Medical Market - ORL 2025

Prof. Univ. Dr. Alma Maniu

Președintele Conferinței Naționale de Otorinolaringologie și Chirurgie Cervico-Facială Prof. Univ.

Dr. Codruț Sarafoleanu

UMF„Carol Davila” din București

Citește revista integral

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

Revista profesioniștilor din Sănătate • 2025 - 2026 • Publicație creditată B+ conform Conf. Univ.

Dr. Daniela Vrînceanu

UMF „Carol Davila” din București Prof. Univ.

Dr. Victoria Bîrluțiu

Nas înfundat din cauza alergiei?

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Prof. Univ.

Dr. Marius Octavian Creţu

Rectorul UMF„Victor Babeș“, Timișoara Șef de lucrări Dr. Mihai Dumitru

UMF„Carol Davila” din București As. Univ. Dr. Anca Elena Duduveche

Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova As. Univ. Dr. Alina Andreea Tischer

UMF„Victor Babeș” din Timișoara As. Univ. Dr. Bogdan Alexandru Georgescu

Facultatea de Medicină, Universitatea„Ovidius” din Constanța

Desfundă rapid nasul înfundat cauzat de rinita alergică Efect până la 8 ore Hidratează Fără conservanţi

Sumar

„Medicina de precizie a deschis calea către tratamente etiologice și personalizate ale surdității, în special în formele genetice“ Interviu realizat cu Prof. Univ. Dr. Alma Maniu

6

Tulburările de miros - o entitate patologică adesea nediagnosticată sau neglijată Prof. Univ. Dr. Codruț Sarafoleanu

10

Etiologii emergente și reemergente ale faringitelor acute - în ce direcții terapeutice ne orientează?

Prof. Univ. Dr. Victoria Bîrluțiu

20

Dr. Ionuț Cristian Costin

Medic rezident anul I, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Dr. Rareș Cristian Oancă

Medic rezident anul II, Doctorand anul I, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București Dr. Lorena Adriana Păun

Sindromul empty nose - cum îl evităm?

Dr. Ionuț Cristian Costin, Dr. Rareș Cristian Oancă, Dr. Lorena Adriana Păun, Dr. Miruna Bratiloveanu, Dr. Simona Elena Georgescu, Dr. Emanuela Caroi, Șef de lucrări Dr. Mihai Dumitru, Conf. Univ. Dr. Daniela Vrînceanu

22

Medic rezident anul II, Doctorand anul I, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București Dr. Miruna Bratiloveanu

Chirurgia laringiană în regim ambulatoriu („in-office”): injectări, laser, biopsii și dilatări Dr. Tudor Ionescu

32

Therasal Oral & Lolly Kids

38

Rinosinuzita fungică sfenoidală dreaptă asociată cu polipoză nazală dreaptă As. Univ. Dr. Alina Andreea Tischer

40

Medic rezident anul III, Doctorand anul II, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Dr. Simona Elena Georgescu

Medic rezident anul I, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Dr. Emanuela Caroi

Microbiomul tractului respirator superior și evoluția colonizării agenților patogeni As. Univ. Dr. Anca Elena Duduveche

42

Eficiența crioterapiei în tratamentul rinitelor cronice As. Univ. Dr. Bogdan Alexandru Georgescu

46

Semiologia chirurgicală în era dezvoltării tehnologice Prof. Univ. Dr. Marius Octavian Creţu

50

Copierea fără acordul scris al editurii a oricăror elemente de grafică sau conținut editorial apărute în revistele editurii sunt considerate furt de proprietate intelectuală și intră sub incidența legii.

Trimite email pe adresa redactie@finwatch.ro, solicită un abonament la revista Medical Market și primești 10 puncte EMC.

4

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

Medic rezident anul V, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Dr. Tudor Ionescu

Doctorand UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Medic specialist ORL

Consultant medical: Dr. Aurora Bulbuc, medic primar Medicină de familie

Editor Calea Rahovei, nr. 266-268, Sector 5, Bucureşti, Electromagnetica Business Park, Corp 01, et. 1, cam. 4 Tel: 021.321.61.23 e-mail: redactie@finwatch.ro ISSN 2286 - 3443

www.revistamedicalmarket.ro

Interviu

„Medicina de precizie a deschis calea către tratamente etiologice și personalizate ale surdității, în special în formele genetice“ Interviu realizat cu Doamna Prof. Univ. Dr. Alma Maniu, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu“ din Cluj-Napoca, Președintele Conferinței Naționale de Otorinolaringologie și Chirurgie Cervico-Facială cu Participare Internațională 2025

Stimată Doamnă Prof. Alma Maniu, ce ne puteti spune despre Conferința Națională de Otorinolaringologie și Chirurgie Cervico-Facială cu Participare Internațională, ce va avea loc în perioada 28-31 Mai 2025 la Eforie Nord?

Conferința Națională de Otorinolaringologie și Chirurgie Cervico-Facială, cu participare internațională, revine în acest an cu un suflu proaspăt și un program științific deosebit de complex, reunind personalități marcante ale domeniului din țară și din străinătate.

Agenda evenimentului este concepută astfel încât să acopere toate segmentele de interes ale specialității, prin intermediul meselor rotunde și al sesiunilor interactive, oferind participanților oportunitatea de a se actualiza cu cele mai recente inovații și direcții terapeutice.

Sunt convinsă că atmosfera relaxantă a litoralului românesc, alături de spiritul colegial și prietenos al conferinței, ne va oferi nu doar prilejul de a ne îmbogăți cunoștințele științifice, ci și ocazia de a consolida legături profesionale și personale, vechi sau noi.

Această combinație între schimbul academic și momentele de reconectare ne va inspira în practica noastră de zi cu zi și ne va ajuta să ne reîncărcăm energia și motivația.

Care sunt simptomele Colesteatoamelor avansate ale urechii medii?

Colesteatoamele avansate ale urechii medii sunt leziuni cronice, invazive, care pot distruge structuri anatomice adiacente prin acțiune enzimatică și compresivă. Ele pot da naștere unor complicații locale, intratemporale sau chiar intracraniene, ceea ce le conferă un potențial evolutiv sever.

Tabloul clinic al formelor avansate este adesea sugestiv și poate include următoarele manifestări: 1. Otorree cronică - persistentă, unilaterală, adesea urât mirositoare și rezistentă la tratamentele obișnuite.

6

2. Hipoacuzie - de tip transmisiv, în majoritatea cazurilor, prin distrucția lanțului osicular; poate deveni mixtă în caz de afectare cochleară.

3. Otalgia - variabilă ca intensitate, indicând frecvent extinderea procesului inflamator.

4. Tinitus - percepție subiectivă a unui zgomot constant în urechea afectată.

5. Tulburări de echilibru și vertij - apar în cazul invaziei labirintului osos, sugerând fistula labirintică (cel mai frecvent la canalul semicircular lateral).

6. Paralizie facială periferică - un semn de gravitate, apărut prin afectarea nervului facial în traiectul său intratemporal.

7. Semne neurologice - în cazurile complicate pot apărea cefalee, febră, semne meningeene, abces cerebral sau tromboză de sinus lateral.

Recunoașterea acestor simptome este de o importanță majoră, întrucât permite orientarea rapidă a pacienților către serviciile ORL specializate. Diagnosticul precoce și intervenția terapeutică în timp util pot preveni deteriorarea ireversibilă a funcției auditive, apariția complicațiilor neurologice și alte consecințe severe. De aceea, este esențial ca medicii din toate nivelurile de asistență medicală să fie familiarizați cu aceste manifestări clinice.

Ce progrese s-au înregistrat în tratamentul surdității raportat la medicina de precizie?

Medicina de precizie, bazată pe particularitățile genetice, moleculare și de mediu ale fiecărui pacient, a început să influențeze tot mai mult strategiile de diagnostic și tratament în otologie, inclusiv în cazul surdității.

1. Testarea genetică și diagnostic precoce • Progresul tehnologiilor de secvențiere genetică (ex. NGS - Next Generation Sequencing) a permis identificarea rapidă și precisă a mutațiilor genetice asociate cu surditatea congenitală sau progresivă.

• Aceasta facilitează diagnosticul etiologic precoce, evitând investigații inutile și per-

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

mițând consilierea genetică a familiei.

2. Terapia genică (în faze experimentale) • Au fost dezvoltate și testate, în modele animale și în studii clinice incipiente, strategii de terapie genică pentru a corecta mutații specifice implicate în surditatea ereditară (ex: mutațiile în genele GJB2, OTOF, USH2A).

• Aceste terapii presupun introducerea unei copii funcționale a genei în celulele cochleare, prin vectori virali (ex: AAV – adeno-associated virus).

• Unele studii clinice sunt deja în desfășurare (ex: AK-OTOF, pentru deficitul de otoferlină).

3. Implanturi cohleare personalizate • Selectarea pacienților pentru implant cohlear beneficiază acum de o abordare personalizată, în funcție de tipul și gradul hipoacuziei, dar și de profilul genetic sau neurologic.

• În anumite mutații, precum cele care afectează nervul auditiv (ex: OTOF), se preferă implantul precoce, chiar înainte de vârsta obișnuită.

4. Farmacogenomica și prevenția ototoxicității • Medicina de precizie permite identificarea predispoziției genetice la ototoxicitate (ex: mutații mitocondriale precum m.1555A>G).

• Astfel, se pot evita medicamente precum aminoglicozidele la pacienții susceptibili, prevenind apariția surdității.

5. Dezvoltarea de terapii moleculare și celulare • Se testează molecule mici sau terapii ARN (ex: antisens oligonucleotide) pentru a corecta mutațiile la nivel transcriptomic, în forme specifice de hipoacuzie genetică.

• Terapia cu celule stem este încă în faze experimentale, dar are potențial pentru regenerarea celulelor senzoriale ale cohleei.

Medicina de precizie a deschis calea către tratamente etiologice și personalizate ale surdității, în special în formele genetice. Deși multe dintre aceste terapii sunt încă în faza de cercetare, progresele rapide oferă speranțe reale pentru restaurarea auzului în viitorul apropiat, transformând fundamental abordarea clinică a pacienților cu hipoacuzie.

www.revistamedicalmarket.ro

Strălucește în orice rol și la orice vârstă Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali și vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea și rezistenţa la stres, crește tonusul și grăbește recuperarea la copii, adulţi activi și vârstnici!

Pulbere și soluție pentru soluție orală L-fosfotreonină, L-glutamină, clorură de hidroxocobalamină, L-fosfoserină, clorhidrat de arginină

SINGURA COMBINAȚIE DE AMINOACIZI ȘI VITAMINA B12 ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT Referinţă: 1. Rezumatul Caracteristicilor Produsului

Acest medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea cu atenție a prospectului sau a informațiilor de pe ambalaj. Dacă apar manifestări neplăcute, adresați-vă medicului sau farmacistului. Medicamentele expirate și/sau neutilizate se consideră deșeuri periculoase.

Strălucește în orice rol și la orice vârstă

Referinţă: 1. Rezumatul Caracteristicilor Produsului

Cu o formulă special concepută din aminoacizi esenţiali și vitamina B12, TONOTIL-N susţine concentrarea și rezistenţa la stres, crește tonusul și grăbește recuperarea la copii, adulţi activi și vârstnici!

Indicat în stări de convalescenţă1: • După intervenţii chirurgicale • Ca tonic în stări de slăbiciune, anorexie, anemie, surmenaj fizic și intelectual (fenomen de Burnout) • După evenimente vasculare acute • În dereglări metabolice și ca adjuvant în terapia angiovasculară

Pulbere și soluție pentru soluție orală L-fosfotreonină, L-glutamină, clorură de hidroxocobalamină, L-fosfoserină, clorhidrat de arginină

Asigură suportul organismului în boli cronice1: • Reglează metabolismul celular (toate maladiile sunt cauzate de disfuncţii ale metabolismului celular) • În boli neurologice • În boli cardiovasculare • Determină sinteza mediatorilor chimici

SINGURA COMBINAȚIE DE AMINOACIZI ȘI VITAMINA B12 ÎNREGISTRATĂ CA MEDICAMENT

Chirurgie: DENUMIREA COMERCIALĂ Este un tonic pentru organism; se recomandă în A MEDICAMENTULUI convalescenţă după intervenţii chirurgicale.

TONOTIL-N pulbere şi soluţie pentru soluţie orală.

COMPOZIŢIA CALITATIVĂ CANTITATIVĂ Oftalmologie: Acest ŞI medicament se poate elibera fără prescripție medicală. Se recomandă citirea Pulbere pentru soluţie dop) cuorală atenție(conţinută a prospectuluiîn sau a informațiilor de pe ambalaj.

Dacă miopie apar manifestări Oboseală oculară, progresivă, boli ale neplăcute, medicului sau farmacistului.

Medicamentele expirate și/sau 170 mg pulbere pentru soluţie adresați-vă orală conţin retinei datorate dereglărilor metabolice, irigare L-fosfotreonină 20 mg,neutilizate se consideră deșeuri periculoase. sangvină deficitară la nivel ocular, ambliopie L-glutamină 75 mg, clorură de datorată fumatului, atrofia nervului optic, şi ca aditiv în tratamentul combinat cu medicaţie hidroxocobalamină 0,5 mg. anticataractă, pentru a preveni cataracta senilă Soluţie orală (conţinută în flacon) (datorită efectelor asupra reglării metabolismu10 ml soluţie orală conţin L-fosfoserină 60 mg, lui celular şi aprovizionării organismului cu clorhidrat de arginină 150 mg. aminoacizi esenţiali).

Excipient cu efect cunoscut: sorbitol (E 420) Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi prospectul.

Obstetrică-ginecologie: FORMA FARMACEUTICĂ Convalescenţă, tensiune nervoasă, slăbiciune, Pulbere şi soluţie pentru soluţie orală. climacteriu.

Soluţie: limpede, de culoare roşu-cireaşă, cu Ortopedie-traumatologie: miros plăcut, caracteristic de vişine şi gust dulce.

Ca un tonic al organismului şi ca un tonic pentru Pulbere: granulată, de culoare albă. pacienţii ce urmează a fi operaţi. Convalescenţă (după intervenţii chirurgicale, traumatisme, etc.).

DATE CLINICE Medicină sportivă Indicaţii terapeutice Recuperarea psihosomatică a atleţilor.

Tonotil N este indicat în stări patologice, de exemplu: boli somatice şi psihice, demenţă DOZE ŞI MOD DE ADMINISTRARE senilă, boli în care intervine o disfuncţie în Se îndepărtează sigiliul de metal al flaconului, metabolismul neuronal. Tonotil N stimulează prin extragere. Apoi se împinge dopul roşu în aşa activitatea cerebrală, producerea de energie şi posibilităţile de utilizare a oxigenului la nivel fel încât să se golească conţinutul acestuia în celular. Tonotil N completează componentele partea lichidă din flacon. Se agită bine flaconul. biologice celulare deficitare fără să genereze Se înlătură dopul şi se transvazează conţinutul flaconului într-un pahar. produşi de degradare. Tonotil N este folosit ca Tonotil N este uşor de administrat şi are gust plăcut. tonic în stări de slăbiciune, anorexie şi în Se poate dilua cu apă. convalescenţă. Datorită indicaţiilor de mai sus Tonotil N poate fi administrat şi la diabetici, deoarece Tonotil N poate fi administrat în următoarele nu conţine zahăr. Soluţia se administrează "Specialităţi Medicale": imediat după constituire.

Pediatrie: Retardare psihosomatică, convalescenţă, anorexie, Adulţi: doza recomandată este de 1-2 oboseală în urma unui efort intelectual prelungit. flacoane dimineaţa, înainte de micul dejun.

Medicină internă: Copii: doza recomandată este de 1 flacon Surmenaj fizic şi intelectual, convalescenţă, dimineaţa, înainte de micul dejun. stări de slăbiciune (anemie, anorexie).

CONTRAINDICAŢII Geriatrie: Hipersensibilitate la substanţele active sau la Depresie senilă sau demenţă senilă, dereglări oricare dintre excipienţi. Tumori maligne, psihosomatice ale vârstei a III-a, în pierderea stări neoplazice datorită prezenţei memoriei la persoane vârstnice, în scăderea hidroxocobalaminei. Pentru mai multe performanţelor intelectuale, în dereglări amănunte, citiţi cu atenţie prospectul. metabolice şi ca adjuvant în terapia angiovasculară.

Neurologie: ATENŢIONĂRI ŞI PRECAUŢII SPECIALE Tensiuni nervoase, oboseală asociată cu PENTRU UTILIZARE administrarea de medicamente sedative.

Produsul nu trebuie lăsat la vederea şi Ca supliment în tratamentul cu antidepresive şi îndemâna copiilor.

Se recomandă prudenţă la pacienţii cu anxiolitice.

insuficienţă renală sau hepatică severă sau cu acidoză metabolică sau la pacienţii cu tulburări ale metabolismului aminoacizilor. Deoarece conţine sorbitol, pacienții cu afecțiuni ereditare rare de intoleranță la fructoză, nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea Tonotil N poate fi administrat în timpul sarcinii și în perioada de alăptare.

Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje Tonotil N nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reacţii adverse Reacţii alergice în cazul hipersensibilităţii la unul dintre componenţii produsului.

Raportarea reacțiilor adverse Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect. De asemenea, puteţi raporta reacţiile adverse direct prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro/.

Raportând reacţiile adverse, puteţi contribui la furnizarea de informaţii suplimentare privind siguranţa acestui medicament.

Supradozaj Nu au fost raportate cazuri de supradozaj.

DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ: VIANEX S.A. 8, Varibobi street, Nea Erythraia, 146 71 Kifisia, Greece Distribuitor/Reprezentant: S.C. IMEDICA S.A. Șoseaua București – Ploiești nr. 141 D, sector 1, București Tel: 021.301.70.10; 20; 30 / Fax: 021.319.77.51 office@imedica.ro / www.imedica.ro NUMĂRUL AUTORIZAȚIEI DE PUNERE PE PIAȚĂ: 9360/2016/01 VIZĂ DE PUBLICITATE: 6351/02.04.2024 Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.

