Medical Market - Oftalmologie 2024

Prof.Univ. Dr. Florian Baltă

Președintele Societății Române de Oftalmologie

Prof.Univ. Dr. Alina Popa Cherecheanu

Președintele Societății Române de Glaucom

președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă

Prof. Univ. Dr. Camelia Margareta Bogdănici

UMF „Grigore. T. Popa“ Iași, Președinte RAO 2024

Prof.Univ. Dr. Dorin Chiseliță

Membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România

Prof.Univ. Dr. Adriana Stănilă

Președinte RCLSO, Facultatea de Medicină, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

Șef Lucr. Dr. Nicoleta Anton

UMF „Gr. T. Popa“ Iași, Sp. Clinic Jud. de Urgențe „Sfântul Spiridon“ Iași

Oftalmologie

Revista profesioniștilor din Sănătate

• 2024 - 2025

cu protecţie împotriva luminii puternice a soarelui.1-6

1.

Dr. Chelaru Postolache Oana Corina

4.

Medic primar specialist oftalmolog

5.

1. Lam CSY, Tang WC, Tse DY, et al. Defocus Incorporated Multiple Segments (DIMS) spectacle lenses slow myopia progression: a 2-year randomised clinical trial. Br J Ophthalmol. 2020;104(3):363-368.

2. WSPOS. Sunlight Exposure & Children’s Eyes Consensus Statement. 2016. Available from: https://www.wspos.org/ wspos-sunlight-exposure-childrens-eyes-consensus-statement/ (Last Accessed 14/02/2023). 3. Lakkis C, Weidemann K. Evaluation of the performance of photochromic spectacle lenses in children and adolescents aged 10 to 15 years. Clin Exp Optom. 2006;89(4):246-252.

4. Renzi-Hammond LM, Hammond BR Jr. The effects of photochromic lenses on visual performance. Clin Exp Optom. 2016;99(6):568-574.

5. Wu PC, Kuo HK. Effect of photochromic spectacles on visual symptoms and contrast sensitivity of myopic schoolchildren treated with low dose concentration atropine. Invest Ophthalmol Vis Sci. 2016;57:2484. 6. HOYA data on file. Transmission, traffic light recognition, and UV blocking test for MiYOSMART clear and MiYOSMART sun spectacle lenses. 02/2023. Tests were conducted at room temperature (23 °C).

250 ULS capsule moi

600 ULS/2 ml soluție injectabilă

Acest material promoţional este destinat profesioniştilor din domeniul sănătăţii. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să consultaţi rezumatul caracteristicilor produsului complet, disponibil la cerere sau pe site-ul www.anm.ro. Vessel Due F® 250 ULS capsule moi - o capsulă moale conţine sulodexid 250 ULS (unităţi lipasemice sulodexid). Administrare orală. Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală – P6L. Vessel Due F® 600 ULS/2ml soluţie injectabilă - 2 ml soluţie injectabilă conţin sulodexid 600 ULS (unităţi lipasemice sulodexid). Administrare im/iv. Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală – PRF. Profesioniștii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată sau reclamaţie cu privire la acest produs la adresa de e-mail: Drugsafety.alfasigma@addenda.ro sau la Agenţia Naţională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România, www.anm.ro. DAPP Alfasigma - S.p.A.

Alfasigma România S.R.L. str. Cluceru Udricani, nr. 18, parter și etaj 1, sector 3, București tel.: 031.805.35.26, 031.805.35.27; fax: 031.805.35.28. e-mail: info.ro@alfasigma.com

Preoperatively Size ICLs with Con dence

VuMAX HD Simply The Best.

Period.

Unparalleled in every regard: Image quality, advanced tools including automated quan�ta�ve angle analysis, sulcus-to-sulcus probe alignment and more.

Elegant, intui�ve, excep�onal

„Chirurgia vitreo-retiniană reprezintă o ramură foarte provocatoare și destul de recentă a oftalmologiei“

Interviu cu Prof. Univ. Dr. Florian Baltă

Anul acesta Săptămâna Mondială a Glaucomului se „sărbătorește” activ în toată lumea între 10-16 martie, sub deviza „Uniți pentru o lume fără glaucom“

Interviu cu Prof. Univ. Dr. Alina Popa-Cherecheanu

Beneficiul Tratamentului Anti-VEGF la Pacienții cu Trombofilii Ereditare Dr. Mihai Alexandru Milicescu, Dr. Cristina Beșleagă, Dr. Adina Ionela Botezan

8

Asist. Univ. Dr. Cătălina Ioana Tătaru

Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București

Dr. Cristina Beșleagă

Medic primar Oftalmologie, Clinica de Oftalmologie Neuroptics, București

Dr. Monica Apostolescu

Medic specialist oftalmolog, Clinica Clario

Dr. Adina Ionela Botezan

Medic specialist Oftalmologie, Clinica de Oftalmologie Neuroptics, București

Dr. Teodor Holhoș

Medic primar oftalmolog, clinica Andra Optic Line

Drd. Dr. Paul Filip Curcă

Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București

Dr. Mihai Alexandru Milicescu

Medic specialist Oftalmologie, Clinica de Oftalmologie Neuroptics, București

Dr. Cristina David

Medic primar oftalmolog, Clinica oftalmologică Novaoptic

Dr. Gabriela Bîrlea

Medic primar oftalmolog, Clinica medicală Provisual

Legătura dintre miopie și lumina naturală a soarelui

Conform ultimelor cercetări în domeniu, bine-cunoscutul viciu de vedere, miopia, estimează o creștere alarmantă a incidenței, în special în rândul copiilor cu vârsta de până la zece ani.

Specialiștii recomandă un protocol mai deosebit privind controlul miopiei la copii, afecțiune care în perioada de creștere tinde să se accentueze.

Acest protocol presupune, printre altele, și timp petrecut în aer liber, pentru ca vederea să fie expusă luminii naturale a soarelui.

Miopia este un viciu de refracție care se manifestă în general în primii ani de școală, când copilul se concentrează pe vederea la distanță și atenția la detalii – de exemplu, privitul la tablă.

În această perioadă de creștere, se constată un efort susținut pentru a vedea obiectele aflate la distanță. De multe ori, copilul nu comunică dificultatea de vedere la distanță, însă aceasta poate fi observată în comportamentul său: dacă mijește ochii când privește la depărtare, dacă îi lăcrimează ochii, dacă îi transpiră palmele și simte nevoia de repaus după orele de curs. Aceste semne trebuie să conducă neapărat către

o evaluare de specialitate a vederii copilului. Controlul miopiei.

Specialiștii au observat că, fiind vorba despre un defect fiziologic al ochiului, cu cât copilul crește cu atât problema se amplifică. Ceea ce înseamnă că, de la an la an, miopia se accentuează, proces care se încheie odată cu încetarea procesului de creștere. În lipsa unui control asupra miopiei, ea poate cauza complicații grave precum: glaucomul sau degenerescența maculară.

De aceea, HOYA, lider mondial în inovația dispozitivelor medicale de optică, împreună cu Universitatea Politehnică din Hong Kong au realizat un studiu al cărei rezultat aduce o soluție optimă pentru copiii diagnosticați cu miopie: o tehnologie inovatoare, ce incorporează în lentilele ochelarilor posibilitatea de a corecta vederea și de a încetini, simultan progresia miopiei.

Lentilele inteligente poartă numele de MiYOSMART iar tehnologia care stă la baza lor este D.I.M.S.Defocus Incorporated Multiple Segments (D.I.M.S.) (segmente multiple încorporate de defocalizare). Aceasta a reușit, în cadrul studiului, să arate o încetinire a progresiei miopiei la 60% dintre cazuri și o stagnare a afecțiunii la 21,5% dintre participanții la studiu.

(Studiul „Defocus Incorporated Multiple Segments (D.I.M.S.) spectacle lenses slow myopia progression: a 2-year randomized clinical trial”, care îi are ca autori pe: Lam CSY, Tang WC, Tse DY, Lee RPK, Chun RKM, Hasegawa K, Qi H, Hatanaka T, To CH. a fost realizat de-a lungul a doi ani de zile și a fost publicat în British Journal of Ophthalmology, în data de 29 Mai 2019).

Lumina soarelui, prieten și adversar în lupta cu miopia.

Majoritatea specialiștilor în domeniul îngrijirii vederii recomandă expunerea vederii copilului diagnosticat cu miopie la lumina naturală a soarelui. Studiile arată că două ore pe zi petrecute afară sunt benefice și absolut necesare în controlul miopiei, această rutină contribuind la încetinirea progresiei miopiei.

Explicația este că în perioada de creștere, ochiul miop trebuie să alterneze pe cât posibil vederea de aproape cu cea la distanță, iar atunci când sunt

afară, copiii experimentează în mod firesc aceste două perspective. În plus, lumina naturală a soarelui reprezintă un adevărat aliat în efortul de a încetini progresia miopiei.

Totuși, în sezonul cald, lumina atinge o intensitate care poate cauza leziuni oculare în cazul copiilor.

În acest context, HOYA a creat lentilele de ochelari MiYOSMART pentru soare. Lentilele oferă aceleași beneficii în controlul miopiei și în corectarea vederii, dar protejând în același timp ochiul și de razele puternice ale soarelui.

MiYOSMART Chameleon și MiYOSMART Sunbird sunt cele două opțiuni care se adresează copiilor cu miopie, care au nevoie simultan de protecție împotriva razelor sau reflexiilor solare.

MiYOSMART Chameleon

lentile fotocromice care se adaptează rapid la intensitatea luminii, tranziția fiind realizată în mod automat la toate nivelurile de lumină solară. Acestea oferă copilului protecție solară completă, oricând și oriunde s-ar afla.

MiYOSMART Sunbird

sunt lentile polarizate, care asigură concomitent controlul miopiei la copii, precum și redarea culorilor la fel de vibrantă ca în imaginația lor. Această versiune este utilă și copiilor cu fotofobie.

Cu ajutorul lentilelor MiYOSMART pentru soare, îngrijirea vederii copiilor este completă, copiii beneficiind de șansa de a se bucura de o vedere mai clară, pe termen lung.

„Chirurgia vitreo-retiniană reprezintă o ramură foarte provocatoare și destul de recentă a oftalmologiei“

Interviu realizat cu domnul Profesor Universitar Dr. Florian Baltă, Președintele Societății Române de Oftalmologie

Stimate domnule profesor, aveți calitatea de membru şi afilierea la Societatea Europeană de Retină (EURETINA) şi Retina Society din Statele Unite, precum şi la alte societăți (asociații) nonguvernamentale de profil. Ce ne puteti spune despre noutătile pe care le-au avut anul trecut sau se pregătesc în acest an în patologiile legate de retină?

Noutățile în oftalmologie își fac simțită prezența în fiecare an, cu scopul de a îmbunătăți calitatea actului medical. Aș aminti în primul rând progresul legat de aparatura medicală (diagnostica, microscoape perfomante, sisteme de vizualizare 3D, aparate de facoemulsificare și vitrectomie ce îmbunătățesc mult eficiența și siguranța actului chirurgical). Apoi apar tehnici și soluții chirurgicale noi, inovatoare, de peste tot din lume. Nu în

ultimul rând, industria farmaceutică vine în ajutorul nostru cu numeroase molecule noi pentru injectare intravitreană, din ce în ce mai eficiente, pentru tratamentul bolilor oculare cu impact socio-economic major, precum ar fi degenerescența maculară legată de vârstă, retinopatia și maculopatia diabetică, ocluziile vasculare etc.

Bolile rare cu afectare oculară pot duce la pierderea vederii la adulți. Vă rog să ne spuneți dacă există tratamente pentru aceste boli, la ce vârstă pot fi depistate şi prin ce metode.

Dintre bolile rare cu afectare oculară aș dori să amintesc distrofiile retiniene, care apar datorită uneia sau mai

multor mutații genice. Diagnosticul lor este unul provocator și complex, pornind de la examenul oftalmologic uzual, câmp vizual, tomografie în coerență optică, până la examene electrofiziologice și testare genetică. Tratamentul acestora este un subiect de mare anvergură atât științifică cât și financiară, existând la acest moment câteva opțiuni (3 dacă nu mă înșel) care adresează exclusiv bolile cu afectare monogenică. Dintre acestea, Luxturna – care încearcă corecția mutației RPE65 , este deja pe piață, este aprobată de FDA și de autoritățile similare europene. Se fac progrese de la an la an, inclusiv la nivel național, de a implementa programe accesibile de screening al acestor pacienți, în vederea tratamentului.

