circu laţie a markerilor pro-inflamatori: IL–8, IFNy, proteina C reactivă, precum și ni vele crescute de cortizol și noradrenali nă, comparativ cu femeile sănătoase de aceeași vârstă. Aceste modificări neu roendocrine s-au ameliorat după 4 luni de hidrokinetoterapie cu apă termală;

programul kinetic a ameliorat durerea și variabilele de calitatea vieţii studiate. Aceste rezultate confirmă pe de o parte „statusul inflamator“ la pacientele cu fibromialgie și ar putea confirma în vii tor că beneficiile exerciţiilor fizice pot fi mediate, cel puţin în parte, prin efectele lor antiinflamatoare. Mediul acvatic, hi drokinetoterapia prin modalităţile ei de aplicare, oferă beneficii semnificative, un cadru larg de siguranţă și un raport cost-beneficiu avantajos, în reumato logie. Într-o perioadă critică a scăderii bugetelor de sănătate, este important să identificăm modalităţi de tratament sigure și ieftine, care să fie ușor învă ţate de către pacienţi și să asigure un grad mare de complianţă. Mediul acva tic oferă un pas înainte spre realizarea acestor obiective; hidroterapia este fun damentată știinţific, oferă soluţii unor vaste probleme în reabilitare, de la acut la cronic, pacienţii apreciind-o în mod deosebit. Rămâne ca în viitor, în acest domeniu al medicinei, să evaluăm efi cacitatea unora dintre metodele de fizi oterapie, încă slab documentate știin ţific, în trialuri clinice randomizate, să comparăm eficacitatea și cost-eficienţa programelor complexe, în directă con cordanţă cu ghidurile de terapie și să dezvoltăm metodele de evaluare stan dardizate pentru a le putea demonstra eficacitatea în practica clinică.

Bibliografie selectivă:

1. Bartels EM, Lund H, Danneski old-Samsoe B, Aquatic exercise for the treatment of knee osteoarthritis, Cochrane Database Syst Rev 2006 (4): CD 005523.

2. Danneskiold-Samsoe B, et al, The effect of water exercise therapy given to patients with rheumatoid arthritis, Scand J Rehabil Med, 1997, 19: 31-35.

3. De Assis MRS, Silva LE, Alves AM, et al, A randomized controlled trial of deep water running: clinical effectiveness of aquatic exercise to treat fibromyal gia, Arthritis Rheum 2006, 55: 57-65.

4. Stenstrom CH, Intensive dynamic trai ning in water for rheumatoid arthritis functional class II – a long-term study of effects, Scand J Rheumatol 1997, 20: 358-365.

5. Bunning RD, Materson RS, A rational program of exercise for patients with osteoarthritis, Semin Arthritis Rheum 1997, 21(3 Suppl 2): 33-43.

6. Zijlstra TR, van de Laar MA, Berne lotMoens HJ, et al, Spa treatment for primary fibromyalgia syndrome: a combination of thalassotherapy, exer cise and patient education improves symptoms and quality of life, Rheu matology (Oxford) 2005, 44: 539-546.

7. Altan L, Bingöl U, Aykaç M, et al, Investigation of the effects of po ol-based exercise on fibromyalgia syndrome, Rheumatol Int 2004, 24: 272-277.

8. Evcik D, Yigit I, Pusak H, et al, Effec tiveness of aquatic therapy in the treatment of fibromyalgia syndrome: a randomized controlled open study, Rheumatol Int 2008, 28: 885 – 890.

9. Ortega E, Giraldo E, Hinchado MD, et al, Neuroimunomodulation during exercise: role of cathecholamines as ,,stress mediator” and/or ,,dan ger signal” for the innate immune response, Neuroimunomodulation, 2007, 14: 206-212.

10. Munguía-Izquierdo D, Legaz-Arrese A, Exercise in warm water decreases pain and improves cognitive func tion in middle aged women with fibromyalgia, Clin Exp Rheumatol 2007, 25: 823-830.