Articole de specialitate

Tulburările de miros - o entitate patologică adesea nediagnosticată sau neglijată Funcționarea normală a analizatorului olfactiv și gustativ joacă un rol important în nutriție, selecția alimentelor și interacțiunile umane, de aceea este importantă pentru menținerea unei bune calități a vieții. În epoca modernă auzim tot mai des utilizându-se termenul de „gastronomie” sau „artă culinară”, iar mirosul și gustul reprezintă condițiile fundamentale ale acestora. Gustul stimulează apetitul iar mirosul este receptorul aromelor. Senzaţia olfactivo-gustativă poate crea prin memorare, pentru fiecare dintre noi, o cascadă de amintiri plăcute. În memoria noastră psiho-olfactivă se pot fixa amintiri senzoriale de alimente, mâncăruri, băuturi, de oameni, ritualuri, instituţii, de cultură, de sexualitate. De aceea, este lesne de înțeles că pierderea mirosului poate avea consecințe grave asupra calității vieții, asupra sănătății prin imposibilitatea identificării unor alimente alterate înainte de a le consuma, putând duce până la tulburări psihiatrice de tipul depresiei [1].

Prof. Univ.

Dr. Codruț Sarafoleanu Clinica ORL Spitalul Clinic Sfânta Maria, București; UMF „Carol Davila” din București

Clasificarea și etiologia tulburărilor de miros Termenul de normosmie este folosit pentru a defini o funcție olfactivă normală.

Tulburările de miros au fost împărțite în două categorii: calitative și cantitative.

Cele calitative se referă la modificarea calității mirosului, în timp ce categoria celor cantitative se referă la modificarea intensității acuității olfactive.

Astfel, din categoria disfuncțiilor cantitative fac parte anosmia (absența completă a mirosului) și hiposmia (scăderea acuității olfactive) [2].

Dintre tulburările de miros calitative fac parte: • hiperosmia (percepția crescută a mirosului), care este o afectare rară, dar a fost descrisă, de exemplu, în asociere cu migrena; • parosmia - percepția eronată a unui miros existent; • phantosmia - percepția unui miros în absența acestuia [3].

Foarte des, tulburările calitative se găsesc în combinație cu cele cantitative, fiind puțin probabil ca ele să existe independent de cele cantitative. Mulți pacienți cu tulburări de miros, se plâng și de pierderea gustului. Doar aproximativ 10% dintre pacienți se plâng de o pierdere

10

izolată a gustului. Cu toate acestea, există o pierdere măsurabilă a gustului la mai puțin de 5% dintre acești pacienți [4].

Etiologia tulburărilor olfactive Există numeroase cauze pentru apariția tulburărilor de miros. Cele mai frecvente sunt rinosinuzita cronică cu sau fără polipi nazali, virozele respiratorii și traumatismele craniocerebrale. Aceste trei etiologii au fost identificate în literatură la aproximativ două treimi dintre pacienții evaluați [5]. Însă, există și alte patologii care produc afectarea mirosului, cum ar fi: - cauzele neurologice: Boala Parkinson, Boala Alzheimer, scleroză multiplă; - medicamentoase: chimioterapie, inhibitori ai enzimei angiotensinei, blocanți ai receptorilor angiotensinei, blocanți ai canalelor de calciu, antimicrobiene (macrolide, fluorochinolone, peniciline), antiaritmice, agenți antitiroidieni, antidepresive, anticonvulsivante etc; - substanțe toxice: alcool, cocaină, amoniac, produse chimice pentru coafură, benzină, formaldehidă, agenți de sudare, benzen, acizi sulfurici, cadmiu, acrilati, fier, plumb; - afecțiuni cronice: insuficiență renală sau hepatică, diabet zaharat complicat de tip 2, cancer, virusul imunodeficienței umane; - tulburări structurale sau mecanice: AVC ischemic, hemoragie subarahnoidă sau intracraniană, tumoră cerebrală sau sinonasală; - postoperator: chirurgie nazală (sept sau

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

sinus), laringectomie totală, faringectomie, amigdalectomie; - deficiențe nutritive: malnutriție, deficiență de vitamina B12, B6 sau A, niacină, zinc sau cupru; - postradioterapie; - congenital: sindromul Kallman, anosmia congenitală; - patologii psihiatrice: anorexie nervoasă, tulburare depresivă majoră, tulburare bipolară, schizofrenie; - patologie autoimună, endocrinologică: sarcina, hipotiroidismul, boala Addison, sindromul Cushing, sindromul Sjögren, lupus eritematos sistemic.

Tulburările olfactive din rinosinuzita cronică cu polipi nazali Polipoza nazală afectează mirosul prin

mecanism de conducere, prin prezența polipilor la nivelul regiunii olfactive, ce au efect obstructiv și împiedică transmiterea stimulilor către receptorii olfactivi [6]. Însă, există și ipoteza implicării mecanismului neurosenzorial, prin inflamația cronică a mucoasei regiunii olfactive (mai ales în cazurile cu recidive și intervenții chirurgicale numeroase). Neuronii olfactivi au capacitate de regenerare în momentul dispariției stimulului inflamator, concluzie ce demonstrează reversibilitatea simptomatologiei legate de miros din cadrul rinosinuzitelor cu polipi nazali [7].

Afectarea mirosului la pacienții cu rinosinuzită cu polipi nazali este graduală, agravându-se o dată cu accentuarea bolii

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

de fond și are o evoluție variabilă, fiind direct dependentă de cea a rinosinuzitei.

Funcția olfactivă în rinosinuzita cronică fără polipi nazali Etiologia pierderii de miros asociată de rinosinuzita cronică este multifactorială și apare probabil printr-o combinație dată fie de inflamația localizată a mucoasei olfactive și obstrucția mecanică a fantei olfactive, fie de edemul mucoasei sau eventuale anomalii structurale [8].

Tulburările de miros postvirale și idiopatice Afectarea olfactivă postvirală este definită ca fiind o pierdere bruscă a mirosului după un episod acut de infecție a căilor respiratorii superioare.

Deși infecția de căi aeriene respiratorii superioare se vindecă, spontan sau cu tratament, poate determina tulburări de miros restante și persistente. Există o legătură strânsă în timp între viroza respiratorie și apariția tulburării de miros [9]. Afectarea olfactivă postvirală a fost diagnosticată la aproximativ un sfert dintre pacienții prezentați în diferite centre de evaluare a tulburărilor de miros și gust [10].

Este mai frecvent întâlnită la femei, iar boala apare preponderent în decadele patru-șase de viață. Instalarea infecțiilor acute de căi respiratorii superioare este, de obicei, bruscă, iar disfuncția olfactivă este conștientizată în momentul în care simptomele virozei dispar. De cele mai multe ori, pacienții acuză afectare moderat-severă a funcției olfactive, dar, totuși aceasta este mai puțin gravă decât la cazurile post traumatice [10, 11].

Această etiologie nu determină apariția doar a disfuncției olfactive cantitative, ci și calitative. În mod frecvent, se asociază parosmia sau phantosmia, cu o incidență de aproximativ 10-15% [12]. S-a demonstrat faptul că, incidența afectărilor de miros postinfecțioase variază în funcție de sezon, vârful fiind întâlnit în lunile martie și mai [13].

Mecanismul ce stă la baza apariției tulburărilor de miros după infecțiile respiratorii ale tractului superior nu este complet cunoscut. Există teorii care stipulează că particulele virale afectează protoneuronul căii olfactive și provoacă un răspuns imun care, de asemenea, conduce la afectarea neuropiteliului olfactiv și/sau a căilor olfactive centrale.

12

Multe virusuri sunt capabile să străbată fovea etmoidală și să penetreze creierul. Dintre acestea amintim: virusul parainfluenza, coxsakie, adenovirus, respirator sincițial, coronavirusul etc. Infecțiile intranazale experimentale, cu virusul influenza A, au condus la creșterea apoptozei și a fibrozei în neuroepiteliul olfactiv [14, 15].

Studiile efectuate de-a lungul timpului au demonstrat faptul că volumul bulbului olfactiv se micșorează la pacienții cu tulburări olfactive postvirale sau posttraumatice, acesta putând fi considerat un predictor al recuperării mirosului [16].

Tulburările de miros în infecția cu noul coronavirus (SARS-Cov-2) Un subiect de actualitate și totodată controversat, din cauza informațiilor limitate, îl reprezintă infecția cu noul coronavirus.

SARS-Cov-2 este un beta-coronavirus care are asemănări cu SARS-CoV. Până în prezent s-a demonstrat că acesta se leagă prin glicoproteinele exprimate pe suprafața sa de receptorul enzimei de conversie a angiotensinei 2, care este distribuit în epiteliul tractului respirator, parenchimul pulmonar și alte zone precum tractul gastro-intestinal sau celulele endoteliale [17].

Calea nervoasă olfactivă a fost utilizată de unele coronavirusuri în modele experimentale pe rozătoare expuse la inoculare nazală. De exemplu, după expunerea la SARS-CoV prin inhalare, Netland și colab. au detectat coronavirusul după 60 de ore în bulbul olfactiv și după patru zile a fost confirmată diseminarea sa în cortexul piriform și nucleul dorsal al rafei și mai apoi în trunchiul cerebral [18].

Rezultate similare au fost găsite într-un studiu canadian cu un alt coronavirus, HCoV-OC43. În acest caz, până în a patra zi de inoculare, virusul s-a răspândit deja în cortexul piriform, trunchiul encefalic și măduva spinării [18, 19].

Potrivit Academiei Americane de Otorinolaringologie și Chirurgie Cervico-Facială (AAO-HNS), dovezi anecdotice indică faptul că anosmia și disguezia sunt simptome princeps ale bolii cu noul coronavirus 2019 (COVID-19). AAO-HNS recomandă ca pentru pacienții la care nu sunt prezente alte boli respiratorii, cum ar fi rinita alergică, rinosinuzita acută și rinosinuzita cronică, apariția

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

anosmiei sau a hiposmiei, precum și a disgueziei, să crească suspiciunea pentru infecția cu COVID-19 [20, 21].

Centrele pentru controlul și prevenirea bolilor (CDC) au adăugat tulburările de gust sau miros listei sale de simptome care pot apărea la 2-14 zile după expunerea la virusul COVID-19 (adică sindromul respirator acut sever coronavirus 2) [ SARS-CoV-2] [22].

Tulburările de miros posttraumatice S-a dovedit faptul că traumatismele craniene se situează pe locul trei în ierarhia etiologică a tulburărilor olfactive [23].

Este posibil ca frecvența să fie chiar mai mare, pentru că, în momentul prezentării în urgență preocuparea principală a medicilor este investigarea și tratarea medicală sau chirurgicală a traumatismului, mai ales în cazurile cu afectare neurologică în care viața pacientului este amenințată, mirosul nefiind o coordonată de urmărit în mod deosebit.

De asemenea, de cele mai multe ori, pacienții nu percep imediat scăderea sau chiar dispariția completă a mirosului [23].

Anosmia în patologia tumorală ORL Există patologii tumorale, cerebrale sau nazosinusale, benigne sau maligne, care produc afectarea mirosului. Dintre cele cerebrale amintim meningiomul șanțului olfactiv și gliomul, iar dintre cele nazosinusale, cele mai frecvent întâlnite sunt estezineuroblastomul, hamartomul adenomatoid epitelial respirator (REAH), adenocarcinomul etc., însă acestea sunt întâlnite mai rar comparativ cu celelalte etiologii [24].

Anosmia postmedicamentoasă Medicamentele despre care se suspectează că ar provoca deficiențe de miros au fost notate într-un document intitulat „Physician Desk Reference” (PDR), însă fără referință sau recunoscut doar în rapoarte izolate. Incriminate pot fi blocantele canalului de calciu și statinele, deși aceste medicamente afectează de obicei gustul mai mult decât mirosul [25]. În literatura de specialitate nu se pune în evidență raportul dintre apariția tulburărilor de miros și durata de administrare a medicamentului incriminat, o dată cu stoparea administrării acestuia. Cu toate

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

acestea, trei luni/an poate reprezenta un timp rezonabil pentru a dezvolta o tulburare olfactivă din cauza medicamentelor prescrise. Poate dura trei până la nouă luni sau mai mult pentru a îmbunătăți sau a reveni la normal odată ce medicamentul este întrerupt.

Afectarea mirosului indusă de abuzul de alcool Începând cu anii 1970, deficitul de miros este cunoscut la consumatorii cronici de alcool. Studiile clinice realizate au evidențiat faptul că 50% dintre consumatorii de alcool cronic au dificultăți în identificarea mirosului iar întreruperea alcoolului a permis îmbunătățirea funcției olfactive [26].

Afectarea mirosului indusă de expunerea la toxice Se estimează că expunerile la chimicele toxice reprezintă 1-5% din totalul tulburărilor olfactive. Atât neuronii olfactivi, cât și mugurii gustativi sunt în contact direct cu agenții de mediu cauzali, iar locațiile lor anatomice relativ neprotejate sunt susceptibile de leziuni provocate de toxicitatea acută și cronică din cauza expunerii la aceștia.

Peste 100 de substanțe au fost implicate în disfuncția olfactivă, acestea incluzând amoniacul, praful de lemn, cromurile și amestecurile de solvenți de hidrocarburi [27-29].

Afectarea mirosului indusă de expunerea la toxice sau pierderea gustului pot reprezenta un diagnostic simplu dacă este asociat cu un istoric de hiposmie sau hipogeuzie cu debut imediat după o expunere directă la toxice. În schimb, expunerile cronice sunt de obicei mai dificil de diagnosticat. Expunerile chimice repetate pot provoca deteriorarea treptată a sistemului olfactiv în decurs de câteva luni sau chiar ani [30].

Anosmia congenitală Anosmia congenitală este o afecțiune rară, descoperită de la naștere, dar, mai ales, în timpul copilăriei. Poate fi izolată (anosmie congenitală fără alte manifestări asociate) sau poate fi identificată în cadrul unui sindrom endocrinologic, precum sindroamele Kallman și Klinefelter [31]. Conform literaturii de specialitate, anosmia congenitală este întâlnită mai frecvent izolată decât în cadrul unui sin-

14

drom endocrinologic. În ceea ce privește moștenirea genetică, cele mai multe cazuri de anosmie raportate, au avut transmitere prin model autozomal dominant, deși, în unele cazuri, a fost identificată o transmitere X-linkată [32, 33].

anosmii postvirale dar în ultimii ani ni s-au adresat și pacienți cu context profesional (toxice inhalatorii) și anosmii congenitale.

Evaluarea și diagnosticul tulburărilor de miros În mod obisnuit, evaluarea pacienților cu tulburări olfactive constă în: anamneză riguroasă, consult ORL complet, investigații paraclinice (examen endoscopic nazal, recoltare secreție nazală pentru examen bacteriologic și fungic, investigații imagistice - examen CT sau RMN cranio-facial). La acestea se adaugă testele psihofizice (olfactometrie dinamică cu n-Butanol, test Snap and Sniff) și potențialele evocate electrice olfactive ale bulbului olfactiv ca metodă obiectivă [33, 34, 35].

Evaluarea olfacției - olfactometrie și potențiale evocate olfactive

Evaluare RMN - absența congenitală a bulbului olfactiv

Investigații imagistice Deși în literatura de specialitate sunt subliniate utilitatea și importanța investigațiilor imagistice (computer tomograf cerebral și sinusuri, dar mai ales RMN cerebral cu identificarea și măsurarea bulbului olfactiv), conform experienței noastre, mare parte din pacienți nu sunt investigați imagistic. Principalul motiv este cel financiar, deoarece examinările imagistice au costuri ridicate pe care cei mai mulți dintre pacienți nu și le permit, și pe care asigurările medicale nu le decontează [33, 34, 35].

Clinica ORL a Spitalului Clinic „Sfânta Maria” din București a beneficiat de primul centru din România pentru evaluarea funcției olfactive prin metode subiective (olfactometrie dinamică ce utilizează n-Butanol, Snap and Sniff Test) și obiective (potențiale evocate electrice olfactive) deschis în 2016. Experiența evaluării olfactive a crescut de la an la an mai ales în contextul sensibilizării pacienților de tulburările olfactive din pandemia Covid 19. Sunt săptămânal evaluați pacienți cu tulburări olfactive secundare infecțiilor și inflamațiilor rinosinuzale dar și cu anosmii posttraumatice în context medicolegal. Un grup important de pacienți sunt cei care acuză

Tratamentul tulburărilor funcției olfactive Tratamentul tulburărilor olfactive este individualizat în funcție de cauză.

Evaluarea clinică și paraclinică sunt esențiale în stabilirea unei conduite terapeutice corecte.

Principalele direcții terapeutice sunt reprezentate de [34, 35]: • Antrenament olfactiv - stimularea olfactivă cu esență de trandafiri, eucalipt, lămâie și cuișoare, pe o perioadă de minim 3 luni.

• Tratament medicamentos conform etiologiei: antibiotic, antiinflamator steroidian/nesteroidian, antiviral etc.

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

• Tratament chirurgical al cauzei (rinosinuzite, tumori etc.).

• Tratamente adjuvante: tratament oncologic etc.

• Suport psihologic pentru creșterea calității vieții pacienților la care tratamentele disponibile au eșuat sau la cei cu afectare congenitală [2].

Bibliografie: 1. Hummel, Thomas, and Steven Nordin. „Olfactory disorders and their consequences for quality of life.” Acta oto-laryngologica 125.2 (2005): 116-121.

2. Croy I, Olgun S, Mueller L, et al. Peripheral adaptive filtering in human olfaction?

Three studies on prevalence and effects of olfactory training in specific anosmia in more than 1600 participants. Cortex.