PROTECȚIE împotriva

INFLAMAȚIILOR

Un alt tip de afecțiuni sunt bolile inflamatorii ale sistemului ocular. Dintre acestea fac parte uveitele - boli cu un important impact visual. Cauzele declanșării uveitei nu sunt clare în cele mai multe cazuri clinice diagnosticate. Afecțiunea poate fi considerată o boală legată de sistemul imunitar, care poate deveni hiperactiv la nivelul ochilor. În acest domeniu începem să ne dezmorțim în ceea ce privește tratamentul cu imunosupresoare/imunomodulatoare împrumutate din reumatologie

Având în vedere faptul că diabetul a ajuns o afecțiune foarte frecventă, ce se poate face pentru a preveni retinopatia diabetic, afecțiune care poate duce la pierderea vederii.

Retinopatia diabetică reprezintă afectarea retinei datorată diabetului zaharat, așadar toate măsurile sanogene referitoare la diabet se adresează în

același timp și retinopatiei diabetice. Prevenția diabetului se face, după cum bine știm că adoptând un stil de viață sănătos, cu mese regulate și echilibrate, fără exces de zaharuri, alături de activitate fizică moderată, combătând comportamentele nocive de tip fumat, sedentarism, consum excesiv de alcool. Odata instalat, diabetul trebuie echilibrat, adică ținut sub control. Există la nivel național un program care se numește “ochiul diabetic” și care se ocupă cu urmărirea oftalmologică a pacienților diagnosticați cu diabet zaharat. Aceste centre realizează atât cu screening-ul retinopatiei diabetice, cât și cu tratamentul minim invaziv al acesteia, atunci când situația o impune. Cazurile grave, sau depășite, ajung în serviciile de chirurgie vitreo-retiniană.

Vă rog să ne spuneți câteva aspecte mai importante ale

Chirurgiei Vitreo-retiniene – în

ce situații este necesară, dacă este compensată prin casa de asigurări de sănătate şi dacă se poate realiza în orice clinică de oftalmologie.

Chirurgia vitreo-retiniană reprezintă o ramură foarte provocatoare și destul de recentă a oftalalmologiei, care încearcă să găsească soluții pentru o parte din bolile retiniene, între care as enumera: decolarea de retină regmatogenă, adică prin ruptura a retinei, decolarea de retina tracțională, hemoragiile vitreene, gaura maculară, membrana preretiniană maculară și altele. Serviciile de chirurgie vitreo-retiniană se găsesc în spitalele afiliate centrelor universitare mari din țară, unde evident, sunt compensate de CNAS, precum și în câteva clinici de oftalmologie private. Ca orice ramură medicală în secolul XXI, este în plin avânt și dezvoltare.

DISPONIBILÎNROMÂNIA

VEGF - A

Bispecific

ANG - 2 o MOleculă care deschide noi

perspective

VABYSMO : este primul și singurul anticorp bispecific care blochează VEGF-A și Ang-2 în DMLVn și EMD.2-5

VABYSMO este indicat pentru tratamentul adulților pacienți cu:

• degenerescență maculară legată de vârstă (DMLV), forma neovasculară (umedă)5

• afectarea acuității vizuale determinată de edemul macular diabetic (EMD)5

Ang-2, angiopoietină-2; DMLVn, degenerescență maculară legată de vârstă, forma neovasculară; EMD, edem macular diabetic; VEGF-A, factorul A de creștere a endoteliului vascular.

Referințe:

1. În conformitate cu Ordinul Ministerului Sănătății nr. 443/2022 publicat la data de 13.12.2022. 2. Regula JT, et al. EMBO Mol Med. 2019;11:e10666. 3. Heier JS, et al. Lancet. 2022;399(10326):729-40. 4. Wykoff CC, et al. Lancet. 2022;399(10326):741-755. 5. VABYSMO. https://www.ema.europa.eu/ro/documents/product-information/vabysmo-epar-product-information_ro.pdf (accesat ultima dată în februarie 2024).

 Acest medicament face obiectul unei monitorizări suplimentare. Acest lucru va permite identificarea rapidă de noi informații referitoare la siguranță. Profesioniștii din domeniul sănătății sunt rugați să raporteze orice reacții adverse suspectate.

Acest material se adresează exclusiv profesioniștilor din domeniul sănătății.

Acesta este un produs care se eliberează pe bază de prescripție medicală restrictivă. Înainte de prescripție vă rugăm să consultați prospectul produsului.

Vă rugăm să raportați evenimentele adverse apărute în timpul tratamentului cu medicamente Roche la romania.drug_safety@roche.com și www.anm.ro.

Roche România SRL

Bulevardul Poligrafiei 1A, Clădirea Ana Tower, Recepție - etaj 15

Sector 1, București, România, 013704

Telefon: 021-206.47.01, Fax: 021-206.47.00 romania.info@roche.com; www.roche.ro

Pentru informații complete, consultați Rezumatul Caracteristicilor Produsului de pe website-ul Agenției Europene a Medicamentelor (EMA) prin scanarea acestui cod QR

Anul acesta Săptămâna Mondială a Glaucomului se „sărbătorește” activ în toată lumea între 10-16 martie, sub deviza „Uniți pentru o lume fără glaucom“

Interviu realizat cu doamna Prof. Univ. Dr. Alina Popa-Cherecheanu, Președintele Societății Române de Glaucom*

Stimată doamnă profesor, vă rog să ne spuneți câteva cuvinte despre ediția din acest an a Congresului Societății Române de Glaucom, despre participarea speakerilor invitați.

Această ediție se defășoară, la ca în ultimele sale numeroase ediții, în timpul Săptămânii Mondiale a Glaucomului. Anul acesta Săptămâna Mondială a Glaucomului se „sărbătorește” activ în toată lumea între 10-16 martie, sub deviza „Uniți pentru o lume fără glaucom” („Uniting for a glaucoma-free world”).

Aceasta este o inițiativă globală a Asociației Mondiale a Glaucomului (WGA) pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la glaucom. Printr-o serie de activități la nivel mondial oftalmologii, optometriștii și alte categorii profesionale conectate având ca scop îngrijirea ochilor, pacienții, oficialii din domeniul sănătății și publicul larg sunt invitați să contribuie la conservarea vederii. Scopul major este de a convinge populația să efectueze controale oftalmologice regulate pentru a detecta glaucomul cât mai devreme posibil.

Societatea Română de Glaucom, prin congresul pe care îl organizează, încearcă

să ofere participanților medici oftalmologi un standard comun de diagnosticare și tratare a glaucomului. Speakerii străini pe care i-am invitat, și care au acceptat în număr foarte mare, dau greutate acestei manifestări științifice și aduc către noi tehnici chirurgicale și investigații noi și, de ce nu?, chiar modele de practică oftalmologică deja implementate și verificate în alte țări sau regiuni ale lumii. Beneficiul de a asculta personalități din lumea oftalmologiei și a glaucomului, la tine acasă, este uriaș.

Având în vedere consecințele grave ale acestei patologii, considerați necesar să se înființeze un registru național al glaucomului?

Un registru al glaucomului este imperios necesar și nu doar prin consecințele severe pe care le are boala. Glaucomul este o boală cronică ce necesită urmărire toată viața, ceea ce înseamnă că pacienții vor urma o formă de tratament pentru tot restul vieții din momentul diagnosticării. Dar ar fi un instrument important de gestionare a resurselor și de a evalua riscul populației de a dezvolta forme severe, invalidante, de glaucom.

Au existat propuneri și chiar încercări de a crea un registru național al glaucomului, și, credeți-mă pe cuvânt, nu este ieftin deloc. Dar am fi putut surmonta acest impediment. Problema reală apare abia după crearea platformei (registrului): cine va introduce date în acest registru? S-a încercat implementarea unei

* UMF„Carol Davila“, Medic Primar Oftalmolog, Spitalul Universitar de Urgență București

Oferiţi ochilor precizia pe care o merită.

asemenea platforme în centrele universitare, unde funcționau centre mari de diagnosticare, tratament și urmărire a glaucomului. La început a fost un entuziasm general în ceea ce privește introducerea de date în sistem, apoi entuziasmul, recunosc, a scăzut treptat până când într-o zi am încetat pur și simplu să mai introducem date. Volumul de muncă era uriaș (pentru că numărul de pacienți era uriaș) și nu era posibilă introducerea de date în timp real. La sfârșitul programului sau la sfârșitul săptămânii luam teancurile imense de foi și începeam introducerea de date în sistem. A fost o muncă sisifică, pe care nu am putut-o susține pe timp nelimitat. În plus, cred că informațiile colectate din doar câteva centre mari, pilot, nu ar fi reprezentat decât o parte din informațiile care puteau fi colectate din toată țara. Dar am tras o concluzie: probabil că singura cale de a avea un registru național de glaucom este transmiterea (eventual în timp real) informațiilor din sistemele de gestiunare a datelor în spital sau cabinete către acest registru. Si nu prevăd întâmplându-se asta prea curând...

Care este cu aproximație numărul de bolnavi, depistați cu glaucom, la noi în țară? Se constată o creştere a numărului de cazuri în ultimii ani ?

După cum am menționat anterior, nu există date exacte despre numărul real de pacienți cu glaucom în România. Multe cazuri sunt supradiagnosticate dar și mai multe subdiagnosticate. Dacă ne raportam la statisticile internaționale, care susțin o prevalență a glaucomului de aproximativ 2,5%, la o populație de 20 de milioane de locuitori ar trebui să avem 500 000 de pacienți cu glaucom; cam 2% în populația de peste 40 de ani și 10% în populația peste 75 de ani. Ceea ce înseamnă că pe măsură ce crește speranța de viață crește și numărul de pacienți cu glaucom. Se poate utiliza AI (inteligența artificială) în depistarea şi evaluarea riscului de glaucom?

Primii pași în utilizarea AI au fost deja făcuți. În principal ca instrument în sprijinul medicului pentru diagnosticarea glaucomului și aprecierea progresiei la pacienții cu glaucom. Implementarea pe scară largă a AI nu este disponibilă încă, dar sunt sigură că se fac pași repezi în această direcție. Dar o vedere de an-

samblu aspra stadiului implementării AI în practica oftalmologică va fi exprimată într-o sesiune clinică în cadrul congresului. Vă așteptăm în sala de conferințe. Sunt utilizate serviciile de telemedicină în cazul pacienților cu glaucom?

Serviciile de medicină sunt utilizate cu succes în oftalmologie, dar mai puțin în aria glaucomului deoarece necesită instrumente de monitorizare la domiciliu pe baza cărora să se poată lua decizii terapeutice corecte. De asemenea despre „home monitoring” în două intervenții în cadrul congresului, pe care vă invit să le audiați.

Ce proiecte aveți în cadrul Societății Române de Glaucom pentru 2024?

Cel mai mare și mai important proiect al Societății Române de Glaucom este congresul din 14-16 martie 2024, la Hotel Kronwell în Brașov, organizat în Săptămâna Mondială a Glaucomului. Scopul acestei conferințe internaționale este să expunem constant medicii oftalmologi cu interes în glaucoma, și nu numai, la informație de specialitate cât mai nouă și cât mai practică, sperând în standardizarea diagnosticării și tratării glaucomului pentru toți pacienții din România. Vă mulțumesc pentru timpul acordat și vă doresc succes în continuare!

Beneficiul Tratamentului Anti-VEGF la Pacienții cu Trombofilii Ereditare

Dr. Mihai

Alexandru Milicescu

Medic specialist Oftalmologie, Clinica de Oftalmologie

Neuroptics, București

Introducere

Ocluzia venoasă retiniană (OVR) este a doua cea mai frecventă cauză de pierdere vizuală în lumea occidentală. OVR este de obicei clasificată în OVR ramură (OVRB) și OVR centrală (OVRC) în funcție de locul anatomic al ocluziei vasculare. Patogeneza OVR nu este încă pe deplin înțeleasă, însă un eveniment important este formarea

Dr. Cristina Beșleagă

Medic primar Oftalmologie, Clinica de Oftalmologie

Neuroptics, București

trombului intraluminal, care este de obicei secundară mai multor condiții, cum ar fi hipertensiunea, hiperlipidemia, diabetul și trombofilia. Blocarea circulației venoase determină o creștere a presiunii intraluminale în capilare, conducând la hemoragii și scurgeri de fluid în interiorul retinei, creșterea presiunii interstițiale și o reducere consecutivă a perfuziei retiniene. Poate să se dezvolte ischemia, rezultând secreția de factor de creștere endotelial vascular (VEGF) care duce la apariția de noi hemoragii și edem retinian. VEGF are, prin urmare, un rol principal în patogeneza și simptomele OVR.