11. Patrick DL, Economic evaluation of aquatic exercise for persons with osteoarthritis, Med Care 2001, 39: 413-424.

Proiectul REMIND – „Partener robot pentru activarea persoanelor cu demență”- AAL-2017-4-026

Demența are un impact major, nu numai asupra persoanelor care suferă de acest sindrom, cât și asupra familiilor, rudelor (care sunt potențiali îngrijitori informali) și a prietenilor. Deoarece nu există nici un medicament care vindecă demența, majoritatea cercetătorilor sunt de acord că îngrijirea centrată pe persoană, intervențiile psihosociale și alte intervenții non-farmacologice care vizează îmbunătățirea funcționării activităților de viață cotidiană de zi cu zi sunt importante, în plus față de tratamentul farmacologic standard. Pentru intervențiile non-farmacologice, este important să se ela boreze - pentru fiecare pacient cu demență un plan de îngrijire adecvat care să se potrivească per soanei, situației și mediului său, și anume îngrijirea centrată pe persoană.

Șef lucrări Anca-Raluca Dinu1,2

Șef lucrări Adina Dușe1,2 Șef lucrări Popa Daniel1,2

As. Univ. Dr. Mihai-Alexandru Săndesc1,3 Conf. Univ. Dr Răzvan-Gabriel Drăgoi1,2 (1) Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș”, Timișoara, (2) Centrul pentru evaluarea mișcării funcționalității și dizabilități (CEMFD), (3) Centrul Profesor Universitar Doctor Teodor Șora

Obiectivul proiectului ReMIND este de a dezvolta un antrenor robotizat care să poată îmbu nătăți funcțiile fizice și cog nitive ale pacienților cu demență (PwD), ajutându-i pe aceștia să își îmbunătățească calitatea vieții și să trăiască independent în propria locuință prin integrarea aplicațiilor existente care susțin interacțiunea socială și leagă PwD de îngrijitori informali și pro fesioniști în domeniul medical, stimulând dezvăluirea de sine prin folosirea imagini lor ce stimulează memoria și evocă stări și emoții pozitive, prin muzică, auto-biografie și interacțiune socială. Proiectul a dorit să dezvolte un sistem software integrat capa bil să achiziționeze, să analizeze date legate de starea curentă a PwD și să ia decizii de intervenție executate cu ajutorul robotului (de ex. îngrijiri adaptate, luând în consi derare mediul social, concentrându-se pe personalitate și interacțiunea socială).

Înainte de startul propriu-zis s-au desfășurat activități pentru obținerea și completarea documentației aferente des fășurării studiilor finanțate prin AAL și

cunoașterea partenerilor Zora robotics, Universitatea din Ghent, Campus FH Wien, Ovos Media, UMF Timișoara, MU Wien, TU Cluj Napoca.

Studiul s-a desfășurat în 4 etape.

Etapa I a studiului ReMIND s-a întins pe perioada a 3 luni (1 octombrie 201831 decembrie 2018) și a fost susținută de activități cu privire la Planificarea recru tării de utilizatori finali pentru testarea soluțiilor ReMIND. În această etapă s-au desfășurat activități în vederea înțelegerii și identificării PwD, evaluarea abilităților cognitive și a calității vieții acestora și analiza abordărilor existente în literatura de specialitate. Au fost stabilite acțiunile de urmat de către fiecare partener, săptă mânal fiind întâlniri skype. Tot în cadrul acestei etape, s-a elaborat documentația necesară obținerii avizului comisiei de etică al UMFT, aviz obligatoriu desfășu rării studiilor clinice cu pacienți.

Astfel a fost elaborat protocolul de studiu și a fost creionat un portret ro bot al utilizatorului final. Acesta este un pacient care să întrunească următoare le criterii de includere: pacient vârtsnic peste 65 de ani, diagnostic de demene ță sau tulburare cognitivă evidențiată cu un scor > 20/30 la examenul Mini Mental State (MMSE) și/sau scor <26 pe scala MOCA, pacient mobil cu sau fără dispozitive asistative. Ca și criterii de excludere au fost stabilite următoarele: stare de sănătate precară care nu permite participarea la exercițiu fizic, intervenție chirurgicală planificată sau spitalizare în decursul studiului, dificultăți de limbaj.