2015;73:180-187.

3.

Blau JN, Solomon F. Smell and other sensory disturbances in migraine. J Neurol.1985;232(5):275-276.

4. Hillert, Lena, et al. Odor processing in multiple chemical sensitivity. Human brain mapping, 2007, 28.3: 172-182.

5. Rombaux, P., et al. Post-infectious olfactory loss: a cohort study and update. In: Front. Hum. Neurosci. Conference Abstract: Summer School on Human Olfaction. doi: 10.3389/conf. neuro. 2009.

6. Doty RL, McKeown DA, Lee WW, Shaman P. A Study of the Test-retest Reliability of Ten Olfactory Tests. Chem Senses.

2005;20(6):645-656.

7. Alobid I, Benitez P, Cardelus S, et al.

Oral plus nasal corticosteroids improve smell, nasal congestion, and inflammation in sino-nasal polyposis. Laryngoscope. 2014;124(1):50-56. doi:10.1002/ lary.24330.

8.

Chronic sinusitis and anosmia: pathologic changes in the olfactory mucosa. Kern RC Laryngoscope. 2000 Jul; 110(7):1071-7.

9.

Welge‐Luessen, Antje. Psychophysical effects of nasal and oral inflammation.

Annals of the New York Academy of Sciences, 2009, 1170.1: 585-589.

10. Schiffman, Susan S. Taste and smell losses in normal aging and disease. Jama, 1997, 278.16: 1357-1362.

11. Schubert, Carla R., et al. Olfactory impairment in adults: the Beaver Dam experience. Annals of the New York Academy of Sciences, 2009, 1170: 531.

12. Alt, Jeremiah A., et al. „Predictors of olfactory dysfunction in rhinosinusi-

16

tis using the brief smell identification test.” The Laryngoscope 124.7 (2014): E259-E266.

13. Vandenhender-Szymanski, C., et al. „Olfactory cleft opacity and CT score are predictive factors of smell recovery after surgery in nasal polyposis.” Rhinology 53.1 (2015): 29-34.

14. Rombaux, Philippe, et al. „Olfactory bulb volume in patients with sinonasal disease.” American journal of rhinology 22.6 (2008): 598-601.

15. Litvack, Jamie R., et al. „Predictors of olfactory dysfunction in patients with chronic rhinosinusitis.” The Laryngoscope 118.12 (2008): 2225-2230.

16. Rombaux, P., Huart, C., Deggouj, N., Duprez, T., & Hummel, T. (2012). Prognostic value of olfactory bulb volume measurement for recovery in postinfectious and posttraumatic olfactory loss.

Otolaryngology--Head and Neck Surgery, 147(6), 1136-1141.

17. Li Y.C., Bai W.Z., Hashikawa T. The neuroinvasive potential of SARS-CoV2 may be at least partially responsible for the respiratory failure of COVID-19 patients. J. Med. Virol. 2020;2:0–2.

18. Netland J., Meyerholz D.K., Moore S., Cassell M., Perlman S. Severe acute respiratory syndrome coronavirus infection causes neuronal death in the absence of encephalitis in mice transgenic for human ACE2. J. Virol.

2008;82(15):7264–7275.

19. 12. Dubé M., Le Coupanec A., Wong A.H.M., Rini J.M., Desforges M., Talbot P.J. Axonal transport enables neuron-to-neuron propagation of human coronavirus OC43. J. Virol. 2018;92(17).

20. American Academy of Otolaryngology - Head and Neck Surgery. AAO-HNS: anosmia, hyposmia, and dysgeusia symptoms of coronavirus disease.

AAO-HNS. Available at https://www. entnet.org/content/coronavirus-disease-2019-resources . 2020 Mar 23; Accessed: March 23, 2020.

21. Kaye R, Chang CWD, Kazahaya K, Brereton J, Denneny JC III. COVID-19 Anosmia Reporting Tool: Initial Findings.

22. Nordin, Steven, and Annika Brämerson. „Complaints of olfactory disorders: epidemiology, assessment and clinical implications.” Current opinion in allergy and clinical immunology 8.1 (2008): 10-15.

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

23. Reden, J., et al. „A study on the prognostic significance of qualitative olfactory dysfunction.” European archives of oto-rhino-laryngology 264.2 (2007): 139.

24. Lee, Sang-Youp; KIM, Jeong-Whun. A Case of Phantosmia Occurred by Glioblastoma. Journal of Rhinology, 2018, 25.1: 47-50.

25. Doty RL, Phillips R. et al. Influences of Antihypertensive and Antihyperlipidemic Drugs on the Senses of Taste and Smell. J. Hypertension, 2003.

26. Impairments in Odor Judgment. Journal of Alcohol and Alcoholism. 2004, Vol. 39: pgs. 514-519.

27. Wood dust and nasal diseases: exposure to chestnut wood dust and loss of smell (pilot study).Innocenti A, Valiani M, Vessio G, Tassini M, Giannelli M, Fusi SMed Lav. 1985 Jul-Aug; 76(4):317-20.).

28. Increase of olfactory threshold in plating factory workers exposed to chromium in Korea.Kitamura F, Yokoyama K, Araki S, Nishikitani M, Choi JW, Yum YT, Park HC, Park SH, Sato H Ind Health. 2003 Jul; 41(3):279-85.).

29. Smell or taste disturbances, neurological symptoms, and hydrocarbon exposure.Hotz P, Tschopp A, Söderström D, Holtz J, Boillat MA, Gutzwiller F Int Arch Occup Environ Health. 1992; 63(8):525-30.).

30. Examination of the influence of personal traits and habituation on the reporting of complaints at experimental exposure to ammonia.Ihrig A, Hoffmann J, Triebig G Int Arch Occup Environ Health. 2006 Apr; 79(4):332-8.).

31. „How many people are affected by or at risk for Klinefelter syndrome (KS)?”.

Eunice Kennedy Shriver National Institute of Child Health and Human Development. 2012-11-30. Archived from the original on 17 March 2015. Retrieved 15 March 2015.

32. Glaser O. Hereditary Deficiencies in the Sense of Smell. Science. 1918;48:647–8.

33. Melinte, Violeta, and Codrut Sarafoleanu. „Olfactometric assessment-where do we stand today?.” (2016): 209-216.

34. Tulburările senzitivo-motorii în otorinolaringologie - Editura Academiei Române, 2020, Coordonator – C. Sarafoleanu, 11-41.

35. Melinte Gabriela-Violeta. Teza de doctorat „Evaluarea, stadializarea și tratamentul tulburărilor funcției olfactive”.

www.revistamedicalmarket.ro

UN SCUT ÎMPOTRIVA INFECȚIILOR RESPIRATORII Amestec de lizate bacteriene sub formă de picături, cu administrare sublinguală, destinat prevenirii infecțiilor recurente ale tractului respirator (ITR) superior1,2 Obține și menține o protecție adecvată pe tot parcursul sezonului rece, atât la adulți cât și la copii începând cu vârsta de 3 luni1,2 Activitate imunomodulatoare prin stimularea în salivă a producției de anticorpi IgA împotriva tulpinilor bacteriene specifice și protecția împotriva infecțiilor respiratorii.2-5 Reduce numărul episoadelor recurente ale infecțiilor tractului respirator superior2,3,6 Îmbunătățește evoluția clinică a ITR recurente atât la copii cât și la adulți2,3,6 Reduce necesitatea utilizării tratamentului cu antibiotice2,3,6

Copii între 3 luni-10 ani: o presare de picurător ( 7-8 picături) dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare sau 15 picături în priză unică pe zi; se pot administra sublingual sau la copii mici ori necooperanți în timpul somnului în șanțul gingivo-labial >10 ani, adulți, seniori: 2 presări de picurător (15 picături) administrate sublingual, dimineața înainte de masă și seara înainte de culcare. Picăturile se mențin sublingual câteva minute, pentru un contact mai bun cu mucoasa orală, apoi se înghit.

Util de administrat la pacienții cu adenoidite, faringoamigdalite, rinosinuzite, astm bronșic, BPOC, patologie oncologică, pentru a preveni episoade acute infecțioase respiratorii, care pot genera complicații ale bolii de bază.

Durata tratamentului cu Lantigen B: - la copii între 3 luni-10 ani: pentru un ciclu de tratament, se administrează 1 flacon (aproximatv 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se mai administrează Lantigen B încă o jumătate de flacon (2 săptămâni). >10 ani, adulți, seniori: pentru un ciclu de tratament se administrează 2 flacoane (aproximativ 4 săptămâni), apoi pauză 2-3 săptămâni, după care se continuă administrarea a încă unui flacon (2 săptămâni)

CAMEDRPB 01/02 2024

Un ml picături orale, suspensie opalescentă, conţine extracte antigenice de: Staphylococcus aureus �������������������������������������������������������������� 79,6 unităţii antigenice Streptococcus pyogenes grup A ����������������������������������������������� 126,2 unităţi antigenice Streptococcus pneumonia tip 3 ������������������������������������������������������� 63,2 unităţi antigen Haemophylus influenzae tip b ����������������������������������������������������� 50,2 unităţi antigenice Branhamella catarrhalis ������������������������������������������������������������� 39,9 unităţi antigenice Klebsiella pneumoniae ��������������������������������������������������������������� 39,8 unităţi antigenice Fiecare mililitru picături orale suspensie conţine 23 de picături.

Administrare facilă

- În ultimele cercetări, Pizzimenti &colab, 7*, demonstrează că Lantigen B, administrat la doze terapeutice, scade nivelul ECA 2* din mucoasa orofaringiană, având un rol activ și sinergic cu vaccinurile și terapiile specifice în reducerea numărului de celule potențial infectate cu SARS-CoV-2 de la acel nivel și prin urmare o reducere a efectelor infecției SARS-CoV-2 în organism.

Referințe: ITR =infecții de tract respirator 1. Rezumatul Caracteristicilor Produsului Lantigen B – Februarie 2021; 2. О.Г. Шадрін, Проблема зростаючих контактів та рекурентні респіраторні захворювання у дітей: шляхи вирішення, ПЕДІАТРІЯ Тематичний номер «Педіатрія» № 1 (57) 2021 р. 21. [O.G. Shadrin: Solutii in problematica cresterii contactelor si afectiunilor respiratorii recurente la copii: Numarul tematic Pediatrie, Nr.1 (57) 2021 p.21] 3. A. Chen et al. Efficacy of sublingual polyvalent bacterial vaccine (Lantigen B) in children with recurrent respiratory infection: a randomized double-blind controlled clinical trial. Zhonghua Er Ke ZaZhi.2004 Jun;42(6):463-4 4. Gilberto Rinaldi, Monografie Lantigen B, 2007 5. Cimadamore N, Agriesti G, Testa A et al. Valutazione del titolo delle IgA salivari in bambini affetti da infezioni respiratory ricorrenti trattati con vaccino orale polivalente Minerva Pediatrica 1988;40,6:355- 360.

6. Braido F, Melioli G, Candoli P, et al. The bacterial lysate Lantigen B reduces the number of acute episodes in patients with recurrent infections of the respiratory tract: the results of a double blind, placebo controlled, multicenter clinical trial. Immunol Lett. 2014;162:185–193 7. Pizzimenti et al. (2023). The SARS-CoV-2 Cellular Receptor ACE2 is expressed in Oropharyngeal Cells and is modulated in vitro by the Bacterial Lysate Lantigen B; Arch Clin Biomed Res; Vol 7:1. * ECA-2: enzima de conversie a angiotensinei 2

Producător și deținător al APP: Bruschettini S.R.L., Isonzo nr.6, 16147 - Genova, Italia Reprezentant în România: MED RPB Consultanta&Management SRL, Str. Matei Voievod, nr.29, Birou E 3.14, sect.2, București,021545, tel/fax: +40217945183, email: office@medrpb.ro

Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății. Lantigen B se eliberează pe baza de prescripție medicală. Orice reacții adverse sau situații particulare apărute la folosirea Lantigen B se pot raporta la reprezentantul din România al producătorului sau direct la Agentia Naționala a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, e-mail: adr@anm.ro, tel: +40757117259, fax:+40217945183.

Articole de specialitate

Etiologii emergente și reemergente ale faringitelor acute - în ce direcții terapeutice ne orientează?

Faringitele acute, reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni respiratorii prezente atât în patologia pediatrică, cât și în cea a adultului. Cele mai frecvente etiologii sunt cele bacteriene dar și cele virale (mai ales la sugar și copilul mic), mult mai rar fiind prezente etiologia fungică și cea parazitară.

Prof. Univ.

Dr. Victoria Bîrluțiu

Tabel 1- scor McIsaac

Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Facultatea de Medicină

S

treptococul beta-hemolitic de grup A (GAS), este cel mai frecvent responsabil de faringitele de la vârsta preșcolară și școlară - determină 20-30% din cazuri (1)-, însă postpandemic asistăm la creșterea cazurilor și la adult, cu virulență și risc de invazivitate modificate. Sunt posibile complicații imediate, supurative, flegmoane periamigdaliene, infecții tegumentare și de părți moi cervicale, otite medii, sinuzite dar și meningite sau sepsis. Pentru copii, riscul complicațiilor la distanță, prin mecanism imun, necesită supravegherea în convalescență. Sunt semnale internaționale de creștere a rezistenței la macrolide și nu numai, fiind sugerat laboratoarelor să introducă curent antibiograma pentru GAS. Și alte tipuri de streptococi beta-hemolitici, de grup C sau G sunt implicați în faringitele acute. Alte etiologii bacteriene pe care trebuie să le luăm în vedere sunt Moraxella catharalis, Haemophilus influenzae, Arcanobacterium haemolyticu, Fusobacterium necrophorum (2), Chlamydia spp, Corynebacterium ulcerans, Francisella tularensis, Legionella pneumophila, Neisseria spp, Rothia denticariosa, Streptobacillus moniliformis, Streptococcus agalactiae, Yerinia spp (3).

Scorul McIsaac, poate ajuta în diferențierea faringitelor bacteriene de cele virale (vezi tabel 1).

Un scor 0-1, nu recomandă utilizarea de antibiotice, pentru un scor 2-3 se recomandă testare antigen streptococic sau cultura, în timp ce scorul peste 4 puncte sugerează și inițierea unui tratament antibiotic empiric.

20

Vârsta pacientului

3-14 ani 15-44 ani ≥ 45 ani

1 pct 0 pct -1 pct

Hipertrofie amigdaliană

Exudat prezent Exudat absent

1 pct 0 pct

Adenopatii latero-cervicale

Prezente Absente

1 pct 0 pct

Febra

≥ 38 0C < 38 0C

1 pct 0 pct

Tuse

Absentă Prezentă

1 pct 0 pct

Dintre infecțiile emergente, menționez mpox, care în cursul epidemiei din 2022, a prezentat manifestări faringiene în 23-32% din cazuri (4,5).

Faringitele virale, sunt produse cel mai frecvent, într-un context respirator mult mai complex, cu prezența de cefalee, rinoree/coriză, conjunctivită, tuse, în unele cazuri cu manifestări digestive predominant - dureri abdominale, greață, tulburări de tranzit. Dintre aceste etiologii amintim adenovirusuri, enterovirusuri, virusurile gripale și paragripale, virusul sincițial respirator, HIV, Epstein Barr, citomegalovirus, dar și virusurile rubeolic, rujeolic și rotavirus.

Pentru pacienții imunodeprimați, corticodependenți, etiologia fungică este mult mai frecvent diagnosticată. Dintre parazitoze, toxoplasmoza poate fi asociată faringitei.

Concluzie Faringitele sunt manifestări ale unei palete largi de agenți etiologici, care nu necesită un tratament antibiotic de primă intenție general ci numai asociat anumitor tablouri clinice sugestive pentru etiologia bacteriană. Prin acest mesaj îmi exprim speranța unei evaluări personalizate

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

a pacienților și o decizie judicioasă de limitare a consumului inutil de antibiotice.

Bibliografie: • Shulman ST, Bisno AL, Clegg HW, et al. Clinical practice guideline for the diagnosis and management of group A streptococcal pharyngitis: 2012 update by the Infectious Disease Society of America. Clin Infect Dis 2012; 55:1279–82 • Agerhäll M, Henrikson M, Johansson Söderberg J, et al. High prevalence of pharyngeal bacterial pathogens among healthy adolescents and young adults.

APMIS 2021; 129:711–6 • Caldwell JM, Ledeboer NA, Boyanton BL Jr. Review: Known, Emerging, and Remerging Pharyngitis Pathogens. J Infect Dis. 2024 Oct 23;230 • Wang RC, Gottlieb M, Montoy JCC, et al. Association between SARS-CoV-2 variants and frequency of acute symptoms: analysis of a multi-institutional prospective cohort study-December 20, 2020-June 20, 2022. Open Forum Infect Dis 2023; 10:ofad275 • Yon H, Shin H, Shin JI, et al. Clinical manifestations of human mpox infection: a systematic review and meta-analysis. Rev Med Virol 2023; 33:e2446

www.revistamedicalmarket.ro

Vea ORIS Spray oral indispensabil pe bază de Vitamina E cu acțiune antioxidantă Protejează și menține mucoasa bucală în stare bună Indicații: - pentru igiena și sănătatea cavității bucale, în special în timpul sarcinii - în caz de reacții alergice sau hiperactivitate a mucoasei, idiosincrazie Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale Testat pentru Nichel și Gluten Compoziție: Caprylic/Capric Trigliceride,Tocopheryl acetate Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi

Filme OTO Spray auricular pe bază de Vitamina E Ulei de curățare și igienă pentru canalul auditiv extern Indicații: - Eczema cronică a meatului acustic - Previne formarea dopului de ceară - Dizolvă dopul de ceară și facilitează eliminarea lui - Disconfort cauzat de dispozitivele auditive Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale Testat pentru Nichel și Gluten Compoziție: Tocopheryl acetate, Hydrogenated Polydecene Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi

Filme NASALE Irigator nazal pe bază de Vitamina E Ulei hidratant, protector și reparator pentru cavitatea nazală Indicații: - rinită alergică - cruste nazale / uscăciune nazală - Epistaxis Fără arome, coloranți, conservanți, uleiuri esențiale Testat pentru Nichel și Gluten Compoziție: Tocopheryl acetate, Caprylic/Capric Trigliceride Flacon 20 ml, Fără gaz, aprox. 280 de jeturi

Vea OLIO ULEI DE BAZĂ - 100% VITAMINA E film lipidic protector unic, un singur ingredient fără excipienți acțiune protectoare, reparatoare și antioxidantă, reduce biofilmul cutanat Adjuvant cosmetic pentru: Buze și zona periorală: - roșeață, iritație și fisuri din cauza agenților externi Cavitatea bucală (comestibil): - iritație și roșeață a gingiilor și mucoaselor - iritație de la dentiție - uscăciunea cavității bucale Față, corp și membre: - fisuri ale mameloanelor în timpul alăptării (ragade) - fisuri și ragade localizate - înțepături de insecte: calmează mâncărimea și roșeața Zona genitală și anală: - iritație balano-vulvo-anală sau ragade din cauza agenţilor externi - sinechie vulvară, aderențe balanoprepuțiale

Distribuitor: Iulius Pharma SRL - Tel: 0748.017.017 - www.vealine.eu

Articole de specialitate

Sindromul empty nose - cum îl evităm?