Ca urmare, utilizarea agenților anti-VEGF prin injecții intravitreene a devenit foarte comună cu scopul de a îmbunătăți rezultatele clinice la acești pacienți. În prezent, 2 agenți anti-VEGF (ranimizumab și aflibercept) au fost aprobați de FDA (Foodand Drug Administration) și EMA (Agenția Europeană a

Dr. Adina

Ionela Botezan

Medic specialist Oftalmologie, Clinica de Oftalmologie

Neuroptics, București

Medicamentului) pentru tratamentul OVR, în timp ce un alt inhibitor VEGF (bevacizumab) este adesea utilizat „off-label” în practica clinică. Multe scheme de tratament au fost sugerate în studiile clinice cu aceste medicamente, ca injecții lunare sau injecții la nevoie, însă regimul ideal nu a fost încă definit. Prezentare de caz

Pacientul nostru este un bărbat în vârstă de 62 ani, acesta se prezintă în clinica noastră pentru scăderea marcată a acuității vizuale la nivelul OD cu intenția de a beneficia de operația de cataractă. Simptomele au debutat în urmă cu 4-5 zile. Totuși, debutul subit al simptomatologiei și examenul polului anterior (fine tulburări cristalinienecortico-nucleare) ne duc cu gândul la o afecțiune retiniană. Aflăm din antecedentele personale patologice ale pacientului că acesta a suferit în urmă cu 2 ani repetate tromboze venoase profunde la nivelul membrelor in-

ferioare, și în urmă cu 6 luni un trombembolism pulmonar.

La examenul polului posterior se evidențiază tromboza de ram venos retinian cu edem retinian secundar marcat. Detaliind antecedentele personale patologice, aflăm că pacientul se află în evidență în cadrul serviciului de hematologie pentru trombofilie ereditară, în prezent urmând tratament cu apixaban, care s-a dovedit ineficient (numeroase tromboze recurente). În prezent, se așteaptă testarea genetică pentru a iniția un tratament biologic țintit.

Se decide administrarea de agent anti-VEGF (aflibercept) cu evoluție favorabilă la 1 lună. Pentru reducerea edemului au fost necesare 3 administrări într-un inter-

val de 3 luni. Acuitatea vizuală s-a îmbunătățit semnificativ de la 0.15 CC la 0.9 CC.

La un interval de 3 luni în care acuitatea vizuală la nivelul OD a rămas bună, pacientul constată scăderea acuității vizuale la nivelul OS. Se constată apariția trombozei de ram venos retinian și la OS și de asemenea o ușoară creștere a edemului retinian la nivelul OD. Se inițiază tratament anti-VEGF la OS, cu rezultate favorabile la o lună (AV inițial 0.2 CC la AV 0.8 CC), urmând să reluăm injectarea intravitreană de aflibercept și la OD (AV 0.7 CC).

În același timp, datorat probabil multiplelor injectări se constată avansarea cataractei, urmând tratamentul chirurgical al acesteia.

Concluzii

Atât ocluzia arterială retiniană (OAR) cât și ocluzia venoasă retiniană (OVR) au fost asociate cu stări de hipercoagulabilitate. Mutații ale factorului V R506Q (factorul V Leiden) și fibrinogenului β-455G, factorului XII (FXII) și ITGA2 (glicoproteina I-a plachetară) și ITGB3 L59P (glicoproteinaIIIaplachetară PlA1/PlA2) au fost adesea studiate și puse în evidență la pacienții cu OVR, precum și deficiențele de activitate AT-III, PC și PS. Polimorfismul homozigot MTHFR C677T și PAI 4G au fost observate la pacienți OVR și unii dintre aceștia au prezentat anticorpi APL. Rezultate similare au fost observate la indivizii cu OAR. Comparativ cu subiecții sănătoși, pacienții cu ocluzie vasculară retiniană au prezentat prevalențe similare de trombofilii ereditare și dobândite. Trebuie avut în vedere faptul că aceste constatări nu susțin screeningul de rutină al trombofiliei la indivizii cu OAR sau OVR.

Cea mai performantă lentilă progresivă Varilux®

© Essilor International - Mai 2023 - Toate drepturile rezervate. Varilux®, Varilux® XR series™ și Crizal® sunt mărci înregistrate ale Essilor International. *Pe baza simulărilor de cercetare și dezvoltare ale Essilor – 2022 – calcul bazat pe măsurătorile lentilelor ponderate cu nivelul de importanâă al fiecărui criteriu pentru lentilele progresive declarate de utilizatori (studiu cantitativ la consumatori - Ipsos - Q1 2022 - BR/FR/IT/UK/US - n=4000 purtători de lentile progresive) - Simulări efectuate pe cele mai relevante mărci competitive: mărci cu un nivel bun de conștientizare în rândul consumatorilor (Consumer Lens Brand Tracking - Ipsos - Q3 2022 - BR/CA/CN/FR/IN/IT/UK/US - n=8000) și care oferă lentile progresive premium.

în lentile de ochelari*

A X-a ediție a Congresului SRCCR

Interviu realizat cu domnul Prof. Univ. Dr. Călin Petru Tătaru, președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă (SRCCR)

Stimate domnule profesor, vă rog să treceți în revistă, pe scurt, cele mai importante obiective atinse de Congresul Societății Române de Cataractă şi Chirurgie Refractivă şi Conferința Anuală Retină în cei 10 ani de existență.

Pe parcursul celor 10 ani am urmărit fidel misiunea SRCCR, acțiunile noastre fiind promovarea unei abordari moderne și actualizate a chirurgiei polului anterior ocular, cu accent pe chirurgia corneană și cea a cristalinului.

Fiecare congres a avut o temă bine gândită iar evenimentele asociate au avut atât participare națională cât și internațională.

De-a lungul timpilui multe personalități ale comunității oftalmologice mondiale au răspuns invitației noastre, invitații trimise fie prin canalele permanente de comunicare cu forurile internaționale, SRCCR fiind afiliată Societății Europene de Cataracta și Chirurgie Refractivă (ESCRS) sau propuneri ale companiilor care activează în domeniul nostru. Am avut onoarea de a găzdui invitați din USA, Japonia, Grecia, Italia, Germania, Filipine, Turcia, Egipt, Ungaria, unii au revenit sau au devenit invitați permanenți.

O enumerare scurtă și fără pretenția de a reaminti toate numele prezente nu poate să nu cuprinda anul 2014, primul congres, în București, prima sesiune a Academiei ESCRS, primii invitați de renume precum Dr Richard Packard (UK) un pionier al procesului de scădere a inciziei în operația de caratactă, în dezvoltarea tehnologiei de phacoemulsificare și în evoluția cristalinelor artificiale, Dr. Bekir Aslan (TR) cu peste 28 de ani de experiență în domeniul chirurgiei, o personali-

tate admirată în multe sesiuni de chirurgie live la toate congresele mondiale.

Din dorința de a reduce numărul de congrese de specialitate din România, din anul 2015 am decis să organizăm congresul SRCCR împreună cu Societatea Română Retina. Acest lucru a crescut mult

nivelul stiințific al manifestărilor care au devenit mult mai atractive pentru toți colegii oftalmologi.

Anul 2019 a adus o schimbare importantă în comunitate și în structura congresului prin inaugurarea secțiunii de lucrări științifice pentru asistentele medicale din această specialitate. În general am dorit ca în aceste sesiuni să abordăm teme de mare interes care să aducă precizări legislative dar și practice menite să imbunătățească activitatea profesională a ccolaboratorilor noștri.

Edițiile din ultimii ani au fost un adevarat „festival“ de invitați cu mare expe-

riență și greutate în domeniu – Dr. Ike Ahmed, un renumit chirurg cu expertiză vastă în multe afecțiuni oftalmologice, Dr. Arthur Cummings, Dr. Gabor Schariot, Dr. Boris Malyugin, Dr. Thomas Kohnen, Dr. Massimo Busin, pentru a enumera doar câțiva din participanții reprezentativi ai congresului nostru. În general neam dorit ca prezentările firmelor partenere să se axeze mai puțin pe prezentările de produs și mai mult pe partea științifică și mai ales practică a utilizării produsului respectiv.

Structura congresului s-a modificat și îmbunătățit în fiecare an. Alături de lucrările libere dar conectate la subiectul congresului, am introdus și momente extrem de atractive oferite de cazurile interactive și de coșmarurile din oftalmologie sau, mai recent, sesiunile de tipul „Cum se face?“, care doresc să prezinte soluții simple și elegante la provocările cazurilor dificile din chirurgia oftalmologică.

Educarea profesională a generațiilor de rezidenți și tineri specialiști a fost un element extraordinar de important în agenda congreselor în acesti 10 ani. Am dezvoltat secțiunea de cursuri pe mai multe domenii – biometrie, perimetrie, topografie, OCT, microscopie celularăsusținute de specialiști renumiți din țară și din străinătate. Am inceput în 2015 cu dezvoltarea abilităților chirurgicale prin activități de tipul dry-lab cu simulatorul EYESI, am trecut la diverse sesiuni de wetlab și am reușit ca la ultima ediție să avem un maraton de 2 zile de teorie și practică prin organizarea unui wetlab gratuit pentru 60 de rezidenți de anul 3 si 4. În același registru se încadrează și prezența simulatorului pentru intervenții chirurgicale Haag Streit de ultimă generație la Spitalul de Urgențe Oftalmologice din București. Datorită relațiilor excelen-

te cu Societatea Europeană, România a fost prima țară în care acest simulator a fost instalat oferind unui număr de 47 de rezidenți șansa de a exersa în condiții excepționale toate manevrele chirurgicale intraoculare.

Dorind o structură dinamică și modernă a Congresului nostru am încercat să fim receptivi și la subiectele asociate subiectelor academice. Începând cu anul 2017 am introdus în program și sesiuni complementare, am abordat subiecte din zona juridică legată de meseria noastră discutând despre răspunderea juridică în actul medical și chestionând dacă personalul medical poate fi asimilat funcționarilor publici.

Din dorința de a fi prezenți și în spațiul virtual, am înființat un grup pe Facebook care dorește să ofere informații actuale despre desfășurarea manifestărilor și să devină un grup de lucru interactiv în care colegii oftalmologi să își exprime și să își lămurească dilemele legate de activitatea lor profesională.

Vă rog să ne prezentați pe scurt ediția congresului din acest an Și congresul acestui an va beneficia de prezența unor invitati speciali. Pentru a dezvălui în avanpremieră un nume, anul

acesta vom avea șansa unică de a-l vedea la Eforie Nord pe profesorul Uday Devgan, un renumit chirurg din Los Angeles (SUA) mare „antrenor“ de talente, supranumit „The Doctors’s Doctor“, chirurgul celebrităților și cel care a primit premiul „America’s Best Eye Doctor“ în 2021.

Anul acesta dorim să organizăm, în premieră și mese rotunde cu câte zece paricipanți și doi experți, cu subicte prestabilite, la care tinerii oftalmologi vor avea posibilitatea să discute și să învețe câte ceva din experiența maeștrilor.

În acest an vom continua și efortul organizatoric, știintific și financiar prin organizarea celui de al 2 lea wetlab pentru alți 60 de rezidenți pe parcursul a 2 zile, o impletire de parte teoretică susținută de chirurgi cu mare experiență dublată de practica chirurgicală pe ochi de porc și ochi Bioniko, care simulează extrem de fidel cataracta umană.

Care sunt progresele din ultimii ani pentru îmbunătațirea calității vieții pacienților cu afecțiuni oftalmologice, atât în țară cât şi pe plan mondial?

Un studiu efectuat în 2022 pe un eșantion de 600 de pacienți a arătat că pacienții noștri au nevoie de toată atenția și timpul

nostru, nu doar pentru manevrele medicale ci și pentru discuția asociată vizitei la doctor. Au nevoie să înteleagă toți pașii intervenției chirurgicale care îi așteaptă dar și noi avem nevoie să înțelegem așteptările postoperatorii pentru a ajunge la rezultatul dorit de ei.

Dacă în cea mai mare parte din spitale și clinici private dotarea cu echipamentele necesare explorărilor preoperatorii sau a blocului operator sunt la nivel internațional, comunicarea cu pacientul este cea care face diferența dintre un pacient fericit și unul dezamăgit.

Ce apariții editoriale au fost realizate pe parcursul acestor 10 ani? Aveti în vedere pentru acest an publicații noi?

Încă de la prima ediție a Congresului, din 2014, am hotarât că pentru o bună si coerenta organizare a comunității ne trebuie un document de bune practici, de protocoale și atitudini profesionale comune. În acest mod s-a creat primul Ghid de Cataractă lansat în România, care a fost distribuit tuturor oftalmologilor și care a creat jaloanele pentru o practică corectă în acest domeniu.

A urmat, în 2015, lansarea Romanian Journal of Ophlamology care reprezintă publicarea revistei Oftalmologia în limba engleză. În acest mod, o revistă cu o lungă istorie care funcționează ca o platformă de schimb de experiență de atât de mulți ani, a devenit mult mai vizibilă și a intrat în circuitul internațional al revistelor de specialitate.