Etapa II a studiului ReMIND s-a în

tins pe perioada a 12 luni (1 ianuarie 2019-31 decembrie 2019) și a fost susți nută de activități cu privire la Recrutarea pacienților și evaluarea primei versiuni a platformei ReMIND. În această etapă s-au continuat desfășurarea de activități în vederea înțelegerii și identificării PwD, evaluarea abilităților cognitive și a calității vieții acestora și analiza abordărilor exis tente din literatura de specialitate. Echipa de cercetare din Timișoara a creat scenarii cu privire la nevoile PwD care se doresc a fi implementate pe platforma ReMIND. Pacienții incluși în studiu, au interacțio nat în medie timp de 3 săptămâni fieca re cu dispozitivele ReMIND. Le-au fost create profile virtuale pe aplicația keosity, fiind îndrumați de către echipa de cer cetare Timișoara să continue redactarea profilelor cu povestea propriei vieți. Paci enților le-au fost oferite tablete electroni ce pe parcursul a 3 săptămâni pentru un acces facil la aplicație. Un roboțel James a fost expediat de la ZORA ROBOTICS la UMFT, iar pacienții participanți la studiu care au îndeplinit criteriile de includere au fost invitați să interacționeze cu robo țelul James, folosind aplicațiile disponibi le pe acesta sub supravegherea cel puțin al unui membru din echipa de cercetare. Interacțiunile au fost atât individuale cât și de grup. În această etapă am avut atât pacienti internați în clinica de recuperare, cât și la domiciliul personal, unde a fost dus roboțelul timp de 3 săptămâni.

Sesiunile de interacțiune cu James au fost atât individuale cât și de grup, în mediu controlat, sub supravegherea cel puțin al unui membru din cadrul echi

pei de cercetare, și au urmărit gradul de interes și de satisfacție al pacienților la interacțiunile propuse. Astfel, au fost evaluate următoarele scenarii: jocuri (șah, memory, exerciții de matematică, 4 pe linie, etc.), ascultarea radio on-line, vizionarea de videoclipuri/filme: funcția „youtube” instalată pe James a permis participanților să urmărească videocli puri/spoturi și chiar filme, alcătuirea unui orar pentru PwD prin care James să amintească participanților lucruri de genul „e timpul pentru exerciții fizice”, sau „e timpul să luați medicamentele”. Pacienții au fost puși să urmeze progra mul de kinetoterapie în clinică cu ajuto rul roboțelului în sala de kinetoterapie.

Fotografii realizate în cadrul inter acțiunilor PwD cu James. Toate inter acțiunile și fotografiile au fost realizate cu acordul pacienților.

Etapa III a studiului ReMIND s-a întins pe perioada a 12 luni (1 ianuarie 2020-31 decembrie 2020) și a fost susți nută de activități cu privire la Evaluarea prototipului integrat ReMIND. În această etapă s-au continuat desfășurarea de acti vități în vederea înțelegerii și identificării pacienților cu tulburare cognitivă, evalua rea abilităților cognitive și a calității vieții acestora și analiza abordărilor existente din literatura de specialitate și dezvoltarea în continuare de scenarii adaptate la nevo ile acestor pacienți care se doresc a fi im plementate pe platforma finală ReMIND. De asemenea, scenariile deja create au su ferit îmbunătățiri sau adaptări în funcție de situație. Din cauza pandemiei infectă rii cu virusul SARS-CoV-2, unele activi tăți au fost amânate (activități de grup) iar altele au fost adaptate contextului actual (studiu și evaluarea individuală a partici panților). Alți 2 roboței James (prototipul 2) au fost expediați de la ZRT la UMFT, roboțeii fiind instalați în 2 dintre saloane le clinicii de recuperare, medicină fizică și balneologie iar pacienții participanți la studiu care au îndeplinit criteriile de in cludere au fost invitați să interacționeze cu roboțeii James, folosind aplicațiile dis ponibile pe acesta sub supravegherea cel puțin al unui membru din ECT, iar ulteri or fără supraveghere.