Sindromul de empty nose este o condiție postoperatorie asociată în principal cu intervențiile chirurgicale excesive asupra cornetelor nazale, care afectează funcțiile fiziologice esențiale ale nasului. Această afecțiune se manifestă prin senzații paradoxale de nas „gol”, uscăciune, iritații, dificultăți respiratorii și disconfort psihologic, afectând semnificativ calitatea vieții pacientului. Cauzele principale includ intervenții chirurgicale inadecvate, indicații greșite și variabilitatea anatomiei individuale, ceea ce subliniază importanța unei evaluări preoperatorii riguroase și a planificării personalizate a tratamentului. Pentru prevenție, se recomandă tehnici chirurgicale conservative, monitorizarea postoperatorie și educația pacientului, precum și abordări non-invazive precum terapia medicamentoasă și tehnici de reabilitare nazală. În plus, sprijinul psihologic joacă un rol crucial în gestionarea impactului emoțional asociat. Prin aplicarea acestor măsuri, riscul de dezvoltare a sindromului de empty nose poate fi redus semnificativ, asigurând astfel menținerea sănătății nazale și a calității vieții pacientului. În concluzie, prevenția și tratamentul personalizat, susținute de tehnologie modernă și comunicare eficientă între medic și pacient, sunt esențiale pentru evitarea complicațiilor pe termen lung.

22

Dr. Ionuț Cristian Costin

Dr. Rareș Cristian Oancă

Medic rezident anul I, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Medic rezident anul II, Doctorand anul I, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Dr. Lorena Adriana Păun

Dr. Miruna Bratiloveanu

Medic rezident anul II, Doctorand anul I, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Medic rezident anul III, Doctorand anul II, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Dr. Simona Elena Georgescu

Dr. Emanuela Caroi

Medic rezident anul I, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Medic rezident anul V, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Șef de lucrări Dr. Mihai Dumitru

Conf. Univ.

Dr. Daniela Vrînceanu

Medic primar ORL, Clinica ORL, Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

Medic primar ORL, Șef Comp.

Clinic ORL din Spitalul Universitar de Urgență București, UMF „Carol Davila” din București

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

S

indromul de empty nose reprezintă o condiție postoperatorie, în principal asociată cu intervențiile chirurgicale care vizează reducerea cornetelor nazale.

Aceste structuri, pe lângă rolul lor mecanic de filtrare și încălzire a aerului inhalat, contribuie esențial la umidificarea și echilibrul presiunii în cavitatea nazală.

Intervențiile excesive sau neadecvate pot duce la o scădere a numărului de receptori senzoriali și la o modificare a fluxului de aer, generând senzația de nas înfundat sau, paradoxal, de nas prea liber [1];[2].

Aspecte fiziologice: • Filtrarea și umidificarea aerului: Corpurile nazale ajută la păstrarea unui mediu optim în cavitatea nazală, asigurând că aerul inhalat este curat, cald și umed [3].

• Percepția senzorială: Receptorii din mucoasa nazală contribuie la detectarea fluxurilor de aer. Îndepărtarea unei părți mari din aceste structuri poate duce la o percepție anormală, în care pacientul simte o insuficiență de stimulare, indiferent de volumul de aer inspirat [4].

Cauze și factori de risc: - Intervenții chirurgicale inadecvate: Procedurile de reducere a cornetelor nazale sunt esențiale pentru pacienții care suferă de simptome severe de rinită cronică sau alergii, dar o intervenție prea agresivă poate destabiliza funcția nazală [5].

Chirurgia, atunci când nu este bine echilibrată, poate elimina țesutul responsabil de reglarea fluxului de aer.

- Indicații greșite pentru operație: O problemă majoră este atunci când intervenția chirurgicală este indicată fără a avea un diagnostic complet sau fără explorarea opțiunilor de tratament conservator [6]. Evaluarea riguroasă a simptomelor, precum și utilizarea tehnicilor imagistice moderne pot preveni operarea unor pacienți care ar putea beneficia de alte tipuri de tratament.

- Factori anatomici și fiziologici individuali: Fiecare pacient are o anatomie unică, iar variațiile în structura și funcția mu-

www.revistamedicalmarket.ro

HEADLIGHTS POWERED LOUPE

Our premium PRO model supports the full line of

Our entry-level NEO model is available in a single

Orascoptic telescopes and is loaded with bonus features including extra batteries, multiple light intensity settings, and extremely durable ceramic paint finish.

color and with 3 different levels of magnification.

This is the preferred loupe for medical residents and dental students.

MAGNIFICATION Traditional: 2.5x, 3.0x, 3.5x Ergo: 3.5x

MAGNIFICATION Traditional: 2.5x, 3.0x, 3.5x, 4.5x, 5.5x Ergo: 3.5x, 5.0x Variable: 2.5x-3.5x, 3x-4x-5x, 3.5x-6.5x

LIGHT INTENSITY

LIGHT INTENSITY High: 98 Lumens; Low: 66 Lumens

98 Lumens

BATTERY RUN-TIME High: ~3 hrs. 45 min.; Low: 5 hrs. 40 min.

BATTERY RUN TIME

BATTERIES INCLUDED: 6

BATTERIES INCLUDED: 4

AMETHYST

CHARCOAL

NEPTUNE

~3 hrs. 45 min.

MIDNIGHT

OLIVE

VARIABLE MAGNIFICATION LOUPES

MINI

EYEZOOM MAX

EYEZOOM

EYEZOOM MINI

Field Width

Field Depth

Power

3.0x

3.7" (9.5 cm)

4.7" (11.9 cm)

4.0x

2.9" (7.4 cm)

3.8" (9.7 cm)

2.4" (6.1 cm)

3.0" (7.6 cm)

Power

Field Width

Field Depth

2.5x

4.0" (10.1 cm)

4.8" (12.1 cm)

3.5x

3.2" (8.1 cm)

3.8" (9.6 cm)

5.0x

Working Distance customized to each user.

Orascoptic 6650, Ronald Reagan Ave, Madison, WI 53704, www.orascoptic.com

Power

Working Distance customized to each user.

Field Width

Field Depth

3.5x

3.5" (8.8 cm)

3.5" (8.8 cm)

6.5x

2.2" (5.6 cm)

2.0" (5.0 cm)

Working Distance customized to each user.

MAC’s MEDICAL SURGICAL S.R.L., Bulevardul Eroilor de la Tisa, nr. 45, Timişoara, ROMÂNIA, Tel. +40 356 464 136, +40 727 399 598, Fax. +40 356 176 346, www.macsmedical.eu

Articole de specialitate

coasei pot influența atât riscul de complicații cât și răspunsul la intervenția chirurgicală [7]. O abordare personalizată a intervențiilor chirurgicale este esențială pentru reducerea riscului de sindrom de empty nose.

Simptomele sindromului de empty nose Pacienții care dezvoltă sindromul de empty nose pot experimenta o serie de simptome deranjante, care includ: • Disconfort nazal prin senzația de nas „gol”, unde fluxul de aer nu mai este perceput în mod normal, ceea ce poate crea o senzație de congestie paradoxală, chiar dacă, cavitatea nazală pare liberă. Analiza fluidodinamică computațională a arătat că, în mod paradoxal pentru toți pacienții cu ENS, reducerea CNI nu a atras mai mult flux de aer către căile respiratorii din jurul CNI, ci mai degrabă a dus la formarea fluxului de aer nazal într-un jet îngust către regiunea meatului mijlociu, lăsând căile respiratorii din jurul CNI cu intensitate semnificativ redusă a fluxului de aer și interacțiuni aer-mucoase [12].

• Uscăciune și iritați prin lipsa umidificării corespunzătoare a aerului inhalat poate conduce la uscăciunea mucoasei nazale, crăparea și sângerări minore.

Evaluarea bolilor sistemice subiacente, cum ar fi lepra, sarcoidoza, granulomatoza cu poliangeita (GPA) (boala Wegener), GPA sau sifilisul, ar trebui luată în considerare dacă sunt prezente simptome sistemice, cum ar fi pierderea în greutate, dificultăți de respirație sau epistaxis cronic. În acest caz, dovezile de laborator ale unei tulburări sistemice, cum ar fi anomalii hematologice și renale sau o constatare anormală pe radiografia toracică pot sugera, de asemenea, un proces inflamator subiacent [13].

• Disfuncția de valvă nazală deși nasul poate părea deschis, pacientul poate avea senzația că nu trage suficient aer, ceea ce poate duce la dificultăți respiratorii la efort sau chiar în repaus. Dinamica fluidelor computaționale (CFD) este metoda dominantă pentru simularea și studierea fluxului de aer. Modelul tridimensional al cavității nazale

24

s-a bazat pe tomografie computerizată a cavității nazale a unui pacient adult fără probleme de respirație nazală. Modelul a arătat căile principale ale fluxului de aer în meatul inferior și partea inferioară a meatului comun, dar și în mod surprinzător în meatul mijlociu.

Planificarea chirurgicală CFD ar putea permite tratamentul chirurgical individualizat precis al tulburărilor nazale [14].

• Disconfort psihologic: Simptomele asociate, cum ar fi senzația constantă de disconfort și dificultatea de a respira în mod normal, pot genera anxietate și stres, afectând negativ starea psihică a pacientului [2];[8].

Pentru a preveni apariția sindromului de empty nose, este necesară o abordare complexă, care să cuprindă atât evaluarea preoperatorie riguroasă, cât și o gestionare postoperatorie atentă: 1. Evaluarea preoperatorie și selecția atentă a pacienților [1] • Analiză completă imagistică: Înainte de orice intervenție chirurgicală asupra nasului, este esențială o evaluare detaliată a anatomiei nazale prin imagistică modernă (CT, RMN) și endoscopie nazală. Aceasta ajută la identificarea zonelor care necesită intervenție și la planificarea unei proceduri precise [15].

• Evaluarea funcțională prin testele de flux nazal (rinomanometrie) și evaluările privind funcția mucoasei pot ajuta medicul să decidă dacă pacienții ar beneficia cu adevărat de o intervenție chirurgicală sau dacă ar trebui încercate metode conservative (de exemplu, terapia medicamentoasă sau proceduri minim invazive) [16].

2. Tehnici chirurgicale conservative și personalizate • Reducerea chirurgicală minim invazivă: În locul operațiilor radicale, se recomandă tehnici care reduc dimensiunea cornetelor nazale fără a elimina complet funcția acestora. Aceste tehnici păstrează cantitatea suficientă de țesut pentru a menține o irigație și o umidificare adecvate [7].

• Planificarea chirurgicală personalizată este un nou trend general în medicină.

Fiecare pacient trebuie tratat individual, având în vedere particularitățile anatomice și riscul personal de complicații. Simulările CFD nu au prezis nicio

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

diferență semnificativă în scăderea rezistenței nazale între reducerile virtuale ale cornetelor inferioare efectuate prin rezecția inferior vs. medială a cornetului. Cu toate acestea, rezecțiile de fund au păstrat mai bine eficiența de umidificare calculată. Simulările au prezis că cea mai mare reducere a rezistenței nazale are loc la pacienții cu cea mai mare rezistență pre-chirurgicală în regiunea cornetelor [17].

• Utilizarea tehnologiei moderne endoscopice poate crește precizia intervenției, reducând riscul de a afecta negativ structurile responsabile de reglarea fluxului de aer. Rezecțiile endoscopice cranio-faciale (CFR) sunt efectuate pentru leziuni extinse ale bazei craniului anterioare. Această intervenție chirurgicală implică îndepărtarea mai multor structuri intranazale, ceea ce poate duce la sindromul nasului gol (ENS). Cu toate acestea, mulți pacienți rămân asimptomatici postoperator [19].

3. Managementul postoperator și monitorizare pe termen lung • Follow-up regulat: După o intervenție chirurgicală, este important ca pacienții să fie monitorizați în mod regulat pentru a identifica la timp eventualele semne de sindrom de empty nose. Evaluările clinice periodice și investigațiile imagistice pot ajuta la detectarea timpurie a complicațiilor [20].

• Terapie de reabilitare nazală: În unele cazuri, se poate recomanda terapia fizică sau alte tehnici de reabilitare pentru a ajuta la restabilirea funcției senzoriale a mucoasei nazale. Aceasta poate include stimularea locală a receptorilor nazali pentru a îmbunătăți percepția fluxului de aer [2].

• Educația pacientului: Un rol esențial în prevenirea sindromului de empty nose este educarea pacienților cu privire la semnele de avertizare și importanța de a respecta indicațiile postoperatorii [8].

4. Tratamentul conservator : • Terapia medicamentoasă: Pentru pacienții care prezintă simptome moderate, tratamentele medicamentoase (cum ar fi spray-urile nazale cu corticosteroizi sau soluțiile saline) pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei fără a recurge la chirurgie. Spălările și iriga-

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

țiile cu acid hialuronic au fost din ce în ce mai utilizate în terapia medicală a sinuzitei cronice și postoperator, cu rezultate mixte. De asemenea, s-a demonstrat că joacă un rol în tratamentul polipozei nazale, al rinitei alergice, al rinosinuzitei acute și al sindromului de nas gol. De asemenea, a fost studiat efectul său asupra biofilmului în multe entități boli. HA este utilizat recent ca tratament auxiliar pentru mai multe afecțiuni rinologice, cum ar fi îngrijirea postoperatorie endoscopică și infecțiile cronice sinonazale. Proprietățile HA i-au intrigat pe cercetători în ultimii ani, în special în gestionarea biofilmului, vindecare și inflamație [18].

• Intervenții non-invazive: Utilizarea dispozitivelor de umidificare a aerului, modificări ale mediului și tehnici de respirație pot reduce disconfortul și pot contribui la menținerea unei umidități optime în cavitatea nazală.

Managementul este problematic, implementând întreaga gamă de tehnici simple de igienă și umidificare a cavității nazale, intervenția chirurgicală fiind rezervată celor mai severe cazuri; indiferent de tehnică, intervenția chirurgicală vizează umplerea parțială a căilor aeriene nazale [21].

Noi tehnici de tratament a sindromului empty nose: 1. P rocedura de augmentare a meatusului inferior (IMAP) cu implanturi de cartilaj costal. Într-un studiu, cinci pacienți cu ENS au fost tratați cu implanturi din cartilaj costal, iar schimbările în fluxul de aer nazal au fost analizate înainte și după intervenție folosind modelarea CFD. Rezultatele indică faptul că ameliorarea simptomelor este asociată cu o schimbare a direcției fluxului de aer, care deviază de la meatul mijlociu spre meatul inferior, fără a influența rezistența nazală. Aceasta sprijină ipoteza că disfuncțiile în vectorii fluxului de aer, în special concentrarea lor în meatul mijlociu, joacă un rol major în simptomele ENS. În plus, redistribuirea fluxului de aer către meatul inferior poate fi explicată prin efectul Coandă, sugerând

28

un mecanism paradoxal, dar consistent, de restaurare a fluxului de aer normal după implantul de țesut [10].

2. P rocedura de augmentare cu implanturi de derm acelular. Într-un studiu cu 8 pacienți, s-a demonstrat că această intervenție duce la o îmbunătățire semnificativă a simptomelor, confirmată prin scorurile obținute la testul Sino-Nasal Outcome. Rezultatele sugerează că, printr-o evaluare riguroasă și o intervenție chirurgicală adecvată, simptomele pacienților cu ENS pot fi ameliorate [11].

3. PRP Plasma bogată în trombocite (PRP) a apărut ca o terapie regenerativă mai puțin invazivă și rentabilă în diferite domenii medicale. PRP este preparat din plasmă autologă centrifugă care este abundentă în trombocite. Trombocitele extrase conțin suficienți factori de creștere și citokine legate de regenerarea creșterilor, care sunt utilizate pe scară largă pentru regenerarea tisulară [22].