Din dorința de a avea o bibliografie actuală de vârf pentru rezidenți și tineri spacialiști am decis să traducem din limba engleză două titluri importante:

• primul este Tratatul de Oftalmologie scris de Myron Yanoff/ Jay Duker care a văzut lumina tiparulu în 2022, un tratat de baza în oftalmologia mondială;

• cel de-al doilea este „Oftalmologie practică“, Wills Eye, un ghid pentru diagnosticul și tratamentelor afecțiunilor oculare, un ajutor valoros pentru orice practician în activitatea zilnică.

Anul acesta dorim sa lansăm Volumul 2 din „Tratatul de Chirurgie – Oftalmologie“ sub egida Academiei Române. Acest tratat românesc de chirurgie oftalmologică însumează munca a 50 de coautori și prezintă tehnicile chirurgicale actuale utilizate în practica zilnică.

Sănătatea vizuală în era digitală

În zilele noastre, stilul de viață a obligat întrega lume să utilizeze tehnologia modernă, atât în cazul copiilor, cât și în cazul adulților. Utilizarea pe scară largă în ultimul deceniu a dispozitivelor digitale ne-a expus la încă o sursă de lumină artificială. Petrecem o cantitate semnificativă de timp utilizând dispozitive digitale cu ecrane care emit lumină, cum ar fi smartphone-urile și tabletele. Lumina emisă de aceste dispozitive, deși pare albă, are un spectru de emisie albastru. Lumina albastră este adesea caracterizată ca fiind periculoasă, deoarece energia sa fotonică este mai mare decât cea a altor lungimi de undă ale luminii vizibile (Wong, Bahmani, 2022).

LUMF „Grigore. T. Popa“ Iași, Președinte RAO 2023

umina albastră prezinte diverse avantaje: îmbunătățește starea de spirit, are efecte terapeutice asupra unor afecțiuni dermatologice cum ar fi psoriazisul, dermatita atopică sau acnnea, și îmbunătățește vigilența, timpul de reacție și performanța cognitivă. Ca și dezavantaje, lumina albastră afectează ritmul circadian, determină apariția ridurilor și îmbătrânirea prematură, crește riscul de dezvoltare a anumitor tipuri de cancer, a diabetului zaharat, a afecțiunilor cardiovasculare și a obezității și determină oboseală oculară. În ceea ce privește asocierea dintre lumina albastră și apariția degenerescenței maculare legată de vârstă, dovezile sunt neconcludente, fiind necesare studii suplimentare (Wong, Bahmani, 2022).

Computer Vision Syndrome (CVS) reprezintă o serie de afecțiuni oculare, musculo-scheletale și de comportament determinate de utilizarea prelungită a dispozitivelor cu ecrane digitale.

Primele simptome care apar sunt:

• durerile de cap

• usturimea și înroșirea ochilor

• vederea încețoșată, neclară

• dureri ale musculaturii cefei și spatelui

• oboseală oculară

• dificultăți de acomodație vizuală

• tulburări de atenție (Bogdănici et al., 2017).

Un studiu realizat în cadrul unei lucrării de doctorat intitulate „Studiul modificărilor oftalmologice determinate de utilizarea dispozitivelor electronice cu ecran digital în cadrul populației generale”, realizată în cadrul Clinicii I Oftalmologie a Spitalului Clinic Județean de Urgențe „Sf. Spiridon”, Iași, a analizat efectele oculare și sistemice determinate de CVS asupra lucrătorilor din domeniul sănătății.

Foarte puține studii publicate au analizat efectele expunerii la diverse gadget-uri asupra sănătății vizuale a lucrătorilor din domeniul medical, marea majoritate a studiilor concentrându-se pe analiza CVS în cazul domeniilor legate în principal de munca de birou. Cu toate acestea, un review al literaturi a concluzionat că apariția CVS ar trebui luată în considerare la medici, asistente și alti angajați din domeniul sănătății datorită utilizării tabletelor și laptopurilor în spitale (Klamm, Tarnow, 2015). În studiul nostru, numărul mediu de ani de utilizare a

Prof. Univ. Dr. Camelia Margareta Bogdănici

Fig. 1 Poziția corectă de lucru în fața calculatorului (adaptat după The office station: posture and tips)

gadget-urilor a fost mai mare la medicii primari 8,67 ani ± 2,15 și la cadrele universitare 8,31 ani ± 2,38, iar cel mai redus la studenți 7,06 ani ± 2,68 (p=0,001).

Timpul mediu total petrecut zilnic pe dispozitivele electronice de către medicii specialisti a fost de 5,24±1,77 ore, de medicii rezidenti 5,83±1,81 ore, iar de medicii primari 6,10±2,19 ore.

Datele din studiul nostru au arătat că numărul de ore petrecute ziua sau noaptea s-au corelat semnificativ cu vârsta, evidențiind faptul că ziua petrec mai multe ore utilizând dispozitiviele electronice persoanele mai în vârstă (r= 0,113; p=0,003), iar noaptea petrec mai multe ore utilizând dispozitiviele electronice persoanele mai tinere (r= -0,235; p=0,001). Astfel, în perioada diurnă, numărul mediu de ore petrecut pe dispozitivele electronice cel mai mare a fost înregistrat la medicii primari 4,81 ore ± 2,05, iar cel mai redus a fost înregistrat la medicii specialiști 3,38 ore ± 1,72 (p=0,001), în timp ce în perioada nocturnă, numărul mediu de ore petrecut pe dispozitivele electronice cel mai mare a fost înregistrat la studenți 2,39 ore ± 1,25, iar cel mai redus a fost înregistrat la medicii primari 1,46 ore ± 0,77 (p=0,001).

În ceea ce privește digitalizarea sistemului medical și utilizarea smartphone-urilor, considerăm important de menționat că smartphone-urile devin din ce în ce mai utile în monitorizarea și furnizarea serviciilor medicale. Ele sunt adesea considerate computere de buzunar, datorită caracteristicilor lor avansate de calcul și a mutiplelor opțiuni de utilizare. Așadar, sunt utilizate din ce în ce mai mult în asistența medicală, iar opțiunile pentru aplicațiile de imagistică biomedicală includ camere foto și video, ecrane tactile, tehnici de calcul, detecția sunetelor și a mișcărilor (Hunt et al., 2021).

Cele mai frecvente simptome oftalmologice întâlnite în cadrul acestui studiu au fost:

• la medici: disconfortul la vederea de aproape (26,1%; p=0,001), vederea încețoșată (24,4%; p=0,001) și uscăciunea oculară (23,1%; p=0,237);

• la cadrele didactice: disconfort la vederea de aproape (17,8%), vederea dublă (11,9%) și vederea încețoșată (11,8%);

• la asistenții medicali: vederea dublă (20,2%; p=0,002);

• la farmaciști: oboseala oculară (9,4%) și

disconfort la vederea de aproape (8,9%); Cele mai frecvente simptome musculo-scheletale întâlnite au fost durerile de gât, umeri, spate fiind declarate de 76% dintre participanți., fiind urmate de cefalee (59,4%) și de insomnie (46,7%).

Din totalul de 705 participanți, 162 au declarat că suferă de sindrom de ochi uscat și utilizează lacrimi artificiale. Sexul feminin a fost preponderent în cadrul:

• medicilor rezidenți (8,64%) din care 71,42% de sex feminin;

• farmaciștilor (5,55%) din care 77,77% de sex feminin;

• asistenților medicali (9,87%) din care 68,75% de sex feminin.

În studiul nostru, 81,3% din cei 705 participanți consideră că utilizarea dispozitivelor electronice le afectează stilul de viață, dintre care 70,4% subiecți de sex feminin, vârsta medie 30 ani. Dintre aceștia, 98,6% cadre didactice, 95,7% farmaciști, 95,6% asistenți medicali și 87% medici, consideră că utilizarea dispozitivelor electronice le afectează stilul de viață.

În concluzie, se observă că personalul medical petrece din ce în ce mai mult timp în fața monitoarelor la locul de muncă datorită digitalizării sistemului medical. Datorită acestui fapt, este deosebit de importantă evaluarea cadrelor medicale în vederea despistării precoce a simptomelor determinate de utilizarea prelungită a monitoarelor.

Bibliografie

1. Bogdănici CM, Săndulache DE, Nechita CA. Eyesight quality and Computer Vision Syndrome. Rom J Ophthalmol 2017;61(2):112-116.

2. Hunt B, Ruiz A, Pogue B. Smartphone-based imaging systems for medical applications: a critical review. J Biomed Opt 2021;26(4):040902.

3. Klamm J, Tarnow KG. Computer Vision Syndrome: A Review of Literature. Medsurg Nurs 2015;24(2): 89-93.

4. The office station: posture and tips. https://ergodimensions.com/resources/. Accesat pe data de 10.06.2023.

5. Wong NA, Bahmani H. A review of the current state of research on artificial blue light safety as it applies to digital devices. Heliyon 2022;8(8):e10282.

Tehnologia Modernă în Oftalmologie - Evoluție, Inteligența Artificială și Beneficii pentru Pacienți

Tehnologia evoluează cu viteza luminii și continuă să influențeze semnificativ toate domeniile din jurul nostru, iar industria oftalmologică nu face excepție. Digitalizarea în oftalmologie aduce cu sine o serie de transformări majore, de la gestionarea eficientă a clinicilor și magazinelor de optică medicală, la îmbunătățirea diagnosticului și tratamentului afecțiunilor oculare.

Ultimul an a fost marcat de o accelerare semnificativă a transformărilor digitale în domeniul oftalmologiei, în special Inteligența Artificială (AI) a jucat un rol crucial în această evoluție, aducând cu sine o serie de inovații revoluționare în industrie.

Cum pot clinicile de oftalmologie sa ramana competitive în contextul tehnologic actual?

Oftalmologia se află în pragul unei transformări majore, accentuată de progresul rapid al tehnologiilor digitale, iar soluțiile inovatoare precum sistemele EMR, telemedicina și inteligența artificială (AI) sunt aici pentru a redefini modul în care se tratează afecțiunile oculare.

Implementarea unui sistem EMR are scopul de a facilita gestionarea eficientă a clinicii, oferind o imagine completă a istoricului medical al pacienților. Telemedicina extinde accesul la servicii medicale de calitate, oferind consultații de la distanță pentru pacienții din zonele rurale sau cu dificultăți de deplasare, iar Inteligența Artificială revoluționează diagnosticul, permițând identificarea precoce a afecțiunilor oculare și furnizarea de informații valoroase pentru planuri de tratament personalizate.

Investițiile în echipamente moderne este de asemenea esențială. Aparatura medicala de ultimă generație pentru diagnostic și tratament permite clinicilor să ofere o gamă largă de servicii de înaltă calitate, aici mentionam și utilizarea tehnologiilor chirurgicale robotizate care sporesc precizia și siguranța intervențiilor chirurgicale.

Oferirea unei experiențe personalizate pacienților este esențială pentru a construi o reputație solidă. Comunicarea eficientă, un mediu confortabil și primitor și adaptarea la nevoile individuale ale

„Implementarea APPSMART a fost un pas important în eficientizarea activității Clinicii Optisan. Pacienții sunt mult mai ușor gestionați, începând cu momentul programării, cu primirea lor la recepția clinicii și până în momentul în care primesc raportul medical cu toate investigațiile și concluziile medicului curant. Pe lângă eficientizarea muncii, aplicația ne oferă tabloul complet al pacientului care revine în clinică. Avem acces rapid la istoricul lui medical, la consultațiile lui anterioare și astfel reușim să oferim consultații de calitate. Soluțiile echipei APPSMART reprezintă o adevărată evoluție în activitatea unei clinici oftalmologice. Dr. Alexandru Dimitriu - Medic primar oftalmolog.“

pacienților contribuiei la creșterea satisfacției și fidelizării lor.

Marketingul și brandingul eficient ajuta clinicile să se diferențieze de concurență. Promovarea beneficiilor oferite de clinică, cum ar fi cele mai noi tehnologii și o echipă calificată, au scopul de a atrage noi pacienți și de a consolida reputația clinicii.

Beneficiile Digitalizării pentru Pacienți - O Experiență Medicală Modernă și Personalizată Era digitală transformă radical modul în care pacienții experimentează asistența medicală. Accesul la servicii medicale a devenit mai facil și mai rapid prin implementarea programărilor online, telemedicinei și a sistemelor eficiente de gestionare a stocurilor în magazinele de optică medicală.

Calitatea actului medical a cunoscut o îmbunătățire semnificativă datorită digitalizării. Medicii au acum acces la informații complete și actualizate despre pacienți, facilitând un diagnostic mai precis și un plan de tratament personalizat.