În finalul etapei III un total de 42 de pacienți au fost evaluați îndeplinind cri teriile de includere (> 65 ani, MOCA< 26), pentru a interacționa cu prototi pul integrat ReMIND. Interacțiunea a

fost în medie timp de 3 zile/săptămână, aproximativ 3 ore cu fiecare dintre dis pozitivele ReMIND. Pacienților le-au fost create profile virtuale pe aplicația Keosity, cu povestea propriei vieți. Paci enților le-au fost oferite tablete electro nice pe parcursul a 3 săptămâni pentru un acces facil la aplicație. Pacienților le-a fost evaluată calitatea vieții folosind chestionarul EQ-5D-5L. Funcția fizică a fost evaluată folosind testul de ridicare în 30 de secunde, testul de mers 10 me tri, testul „Timed Up and Go (TUG)”. Etapa IV a studiului ReMIND s-a întins pe perioada a 12 luni (1 ianua rie 2021-31 decembrie 2021) și a avut ca obiectiv evaluarea prototipului final Re MIND constituit din roboțelul James® și aplicația Keosity, ambele cu funcții îmbu nătățite ulterior observațiilor din etapele precedente din studiu și analiza rezultate lor finale. În finalul etapei IV un total de 73 de pacienți au fost evaluați îndeplinind criteriile de includere (> 65 ani, MOCA< 26), pentru a interacționa cu prototipul integrat ReMIND. Prototipul final in tegrat al platformei ReMIND a constat dintr-un roboțel James care are instalate următoarele componente software: plat forma Keosity, o aplicație pentru aparți nători, jocuri de memorie, filmulețe cu exerciții, browser internet. Prototipul final

include și DOWNTOWN APP de unde se pot descărca și instala alte aplicații.

Impresia generală asupra robotului de către participanți a fost în principal pozitivă în ceea ce privește fascinația, noutatea și din motive de varietate și divertisment. În continuare, niciunul dintre participanți nu mai văzuse un robot înainte și au fost impresionați de robotul care se mișca și era capabil să vorbească și să răspundă la întrebări simple. Participanții s-au arătat foarte deschiși la tendințele tehnice.

Participanții au evaluat scenariile în principal în mod pozitiv. Preferatele au fost cele în care pe James se pot juca jo curi-test, se pot rula exercițiile de acti vitate fizică, se pot viziona videoclipuri selectate și se poate asculta muzică.

În cadrul acestui proiect, echipa de cercetare din Timișoara, a jucat rol de cisiv în stabilirea aplicațiilor disponibile pe Robotul James, a urmărit interacți unea dintre pacienți și robot și a putut stabili aspectele pro și contra, pentru ca ulterior acestea să fi updatate de Zora Robotic, astfel încât să se ajungă la mo delul final al roboțelului James.

Acknowlegment: the present study is part of the project „Robotic ePartner for Multitarget INnovative activation of pe ople with Dementia” , AAL2017-26-Re MIND-2.

Bibliografie:

1. Alzheimer’s and Dementia (2018). Retrieved from https://alz.org/alzheimer_s_dementia. Alzheimer’s Association, 2015.

2. Darragh M, Ahn HS, MacDonald B, Liang A, Peri K, Kerse N, Broadbent E.J. Homecare Robots to Improve Health and Well-Being in Mild Cognitive Impairment and Early Stage Dementia: Results From a Scoping Study. Am Med Dir Assoc. 2017 Dec 1;18(12):1099. e1-1099.e4.

3. Donkers SJ, Chan K, Milosavljevic S, Pakosh M, Mus selman KE. Informing the training of health care pro fessionals to implement behavior change strategies for physical activity promotion in neurorehabilitation: a systematic review. Transl Behav Med. 2018 Nov 29.

4. Louie WY, McColl D, Nejat G. Acceptance and Attitu des Toward a Human-like Socially Assistive Robot by Older Adults. Assist Technol. 2014 Fall;26(3):140-50.