4. A specte psihologice și sprijin emoțional.

Pe lângă aspectele medicale directe, este important să nu se neglijeze impactul

Concluzii Sindromul de empty nose este o complicație potențial gravă a intervențiilor chirurgicale nazale, dar care, prin aplicarea unor măsuri corecte de prevenție, poate fi evitată în mare măsură. Evaluarea atentă a pacienților, utilizarea tehnicilor chirurgicale conservatoare, monitorizarea postoperatorie și tratamentele complementare sunt pilonii principali în reducerea riscului. Educația pacientului, însoțită de o abordare personalizată și de sprijin psihologic, asigură nu doar succesul tratamentului, dar și menținerea calității vieții. Este esențial ca pacienții să discute deschis cu medicii lor despre toate opțiunile disponibile și să se asigure că decizia de a interveni chirurgical este bine fundamentată, bazându-se pe o evaluare detaliată și pe experiența unui specialist în ORL. Prevenția sindromului de empty nose stă la intersecția dintre tehnologia modernă, abordarea personalizată și comunicarea eficientă între pacient și medic. Astfel se poate asigura o intervenție chirurgicală reușită și o recuperare completă, minimizând riscul unor complicații pe termen lung. În final, deși sindromul de empty nose poate fi o complicație serioasă, cunoașterea și aplicarea măsurilor preventive corecte îl pot face evitabil. Investiția în evaluarea preoperatorie riguroasă, tehnicile chirurgicale adaptate și monitorizarea postoperatorie reprezintă pași indispensabili pentru a menține sănătatea nazală și calitatea vieții pacienților.

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

psihologic al intervențiilor chirurgicale asupra nasului. Senzația de disconfort cronic poate conduce la anxietate, depresie și scăderea calității vieții. Pentru a preveni astfel de efecte secundare, consilierea psihologică, grupurile de suport și informarea corectă, pot fi măsuri ce se pot adopta pentru minimizarea acestui impact [23].

Bibliografie: 1. Houser, S. M. (2001). Empty nose syndrome associated with middle turbinate resection.

Otolaryngology–Head and Neck Surgery, 124(4), 464–465. https://doi.org/10.1067/ mhn.2001.113729 2. Saafan, M. E. (2011). Empty nose syndrome: The current state of knowledge. European Archives of Oto-Rhino-Laryngology, 268(7), 1077–1084. https://doi.org/10.1007/ s00405-011-1631-6 3. Kuan, E. C., Suh, J. D., & Wang, M. B. (2016).

Empty Nose Syndrome: What Are We Really Talking About? Otolaryngologic Clinics of North America, 49(5), 1211–1221. https://doi.org/10.1016/j.otc.2016.05.013 4. Moore, E. J., Kern, E. B. (2001). Atrophic rhinitis and empty nose syndrome. Otolaryngologic Clinics of North America, 34(3), 547–560. https://doi.org/10.1016/ S0030-6665(05)70338-1 5. Raza, S. N., Thamboo, A., & Nayak, J. V. (2015). Surgical interventions for empty nose syndrome: A systematic review.

Laryngoscope, 125(6), 1420–1424. https:// doi.org/10.1002/lary.25070 6. Andrews, P. J., & Evans, A. S. (2008). Empty nose syndrome: Diagnostic criteria and treatment. The Journal of Laryngology & Otology, 122(7), 648–652. https://doi. org/10.1017/S0022215108001323 7.

Ozdas, T., & Ozdoganoglu, T. (2020).

Prevention of Empty Nose Syndrome: Importance of Conservative Turbinate Surgery. Journal of Craniofacial Surgery, 31(1), e18–e22. https://doi.org/10.1097/ SCS.0000000000005924 8.

American Academy of Otolaryngology–Head and Neck Surgery Foundation.

(2023). Clinical Practice Guidelines and Patient Information. Disponibil la: https:// www.entnet.org

30

9. Nayak, J. V., & Sung, C. K. (2013). Empty nose syndrome: Diagnosis and management. Current Opinion in Otolaryngology & Head and Neck Surgery, 21(3), 267–272. https://doi.org/10.1097/MOO.0b013e328360dba0 10. Malik J, Dholakia S, Spector BM, Yang A, Kim D, Borchard NA, Thamboo A, Zhao K, Nayak JV. Inferior meatus augmentation procedure (IMAP) normalizes nasal airflow patterns in empty nose syndrome patients via computational fluid dynamics (CFD) modeling. Int Forum Allergy Rhinol. 2021 May;11(5):902-909. doi: 10.1002/alr.22720. Epub 2020 Nov 29.

PMID: 33249769; PMCID: PMC8062271.

11. Chang CF. Using platelet-rich fibrin scaffolds with diced cartilage graft in the treatment of empty nose syndrome. Ear Nose Throat J. 2024 Mar;103(3):NP168-NP172. doi: 10.1177/01455613211045567. Epub 2021 Sep 25. PMID: 34569297.

12. Li C, Farag AA, Leach J, Deshpande B, Jacobowitz A, Kim K, Otto BA, Zhao K. Computational fluid dynamics and trigeminal sensory examinations of empty nose syndrome patients. Laryngoscope.

2017 Jun;127(6):E176-E184. doi: 10.1002/ lary.26530. Epub 2017 Mar 9. PMID: 28278356; PMCID: PMC5445013.

13. Sumaily IA, Hakami NA, Almutairi AD, Alsudays AA, Abulqusim EM, Abualgasem MM, Alghulikah AA, Alserhani AA. An Updated Review on Atrophic Rhinitis and Empty Nose Syndrome. Ear Nose Throat J. 2023 Jul 14:1455613231185022. doi: 10.1177/01455613231185022. Epub ahead of print. PMID: 37449389.

14. Plášek M, Masárová M, Bojko M, Komínek P, Matoušek P, Formánek M. Computational Fluid Dynamics Could Enable Individualized Surgical Treatment of Nasal Obstruction (A Preliminary Study). Diagnostics (Basel). 2022 Oct 31;12(11):2642. doi: 10.3390/diagnostics12112642. PMID: 36359486; PMCID: PMC9689633.

15. von Arx T, Lozanoff S, Bornstein MM. Extraoral anatomy in CBCT – a literature review. Part 1: Nasoethmoidal region.

Swiss Dent J. 2019 Oct 14;129(10):804815. doi: 10.61872/sdj-2019-10-01. Epub 2019 Aug 8. PMID: 31392880.

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

16. Kaneda S, Goto F, Okami K, Mitsutani R, Takakura Y. Numerical Simulation of Nasal Resistance Using Three-dimensional Models of the Nasal Cavity and Paranasal Sinus. Tokai J Exp Clin Med. 2023 Jul 20;48(2):56-61. PMID: 37356970.

17. Hariri BM, Rhee JS, Garcia GJ. Identifying patients who may benefit from inferior turbinate reduction using computer simulations. Laryngoscope. 2015 Dec;125(12):2635-41. doi: 10.1002/ lary.25367. Epub 2015 May 11. PMID: 25963247; PMCID: PMC4641847.

18. Abi Zeid Daou C, Korban Z. Hyaluronic Acid in Rhinology: Its Uses, Advantages and Drawbacks-A Review. Indian J Otolaryngol Head Neck Surg. 2023 Apr;75 (Suppl 1):696-704. doi: 10.1007/s12070022-03255-2. Epub 2022 Nov 6. PMID: 37206830; PMCID: PMC10188805.

19. Tracy LF, Basu S, Shah PV, Frank-Ito DO, Das S, Zanation AM, Kimbell JS. Impact of endoscopic craniofacial resection on simulated nasal airflow and heat transport. Int Forum Allergy Rhinol.

2019 Aug;9(8):900-909. doi: 10.1002/ alr.22328. Epub 2019 Mar 12. PMID: 30861326; PMCID: PMC7397810.

20.

Scheithauer MO. Surgery of the turbinates and „empty nose” syndrome.

GMS Curr Top Otorhinolaryngol Head Neck Surg. 2010;9:Doc03. doi: 10.3205/ cto000067. Epub 2011 Apr 27. PMID: 22073107; PMCID: PMC3199827.

21. Coste A, Dessi P, Serrano E. Empty nose syndrome. Eur Ann Otorhinolaryngol Head Neck Dis. 2012 Apr;129(2):93-7. doi: 10.1016/j.anorl.2012.02.001. Epub 2012 Apr 16. PMID: 22513047.

22. Lee DW, Kim JY, Kwon JH. Platelet-rich plasma injection for empty nose syndrome: a case report. Am J Otolaryngol.

2023;44(2): 103750.

23. Huang CC, Wu PW, Lee CC, Chang PH, Huang CC, Lee TJ. Suicidal thoughts in patients with empty nose syndrome.

Laryngoscope Investig Otolaryngol.

2022 Jan 19;7(1):22-28. doi: 10.1002/ lio2.730. PMID: 35155779; PMCID: PMC8823180.

www.revistamedicalmarket.ro

SENZAŢIE DE URECHI ÎNFUNDATE?

SENZAŢIE DE TINITUS/BÂZÂIT?

IRITAŢIE ȘI PRURIT?

AMEŢEALĂ?

Aceste simptome sunt cele mai întâlnite în cazul dopurilor de ceară.

Pentru pacienţii dumneavoastră, Quies recomandă:

Produs pentru îndepărtarea dopurilor de ceară Doculyse ajută la dizolvarea acumulării de cerumen și a blocajului din canalul auditiv extern, datorită ingredientului activ Docusat de sodiu. toleranţă ridicată, testată sub control ORL spray fără propulsor non-gras, nu necesită clătire se recomandă de la vârsta de 6 luni

Produs pentru curăţarea regulată a urechilor Docuspray este o soluţie delicată pe bază de oligoelemente marine naturale pentru curăţarea regulată și sigură a urechilor.

RO-NEO-QIS 279-03/25

poate fi folosit zilnic pentru o curăţare delicată spray fără propulsor se recomandă de la vârsta de 30 luni alternativă la beţișoarele de vată

Instrument pentru curăţarea urechilor soluţie ecologică pentru o curăţare delicată din oţel inoxidabil lavabil și reutilizabil nu comprimă ceara din urechi

Modalităţi noi de a vă menţine urechile sănătoase

instagram

facebook

@quies.ro

Quies România

Urmărește-ne pe social media:

Articole de specialitate

Chirurgia laringiană în regim ambulatoriu („in-office“): injectări, laser, biopsii și dilatări Chirurgia laringiană ambulatorie („in-office“, sub anestezie locală, fără intubație sau internare) a cunoscut o expansiune semnificativă în ultimul deceniu, devenind o opțiune sigură și eficientă pentru multiple patologii vocale, neuromusculare și tumorale. Tehnicile disponibile includ injectările de augmentare de coardă vocală (cu acid hialuronic, hidroxiapatită de calciu, corticoizi, testosteron sau plasmă îmbogățită în trombocite), injectările de toxină botulinică pentru distoniile laringiene (dar nu numai), biopsiile sub ghidaj fibroscopic, tratamentul leziunilor cu laser albastru și dilatarea cu balon a stenozelor cricofaringiene și laringotraheale. Articolul de față sintetizează indicațiile, tehnicile și limitele acestor intervenții, cu accent pe abordările practicate frecvent în cabinetul ORL, cu date din literatura științifică actuală și raportat la experiența practicii personale în ceea ce privește câteva dintre aceste proceduri, în același timp planificând extinderea acestei practici.

Dr. Tudor Ionescu

P

Doctorand UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Medic specialist ORL, Clinica Primed (București), Spitalul Județean de Urgență Slobozia

rocedurile minim invazive efectuate ambulatoriu („in-office”/ „office-based”) în patologia laringiană au devenit o componentă esențială a practicii otorinolaringologice moderne. Posibilitatea efectuării intervențiilor sub anestezie locală, cu pacientul treaz și cooperant, aduce avantaje precum evitarea riscurilor anesteziei generale, recuperare rapidă, costuri reduse și accesibilitate crescută. În special în patologia vocii, abordarea funcțională necesită evaluarea și intervenția într-un cadru fiziologic (fonator), ceea ce transformă regimul in-office în standard de aur pentru anumite indicații precum augmentarea de coardă vocală.

Anestezia locală Pentru procedurile in-office, anestezia locală este esențială pentru confortul și cooperarea pacientului și succesul intervenției.

Tehnici uzuale (adaptate la practica autorului): • Instilație nazală de lidocaină 4% și metazolină; • S pray oral de lidocaină 10%; • Instilație laringiană de lidocaină 4%, fie transoral cu o canulă de instilație sub control fibroscopic (Fig. 1), fie prin ca-

32

nulă endoscopică prin canalul de lucru (în opinia autorului, mai eficientă și mai ușor tolerabilă); • Bloc de nerv laringeu superior (doar pentru pacienții hiperreflexogeni); Important este de avut în vedere doza maximă de lidocaină injectabilă care poate fi administrată pentru a evita efectele cardiotoxice.

Injectările de augmentare/ medializare de coardă vocală Cele mai frecvente materiale de augmentare care pretează injectărilor ambulatorii includ: • Acidul hialuronic (AH): biodegradabil, utilizat pentru augmentări temporare (3–9 luni), ideal în paralizia vocală recent instalată sau testare terapeutică; • Hidroxiapatita de calciu (CaHA): material semipermanent (1–2 ani), indicat în paralizii stabile, presbifonie, atrofie vocală.

Indicații: Paralizie unilaterală de coardă vocală, presbifonie, atrofii și incompetență glotică, testare terapeutică înaintea tiroplastiei.

Se practică sub control fibroscopic și există mai multe variante de abord, fiecare metodă având avantaje și dezavantaje. În viziunea autorului, acestea sunt: • prin canalul de lucru al fibroscopului (Fig. 2). Avantaj: cel mai ușor tolerabil de către pacient; dezavantaje: pretează doar pentru AH, nu și pentru CaHA care este prea vâscos; • transoral (Fig. 3). Avantaje: vizualizare optimă a versantului superior al corzilor vocale; se poate aplica pacienților

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

aflați în tratament anticoagulant oral fără ca aceștia să-l întrerupă; dezavantaje: este cel mai puțin tolerabil; se pierd aproximativ 0,6 ml de substanță în spațiul mort al acului; • percutan tirohioidian, cu ac de 23 G dublu angulat manual. Avantaje: vizualizarea optimă a versanului superior al corzilor vocale; nu se pierde substanță în spațiul mort; dezavantaje: devierea acului la pacienții seniori și/sau cu „gât gros”, ceea ce face ca această metodă să nu fie ideală pentru începători (pătrunderea repetată în lumen va determina o ușoară sângerare ce va împiedica vizualizarea optimă ulterioară a situsului de injectare); • percutan cricotiroidian (Fig. 4), cu ac de 23 G angulat o singură dată manual.

Avantaje: cel mai ușor de pătruns în lumenul respirator; nu se pierde substanță în spațiul mort al acului; Dezavantaj: vizualizarea mai dificilă a versantului inferior al corzilor vocale.

Efecte adverse/complicații ale injectărilor de augmentare: hematom, migrare în țesuturi regiuni anatomice adiacente, granulom, stridor, reacție inflamatorie sau de intoleranță la substanță (1,2).

Injectările de toxină botulinică Toxina botulinică este utilizată pentru tratamentul distoniilor laringiene (adductorie, abductorie), tremorului vocal și a altor patologii hiperkinetice (disfonia hiperfuncțională rebelă la terapie vocală, cu sau fără granulom) sau obstructive (ex. disfuncție cricofaringiană, bară cricofaringiană). Toxina botulinică

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Fig. 2: Injectare botulinică/AH în coarda vocală prin canalul fibroscopului

Fig. 1: Instilație de anestezie locală pe cale transorală sub control fibroscopic

34

Fig. 3: Injectare transorală CaHA

Fig. 4: Injectare prin abord percutan cricotiroidian botulinică/augmentare

Fig. 5: Poziția chirurgului pentru injectările laringiene efectuate prin control fibroscopic

Fig. 6: Injectare botulinică în banda ventriculară prin canal de lucru

Fig. 7: Injectare botulinică în banda ventriculară prin abord percutan tirohioidian

Fig. 8: Injectare botulinică în PCA

induce un grad de pareză în mușchiul vizat prin blocarea eliberării presinaptice a acetilcolinei (3).

Tehnici • Sub control EMG: standard în multe centre, dar necesită aparatură specifică.

Permite identificarea precisă a mușchiului țintă. Avantaje sunt timpul mai scurt și faptul că medicul poate practica acest tip de injectare fără a fi asistat.

• Sub control fibroscopic: pacientul este anesteziat local nazal, faringian și laringian, iar medicul introduce acul fie

transcutan, fie transoral, monitorizând direct poziționarea acului. Este varianta preferată în multe clinici din Europa pentru accesibilitate și control vizual direct. Deși este o metodă mai cronofagă și necesită încă un medic care să realizeze fibroscopia (Fig. 5), este singurul mod în care aceste injectări se pot realiza în lipsa EMG. Situsuri de injectare botulinică aplicabile în regim ambulator • Corzile vocale (CV) (mușchiul tiroaritenoidian): pentru disfonia spasmodică

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

adductorie și pentru granulomul vocal refractar la orice altă metodă terapeutică (4). Se poate realiza atât sub control EMG, cât și fibroscopic, cu abord percutan cricotiroidian (Fig. 4, preferat de autor), tirohioidian sau transoral.

Posibile reacții adverse: voce astenică, „suflată” în primele câteva zile după injectare, dificultăți la deglutiția lichidelor cu posibilă aspirație. Aceste manifestări de obicei sunt autolimitante; • Benzile ventriculare (BV): alternativă posibil mai eficientă în disfonia spasmodică adductorie (cu risc de efecte adverse redus față de injectarea în corzile vocale (5), fapt confirmat în practica autorului) și în hiperfuncție supraglotică ce nu răspunde la terapie vocală (6).

Abordul este strict sub control fibroscopic (nu se poate utiliza EMG), prin canalul fibroscopului (Fig. 6, preferat de autor), transcutan tirohioidian (Fig. 7) sau transoral; • Mușchiul cricoaritenoidian posterior (PCA) (Fig. 8): în distonia abductorie.

Efectul advers de temut este apariția stridorului, iar un efect contrar apare în cazul injectării accidentale în mușchiul interaritenoidian. În lipsa EMG, autorul practică acest tip de injectare pe cale transorală.

• Mușchiul interaritenoidian (IA): în hiperadducție posterioară, mai ales în tremorul laringian (7). În cazul hiperadministrării care duce la efecte adverse prea puternice, se poate administra ca antidot piridostigmină (8).