Timpul de așteptare a fost redus semnificativ prin optimizarea fluxului de lucru în clinică cu ajutorul soluțiilor software. Pacienții nu mai trebuie să pe-

treacă ore întregi așteptând consultația medicală.

Digitalizarea oferă acces la cele mai noi tehnici de diagnostic și tratament, contribuind la îmbunătățirea calității vieții pacienților.

Pe scurt, digitalizarea transformă asistența medicală în beneficiul pacienților. Accesul facil, calitatea actului medical, reducerea timpului de așteptare și accesul la cele mai noi tehnici de diagnostic și tratament contribuie la o experiență medicală modernă și personalizată.

Din 2013 alaturi de clinicile de oftalmologie din Romania

Appsmart Ophthalmology EMR Solution este o platforma software care permite gestionarea centralizata a activitatii unui cabinet de oftalmologie, clinica sau al unui lant de cabinete sau clinici. Sistemul nostru informatic asigura digitalizarea intregului flux operational: programari si receptie, dosarul medical (fise consultatii, protocoale operatorii, prescriptii ochelari, retete medicamente si multe alte formulare), integrare echipamente medicale specifice de oftalmologie, gestiune stocuri magazin optica si/sau sala de operatii, precum si un modul de marketing (transmitere SMS, programari online).

Cum atingem ținta de emetropie în operația de cataractă?

Dr. Chelaru Postolache Oana Corina

Medic primar specialist oftalmolog

Tratamentul modern în chirurgia cataractei are două obiective:

1. de a crea o cale optică clară

2. de a oferi maximă independență față de ochelari

Măsurătorile biometrice devin din ce în ce mai precise datorită:

• cunoașterii factorilor anatomici care afectează poziția cristalinului

• formulelor IOL

În același timp, așteptările pacienților cresc pentru că, cristalinele multifocale sunt produse premium și sunt scumpe.

Alegerea puterii greșite pentru implant este principala cauză a litigiilor după operația de cataractă.

Cum calculăm puterea cristalinului?

Trebuie să ținem cont de:

• puterea refractivă a corneei

• lungimea axială

• poziția efectivă a lentilei

Pentru măsurarea corneei se realizează:

• keratometrie

• topografie

• biometrie

• OCT

Sindromul de ochi uscat

Sindromul de ochi uscat este frecvent la pacienții operați cu cataractă. 60% dintre pacienții operați cu cataractă sunt pacienți asimptomatici cu ochi uscat. 50% prezintă colorație cu floresceină a corneei la testare. Frecvent la pacienții asimptomatici apar teste anormale (MMP-9, osmolaritate sau colorare a corneei, BUT, Schirmer) și aceasta sugerează o disfuncție a suprafeței oculare.

63% dintre pacienți sunt diagnosticați cu ochi uscat la investigațiile preoperatorii și trebuie instituit tratament pentru suprafața oculară. Trebuie amânată operația de cataractă. Cât să amânăm operația de cataractă la un pacient cu ochi uscat moderat, timp în care ochiul uscat este sub tratament? Asta ține de fiecare medic în parte.

1. Optimizarea sănătății suprafeței oculare Boala suprafeței oculare și patologia corneei poate duce la:

• erori la keratometrie

• identificarea incorectă a axei astigmatismului

• calcule inexacte a puterii IOL

Stări precum boala ochiului uscat, distrofia membranei epitealiale și pterigionul trebuie abordate înainte de a se obține măsurători preoperatorii și tratate.

Lentile de contact moi - trebuie întreruptă purtarea cu două săptămâni înainte de măsurătorile pentru cataractă.

2. Trebuie verificate:

• datele pacientului

• dacă pacientul privește corect în timpul măsurătorilor

• calitatea măsurătorilor

2.1. Trebuie să validăm datele Să repetăm eventual măsurătorile pentru a fi siguri de ele dacă:

• diferență mai mare de 1D între ochi în Avg K

• Avg K ≥ 47 D, ≤ 41 D

• Mai mare decât 2.5 D Cyl

• ACD ≥ 4,2 mm, ≤ 2,0 mm

• AL ≥30 mm, ≤22 mm

3. Trebuie să corectăm astigmatismul

• a atinge ținta de emetropie nu înseamnă a obține 0 echivalent sferic

• 42% dintre ochii supuși unei operații de cataractă au astigmatism ≥1D

▶ 78%≥0,5D

• Pacienții cu implant monofocal pot tolera până la 1D de cyl

• pacienți cu implant multifocal prezintă pierdere de vedere la ≥0,5 D de astigmatism

Astigmatismul, duce la:

• scăderea calității vederii

▶ străluciri, halouri

▶ dificultăți de conducere pe timp de noapte

▶ incidența crescută a traumatismelor prin cădere

▶ dependența față de ochelari

Măsuri operatorii primare pe care să le utilizăm pentru a determina astigmatismul la pacienții noștri cu implant pentru prezbiopie:

82% dintre medici folosesc biometria optică ca măsurătoare preoperatorie de

bază pentru a măsura astigmatismul. Ne putem baza doar pe un singur dispozitiv?

Cred că da.

Pe lângă asta putem folosi și:

• tomografie SCHEIMPFLUG

• topografie

• OCT

• keratometrie manuală

Măsurarea astigmatismului posterior

• în medie, suprafața posterioară a corneei reduce puterea totală corneană cu aproximativ 12%

• formulele de calcul a puterii lentilelor folosesc un indice mediu de refracție pentru a compensa această reducere a puterii totale corneene

• în prezent, nu există un standard pentru determinarea directă a astigmatismului corneean

• există un nivel ridicat de concordanță între valorile K și TK la ochii sănătoși

• 93,98% dintre ochi au prezentat o diferență de ≤0.25 D

4. Ce formulă folosim pentru implant?

• formula Barret Universal II: rezultate bune în ochii cu lungime axială normală și mare

▶ cu rezervă pentru ochi cu lungimi axiale scurte; AL+K+ACD ar trebui reconsiderată utilizarea Barret Universal II

• Formula EVO 2.0, Kane, Olsen, Castrop oferă rezultate relativ bune

▶ 80% au o eroare absolută de predicție 0,50 dioptrii

• Trebuie făcut print la biometrie; trebuie să existe 4 calculații cu 4 formule diferite

• Trebuie comparate rezultatele. Pentru ochi complecși

• ochi lungi: Barrett Universal II (Atenție la stafilom - este necesară scanarea B)

• ochi scurți: Kane și EVO

• ochii cu chirurgie refractivă în antecedente: Haigis L, Shammas Recomandări pentru a evita/minimiza eroarea de refracție

1. Să diagnosticăm și să gestionăm Sindromul ochiului uscat înainte de operație

2. Să validăm datele - evităm erorile de transcriere și tehnice

3. De avut în vedere astigmatismul

4. Să folosim formule moderne (printări 4 în 1, Calculator ESCRS, calculatoare online)

5. Ochi complecși: să folosim aplicații, formule complexe, să informăm pacientul + să învățăm din operația de la primul ochi!

excelență în oftalmologie!

Gauss înseamnă performanță!

Echipa de medici de excepție este intregită de aparatura de ultimă generație, atât pentru investigații cât și pentru actul chirurgical. Acoperim astfel intreaga paletă de servicii oftalmologice.

Toate investigațiile oftalmologice se pot realiza în clinica noastră:

 biometrie cu IOL MASTER sau prin imersie

 numărare de celule endoteliale, pahimetrie, topografie corneană

 analiză complexă pol anterior cu PENTACAM

 câmp vizual

 tomografii oculare

 angiofluorografie

 fotocoagulare retiniană

 capsulotomii Nd - Yag

 exerciții ortoptice

 program computerizat ambliopii

Screeningul keratoconusului

în evaluarea preoperatorie a pacienților pentru chirurgia refractivă

Keratoconusul este o boală bilaterală, dar adesea asimetrică a corneei, în care subțierea și deformarea progresivă a corneei duc la astigmatism neregulat și afectarea importantă a vederii.

Identificarea keratoconusului subclinic (KC) este o preocupare principală atunci când se efectuează screening-ul pacienților pentru chirurgie refractivă, deoarece efectuarea unei proceduri de remodelare corneană în scop refractiv cu laser pe KC nediagnosticat reprezintă principala cauză a ectaziei după chirurgia refractivă.

Diagnosticul clinic al KC avansat este relativ ușor de determinat. Examinarea poate părea complet normală însă

la pacienții cu boală precoce. Mai mult, mulți pacienți cu keratoconus precoce au o grosime centrală normală a corneei. Diferențierea între cornea normală și cea cu keratoconus subclinic se poate face utilizând imagistica corneană, de obicei topografie, tomografie sau ambele. Noul sistem de diagnosticare și clasificare a keratoconusului ABCD utilizează 4 parametri: Parametrul „A”: Raza anterioară de curbură în zona de 3,0 mm centrată pe cea mai subțire zonă a corneei. Parametrul „B”: Raza de curbură posterioară în zona de 3,0 mm centrată pe locația cea mai subțire a corneei. Parametrul „C”: Pahimetria cea mai subțire măsurată în μm. Parametrul „D”: „Acuitatea vizuală la distanța obținută cu cea mai bună corecție”.

Utilizarea softului BAD (Belin Ambrosio Display)

Tomografia Pentacam Scheimpflug (Oculus, Wetzlar, Germania) utilizează softul de analiză Belin/Ambrósio Enhanced Ectasia Display (BAD), combinând atât datele de elevație anterioare și posterioare, cât și datele pahimetrice corneene. Fiecare parametru este indicat cu galben (suspect) când este ≥ 1,6 SD față de medie și devine roșu (anormal) la ≥ 2,6 SD față de medie. Valorile sub 1,6 SD sunt raportate în alb și sunt considerate în intervalul normal.

Profilul de grosime oferit de Pentacam și software-ul BAD poate detecta KC precoce cu o sensibilitate și specificitate de 98%.

Dr. Monica Apostolescu

Medic specialist oftalmolog, Clinica Clario

Rolul hărții grosimii epiteliale corneene

Tomografia în coerență optică a segmentului anterior (AS-OCT) oferă date segmentare, având capacitatea de a caracteriza profilul grosimii epiteliale și stromale ale corneei, cu caracterizarea suprafețelor corneene frontale și posterioare. Evaluarea hărții epiteliului cor-

nean poate să ofere indicii importante în detectarea stadiilor inițiale ale keratoconusului.

Epiteliul cornean normal nu are grosime omogenă așa cum se credea anterior, ci este mai gros inferior decât superior și mai gros nazal decât temporal, cu o grosime medie centrală de cca 54 μm. Această neuniformitate este datorată mecanicii pleoapelor și clipirii.

Epiteliul corneean este un strat foarte

activ, având o rată completă de reînoire de aproximativ 5–7 zile. El are capacitatea de a-și modifica profilul de grosime pentru a compensa modificările curburii suprafeței stromale pentru a încerca să restabilească o suprafață optică netedă, simetrică. Epiteliul este mai gros peste zonele deprimate (de ex. cicatrici) și mai subțire peste zonele proeminente stromale (de ex. În keratoconus), deoarece încearcă să minimizeze modificările bruște ale grosimii stromale. Ca rezultat, suprafața corneeană anterioară poate apărea mai netedă pe topografie în comparație cu stroma anterioară subiacentă.

Astfel, evaluarea bazată doar pe topografie și pahimetria totală a corneei, fără a putea măsura grosimea epitelială și stromală și fără a putea evidenția aspectul fiecărui strat poate fi înșelătoare.

În stadii precoce ale keratoconusului, apare o subțiere a epiteliului deasupra apexului conului, înconjurat de o îngroșare concentrică, creând un aspect tipic de hartă epitelială cu aspect de „gogoașă”. Acest aspect de „dougnut shape” al grosimii epiteliale, împreună cu scorul BAD (Pentacam) care integrează datele legate de razele de curbură anterioare și posterioare, dar și pahimetria corneană sunt extrem de utile în identificarea stadiilor incipiente ale keratoconusului.

Evaluarea hărții epiteliale corneene a devenit un instrument adițional important în screeningul preoperator al pacienților candidați pentru chirurgia refractivă corneană cu laser.

Când vom avea în România fellowship pentru retină, cornee, glaucom?

Stăm de vorbă cu unul din cei mai reputați oftalmologi din România, Prof. Univ. Dr. Dorin Chiseliță

„În opinia mea, pentru comunitatea oftalmologică din România, ideea aplicării la un fellowship în scopul perfecționării într-o subspecialitate oftalmologică este nu doar interesantă ci devine chiar absolut necesară, pentru că în acest mod ne putem alinia la practicile moderne ale oftalmologiei din Europa și din întreaga lume”.

Cum putem defini fellowship-ul?