5. O’Brolcháin, F. (2017). Robots and people with de mentia: Unintended consequences and moral ha zard. Nursing Ethics

6. Wu, Y., Wrobel, J., Cornuet, M., Kerherve, H., Damnee, S., & Rigaud, A. (2014). Acceptance of an assistive robot in older adults: a mixed-method study of human-robot interaction over a 1-month period in the Living Lab se tting. Clinical Interventions in Aging, 9(11), 801

Sănătate prin mișcare, protejarea articulațiilor, rezultate uimitoare

Ghetele Kangoo Jumps ajută la reducerea impactului cu solul cu până la 80% datorită sistemului revoluţionar de protecţie la impact (IPS). Acestea au fost special concepute pentru a oferi o alternativă de impact redus pentru persoanele care nu pot participa la activităţi care implică sărituri, desprin dere de sol (cele mai eficiente în slăbire și ardere calorii), din cauza efectelor imediate și pe termen lung ale șocurilor repetitive pe articulaţiile corpului.

Protejarea articulațiilor

Ghetele Kangoo Jumps au fost inițial dezvoltate pentru recuperare în kineto terapie, apoi rolul lor a fost extins în aria sportului de performanta, pentru joggeri, alergători și sportivi, pentru a ajuta la re ducerea impactului asociat cu activitatea atletică viguroasă.

NASA a trebuit să investigheze cum să inverseze procesul. Studiile lor au ajuns la concluzia că „exercițiul de rebound este cea mai eficientă formă de exercițiu conceput vreodată de om”.

Ghetele Kangoo Jumps pot inversa pierderea osoasă la persoanele care suferă de osteoporoză.

Corectează postura

Datorită formei eliptice a tălpilor, ghetele rebound Kangoo Jumps vă îm piedică în mod natural să adoptați pos tură incorectă. Vă aliniați automat corpul pentru a vă menține echilibrul.

Îmbunătăţire dramatică a rezistenţei

Kangoo Jumps este un brand de top recunoscut la nivel mondi al pentru antrenamente bazate pe recuperare medicală și spor tivă, realizate pe ghetele special dezvolta te pentru acest lucru.

Conceptul „Sănătate pe ghete” este de a crea un nou mod de viață care să com bine sănătatea, fitnessul și distracția, pen tru toate vârstele și nivelurile de antrena ment, fiind foarte ușor de utilizat.

Acestea sunt rezultatul a peste 20 de ani de studii și dezvoltare și au fost create pentru a face antrenamente sigure și foar te distractive.

Diferite studii științifice efectuate de Institutul de Tehnologie al Federației Elve țiene au comparat pantofii de alergare con venționali și ghetele Kangoo Jumps. Ei au demonstrat că sistemul patentat de protec ție la impact (IPS) al ghetelor Kangoo Jum ps nu numai că ajută la creșterea timpului de impact, ci și reduce stresul de impact cu până la 80%, protejând în același timp glez nele, genunchii, șoldurile, partea inferioară a spatelui și coloana vertebrală.

Atunci când persoanele inactive în cep să utilizeze ghetele rebound, ritmul lor cardiac urcă rapid și exerciţiul poate fi menţinut doar pentru perioade scurte de timp. Cu toate acestea, după numai o săp tămână de utilizare, există o creștere ui mitoare a rezistenţei cardio-respiratorii. Sportivii experimentează aceeași creștere a VO2 (volum de oxigen folosit), ceea ce face ca ghetele să fie instrumente ex celente pentru îmbunătăţirea rezistenţei necesare pentru sporturi de competiţie. Dr. JE Taunton și o echipă de experţi de la Universitatea British Columbia, Cana da, a confirmat acest beneficiu în studiul știinţific „Îmbunătăţirile MaxVO2 și pre venirea accidentării”. Metabolism îmbunătățit

Ghetele KJ oferă o metodă sigura și eficientă pentru dezvoltarea musculară, îmbunătățirea sistemului cardiovascular, reducerea excesului de grăsime rapid, încetinirea procesului de îmbătrânire, asigurând fermitate pielii, promovarea echilibrului postural ideal, creșterea den sității osoase și combaterea stresului prin eliberarea endorfinelor.

Beneficii uimitoare

Printre efectele pozitive ale ghetelor Kangoo Jumps, amintim:

Creșterea densității osoase

Exercițiile pe ghetele rebound stimu lează activitatea osteoblastică a oaselor în corpurile vertebrale și a structurilor osoa se compacte și spongioase care suportă greutăți ale pelvisului și ale extremităților inferioare. Acest lucru este esențial în pre venirea osteoporozei, în special la femei.