Laserul albastru în regim ambulatoriu Laserul albastru („blue laser”, lungime de undă 445 nm) are o afinitate crescută pentru hemoglobină și permite vaporizare precisă, cu hemostază excelentă și capacitate bună de tăiere (9), fiind ideal pentru intervenții sub control fibroscopic, prin canalul de lucru.

Indicații: Papilomatoză respiratorie recurentă, leziuni benigne (polipi, edem Reinke), leucoplazii, stenoze glotice/paraglotice incipiente, telangiectazii.

Injectările de testosteron Injectarea intramusculară locală de testosteron a fost explorată pentru masculinizarea vocii în mod special la pacienții transgender FTM la care administrarea sistemică de testosteron nu a avut rezultat satisfăcător (10), ca alternativă la tiroplastia de tip III. Se poate aplica și pa-

www.revistamedicalmarket.ro

Echipamente medicale și infrastructură Instrumentar și consumabile Consultanță specializată

UNIT ORL COMPLET Elegant, ergonomic, cu design unic; tehnologie wireless integrată; sertare electrice; touchscreen control panel pentru managementul tuturor instrumentelor active.

• Modele compacte, ergonomice, prevăzute cu roți pivotante (pentru a asigura o mobilitate sporită), independente de orice sursă de lumină; • Structură metalică solidă, vopsită în câmp electrostatic, rezistentă la zgârieturi; • Braț articulat cu consolă de susținere cu până la 4 piese de mână și display electronic pe consolă, cu funcție de afișaj al parametrilor; • Sistem de aspirație cu compresor cu o capacitate de până la 70 l/min, cu recipient pentru colectare; • Sistem de insuflație, cu posibilitate de acționare la pedală, cu pornire/oprire la ridicarea piesei de mâna din suport; • Modul de spălături auriculare, cu încălzirea apei la 37°C, și rezervor de 2 litri; • În funcție de model, unit-ul poate fi echipat cu suport pentru microscop de examinări și suport pentru monitor LCD pentru vizualizarea imaginilor de la camera de videoendoscopie; • Surse de lumină LED cu conexiune pentru cablu cu fibră optică sau pentru endoscop/fibroscop; • În funcție de varianta aleasă a unitului, se pot pune diverse accesorii necesare diagnosticării și tratamentului în domeniul ORL.

FOTOLIU ORL Cu stabilitate mare și coloană telescopică, ideal pentru adulți și copii; motorizare completă, pentru mișcări lejere și rapide ce nu întrerup procedurile medicale; cu control opțional prin pedală, telecomandă sau wireless de la unitul ORL. • Pentru examinare și mici intervenții; • Structură solidă acoperită cu plastic termoformat, pentru un aspect elegant și plăcut; • Capacitate de până la 200 kg, asigurând stabilitate și siguranță; • Ajustări multiple ale secțiunilor pentru confort crescut și adaptare la procedurile medicale, inclusiv poziția Tredelenburg, utilă în micile intervenții chirurgicale; • În funcție de model, înălțimea și toate segmentele fotoliului sunt reglabile electric prin • intermediul unui panou de comandă; • Topul și brațele sunt capitonate cu scai lavabil, disponibil în 34 de culori, din care 10 metalizate.

ENDOSCOPIE/ VESTIBULOGIE/ RINOMANOMETRIE Linii premium de echipamente ce garantează examinări de înaltă finețe • Surse optime de lumină LED pentru instrumente endoscopice; • Software EDM pentru video-captură endoscopică; • Surse portabile de lumină LED pentru endoscoape rigide și flexibile; • Camere video HD ergonomice pentru endoscopie și videostroboscopie; • Aparatură completă pentru diagnostic în rinomanometrie și vestibulogie; • Dispozitive complementare pentru audiologie și timpanometrie.

București, Str. Giuseppe Garibaldi nr. 8-10 sector 2, 020223 Tel.: +40 314 250226/27 Fax: +40 372 560250 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Timișoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiș, 300361 Tel.: +40 720 393269 Fax: +40 356 110233 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Iași, Str. Pepinierii nr. 36C, bloc C1, parter, loc. Valea Adâncă, 707317 Tel: +40 725 119393 Fax: +40 372 560250 office@medicalmall.ro www.medicalmall.ro

Articole de specialitate

cienților cisgeni care au voce de piept extrem de înaltă, încadrabilă în registrul de frecvență feminină (precum cei care au avut deficit de testosteron în adolescență, dar la care se contraindică administrarea sistemică).

Deși datele clinice sunt limitate, s-au raportat cazuri de scădere a frecvenței fundamentale prin această metodă. Tehnica se aseamănă cu injectarea de AH sau CaHA, prin abord cricotiroidian (10).

Injectările de corticosteroizi Injectarea de corticosteroizi se practică în cazul unor leziuni precum cicatrici postoperatorii, noduli vocali, chisturi, leziuni fibrovasculare, granuloame care nu răspund la alte metode terapeutice.

Injectarea se face intralezional, în lamina propria superficială (11).

Plasma bogată în trombocite în patologia vocală Plasma bogată în trombocite (PRP) este utilizată în atrofia mucoasei vocale (presbifonie), regenerarea cicatricelor post-chirurgicale, leziuni traumatice ale stratului superficial al corzii vocale (12,13).

PRP conține factori de creștere care stimulează vindecarea tisulară. Se obține prin recoltare în ziua respectivă, centrifugare și aplicarea unor reactivi.

Biopsiile laringiene in-office Biopsia efectuată sub ghidaj fibroscopic este indicată în leziuni suspecte de malignitate la pacienți inoperabili, evaluarea inițială a leucoplaziilor, eritroplaziilor, papilomatozei, monitorizarea leziunilor reziduale posttratament oncologic.

Tehnica presupune utilizarea pensei de biopsie prin canalul de lucru al fibroscopului, sub anestezie locală adecvată.

Sângerarea este minimă, iar toleranța pacienților este în general bună. O alternativă este utilizarea unei pense de biopsie curbe introduse transoral sub control fibroscopic.

Dilatarea cu balon Stenoze cricofaringiene Dilatarea cu balon ghidată ideal prin esofagoscopie transnazală, introducând firul ghid prin canalul de lucru (dar în lipsa acestui echipament, și fibroscopic) reprezintă o alternativă la miotomia chirurgicală în cazul stenozelor cricofaringiene. Este o procedură rapidă, sigură și repetabilă, efectuată cu baloane de 12–20 mm, sub control direct. Complicații pot fi ruptura esofagiană, dar gradul de toleranță al pacientului este un indicator

36

asupra acestui risc mai eficient decât în cazul dilatărilor efectuate sub anestezie generală.

Stenoze subglotice În stenozele subglotice grad I–II Cotton-Myer, balonul poate fi utilizat ca primă intervenție (14), fie izolat, fie asociat cu injectări de corticosteroizi sau mitomicină C și/sau laser. Rezultatele sunt variabile, dar promițătoare pentru cazurile selectate.

Concluzii Chirurgia laringiană in-office oferă o gamă largă de soluții terapeutice, cu rezultate bune și riscuri minime. Procedurile injectabile, laserul albastru, biopsiile și dilatarea cu balon pot fi realizate în siguranță și cu eficiență crescută în regim ambulatoriu, fără internare. Cunoașterea detaliată a tehnicilor, indicațiilor și limitelor fiecărei proceduri este esențială pentru optimizarea îngrijirii pacienților cu patologie laringiană.

Bibliografie: 1.

Hamdan A-L, Khalifee E. Adverse reaction to Restylane: a review of 63 cases of injection laryngoplasty.

Ear Nose Throat J. 2019;98(4):212–6. doi:10.1177/0145561319835773.

2. DeFatta RA, Chowdhury FR, Sataloff RT. Complications of injection laryngoplasty using calcium hydroxylapatite. J Voice.

2012 Sep;26(5):614-8. doi: 10.1016/j.jvoice.2011.08.005. Epub 2011 Nov 6. PMID: 22056892.

3. Lagueny A, Burbaud P. Mécanisme d’action, indication et résultats des traitements par la toxine botulinique [Mechanism of action, clinical indication and results of treatment of botulinum toxin]. Neurophysiol Clin. 1996;26(4):216-26. French. doi: 10.1016/s0987-7053(96)85003-9.PMID: 8975111.

4. Orloff LA, Goldman SN. Vocal fold granuloma: successful treatment with botulinum toxin. Otolaryngol Head Neck Surg.

1999 Oct;121(4):410–3. doi:10.1016/ S0194-5998(99)70230-5.

5. Simpson CB, Lee CT, Hatcher JL, Michalek J. Botulinum toxin treatment of false vocal folds in adductor spasmodic dysphonia: Functional outcomes. Laryngoscope. 2016 Jan;126(1):118-21. doi: 10.1002/ lary.25515. Epub 2015 Oct 15. PMID: 26467807.

6. Kendall KA, Leonard RJ. Treatment of ventricular dysphonia with botulinum toxin. Laryngoscope. 1997 Jul;107(7):948-

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

53. doi: 10.1097/00005537-19970700000022. PMID: 9217137.

7. Kendall KA, Leonard RJ. Interarytenoid muscle botox injection for treatment of adductor spasmodic dysphonia with vocal tremor. J Voice. 2011 Jan;25(1):114-9. doi: 10.1016/j.jvoice.2009.08.003. Epub 2010 Feb 4. PMID: 20137891.

8. Young DL, Halstead LA. Pyridostigmine for reversal of severe sequelae from botulinum toxin injection. J Voice. 2014 Nov;28(6):830-4. doi: 10.1016/j.jvoice.2014.04.010. Epub 2014 Jul 5. PMID: 25008379.

9. Hess MM, Fleischer S, Ernstberger M. New 445 nm blue laser for laryngeal surgery combines photoangiolytic and cutting properties. Eur Arch Otorhinolaryngol. 2018 Jun;275(6):1557-1567. doi: 10.1007/s00405-018-4974-8. Epub 2018 Apr 19. PMID: 29675755.

10. Vahabzadeh-Hagh AM, Walsh E, Hamidi V, McCowen K. Voice Outcomes From Direct Vocal Fold Testosterone Injections, a Case Report. Laryngoscope. 2023 May;133(5):1211-1213. doi: 10.1002/lary.30556. Epub 2023 Jan 3.

PMID: 36594494.

11. Mortensen M, Woo P. Office steroid injections of the larynx. Laryngoscope. 2006 Oct;116(10): 1735-9. doi: 10.1097/01. mlg.

0000231455. 19183.8c. PMID: 17003727.

12. Mackay G, Allen J. Platelet Rich plasma injection of the vocal folds in benign vocal pathologies. Eur Arch Otorhinolaryngol. 2024 Oct;281(10):5419-5428. doi: 10.1007/s00405-024-08824-5. Epub 2024 Jul 17. PMID: 39014252; PMCID: PMC11416420.

13. Ujvary LP, Chirilă M, Țiple C, Maniu AA, Pop SS, Blebea CM, Vesa S, Cosgarea M. The Effect of Platelet-Rich Plasma Injection on Short Term Vocal Outcomes Following Phonosurgery-A Pilot Study. Medicina (Kaunas). 2022 Jul 25;58(8):988. doi: 10.3390/medicina58080988. PMID: 35893104; PMCID: PMC9331366.

14.

Roy CF, Lagos-Villaseca A, Correa JA, Silver JA, Layous E, Gonzalez AV, Young J, Kost KM. In-Office Balloon Dilation for Idiopathic Subglottic Stenosis: A Pilot Study. J Otolaryngol Head Neck Surg. 2025 Jan-Dec;54:19160216251314764. doi: 10.1177/19160216251314764. Epub 2025 Mar 31. PMID: 40163385; PMCID: PMC11960178.

www.revistamedicalmarket.ro

Ofertele lunii mai

Te așteptăm în cabinetele Clarfon pentru: video-otoscopie gratuită audiogramă gratuită + 50% reducere la timpanogramă 50% reducere la al doilea aparat auditiv, valabilă pentru toate aparatele din portofoliul nostru

PROGRAMEAZĂ O VIZITĂ 100 de cabinete la nivel național Ne găsești la 031 9111 sau pe clarfon.ro

Articole de specialitate

Therasal Oral & Lolly Kids DIN GRIJĂ PENTRU GÂTUL TĂU Supliment alimentar pentru inflamația gâtului și a corzilor vocale Compoziție Therasal Oral Ingrediente

Cantitate/ comprimate de supt

% VNR*

Cantitate/ 6 comprimate de supt

% VNR*

Grăsime animală

53 mg

**

318 mg

**

Grăsime de pasare

38 mg

**

228 mg

**

Extract din fructe de Măr (Pyrus Malus extract)

7,5 mg

**

45 mg

**

Extract din frunze de Praz (Allium Porrum extract)

0,75 mg

**

4,5 mg

**

Vitamina E (tocoferol)

0,75 mg

#

4,5 mg

37,5 %

Vitamina C (acid ascorbic)

50 mg

62,5 %

300 mg

375 %

Compoziție Therasal Lolly Kids Ingredient

Cantitate/ acadea (6,5 g)

% VNR*

Cantitate/ 3 acadele (19,5 g)

% VNR*

Grasime animala

53 mg

**

159 mg

**

Grasime de pasare

38 mg

**

114 mg

**

Extract din fructe de Mar

7,5 mg

**

22,5 mg

**

Extract din frunze de Praz

0,75 mg

**

2,25 mg

**

Vitamina C

10 mg

#

30 mg

37,5 %

Vitamina E

0,75 mg

#

2,25 mg

18,75 %

Pyrus malus Extract uleios din fructele de Pyrus malus - un tip sălbatic de măr alpin, ale cărui fructe sunt supuse unei fermentații specifice într-un mediu de bacterii și ciuperci.

Aceste fructe eliberează o cantitate mare de polifenoli precum: florezină și floretina, care au un puternic efect antioxidant, antiinflamator și antiplachetar (previne formarea de cheaguri) Mărul sălbatic și relația cu sănătatea umană a făcut obiectul multor studii și cercetări, demonstrând de fiecare dată proprietățile antiinflamatorii și antiplachetare.

Proprietățile antiinflamatorii și antiplachetare ale extractelor lipidice ACBP (TL, NL și PL) și subclaselor PL bioactive derivate din HPLC. Potența antiinflamatoare și antitrombotică a extractelor lipidice ACBP bioactive (TL, NL și PL) sunt exprimate ca mijloc al IC50 (inhibitor semi-maxim) al acestora.

Cu cât valoarea IC50 este mai mică pentru o lipide bioactivă împotriva agregării plachetare induse de PAF, cu atât efectul său inhibitor este mai ridicat împotriva căilor PAF de inflamație și tromboză.

Allium Porrum • Extractul uleios din frunzele de Allium porrum – are activitate antioxidantă

38

precum și efecte antiinflamatorii+antialergice prin influențarea IL 6.

• A. porrum conține până la 0,15 micromoli/g de tiosulfinat.

• Rezultă activitate antibacteriană împotriva Staphylococcus aureus {Gram (+)} și Pseudomonas aeruginosa {Gram (-)}, care provoacă infecții acute și cronice ale tractului respirator.

Studiind efectul extractului de praz (LE) atât asupra celulelor epiteliale bronșice umane, cât și asupra mastocitelor, s-a demonstrat ca fitochimicele individuale au fost identificate în LE metanolic și s-a testat activitatea lor antioxidantă, antiinflamatorie dar si permeabilitatea membranei citotoxice.

Mai mult, stresul oxidativ indus de factorii de mediu poate contribui la răspunsul inflamator alergic. În acest caz, substanțele fitochimice antioxidante, cum ar fi flavonoidele - morin (flavonol) - prezente în multe plante medicinale - sau astragalina din semințele de ceai verde și frunzele de curmal pot reduce inflamația căilor respiratorii prin reglarea semnalizării speciilor reactive de oxigen (ROS).

Concluziile acestui studiu au arătat că extractele apoase de A. Ampeloprasum

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

și A. Porrum au prezentat și activitate antibacteriană, în special împotriva P. Aeruginosa.

Toate speciile de Allium conțin tiosulfinat; A.porrum conține până la 0,15 micromol/g tiosulfinat.

S-a demonstrat că această componentă exercită activitate antibacteriană și antifungică împotriva mai multor microorganisme gram-pozitive și -negative.

Grăsimea animală • Servește ca un super aliment pentru țesut, oferind vitamine esențiale solubile în grăsimi pentru restabilirea și menținerea echilibrului microbian.

• Conține cel mai apropiat profil, de acizi grași, de țesutul uman, permițându-i să fie absorbit rapid și ușor, la nivel celular, grăbind vindecarea (acționează din interiorul celulei).

• Sursă bogată de Vitamine: A,B, D, E, K și DPA (antiinflamator, regenarator al țesutului celular) Studiu transversal asupra populației de reni semidomesticiți din 2 județe din nordul Norvegiei (Finnmark și Nordland) Grasimea animală conține: • Vitamine, A, B, D, E, K • DPA • Acid alfa linoleic • Vitamina C – joaca un rol în controlul infecțiilor, este și un antioxidant puternic care poate neutraliza radicalii liberi nocivi.

• Vitamina E – Antioxidant care limitează producerea de radicali liberi în organism Mecanisme de acțiune 1.

Susține imunitatea locală și demonstrează proprietăți antiinflamatorii, stimulând IL 6, care inhibă răspândirea infecției virale 2.

Acţionează antiseptic, încetinind reproducerea celor mai frecvenți agenţi patogeni din cavitatea bucală - Streptococi, Stafilococi, precum şi Pseudomonas aeruginosa extrem de rezistent.