Reprezintă o perioadă de aprofundare profesională mai ales practică care urmează rezidențiatului, având ca scop însușirea unor abilități sporite într-o anume subspecialitate din sfera oftalmologică. Interesul pentru această etapă din pregătirea unui medic oftalmolog este foarte mare. Fellowship-ul este foarte extins în SUA, în UK, în Turcia, India, Canada ș.a.. Peste 70% din rezidenții din SUA aplică pentru o poziție de fellowship. Acest program de perfecționare se poate desfășura imediat după rezidențiat și așa se întâmplă în SUA dar și mai târziu, așa cum se practică mai ales în UK.

De ce interesul pentru fellowship este în creştere?

Din punctul de vedere al medicilor care doresc să urmeze un fellowship, motivele pot fi:

• interesul personal în dezvoltarea abilităților profesionale pentru o subspecialitate oftalmologică, acesta fiind motivul cel mai important și cel mai des invocat

• faptul că după terminarea rezidențiatului, tînărul oftalmolog își va desfășura activitatea într-o comunitate urbană densă sau într-un centru academic unde competiția profesională este foarte mare îl obligă să caute soluții pentru a devini foarte bun pe o anumită subspecialitate , iar fellowship-ul îi dă șansa de a deveni competitiv pe nișa aleasă;

• fellowship-ul poate fi făcut de către un medic specialist care realizează că după absolvirea rezidențiatului nu are su-

ficientă pregătire în oftalmologia generală și atunci simte nevoia să prelungească stagiul de educație în ramura dorită.

Felowshipul nu este obligatoriu și nu întotdeauna este necesar un asemenea training. De exemplu, pentru un oftalmolog la care chirurgia cataractei înseamnă viața lui oftalmologică, nu este cazul să urmeze un fellowship, cu atât mai mult cu cât marea majoritate a oftalmologilor sunt operatori de cataractă și de altfel ,nu există nicăieri în lume fellowship oficializat pentru chirurgia cataractei. Sau, un oftalmolog care va lucra într-o comunitate relativ restrânsă și unde interesul profesional major îl reprezintă oftalmologia generală, de asemenea nu are nevoie de fellowship. Nu se merită să faci un felowship doar pentru a obține o hârtie în plus care te va ajuta la o eventuală promovare sau pur și simplu vrei să prelungești «copilăria» rezidențiatului cu încă 1 an sau 2.Aceste eventualități sunt rare,mai ales că obținerea unui asemenea post implică o competiție acerbă și unde deseori se întîmplă să nu fii admis sau să faci solicitări multiple.

Câteva detalii despre fellowship

Prof. Univ. dr. emerit Dorin Chiseliță, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, membru de onoare al Academiei de Științe Medicale din România

Fellowship-urile sunt anunțate cu 1-2 ani înainte de câtre diverse instituții spitalicești/ universitare sau uneori doar cu câteva luni înainte. Indiferent unde se efectuează fellowship-ul, este necesar să ai certificarea de absolvire a stagiului de rezident, deci să fii medic specialist.

În oftalmologie există cel puțin 20 de programe de fellowship, dar cele mai competitive, cele mai căutate sunt fellowship-ul pentru retină, cornee, glaucom, urmate de fellowship-ul în chirurgia oculoplastică, oftalmologie pediatrică și neuro-oftalmologie. Durata unui fellowship este de 1 an pentru cele mai multe subspecializări, doar pentru chirurgia vitro-retiniană și chirurgia oculo-plastică durata este de 2 ani. În cadrul

fellowship-ului trebuie să faci tot ce îți menționează curricula. Din nefericire, aceste curricule nu sunt standardizate, nici măcar în SUA, ele trebuind să fie adaptate profilului și competențelor spitalelor care propun aceste programe. Pe durata fellowship-ului, prin parcurgerea curriculei, tânărul medic încearcă să îndeplinească țintele profesionale pentru care a dorit să urmeze acest program: creșterea competenței profesionale, creșterea experienței și abilităților sale chirurgicale, plecând de la chirurgia de bază și ajungând la o chirurgie complicată, care în principiu este specifică centrelor terțiare de diagnostic și tratament. La acestea, conform curriculei, cursantul -ar putea să desfășoare și o parte de activitate didactică, să aibe discuții despre un caz cu medici rezidenți, să le supervizeze consultațiile,să susțină stagii practice cu studenții, să rezolve diferite complicații.Mai mult, după cum se întâmplă în UK, s-ar putea să finalizeze un proiect de cercetare atașat cererii de fellowship , care trebuie să se materializeze și în publicarea a 1-2 articole. Per total, activitatea dintr-un fellowship este suficient de intensă, curba de învățare este foarte abruptă; este posibil ca la început candidatul să aibă tentația să renunțe, îi trebuie puțină perseverență, iar după primele luni de adaptare totul intră în normal.

Un medic poate repeta același program sau un alt program de fellowship în același centru sau în centre diferite.

Una din problemele cele mai importante în fellowship este finanțarea

Suportul financiar al acestui stagiu diferă de la țară la țară. În SUA consiliul de acreditare a educației medicale (ACGME) nu atestează fellowship-ul ca și training de subspecializare și în consecință nu există fonduri guvernamentale pentru asemenea programe. Pentru marea majoritate a celor care urmează fellowship-ul în SUA se pune problema autofinanțării. Acesta este un dezavantaj foarte important, pe lângă efortul intens de acomodare a cursantului la programul de fellowship asociat cu îndepărtarea voită sau nu de practica de oftalmologie generală. În alte țări (Marea Britanie) medicul ce a obținut acordul pentru un felowship este angajat pe durata trainingului în spitalul respectiv și este retribuit satisfăcător (mai bine decît un rezident,mai puțin decît un specialist).

Totuși, înainte de toate, interesul pentru un program de fellowship este legat de progresul profesional. Apoi, interesul poate fi dictat de potențialul de promovare mult mai crescut. Uneori fellowship-ul este o condiție obligatorie pentru promovare, așa cum se întâmplă în UK, unde fără un fellowship nu poți promova pentru un post de consultant. Punând în balanță cea ce putem dobîndi profesional cu sacrificiile (nu puține și nu minore) , fellowship-ul rămâne o instituție absolut esențială oftalmologului pentru a oferi o asistență medicală de o înaltă calitate. Putem vorbi de fellowship în România? Este necesar acest program în țara noastră?

La noi nu există nimic oficial în această direcție. De altfel noi avem numeroase paricularități,că să nu le etichetez drept trăsături originale.Astfel durata rezidențiatului ,în opinia mea, este insuficientă ; este adevărat că în numeroase țări perioada de rezidențiat în oftalmolgie este tot de 4 ani (unele discipline medicale au perioada de 5 ani!);sunt țări unde rezidențiatul în oftalmologie durează 5 ani,iar în UK durata rezidențiatului în oftalmologie este de 7 ani. La noi, în 4 ani în mod cert nu este acoperită de adevăratelea curricula de rezidențiat, care presupune un anume număr de explorări , de intervenții chirurgicale, fie ca asistent, fie ca

operator. Din acest punct de vedere, tânărul medic specialist nu se poate angaja să rezolve cazuri mai complexe de diagnosticat sau tratament chirurgical. O altă situație particulară pentru noi o reprezintă relația”paternalistă” între medic și pacient. Medicul vorbește de ”pacientul meu” care are cutare problemă, sau când se adresează altului medic îl întreabă ”de ce te interesezi de pacientul meu”? După cum și pacientul are ”doctorul lui” care devine cumva o proprietate virtuală. Dând un sfat unui pacient, el îți poate replica ”da, dar doctorul meu mi-a spus că...”. Sau, dacă un pacient dorește să fie consultat de un doctor, este întrebat ”cine te-a operat? Du-te la el să te vadă!”.Astfel, accesibilitatea directă a medicului rezident la pacient este oarecum limitată și anevoioasă. Această logică în relația medic curant -pacient este străină pentru alte țări și reprezintă un obstacol în instruirea practică a medicului rezident.Aceasta ar fi una din explicațiile care argumentează lipsa suportului practic al tînărului specialist oftalmolog, atunci cînd este obligat să ia decizii de unul singur. Poate este excesivă și situația de la alții, în care ”un doctor te vede, un altul te operează și un altul te urmărește post-operator”.

La noi se practică un fel de ”self fellowship” în clinicile universitare

Situația particulară pentru tânărul oftalmolog de la noi este că nu are predictibilitateaa postului, ca să poată să se angajeze într-un program de tip fellowship după rezidențiat, iar conceptul de fellowship la noi nu este nicidecum instituționalăzat. Se practică un fel de ”self fellowship” sau ”auto fellowship” în clinicile universitare, atunci când viziunea șefului de clinică rezonează cu abilitățile și cu interesul unui tânăr medic specialist; la acel moment s-ar putea ca acesta din urmă să încerce să se perfecționeze într-o zonă mai restrânsă, având ca mentori doctori competenți cu mare experiență șiîn egală măsură- având pacienți suficienți pe nișa de interes. Acest sistem dă posibilitatea unui medic specialist să-și formeze o mai bună expertiză întrun anume segment din oftalmologie. Sistemul nu este instituționalizat, dar cumva funcționează și este avantajos mai ales pentru tinerii asistenți universitari dar acest lucru nu poate să rezolve ,să spunem, un gen de supraspecializare pentru marea majoritate a oftalmologilor care nu lucrează într-o clinică universitară. Nu cred că la nivelul unei secții de oftalmologie dintr-un spital județean se discută despre un

asemenea concept decât dacă interesul și dorința personală a unuia din doctori este foarte mare și atunci el încearcă prin propriul efort să își dezvolte competențe într-o arie restrânsă. Cam la fel procedează și mulți oftalmologi care lucrează în serviciile private. Și acolo este o mixtură de training pe care nu-l putem numi fellowship, care înseamnă să frecventezi diferite cursuri care te interesează, să participi la workshop-uri, să vizitezi diverse clinici din Europa și din lume ca ”observer” sau poți să și operezi (așa cum se întâmplă în unele țări din Asia). Un astfel de medic nu urmează un fellowship adevărat dar soluțiile la care au ajuns oftalmologii români și nu numai, sunt cumva practice și oferă rezultate bune.

Fellowship-ul este de tradiție în lumea civilizată, dar cum s-ar putea dezvolta şi la noi?

Văzând tradițiile din Europa și mai ales din SUA și Canada, personal sunt absolut convins că această instituție a fellowship-ului este foarte necesară / utilă și la noi. Nu mă găsesc în situația de a oferi formule, algoritmi de ordin administarativ,etc pentru că soluția este legată și de finanțare. Dar, probabil că o formulă optimă, cu un efort rezonabil ( din partea statului dar și al cursantului ), ar fi ca măcar clinicile universitare să aibă finanțări pentru aceste poziții pe o perioadă limitată de timp, cu posibilitate asigurării un salariu,să existe normare pentru directorii și responsabilii de programe de fellowship. Medicul poate fi implicat foarte serios în activitatea practică a secției respective, cu alte cuvinte ”să-și merite toți banii” prezența lui acolo, să fie obligat să desfășoare activități multiple, efectiv să ajute la buna activitate a clinicii Cred că aceste lucruri țin și de Ministerul Sănătății și de comisiile de specialitate ale acestuia. Acest proiect presupune analize, discuții și nu trebuie să găsim ”soluții originale”, într-o zonă în care știm foarte clar că supraspecializarea este absolut necesară, că fellowship-ul funcționează ca un instrument valid și foarte productiv, că așa merg lucrurile în toată lumea civilizată și că înțelegem toți că îmbunătățirea calității actului medical ține în mare măsură de competența medicului.

Ca o concluzie, fellowship-ul este o instituție care și-a demonstrat necesitatea și utilitatea în oftalmologia modernă și avansată și în consecință este mai mult decât necesar implementarea lui și în oftalmologia românească.

Tratamentul actual al cataractei congenitale

Cataracta congenitală reprezintă opacifierea cristalinului ce apare la naștere sau imediat după și este considerată a fi cea mai frecventă cauză potențială de scădere reversibilă a acuității vizuale la copil. Literatura de specialitate apreciază cataracta congenitală ca fiind responsabilă de aproximativ 10% din cazurile de scădere a acuității vizuale la copii la nivel global. Impactul cataractei congenitale asupra funcției vizuale depinde de vârsta la care se instalează, vârsta la care se practică intervenția chirurgicală, de localizare și morfologie și de prezența altor anomalii asociate oculare sau sistemice.