În doar 2 săptămâni de la șederea în spațiul cosmic, astronauții pierd până la 15% din masa osoasă și musculară, ca ur mare a absenței gravitației. În consecință,

Organismul conţine de cinci ori mai multă limfă decât sânge. Din păcate, sis temul limfatic, care este parte a sistemului imunitar, nu are o pompă ca inima pentru a menţine lichidul în mișcare; astfel, orga nismul trebuie să se bazeze pe mișcările sale naturale pentru circulaţie. Dacă o per soană nu se mișcă suficient, niveluri exce sive de toxine se pot acumula și pot otrăvi sistemul limfatic. În unele zone, limfa se cristalizează în celulită și poate fi mai greu de eliminat. Numeroase studii au arătat că rata metabolică de bază, care este rata la care organismul va arde calorii, scade pe măsură ce sistemul nostru limfatic devine mai puţin eficient. În anul 1995, Univer sitatea din Lausanne, în colaborare cu Dr. Gremion, a efectuat un studiu de cercetare fiziologică 8, care a arătat că o persoană arde aproximativ cu 20% mai multe calo rii, antrenându-se cu ghetele Kangoo Jum ps decât cu alti pantofi de antrenament. Prin urmare, exerciţiile cu ghetele Kangoo Jumps reprezintă o modalitate mult mai eficientă de a „porni pompa limfatică.”

Pe măsură ce sistemul limfatic se îmbu nătăţește, transferul crescut de substanţe nutritive și oxigen la fiecare celulă ajută la creșterea înlăturării toxinelor prin elimi nare. Odată ce metabolismul a fost resetat, o persoană este capabilă să ardă mai multe calorii la o rată mai mare, indiferent dacă se antrenează sau nu.

Cum putem garanta rezultate optime?

• Prin folosirea ghetelor rebound potrivite

• Prin executarea exercițiilor corecte

• Primul pas pentru a asigura că folosim ghetele rebound potrivite și că facem exercițiile corecte este să discutăm cu un specialist. Numai instructorii auto rizați Kangoo Jumps sunt pregătiți să ne ofere sfaturi în acest sens.

Importanța Instructorilor Kangoo Jumps

Pentru a asigura folosirea ghetelor re bound în condiții de siguranță, Kangoo Jumps România pune accent deosebit de mare pe pregătirea instructorilor autori zați. Ei participă la un curs timp de mai multe luni și la un examen riguros, atât din punct de vedere teoretic cât și practic, pentru a obține diploma de instructor in ternațional Kangoo Jumps.

Este foarte important ca atunci când mergeți la o sală, să vă asigurați că in structorul dumneavoastră este unul au torizat cu diplomă oficială. Instructorii bine pregătiți vă vor ajuta să selectați ghete potrivite pentru dumneavoastră, în funcție de mărimea piciorului, greutatea corporală , condiție fizică și suprafața pe care veți folosi ghetele. În același timp, ei vă vor învăța cum să executați exerciții corecte și vă vor face un program de an trenament special pentru a atinge obiec tivele dumneavoastră.

Exercițiile pe ghetele rebound exe cutate corect, cu instructori acreditați și ghete originale, aduceaduc beneficii in discutabile asupra sănătății și a siluetei.

Cine poate deveni instructor Kangoo Jumps?

Orice persoană pasionată de mișcare și stil de viață sănătos, poate urma cursu rile Kangoo Jumps, indiferent de vârstă, sex... chiar indiferent de pregătire fizică. Avem instructori femei, bărbați, instruc tori tineri, dar și instructori de peste 50 de ani și lucrul acesta este îmbucurător,

pentru că astfel demonstrăm că accesul la informație și pregătire este posibil.