3. Calmează durerea, formând o peliculă protectoare pe membrana mucoasă și accelerează vindecarea acesteia. Topirea lentă a tabletei permite un efect de lungă durată și o distribuție uniformă a ingredientelor active Therasal Oral – pentru inflamația gâtului și a corzilor vocale Acțiune reparatorie și antiinflamatorie la nivelul cavității orale

www.revistamedicalmarket.ro

Pastile de supt – mix unic de ingrediente: Grăsime de origine animală, Extracte de plante (pyrus malus, allium porrum) + Vitamina E/tocoferol + Vitamina C Grăsimea animală conține cel mai apropiat profil, de acizi grași, de țesutul uman, permițându-i să fie absorbit rapid și ușor, la nivel celular, grăbind vindecarea (acționează din interiorul celulei).

Susține imunitatea locală și demonstrează proprietăți antiinflamatorii, stimulând IL-6, care inhibă răspândirea infecției virale.

Acţionează antiseptic, încetinind reproducerea celor mai frecvenți agenţi patogeni din cavitatea bucală - Streptococi, Stafilococi, precum şi Pseudomonas aeruginosa, extrem de rezistent.

Calmează durerea, formând o peliculă protectoare pe membrana mucoasă și accelerează vindecarea acesteia. Topirea lentă a tabletei permite un efect de lungă durată și o distribuție uniformă a ingredientelor active.

Acadele de supt pentru copii, cu Vitamina E și Vitamina C și acțiune asupra cavității bucale: Vitaminele E și C contribuie la protejarea celulelor împotriva stresului oxidativ. Vitamina C contribuie la funcționarea normală a sistemului imunitar. Grasimile continuțe au rolul de a hidrata și a mentine în stare optimă mucoasa cavității bucale și a gâtului.

Nu conțin zahăr, cu gust plăcut de mandarină.

Grăsimea animală servește ca superaliment pentru țesut, oferind vitamine esențiale solubile în grăsimi pentru restabilirea și menținerea echilibrului microbian.

Calmează foarte rapid durerea locală datorită efectului de barieră de la nivelul receptorilor dureroși care nu mai sunt stimulați.

Distribuitor autorizat în România: Vedra Internațional Reprezentanță România Str. Dr. Ion Ghiulamila, nr. 19, Sector 5, București, Cod Poștal 050677 www.vedrainternational.eu

Articole de specialitate

Rinosinuzita fungică sfenoidală dreaptă asociată cu polipoză nazală dreaptă Sinuzita fungică reprezintă o formă particulară de rinosinuzită cronică, caracterizată prin prezența materialului micotic la nivelul sinusurilor paranazale, cu sau fără invazie tisulară. Forma non-invazivă, cunoscută sub denumirea de „fungal ball” sau micetom, este o entitate clinică și imagistică bine definită, cu predilecție pentru sinusul maxilar, dar care poate afecta și sinusul sfenoidal. Diagnosticul corect presupune corelarea simptomatologiei clinice cu datele imagistice și confirmarea histopatologică postoperatorie. Polipoza nazală, adesea asociată cu inflamația cronică a mucoasei sinusale, complică suplimentar tabloul clinic și terapeutic. În practica clinică, asocierea sinuzitei fungice sfenoidale cu polipoza nazală este rar raportată și impune o abordare chirurgicală complexă și personalizată. Managementul corect al acestor cazuri depinde de o evaluare endoscopică riguroasă, interpretarea corectă a CT-ului rinosinusal și aplicarea principiilor chirurgiei endoscopice funcționale. Acest studiu de caz își propune să ilustreze un astfel de scenariu mixt, cu evoluție favorabilă postoperatorie, în absența tratamentului antifungic sistemic.

As. Univ.

Dr. Alina Andreea Tischer Clinica ORL, Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara, UMF „Victor Babeș” din Timișoara

Prezentare de caz Pacienta D.L., în vârstă de 59 de ani, provenind din mediul urban, s-a prezentat pentru evaluare ORL în contextul unei simptomatologii persistente și progresive de aproximativ șase luni. Aceasta acuza obstrucție nazală cronică, bilaterală, mai accentuată pe fosa nazală stângă, respirație predominant orală, cefalee de tip tensional localizată fronto-occipital, rinolalie închisă și hiposmie.

La examinarea clinică și endoscopică, s-au evidențiat formațiuni polipoide unilaterale, nehemoragice spontan sau la palpare, congestie bilaterală a mucoasei pituitare, rinoree mucopurulentă discretă și hiposmie.

Pacienta nu prezintă comorbidități sistemice majore cunoscute, precum diabet zaharat sau imunodepresie, ceea ce a permis încadrarea într-un profil imunocompetent.

Investigația imagistică prin tomografie computerizată rinosinusală a evidențiat o opacifiere completă a sinusului maxilar stâng, fără calcificări, precum și o opacifiere densă a sinusului sfenoidal drept, însoțită de calcificări centrale și densitate crescută,

aspect sugestiv pentru prezența unui micetom (fungal ball). De asemenea, celulele etmoidale anterioare au fost parțial ocupate, dar fără semne de distrucție osoasă.

Pe baza corelației clinico-imagistice, s-a stabilit diagnosticul de sinuzită fungică non-invazivă a sinusului sfenoidal drept, asociată cu sinuzită maxilară stângă și polipoză nazală unilaterală stângă. În consecință, s-a optat pentru tratament chirurgical prin chirurgie endoscopică funcțională rinosinusală (FESS), constând în polipectomie stângă, antrostomie maxilară stângă cu evacuarea conținutului purulent, etmoidectomie anterioară limitată stângă și sfenoidectomie dreaptă cu excizia formațiunii fungice și lavajul complet al sinusului sfenoidal. Intervenția a fost urmată de tamponament nazal anterior.

Postoperator, pacienta a beneficiat de tratament adjuvant constând în lavaje nazale cu soluție salină izotonică și administrarea topică a unui corticosteroid nazal (mometazonă furoat). Nu s-a impus administrarea antifungicelor sistemice, în absența dovezilor de invazie tisulară.

Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, cu remiterea completă a simptomatologiei. Examenul histopatologic a confirmat prezența unui micetom de tip Aspergillus spp., fără invazie tisulară. La controlul efectuat la șase săptămâni postoperator, cavitatea nazală era liberă, fără se-

Chirurgie endoscopică, fosă nazală dreaptă

Fig. 1: Vizualizarea fungului

40

Fig. 2: Secreții purulente la nivelul meatului mijlociu

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

creții, cu epiteliu de granulație în regresie.

Cazul prezent relevă o asociere rar întâlnită între o sinuzită fungică sfenoidală non-invazivă și polipoză inflamatorie contralaterală, într-un context clinic care a necesitat o evaluare complexă și o intervenție chirurgicală personalizată. Rezultatul favorabil obținut fără necesitatea terapiei antifungice sistemice confirmă importanța unei conduite terapeutice diferențiate în funcție de forma clinică și gradul de severitate al bolii.

Discuții Cazul de față este relevant prin raritatea asocierii unei sinuzite fungice sfenoidale cu polipoză contralaterală, un context clinic ce poate complica diagnosticul diferențial. În literatura de specialitate, sinuzita fungică este raportată cel mai frecvent la nivelul sinusului maxilar, implicarea sinusului sfenoidal fiind semnificativ mai rară, dar cu potențial de complicații severe date de vecinătatea structurilor neurovasculare).

Diagnosticul preoperator bazat pe aspectul imagistic - densitate crescută, calcificări centrale - este considerat un indicator fiabil pentru prezența unui micetom. Spre deosebire de formele invazive, fungemia sau antifungicele sistemice nu sunt indicate în absența invaziei dovedite. Intervenția FESS rămâne metoda standard de tratament, cu rezultate excelente în majoritatea cazurilor.

Concluzii Prezentul caz subliniază importanța diagnosticului diferențial și a unei abordări chirurgicale adecvate în patologia sinusală mixtă. Tratamentul corect, centrat pe excizia completă a masei fungice și drenajul eficient al sinusurilor afectate, a condus la o evoluție clinică favorabilă. Integrarea investigațiilor imagistice, a evaluării endoscopice și a analizei histopatologice este esențială pentru confirmarea diagnosticului și evitarea recidivelor.

www.revistamedicalmarket.ro

Articole de specialitate

Microbiomul tractului respirator superior și evoluția colonizării agenților patogeni Tractul respirator superior cuprinde cavitatea nazală, sinusurile paranazale, nazofaringele, orofaringele și adăpostește un ecosistem microbian complex și dinamic. Spre deosebire de locurile sterile, cum ar fi tractul respirator inferior, tractul respirator superior menține o comunitate microbiană diversă care există într-un echilibru delicat cu sistemul imunitar al gazdei. Acest consorțiu microbian joacă un rol crucial în rezistența la colonizare împotriva organismelor patogene, dezvoltarea sistemului imunitar și menținerea funcției barierei mucoase. Întreruperea acestui echilibru microbian, denumită disbioză, a fost din ce în ce mai implicată în patogeneza diferitelor boli infecțioase care afectează tractul respirator superior, inclusiv otita medie acută, rinosinuzita cronică și infecțiile recurente ale tractului respirator superior.

As. Univ. Dr. Anca Elena Duduveche

S

Medic specialist boli infecțioase, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova

emnificația clinică a microbiomului se extinde dincolo de simpla prezență microbiană, cuprinzând interacțiuni complexe gazdă-microb și microb-microb care influențează susceptibilitatea la boli, eficacitatea tratamentului și rezultatele clinice. Înțelegerea acestor relații este esențială pentru dezvoltarea intervențiilor terapeutice direcționate către microbiom și optimizarea practicilor de gestionare a antimicrobienelor.

Compoziția microbiomului tractului respirator superior prezintă o variabilitate interindividuală semnificativă, influențată de factori multipli. Vârsta reprezintă unul dintre cei mai importanți determinanți, cu stabilirea progresivă a microbiomului în primii ani de viață, urmată de modificări continue pe parcursul adolescenței și maturității. Nou-născuții prezintă inițial o diversitate microbiană redusă, dominată de specii achiziții din mediul maternal și din mediul imediat postnatal. Factorii de mediu, incluzând clima, poluarea atmosferică, expunerea la fumat pasiv și condițiile de trai, exercită influențe considerabile asupra echilibrului

42

microbian. De asemenea, utilizarea antibioticelor, în special în primii ani de viață, poate determina perturbări durabile ale microbiomului, cu consecințe asupra susceptibilității la colonizarea patogenă.

Starea imunitară a gazdei, prezența bolilor cronice și factori genetici contribuie, de asemenea, la modelarea profilului microbian individual.

Microbiomul exercită o rezistență la colonizare prin multiple mecanisme, incluzând competiția directă pentru nutrienți esențiali și producția de metaboliți inhibitori. Streptococcus pneumoniae, unul dintre cei mai importanți patogeni respiratori, demonstrează strategii sofisticate de evaziune a acestei rezistențe microbiene. Bacteria utilizează sisteme de comunicare quorum sensing pentru a detecta densitatea populației bacteriene existente și pentru a modula expresia genelor de virulență în funcție de condițiile locale. De asemenea, S. pneumoniae poate forma biofilmuri complexe în nazofaringe, oferind protecție împotriva factorilor de apărare ai gazdei și facilitând persistența pe termen lung.

Perturbările acute sau cronice ale microbiomului comensal creează oportunități pentru colonizarea și proliferarea agenților patogeni. Infecțiile virale ale tractului respirator superior, în special cele cauzate de rinovirusuri, virusul gripal sau virusul sincițial respirator, determină modificări semnificative ale compoziției

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

microbiene prin mecanisme directe și indirecte. Răspunsul inflamator la infecția virală induce modificări ale mediului local, incluzând alterarea pH-ului, creșterea permeabilității epiteliale și eliberarea de nutrienți celulari, creând condiții favorabile pentru patogenii oportuniști.

Utilizarea antibioticelor reprezintă o altă cauză majoră de perturbație a microbiomului, cu efecte ce pot persista săptămâni sau luni după încetarea tratamentului. Antibioticele cu spectru larg determină reducerea diversității microbiene și eliminarea unor specii cu rol protectiv, permițând expansiunea patogenilor rezistenți sau a microorganismelor cu potențial patogen redus în condiții normale.

Studiile efectuate pe populații pediatrice demonstrează că expunerea la antibiotice cu spectru larg modifică semnificativ compoziția microbiomului nazofaringian și crește riscul ulterior de otită medie acută și infecții ale tractului respirator.

Rinosinuzita cronică exemplifică relația complexă dintre disbioza microbiomului și patogeneza bolii. Acești pacienți demonstrează în mod constant o diversitate redusă a microbiomului sinusal în comparație cu grupul de control sănătos, cu abundențe relative crescute de agenți potențial patogeni, inclusiv Staphylococcus aureus, Pseudomonas aeruginosa și bacterii anaerobe. Infecțiile respiratorii virale servesc drept factori declanșatori importanți pentru perturbarea microbi-

www.revistamedicalmarket.ro

Str. Nisipari, nr. 27, sector 1, Bucureşti; tel/fax 021.317.91.88/89, e-mail: office@vavian.ro

Articole de specialitate

omului și infecțiile bacteriene secundare.

Pandemia de SARS-CoV-2 a evidențiat importanța interacțiunilor virale-bacteriene, pacienții cu COVID-19 demonstrând modificări semnificative ale compoziției microbiomului respirator, asociate cu severitatea și prognosticul bolii. Înțelegerea rolului protectiv al microbiomului comensal deschide perspective noi pentru dezvoltarea strategiilor de prevenție a infecțiilor respiratorii. Conceptul de „probiotice respiratorii” câștigă teren în cercetarea clinică, cu studii preliminare demonstrând eficacitatea administrării unor tulpini specifice de Streptococcus salivarius sau Lactobacillus rhamnosus în reducerea incidenței infecțiilor tractului respirator superior la copii (1).

Vaccinarea anti-pneumococică repre-

44

zintă un exemplu de succes al intervențiilor care modifică indirect microbiomul prin eliminarea unor serotipuri patogene specifice. Cu toate acestea, fenomenul de „înlocuire serotipică” observat după introducerea vaccinurilor conjugate demonstrează complexitatea interacțiunilor microbiene și necesitatea unei abordări ecologice în designul strategic de vaccinare (2).

Caracterizarea microbiomului individual poate contribui la optimizarea terapiei antibiotice, prin identificarea pacienților cu risc crescut de colonizare patogenă sau cu susceptibilitate particulară la perturbările microbiene. Dezvoltarea unor paneluri de diagnostic rapid care să includă analiza microbiomului alături de identificarea patogenilor poate ghida

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

selecția antibioticelor cu impact minim asupra florei comensale benefice.

Bibliografie: 1. Gao, L.; Chen, X.; Jiang, Z.; Zhu, J.; Wang, Q. Respiratory Flora Intervention: A New Strategy for the Prevention and Treatment of Occupationally Related Respiratory Allergy in Healthcare Workers. Microorganisms 2024, 12, 2653. https://doi.org/10.3390/microorganisms12122653 2. Berical AC, Harris D, Dela Cruz CS, Possick JD. Pneumococcal Vaccination Strategies. An Update and Perspective. Ann Am Thorac Soc. 2016 Jun;13(6):933-44. doi: 10.1513/AnnalsATS.201511-778FR. PMID: 27088424; PMCID: PMC5461988.

www.revistamedicalmarket.ro

sănătate vocală

Soluții complete pentru pacienții laringectomizați

Clarfon oferă o gamă completă de dispozitive și accesorii destinate îngrijirii pacienților laringectomizați.

Toate produsele beneficiază de compensare prin Casa de Asigurări de Sănătate.

Canule traheale - adaptate nevoilor post-operatorii Butoane fonatorii - pentru reluarea comunicării vocale

Filtre umidificatoare HME – protecție respiratorie, confort sporit Adezivi pentru filtrele HME – fixare sigură și delicată Laringofoane – soluții electronice pentru vorbire asistată

PENTRU DETALII, SCANEAZĂ CODUL SAU CONTACTEAZĂ-NE LA 031 9111.

Articole de specialitate

Eficiența crioterapiei în tratamentul rinitelor cronice Rinita reprezintă inflamația mucoasei nazale caracterizată prin obstrucție nazală, rinoree, prurit, hiposmie și strănut deseori în salve. Această simptomatologie afectează calitatea vieții pacientului și poate fi declanșată de stimuli alergeni, noxe, iritanți, infecții virale sau bacteriene, medicamente sau de stimuli noninflamatori definind astfel rinita cronică.

As. Univ. Dr. Bogdan Alexandru Georgescu Facultatea de Medicină, Universitatea „Ovidius” din Constanța

R

inita alergică este afecțiunea reprezentată de simptome care apar datorită hiperreactivității mucoasei nazale cauzate de expunerea la un alergen. Acest tip de rinită afectează în prezent aproximativ 24% din populația globului.

Rinita cronică este o afecțiune comună, ce se manifestă la aproximativ 400 de milioane de persoane la nivel global (2).

Etiologia rinitei nu este complet înțeleasă, însă se presupune că aceasta apare dintr-o dereglare a inervației autonome a mucoasei nazale, determinând creșterea permeabilității vasculare, secreția excesivă de mucus și edem. Tratamentele farmacologice inițiale, cum ar fi anticolinergicele intranazale, antihistaminicele și decongestionantele, sunt de obicei recomandate pentru gestionarea rinitei, însă în 10–25% din cazuri, aceste terapii nu reușesc să amelioreze simptomele din cauza unei eficiențe reduse sau a intoleranței la tratament (2). În cazul pacienților cu rinită care nu răspund la tratamentele medicamentoase, intervențiile chirurgicale pot reprezenta o opțiune (2).