DAsist. Univ. Dr. Cătălina

Ioana Tătaru

Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București

Prof. Univ. Dr. Călin

Petru Tătaru

Președintele Societății Române de Cataractă și Chirurgie Refractivă

Drd. Dr. Paul Filip Curcă

Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București

epistarea precoce a cataractei congenitale este esențială pentru prognosticul vizual al copilului deoarece cu cât tratamentul este inițiat mai rapid, cu atât șansele de restabilire a unei funcții vizuale normale sunt mai mari. Diagnosticul timpuriu și tratamentul corect, chirurgical și al ambliopiei, influențează decisiv calitatea vieții copiilor pe termen lung.

Cataracta congenitală poate fi uni sau bilaterală și poate varia în mod semnificativ ca mărime, morfologie și grad de opacifiere, de la un punct mic pe capsula anterioară până la opacifierea totală a cristalinului (Figura 1) . Prin urmare, efectul asupra vederii, tratamentului și

prognosticul pot varia în mod semnificativ.

Cauzele cataractei congenitale au fost mult timp cercetate și dezbătute. În determinarea etiologiei este important să se facă o distincție între cataractele unilaterale și cele bilaterale. În cazul cataractei bilaterale, mutațiile genetice reprezintă cea mai comună cauză, fiind identificate peste 15 gene implicate în formarea cataractei, ele fiind moștenite autosomal dominant (cel mai frecvent). Asocierile sistemice includ tulburări metabolice precum galactozemia, boala Wilson, hipocalcemia și diabetul. Cataractele pot face parte dintr-o serie de sindroame, cel mai comun fiind trisomia 21. Infecțiile intrauterine, inclusiv rubeola, herpes simplex, toxoplasmoza, varicela și sifilisul, reprezintă o altă cauză.

Cataractele unilaterale nu sunt moștenite sau asociate cu o boală sistemică și au o etiologie necunoscută, deși aceasta nu exclude posibilitatea unei boli sistemice asociate. Ele sunt de obicei rezultatul unei disgenezii locale și pot fi asociate cu alte modificări oculare precum persistența de canal Cloquet, lenticon anterior sau posterior sau lentiglob.

Diagnosticul cataractei congenitale se poate pune pe baza istoricului familial, semelor, simptomelor și aspectului clinic. În anumite cazuri de cataracte pediatrice există un istoric familial dar și istoricul prenatal și al sarcinii este util în elucidarea etiologiei.

Semnul cel mai sugestiv pentru cataractă este leucocoria, care observată

de medicul pediatru sau de către părinți conduce la vizita către medicul oftalmolog. Cataracta se prezintă ca o opacitate în cristalin ce poate fi de dimensiuni variabile.

Cataractele sunt clasificate în funcție de aspectul lor morfologic și de localizare; putând fi parțiale sau totale, unilaterale sau bilaterale. De asemenea, cataracta poate fi însoțită și de alte anomalii oculare, cum ar fi microcornea, megalocornea, colobomul irian, aniridia, dehiscența zonulară etc.

Simptomatologia cataractei congenitale este nespecifică, variind în funcție de tipul opacităților de la asimptomatic la lipsa reacției la lumină, fotofobie, strabism sau nistagmus.

Diagnosticul clinic se face pe baza examinării la lampa cu fantă a ambilor ochi, în midriază medicamentoasă. De asemenea, evaluarea fundului de ochi este esențială, evaluând cu atenție papila nervului optic, retina și regiunea maculară. În cazul în care opacitatea cristaliniană este completă se efectuează un examen ultrasonografic al globilor oculari pentru depistarea posibilelor anomalii vitreene și retiniene. Se determină presiunea intraoculară.

Tratamentul cataractei congenitale este mai complex decât în cazul cataractei adultului deoarece este vorba de perioada în care are loc procesul de dezvoltare normală a funcției vizuale. Este esențial pentru un rezultat funcțional bun și de lungă durată atât momentul la care se practică intervenția chirurgicală, cât și

Echipamente

medicale și

Instrumentar și consumabile Consultanță specializată

Scaun pentru chirurg (RINI – SUEDIA)

Proiectat pentru a fi cât mai ergonomic și ușor de utilizat de către chirurg:

• Bază cu 3 roți (una în partea din față) pentru o poziționare comodă a picioarelor utilizatorului.

• Ajustarea înălțimii suporturilor de brațe prin acționarea unei clapete aflate sub fiecare suport de braț. De asemenea suporturile de brațe se pot roti și pot fi poziționate față-spate față de șezut.

• Reglarea înălțimii prin intermediul a 2 butoane poziționate de-o parte și de alta a bazei, acționate cu ajutorul călcâielor.

• Frână electrică pentru cele 2 roți din spate, acționabilă cu călcâiul.

• Înclinarea șezutului se face printr-un mâner galben, aflat sub șezut.

• Componentele prin care se realizează reglări și ajustări sunt de culoare galbenă pentru identificare rapidă.

Masă de operații (RINI – SUEDIA)

Masă de operații destinată în special intervențiilor în domeniul Oftalmologie, ORL, Chirurgie plastică, Neurologie.

Componentele topului sunt detașabile pentru a facilita curățarea și dezinfecția.

Secțiunea de cap, cu sistem de atașare/detașare rapid, are o formă ergonomică ce asigură atât un confort sporit pacientului, cât și o poziționare corectă și stabilă grație formei anatomice.

Baza mesei este gândită astfel încât să ocupe o zonă cât mai restrânsă.

Caracteristici:

• Structură solidă din oțel vopsit în câmp electrostatic, cu bază cu sistem de ridicare cu 2 coloane. Dimensiunea bazei este de 60 x 80 cm.

• Componentele topului sunt capitonate și acoperite cu material MedTech.

• Înălțimea reglabilă electric, între 50 și 90 cm.

• Lungimea topului: 200 cm (în poziție pat, incluzând și secțiunea de cap).

• Secțiunea de cap se poate regla pe înălțime 0-8 cm și longitudinal 0-45 cm.

• Spătarul reglabil +90° -20°.

• Funcția Trendelenburg de până la -18°.

• 4 roți pivotante cu sistem de frânare, acționabil la picior, de-o parte și de alta a mesei. Posibilitate de blocare direcțională a roților din dreptul secțiunii de picioare, pentru deplasarea mesei pe distanțe mai lungi.

• Telecomandă pentru operarea tuturor secțiunilor (cap, spătar, picioare, șezut), a înălțimii și a funcției Trendelenburg.

• 4 memorii de poziție. Buton pentru poziția „pat".

• Capacitate maximă de ridicare: 300 kg.

București, Str. Giuseppe Garibaldi nr. 8-10 sector 2, 020223

Tel.: +40 314 250226/27

Fax: +40 372 560250

office@medicalmall.ro

www.medicalmall.ro

Lampă chirurgicală Starled 3 NX (ACEM – ITALIA)

Timișoara, Str. Martir Cernăianu, nr. 18, jud. Timiş, 300361

Tel.: +40 720 393269

Fax: +40 356 110233

office@medicalmall.ro

www.medicalmall.ro

Iași, Str. Pepinierii nr. 36C, bloc C1, parter, loc. Valea Adâncă, 707317

Tel: +40 725 119393

Fax: +40 372 560250

office@medicalmall.ro

www.medicalmall.ro

Figura 1: A. Lenticon anterior. B. Cataractă nucleară. C. Cataractă lamelară. D. Cataractă totală.

Figura 2: Efectuarea capsulorexisului anterior după injectarea colorantului, urmărind cu ajutorul unei pense intraoculare marginile inelului de ghidaj.

Figura 3: Efectuarea capsulorexisului posterior urmând marginile capsulorexisului anterior.

Figura 4: Aspectul postoperator al unui cristalin tip BIL.

Figura 5: Cristalin 3 piese cu captura opticului în spatele capsulorexisului posterior.

Figura 6: Aspectul intraoperator final al unui cristalin BIL toric.

calitatea corecției afakiei și tratamentul ambliopiei. Ochiul unui copil este mai mic decât al adultului, mai moale și mai elastic, iar reacțiile inflamatorii postoperatorii sunt de regulă mult mai intense.

În cazul copiilor singura opțiune este anestezia generală. Anestezia trebuie să asigure ventilația asistată cu paralizia tuturor grupelor musculare striate, știut fiind faptul că musculatura extrinsecă a globilor oculari se relaxează printre ultimele grupe musculare. Un indiciu pentru profunzimea anesteziei îl reprezintă poziția corneei, care trebuie să fie bine centrată, fără să fie nevoie a fi tracționată.

Tehnica chirurgicală

Cea mai utilizată tehnică la momentul actual este reprezentată de extracția cristalinului prin abord anterior urmată de implantarea unui psudofak însoțită de efectuarea unei capsulotomii per primam. Această tehnică are rezultate foarte bune pe termen lung, evitând necesitatea unor reintervenții ulterioare.

Preoperator pupila pacientului trebuie bine dilatată medicamentos utilizând picături midriatice sau, mai nou, se poate utiliza un midriatic intraocular.

După pregătirea câmpului operator și montarea blefarostatului se efectuează două incizii limbice de 1,2mm, un side-port și o incizie principală (care va fi ulterior lărgită la 2.2mm) iar opțional se va efectua și o incizie pentru maintainer. Operația se poate realiza prin menținerea camerei anterioare atât cu substanță vâscoelastică (în timpul capsulorexisului și al implantării cristalinului artificial), cât și cu ajutorul unui maintainer care presupune o infuzie permanentă de lichid. Acest manteiner asigură o bună irigare a camerei anterioare, o spălare constantă și permanentă a pigmentului și prostaglandinelor eliberate în timpul operației. Contribuie la menținerea unei bune midriaze și previne colapsul globului ocular în timpul manevrelor de scoatere a instrumentelor operatorii din globul ocular, reduce substanțial traumatismul irian și al endoteliului cornean.

Următorul pas este reprezentat de efectuarea capulorexisului anterior. Pentru o vizualizare optimă, capsula anterioară se evidențiază cu un colorant intraocular (Bluetrypan) ce se injectează sub o bulă de aer pentru a proteja endoteliul

Figura 1: A

Figura 1: B

Figura 1: C

Figura 1: D

Figura 3

Figura 4

Figura 5

Figura 6

cornean. Se umple camera anterioară cu substanțe vâscoelastice coezive iar pentru o precizie mare a dimensiunii și centrării capsulorexisului se introduce un inel marcator (calliper ring) pe urma căruia se va efectua capsulorexisul anterior (Figura 2). Cu ajutorul unui discizor se puncționează central capsula iar apoi se efectuază capsulorexisul cu o pensă intraoculară, urmând marginile inelului marcator. Capsula se decupează din aproape în aproape, fiind mai elastică și mai greu de manevrat decât cea a adultului, rezultatul acestei manevre fiind obținerea unui capsulorexis central, continuu și curbilinu de aproximativ 5mm.

Cristalinul copilului este frecvent foarte moale și nu necesita hidrodisecție sau doar o hidrodisecție efectuată ușor iar extracția sa se poate efectua prin simpla aspirație. Facoemulsificarea se va efectua doar în cazul rar al unui cristalin dur, datorat calcificărilor. Este foarte importantă curățarea completă a sacului cristalinian cu polișarea atentă a celulelor rămase în periferie pentru a împiedica pe cât posibil formarea cataractei secundare. Următorul pas esențial este efectuarea capsulorexisului posterior, în toate situațiile în care acest lucru este posibil, fiind o manevră delicată și dificilă, capsula posterioară fiind mult mai subțire (la adult aprox 6 microni) și dificil de vizualizat (nu se poate colora) față de cea anterioară. Această manevră se poate efectua doar în cazul în care nu au apărut complicații importante până la acest moment (există un capsulorexisul anterior corect efectuat, capsula posterioară este integră, nu există breșe importante până în periferie, zonula cristaliniană nu este dezinserată, vizibilitatea capsulei nu este împiedicată de micșorarea pupilei – situație ce ar necesita utilizarea de retractoare iriene). După aspirație se reintroduc substanțe vâscoelastice pentru a menține adâncimea camerei anterioare și posterioare și cu ajutorul unui ac fin de 27 gauge se puncționează capsula posterioară și se introduce puțin material vâscoelastic în spațiul Berger pentru a menține hialoida posterioară la distanță. Cu ajutorul unei pense intraoculare se efectuează capsulorexisul posterior, urmând de data aceasta conturul capsulorexisului anterior (Figura 3).

Implantarea unui pseudofak per primam este în prezent varianta de elecție,

fiind preferată afakiei operatorii ce va necesita ulterior implantul unui cristalin artificial. Există o multe variante de implanturi artificiale, dar și de poziționare a acestora în sacul cristalinian. În cazul în care atât capsulorexisul anterior cât și cel posterior a fost efectuat cu succes, se poate opta pentru un cristalin tip BIL (Bag-in-the-lens) (Figura 4). Imaginat de Marie Jose Tassignion, acest tip de implant hidrofil se poziționează cu șanțul circumferențial în cele două inele de capsulorexis (anterior și posterior). In acest mod, cele două capsulorexisuri devin coalescente in periferia acestui tip special de implant și împiedică migrarea perlelor Elschnig din periferie evitând apariția cataractei secundare. Un alt beneficiu pe termen lung al acestui tip de cristalin este acela că păstrează elasticitatea sacului capsular restant, împiedicând contracția acestuia care ar duce la deplasarea pseudofakului. Se obține astfel postoperator o vedere stabilă în timp.