Cursurile noastre sunt concepute în așa fel încât oricine poate să le urmeze și să devină instructor oficial Kangoo Jum ps dacă își dorește cu adevărat. Informa ții de contact: • educatie@kangooclub.ro • 0747180022

Importanța ghetelor rebound potrivite

Este indispensabil ca ghe tele Kangoo Jumps să fie adap tate mărimii piciorului, greutății corporale și condiției de sănătate (în cazul în care există probleme articulare sau de altă natură). Din această cauză este foarte impor tant să fiți singura persoană care folosește ghetele dumneavoastră personale. Ghetele Kangoo Jumps au fost concepute să fie adaptabile prin schimbarea componentelor. Drept urmare, puteți folo si ghetele pe termen lung, adaptându-le la schimările din viața dumneavoastră (scăde re/creștere în greutate, suprafață de folosire a ghetelor, accidentări, etc.)

Atenție la ghetele contrafăcute!

Kangoo Jumps România a decis să lanseze online o campanie de informare despre ghetele Kangoo Jumps originale pentru că, din păcate, se găsesc foarte multe variante contrafăcute ale acestora pe piață. Ghetele contrafăcute sunt mai ieftine, dar au forma diferită, calitatea

Cum verifici dacă ghetele tale sunt originale?

Sigla originală Kangoo Jumps apare pe: • căptușeală (Liner) • carcasă (RS) • talpa de plastic (shell) – pe interior și exterior • talpa de cauciuc (sole) • arc (T-spring) Kangoo Jumps România nu își asumă răspunderea în cazul în care vă achizițio nați ghete contrafăcute! Pentru sănătatea dvs. și pentru rezultate optime este IMPORTANT să folosiți ghete origi nale și adecvate, cu un instructor autori zat care corectează biomecanica mișcărilor! Programul KAPO - sănătate pe ghete este un concept medical de prevenție și recuperare, care promovează un stil de viață sănătos prin exerciții fizice speci fice pe ghete rebound, o viziune îndrep tată spre sănătate, grijă și responsabilitate. ***Unde se desfășoară? În fiecare sec tor din București și încă alte 8 orașe: Ora dea, Cluj, Târgu Mureș, Miercurea Ciuc, Baia Mare, Reghin, Iași, Suceava. ***Când și cât timp durează? Perioada: Octombrie 2022 - Iunie 2023, timp de 9 luni. ***Cu cine mă antrenez și cum? Cu specialiști în kinetoterapie și sport, de 3 ori pe săptămână, în mod fizic, cu ghea ta rebound personală, individualizată în funcție de mărimea, greutatea și condiția fizică, iar la finalul programului, aceasta va deveni CADOUL nostru pentru tine.

***De ce să aleg Sănătate pe ghete?

• vreau să slăbesc sănătos, corect și să nu mă mai îngraș;

• vreau să fac sport, dar anumite afecțiuni mă limitează;

• vreau să implementez un stil de viață activ, mă preocu pă prevenția, sănătatea mea și starea de bine;

• vreau să întineresc și să mă simt mai dinanic. ***Ce primesc în acest program?

• 9 luni de program atent supervizat de medici orto pezi, kinetoterapeuți, imunologi, dieteticieni;

• 108 antrenamente fizice cu specialiști în kinetote rapie și sport;

• evaluări trimestriale pentru parametrii corporali;

• direcții către o alimentație sănătoasă;

• comunitate, socializare într-un grup de peste 1000 participanți.

***Cum mă înscriu?

mult inferioară, nu oferă siguranța și sen zația ghetelor originale Kangoo Jumps. Ghetele originale Kangoo Jumps sunt disponibile ÎN EXCLUSIVITATE pe www.kangooclub.ro

Înscrierea se face pe formularul onli ne de pe pagina noastră de web: https:// kangooclub.ro/scoalakapo/kapo-life/ Mai multe informaţii pe mail: office@kapo-life.com, tel: 0754466628

AestheticShop.ro

Camere Hiperbarice

Cameră Hiperbarică

gonflabilă - poziţie orizontală - de la 45,000 lei cu TVA inclus

Cameră Hiperbarică - gonflabilă - poziţie șezut - de la 50,000 lei cu TVA inclus

Cameră Hiperbarică - gonflabilă - poziţie orizontală + șezut - de la 53,000 lei cu TVA inclus

Cameră

Cameră

Camere Hiperbarice

Cameră