Crioterapia este o tehnică chirurgicală eficientă pentru ablația țesuturilor moi și nervilor, având un control precis asupra adâncimii de penetrare și reducând riscul de necroză (2). Dispozitivul inovator ClariFix™ permite ablația crio-chirurgicală a regiunii nervului nazal posterior, utilizând doar anestezie locală (2). Acesta oferă o opțiune mai puțin invazivă pentru tratamentul rinitei refractare la medicamente (2). Dispozitivul se bazează pe o crioprobă endosco-

46

pică ce livrează oxid de azot criogen pentru a îndepărta nervii (2). Studiile prospective au confirmat reducerea semnificativă a simptomelor și îmbunătățirea calității vieții (2), iar o analiză din 2021și 2023 a evidențiat efecte adverse minore, cum ar fi epistaxisul sau edemul mucoasei nazale (2).

Datele din studiile de literatură au arătat o reducere semnificativă a scorurilor post-tratament, pe baza măsurătorilor validate de evaluare a rezultatelor. Toate studiile au indicat o îmbunătățire semnificativă a scorurilor comparativ cu valorile inițiale la fiecare interval de timp. Efectele adverse minore au inclus și durerea sau disconfortul post-intervenție, cefaleea și amorțirea palatului, fără a fi raportate evenimente adverse majore (3).

ClariFix™ este o intervenție inovativă în gestionarea rinitei cronice, disponibilă în practica clinică din Canada începând din 2021 (4). Din datele a 8 studii, care au evaluat eficiența acestei intervenții aplicând instrumente precum Cochrane Risk of Bias Tool și Scala de Evaluare a Calității Newcastle-Ottawa a rezultat că, analiza riscului de erori sistematice (bias) a indicat un risc scăzut. Consensul global al studiului sugerează un beneficiu semnificativ al acestei intervenții pentru rinita cronică refractară la tratamentele medicale. Toate studiile au raportat îmbunătățiri semnificative ale simptomelor și ale calității vieții post-tratament. Acest lucru a fost subliniat de studiile care au utilizat scorul simptomelor nazale totale (TNSS), unde s-au obținut îmbunătățiri semnificative statistic și diferențe clinice semnificative la intervalele de 1 și 3 luni (4), iar pentru unele studii îmbunătățirile au fost menținute și la 6 luni sau după 1 an (4).

Crioterapia are un profil de siguranță favorabil, datorită adâncimii limitate de penetrare, care minimizează riscurile de afectare a osului și cartilajului. Păstrarea țesuturilor de susținere și a matricei extracelulare con-

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

tribuie atât la repararea țesuturilor, cât și la vindecarea optimă, reducând riscul de afectare a vaselor mari de sânge (3). Din studiile retrospective nu au fost raportate efecte adverse majore. Este important de menționat că, din totalul grupurilor de studiu un număr redus de pacienți (5%) au fost depistați cu epistaxis post-intervenție având antecedente de hipertensiune arterială.

Crioterapia ClariFix™ reprezintă o opțiune validă de tratament pentru rinita cronică refractară la tratamentele medicale, similar cu alte intervenții chirurgicale, precum reducția cornetului nazal.

Studiile au arătat că este necesar în continuare evaluarea rezultatelor pe termen lung (peste un an) și actualizarea constantă a cohortelor pentru a stabili eficiența crioablației în tratamentele pe termen lung (4).

Trei dintre studiile retrospective au evidențiat siguranța și durabilitatea intervenției ClariFix și au raportat rezultate semnificative statistic la 12 luni sau mai mult (4).

Studiile actuale au extins datele anterioare adăugând un număr mai mare de pacienți, o urmărire mai riguroasă pe termen lung, utilizarea unui instrument validat pentru evaluarea calității vieții și monitorizarea utilizării medicamentelor. Deși primul studiu realizat (2017) a raportat îmbunătățiri semnificative ale scorurilor simptomelor nazale totale (TNSS), studiile recente extind aceste constatări, incluzând analiza pacienților care au demonstrat îmbunătățiri clinice semnificative ale scorurilor TNSS (3).

Rata pacienților care au depășit diferența minimă clinic-semnificativă (MDCI) la 6 luni a fost de 80%, comparabilă cu primul studiu pilot, care a observat o îmbunătățire simptomatică la 74% dintre pacienți (3).

Este important de menționat că, crioablația este benefică atât pentru pacienții cu rinită alergică (AR), cât și cu rinita non-alergică (NAR). Analiza țesutului de la cornetul inferior după ablația chirurgicală a nervului

www.revistamedicalmarket.ro

Avantaje Olioseptil: tolerabilitate perfectă, tehnologie brevetată, complex de uleiuri esențiale, 100% pure, 100% naturale, protejate de capsule vegetale L-Vcaps™.

PEDIAKID® este o marcă înregistrată a Laboratoires INELDEA / Franța, Distribuitor Exclusiv: Montana Nutraceuticals SRL, Str. Serdarului nr. 9, bl. 46B, ap. 3, sect. 1, București, Tel: 0729 600 073 / www.farma-mall.ro • www.pediakid.ro

Articole de specialitate

nazal posterior a relevat o reducere a infiltrării cu neutrofile, eozinofile și limfocite (4), sugerând că întreruperea inervației autonome ar putea reduce populațiile de celule inflamatorii patologice în rinita alergică și în rinitele non-alergice. Îmbunătățirile scorului simptomelor nazale totale (TNSS) au fost în mare parte datorate îmbunătățirii congestiei nazale și rinoreei în cazul pacienților cu rinită alergică și reducerea frecvențelor de strănut. Aceasta sugerează un rol potențial al crioablației în tratamentul rinitei alergice. În ceea ce privește calitatea vieții, studiile au utilizat chestionarul calității vieții în rinite și conjunctivite (RQLQ) pentru a analiza impactul rinitei asupra activităților zilnice ale pacienților (3). Este remarcabil faptul că, chestionarul de prurit ocular a arătat că există îmbunătățiri după crioablație, ceea ce sugerează o potențială corelație între inflamația comună subiacentă rinitei și simptomatologia ocular (3).

Studiile retrospective au reușit să capteze date de la 95% dintre pacienți până la 9 luni post-procedură, iar scorurile chestionarelor au arătat că îmbunătățirile simptomatice au fost vizibile începând după prima lună post-intervenție și au fost menținute până la 12 luni (4). Deși aceste rezultate sunt încă pe termen scurt, studiile au demonstrat că tratamentul chirurgical prin crioterapie a nervului nazal posterior a avut îmbunătățiri ale simptomelor pe o perioadă de până la 3 ani (4). În ceea ce privește tolerabilitatea procedurii, crioablația a fost bine tolerată de toți pacienții, fiind realizată cu succes la 100% dintre aceștia. Cel mai frecvent efect

48

advers raportat a fost cefaleea, care a fost descrisă de pacienți ca o „durere de cap tip în cască” (4). Durerea post-procedurală sugerează că este necesară o standardizare a evaluării durerii peri-procedurale în studiile viitoare pentru a determina confortul pacientului la crioablație. În 2019, Chang et al.22 (1,5) au realizat un studiu prospectiv pe 98 de pacienți din 6 centre medicale, care au fost tratați cu crioterapie în regim ambulatoriu pentru rinita cronică. Grupul de pacienți din acest studiu a avut o vârstă medie de 59 ani și o distribuție de 64,3% sex feminin, Studiul a inclus mai multe puncte de evaluare a simptomatologiei (la 30, 90, 180 și 270 de zile post-procedură), iar criteriile de includere au impus un scor TNSS minim de 4, precum și un scor de 2 sau 3 pentru rinoree și 1-3 pentru congestie nazală (1,5). Participanții au fost instruiți să întrerupă administrarea anticolinergicelor nazale cu cel puțin 3 zile înainte și pe întreaga durată a studiului. Studiul (1) a inclus doar pacienți cu forme severe de rinită, ceea ce poate explica beneficiul semnificativ observat după procedură: scorul TNSS a scăzut de la 6 la 2 în primele 30 de zile. Rezultatele s-au menținut stabile pe toată perioada de evaluare, ceea ce sugerează că cel mai mare grad de îmbunătățire a fost obținut la 30 de zile. Ow et al.23 au extins acest studiu pentru a evalua rezultatele pe termen lung (la 12-24 luni).

După 12 luni, valoarea mediană a TNSS a fost cu 3 puncte mai mică (1,5).

Rezultatele sugerează că, crioablația reprezintă o opțiune terapeutică sigură,

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

eficientă și fezabilă pentru rinita alergică și non-alergică refractară la tratamentele medicale.

Bibliografie: 1. Chang MT, Song S, Hwang PH. Cryosurgical ablation for treatment of rhinitis: A prospective multicenter study. Laryngoscope. 2020 Aug;130(8):1877-1884. doi: 10.1002/lary.28301. Epub 2019 Sep 30.

PMID: 31566744; PMCID: PMC7384004.

2. Desai V, Sampieri G, Namavarian A, Lee JM. Cryoablation for the treatment of chronic rhinitis: a systematic review. J Otolaryngol Head Neck Surg. 2023 Apr 29;52(1):37. doi: 10.1186/s40463-02300645-6. PMID: 37120607; PMCID: PMC10148426.

3. Hwang PH, Lin B, Weiss R, Atkins J, Johnson J. Cryosurgical posterior nasal tissue ablation for the treatment of rhinitis. Int Forum Allergy Rhinol.

2017 Oct;7(10):952-956. doi: 10.1002/ alr.21991. Epub 2017 Aug 11. PMID: 28799727; PMCID: PMC5656830.

4. Kompelli AR, Janz TA, Rowan NR, Nguyen SA, Soler ZM. Cryotherapy for the Treatment of Chronic Rhinitis: A Qualitative Systematic Review. American Journal of Rhinology & Allergy. 2018;32(6):491501. doi:10.1177/1945892418800879.

5. Rosi-Schumacher M, Abbas A, Young PR. Improvement in Nasal Symptoms of Chronic Rhinitis after Cryoablation of the Posterior Nasal Nerve. OTO Open. 2023 Oct 17;7(4):e77. doi: 10.1002/ oto2.77. PMID: 37854345; PMCID: PMC10580002.

www.revistamedicalmarket.ro

INDIFERENT DE ANOTIMP PENTRU TOATĂ FAMILIA ÎNCEPÂND DE LA 6 ANI

Profilaxie și tratament

200 de doze pentru până la 50 de zile de tratament Rinoclenil controlează eficient simptomele rinitei alergice și non-alergice1,2 Referințe: 1. Rezumatul caracteristicilor produsului Rinoclenil 100 μg/doza spray nazal suspensie.

2. ARIA - Allergic Rhinitis and its impact on Asthma - 2008 Update; Allergy 2008:63(Suppl.86):8-160.

Acest medicament se eliberează pe bază de prescripție medicală - PRF. Pentru informații complete despre produs, vă rugăm să consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.

Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul sănătății.

001/CR/RINOCLENIL/03-2025

Articole de specialitate

Semiologia chirurgicală în era dezvoltării tehnologice Surgical semiology in the era of technological development Semiologia chirurgicală este o ramură a medicinei care se ocupă cu studiul simptomelor și semnelor bolilor, precum și cu tehnica cercetării utilizării lor, în vederea precizării diagnosticului și prognosticului afecțiunii chirurgicale. Simptomele au un caracter subiectiv și sunt percepute și descrise de către pacient în timpul anamnezei, dezvăluind o leziune sau o tulburare funcțională. Semnele au un caracter obiectiv și sunt identificate de către medic în timpul examinării fizice a pacientului. Examenul clinic al pacientului constă în anamneză, adica în interviul realizat de medic cu pacientul și examenul fizic general și local, care constă într-o sumă de manevre și tehnici clinice, toate având ca scop stabilirea unui diagnostic principal orientativ și a diagnosticelor secundare. Concluziile examenului clinic ghidează medicul în realizarea țintită a examenelor paraclinice și de laborator, astfel încât să se poată stabili cu certitudine diagnosticul afecțiunii principale și a celor secundare, situație necesară abordării unei conduite corecte a bolii și de stabilire a prognosticului acesteia. Chiar în era dezvoltării tehnologice actuale, semiologia chirurgicală rămâne o disciplină esențială și obligatorie în curricula de învățământ medical universitar, oferind beneficii de neînlocuit de către tehnologia medicală, aceasta din urmă fiind extrem de utilă pentru stabilirea unui diagnostic corect, atunci când este folosită în mod țintit și eficient din punct de vedere economic.

Prof. Univ.

Dr. Marius Octavian Creţu Rectorul UMF „Victor Babeș”, Timișoara

Î

n cadrul examinării clinice, aspectul cel mai important este interacțiunea umană a medicului cu pacientul, acesta descriindu-și afecțiunea uneori în mod particular, în funcție de nivelul cultural, a sentimentelor de frică sau neîncredere care îl incearcă și nu în ultimul rând, a emoțiilor și modului diferit de a reacționa la starea de boală, sau la durere în particular. De aceea, empatia medicului în timpul examinării este esențială, el trebuie să aibă răbdare și să câstige încrederea pacientului, să stabilească cât mai rapid un diagnostic pozitiv de boală, să explice cât mai corect și comprehensibil planul terapeutic de urmat și prognosticul afecțiunii. Aspectele descrise, privind sentimentele care-l încearcă pe pacient în fața bolii, pot fi înțelese mai puțin sau deloc de inteligența artificială, care realizează o interpretare logaritmică a unor situații fără a descifra partea emoționala a pacientului.

De asemenea, în context postoperator, evolutiv, examenul obiectiv al pacientului și anamneza contribuie la managementul pacientului, putând astfel descoperi complicațiile mult mai rapid. În foarte multe situații, atunci când se solicită consulturi interdisciplinare sau investigații imagistice, medicul ce urmează să efectueze inves-

50

tigația solicită o argumentare a nevoii de investigare suplimentară.

Cu toate acestea, în zilele noastre, examinarea pacientului este deseori umbrită de posibilitatea utilizării rapide a investigațiilor paraclinice, pentru a ajunge cât mai rapid la un diagnostic și la o soluție de tratament. Însă, indiferent de examinarea paraclinică folosită, aceasta nu ne poate oferi informații cu privire la debutul simptomatologiei, desfășurarea concretă a evenimentelor de apariție a acestora, localizarea și tipul durerii.

Examinările paraclinice și de laborator vin să înnobileze acuratețea stabilirii unui diagnostic corect de către medic, atunci când sunt efectuate țintit, în baza unui examen clinic corect, situație în care se reduc costurile prin evitarea utilizării excesive a acestora. Această tendință de a apela în exces la explorările paraclinice este o problemă în practica medicală, consecință a unei examinari clinice insuficiente, poate chiar nerelevante și care determină o nesiguranță în stabilirea diagnosticului corect. Pe lângă problemele de cost, au drept rezultat o amânare în stabilirea terapiei chirurgicale de urmat. Sunt situații în practica chirurgicală de urgență unde examenul clinic singur, urmat sau nu de explorări paraclinice minimale și rapide, poate decide prognosticul pacientului: hemoragiile, hemopneumotoraxul compresiv, tamponada cardiacă… În asemenea cazuri, prescrierea de explorări paraclinice excesive, în locul unei conduite chirurgicale imediate, poate sta la baza stabilirii stării de culpă medicală. De aceea, odată ce exami-

ORL și Chirurgie Cervico-Facială

narea clinică și paraclinică sumară a stabilit unul sau mai multe diagnostice cu risc vital, continuarea explorărilor trebuie întreruptă până la rezolvarea acestora. După stabilizarea pacientului, explorările pot fi reluate pentru realizarea unui bilanț lezional complet. În anumite situații, experiența medicului examinator și chiar intuiția acestuia pot fi salutare în stabilirea diagnosticului și a unei conduite terapeutice corecte, mai ales în cazul politraumatismelor complexe, când abordarea unui pacient cel mai frecvent instabil sau chiar șocat, necesită o ierarhizare în diagnosticarea și abordarea chirurgicală a leziunilor, în paralel cu realizarea unor măsuri de reechilibrare și terapie intensivă.

Cu toate acestea, nu putem să nu recunoaștem importanța tehnologiilor medicale de diagnostic actuale, care permit stabilirea unor diagnostice de maximă acuratețe și a unor terapii chirurgicale țintite și corecte. Multe dintre tehnicile de diagnostic, neinvazive sau minim invazive, pot fi urmate de conduita chirurgicală minim invazivă, de exemplu: endoscopiile digestive, angiografiile, etc.

Tehnicile moderne de învățare, cum ar fi simulatoarele de înaltă fidelitate, platformele virtuale (Second Life, MOSAICO), jocurile educaționale (Neurospeed, Psychiatric Hat), cursurile online, prezintă anumite avantaje în studiul semiologiei chirurgicale.

Cu siguranță însă, nu vor putea înlocui niciodată interacțiunea umană, în toată complexitatea ei, care se stabilește în timpul examinării tradiționale, la patul pacientului.

www.revistamedicalmarket.ro

Audiogram este distribuitorul oficial al aparatelor auditive Philips în România și unul dintre cele mai moderne și inovatoare lanțuri de clinici specializate în sănătatea auzului.

Ce face Audiogram special - Oferă testări auditive gratuite și alte investigații, precum timpanometrie, tinnometrie și ACT (Auditory Comfort Test), pentru diagnostic și reglaje extrem de personalizate.

- Este locul unde găsești exclusiv aparate auditive Philips, recunoscute pentru: - Tehnologia SoundMap3 cu inteligență artificială.

- Funcția SoundGuide, care adaptează sunetul în funcție de mișcare.

- Conectivitate Bluetooth pentru apeluri hands-free.

- Aplicația Philips HearLink2, care permite reglaje de la distanță și notificări inteligente.

Audiogram este prezent in orase precum: Cluj-Napoca, Arad, Timișoara, Oradea, Baia Mare, Deva, Petroșani și continuă să se extindă.

De ce să alegi Audiogram?

Audiogram nu este doar un furnizor de soluții auditive, ci o echipă de profesioniști pasionați care pun relația cu pacientul pe primul loc. De la prima testare până la reglaje, totul se realizează cu grijă, răbdare, profesionalism și tehnologie de ultimă generație.

Programările se pot face ușor online la: - business.audiogram.ro/programari - www.audiogram.ro