O altă variantă foarte bună, mai ușor de efectuat și ce nu necesită o foarte mare precizie a dimensiunilor capsulorexisurilor este cristalinul 3 piese. Acesta este un cristalin hidrofob, din material acrilic, cu haptice din PMMA. Se poate implanta în sulcus (sau mai rar în sac) cu captura opticului în spatele rexisului posterior (Figura 5), împiedicând de asemenea migrarea perlelor Elschnig din periferie. O altă variantă poate fi implantarea sa direct în sac sau sulcus, fără captura opticului (dacă acesta manevră nu poate fi efectuată, având un capsulorexis posterior inadecvat – prea mare sau prea mic). În cazul intervențiilor chirurgicale realizate la copiii de vârste mai mari, se poate opta pentru un cristalin multifocal sau de tip EDOF (extended depth of focus), acestea fiind implanturi hidrofile sau hidrofobe (materialul hidrofob s-a dovedit a fi mai eficient în împiedicarea apariției cataractei secundare) ce conferă o independență față de portul ochelarilor de citit. Pseudofakul se va implanta în sac, cu sau fără captura opticului în spatele rexisului posterior.

După implantarea și poziționarea pseudofakului, se practică lavajul camerei anterioare ce are rolul de a îndepărta substanțele introduse anterior intraocular iar apoi se hidrosuturează paracentezele (Figura 6). Este esențial ca globul ocular să fie închis la finalul intervenției

iar dacă hidrosutura nu este eficientă, atunci se va opta pentru plasarea unor fire de sutură care să asigure etanșeitatea ochiului. La finalul operației se poate opta pentru introducerea unei bule de aer în camera anterioară pentru a proteja endoteliul și a preveni deplasarea pseudofakului. Se va efectua la final și o injecție subconjunctivală cu antibiotic și antiinflamator.

Postoperator, pacientul va continua un tratament antibiotic și antiinflamator (mai important ca în cazul adultului) și se va prezenta frecvent la control pentru urmărire. Corecția optică trebuie determinată la aproximativ o lună postoperator, copii mici rămânând cu un viciu de refracție mai mare (hipermetropie), ce în mod ideal va dispărea odată cu atingerea maturității (shift miopic). Rezultatul funcțional vizual depinde într-o mare măsură și de tratamentul postoperator al ambliopiei ce nu trebuie omis.

Eliberarea axului vizual reprezintă un pas esențial în prevenirea dezvoltării ambliopiei la copii și trebuie efectuată cât mai rapid dacă funcția vizuală este modificată. În cazul în care opacitățile cristaliniene sunt de dimensiuni mici și nu cuprind axul vizual, intervenția chirurgicală poate fi amânată pentru a permite dezvoltarea globului ocular fapt ce reduce semnificativ apariția complicațiilor intra și postoperatorii.

Dezideratul actual este reprezentat de implantarea unui cristalin artificial, prevenirea apariției cataractei secundare, evitarea reintervențiilor și alegerea unei dioptrii cât mai apropiate emetropiei la vârsta adultă. Urmărirea pacienților pe termen lung este esențială pentru a dobândi rezultate stabile și predictibile.

Bibliografie

1. Yanoff M, Duker, J. S., Tratat de Oftalmologie, Ediția a 5-a, București: Prior, 2020.

2. Kanski J.J., Bowling B. Kanski’s clinical ophthalmology: a systematic approach. Eighth edition. ed. Kanski JJ, editor. Edinburgh: Elsevier; 2016.

3. Wills Eye, Oftalmologie practică – Diagnosticul și tratamentul afecțiunilor oculare, ediția a 8-a, București: Prior, 2022.

4. Tassignon MJ. Elimination of Posterior Capsule Opacification. Ophthalmology. 2020;127(4S):S27-S8

5. Tassignon M.J.,De Venster I., Godts D.D.,Gobin L.,Bag in the Lens in Babies and Infants. In: Lee S.A. and colab., Pediatric Ophthalmology,Ed. Zaypee Brothers Medical, Publisher LTD, St. Louis,2009, p.86-89.

Chirurgia cataractei complicate la pacienții cu antecedente de uveite

Inflamațiile oculare de tipul uveitei anterioare sunt afecțiuni oftalmologice complexe și multifactoriale care rezultă din inflamarea segmentului anterior al ochiului. Pot provoca o varietate de simptome, cum ar fi durerea, roșeața, vederea încețoșată și fotosensibiltate. De cele mai multe ori afecțiunile sistemice sunt principalele cauze de inflamație în segmentul anterior (Artrita idiopatică juvenilă, Spondilita ankilozantă etc). Până la 40% dintre pacienții care se prezintă cu uveită anterioară acută au o spondiloartrită axială nediagnosticată.

CȘef lucrări

Dr. Nicoleta Anton

UMF „Gr. T. Popa“ Iași, Clinica I Oftalmologie, Sp. Clinic Jud. de Urgențe „Sfântul Spiridon“ Iași

lasificarea uveitelor după criteriul etiologic. În tabelul 1 sunt evidențiate atât cauzele infecțioase cât și cele neinfecțioase ce pot determina uveită ce trebuie investigate atunci când intâlnim cazuri de cataractă secundare inflamațiilor.

În tabelul 2 sunt evidențiate tipul investigațiilor necesare punerii unui diagnostic corect al cauzei uveitei. Sunt structurați pașii ce tebuie urmați în cazul unui pacient cu uveită.

Pasul 1, când se realizează analizele uzuale de laborator și testele obligatorii: Hemoleucogramă, RPR + VDRL, Radiografie toracică, CRP și ESR. Teste opționale, pasul 1: testul la tuberculină; ANA, Factor reumatoid, C3, C4, IgG IgM pen-

tru citomegalovirus, virusul herpes simplex, virusul varicella zoster, toxoplasmă, HLA B27, HLA B51.

Pasul 2. Investigații recomandate în funcție de criteriul anatomic, examinarea clinică la biomiocroscop, istoricul pacientului. Chirurgia cataractei la pacienții cu cataractă aflați în tratament la un chirurg mai puțin experimentat și chiar experimentat, necesită o serie de timpi speciali, atunci când vorbim de chirurgie complicată și eventuale situații limită.

Pasul 3 constă în Investigații ulterioare, dacă în urma celor anterioare nu s-a identificat cauza; acestea sunt recomandate după criteriul anatomic, examinarea clinică la biomiocroscop, istoricul pacientului, ce include imagistică cerebrală și investigații histopatologice.

Investigațiile paraclinice

Analizele de laborator (factori reumatoid, VSH, PCR, HLA-27, anticorpi antinucleari), Rx toracic și sacroiliace, excluderea unei infecții.

În inflamații oculare este important momentul intervenției chirurgicale. Ca-

taracta este o complicație frecventă a uveitei. Aceasta apare atât datorită inflamației, cât și datorită tratamentului cronic cu CSR. Chirurgia cataractei la pacienții cu uveită este o provocare: SIP, pupile mici, membrană pupilară, capsulă anterioară fibroasă etc. O condiție esențială în chirurgia cataractei la pacienții cu uveită o reprezintă absența inflamației cu 3 luni înaintea operației / controlul bun preoperator al inflamației cu CSR reduce incidența EMC postoperator. Recurența inflamației crește incidența complicațiilor postoperatorii și, adesea, afectează prognosticul vizual.

Facoemulsificarea reprezintă un procedeu sigur, rapid, eficient, cu aparatură performantă, tehnici operatorii moderne, folosirea de substanțe vîscoelastice, mașini moderne de facoemulsificare și echipament microchirurgical sofisticat. În cazul pacienților cu uveită, chirurgia cataractei este o provocare datorită: prezenței de SIP, pupile mici, membrană pupilară, capsula anterioara fibroasă etc.

Protocolul în chirurgia cataractei la pacienții cu uveită implică o serie de particularități.

Evaluare preoperatorie generală, constă în identificarea cauzei uveitei prin baterie de analize și consulturi interdisciplinare.

Evaluarea pupilei preoperatorie în vederea realizarii unei chirurgii în condiții optime, mai ales dacă vorbim de o cataracată densă, instabilitate sac, antecedente de inflamație oculară, cameră anterioară mică și o chirurgie complexă.

a) Pupilă mică

Evaluare preoperatorie.

Examinare minuţioasă a pupilei ce constă în identificarea de:

• * SIP, membrane prelenticulare,

Tabelul 1. Evidențierea clasificării uveitelor în funcție de tipul cauzei ce a determinat-o (infecțioase sau non-infecțioase)

iridoschizis, sindrom de pseudoexfoliere (SPX), rubeozis etc

• * dinamică: RFM direct și consensual Răspunsul la dilatarea farmacologică (tropicamidă 1%)

• cu cel puţin 48h preoperator, pentru a evita epuizarea sfincterului

Utilizare pentru dilatare de cicloplegice (ciclopentolat 1%, tropicamidă 1% și atropine sulfat 1%), midriatice (fenilefrine hydrocloride 2,5%) și de antiinflamator nesteroidian de tipul suprofen 1%, flurbiprofen sodium 0,03%. În general, ciclopentolatul are un timp lung de acțiune, aproximativ 36 de ore și realizează și midriază. Celelalte substanțe sunt cu un timp de acțiune mai scurt. Atropina este substanța cu cel mai lung timp de acțiune, 7 zile și este recomandată în uveite cronice, pacienți vitrectomizați și diabetici.

Atunci când pupila este hiporeactivă, există două situații: dilatare insuficientă și pupilă fixă.

a) Dilatare insuficientă: apare la pacientii cu DZ, SPX, vârstnici, hipermetropi, epuizare sfincter Abordarea practică constă în utilizare de:

• Mijloace farmacologice (mydrane, mezatonă)

• Vâscomidriază

• Dispozitive mecanice (retractoare iriene)

b) Pupilă fixă

Reflex fotomotor absent: sinechii iriene posterioare (SIP) , miotice, afecţiuni neurologice

Abordare:

• Iridotomii

• Dispozitive mecanice

PUPILĂ MICĂ

- abordări terapeutice

Midriază incizională (fig.1)

• Iridotomii, iridectomii , sfincterotomii

• Cu foarfecele Vannas, conservă funcţionalitatea sfincterului

• +/- membranectomie și streching Stretching pupilar (fig.2)

• Monomanual / bimanual (fig. 2 și 3)

• Instrumente special create

• Tracţiune lent progresivă, în direcţie opusă, pe toată lungimea CA; vertical și orizontal

• Microrupturi sfincteriene

• Stretchingul monomanual folosește instrumente special create, cu două sau patru brațe, necesită o incizie de maxim 3 mm.

Precauții practice: Pot determina leziuni severe / ireversibile de iris; hemoragie; inflamație, ruptură iris, un iris aton intra sau postoperator. Retractoare iriene (fig.3)

• Nylon sau titan

Important pentru practica curentă: Plasarea corectă a paracentezei:

• La limb, paralel cu planul irian

• Prea anterior - poziţie anterioară a irisului

• Dilatare suficientă pentru o chirurgie confortabilă 5x5 mm

Fig.3. Retractoare iriene Complicații ce pot apărea în timpul manevrelor de stretching pupilar: hemoragie sau hematom irian, rupturi iriene și lezarea capsule anterioare etc.

Tabelul 2. Pașii ce trebuie urmați și tipul investigațiilor necesare punerii unui diagnostic corect etiologic al uveitei.

Fig.1 Membranectomie, stretching pupilar, plasarea de retractoare iriene

Fig.2a . Stretching pupilar bimanual

Figura 2b. Stretching pupilar monomanual

Complicatiile postoperatorii din chirurgia cataractei complicate pot include o serie de complicatii precoce și tardive (tabelul 3).

La pacienții cu uveită, studiile arată că Edemul Macular Cistoid (EMC) este cea mai frecventă complicație, cu o incidență de 4% de la cei ce primesc CSR oral preop și postop vs 27% la cei fără tratament.

Rezultatele funcționale bune după chirurgie sunt date de:

• controlul inflamației preop

• tratarea corectă a EMC existent preop

Prezența glaucomului inflamator trebuie stabilită înainte de chirurgie și, în aceste cazuri, se inițiază terapia antiglaucomatoasă (NU se utilizează derivați prostaglandinici datorită efectului proinflamator).

Rezultatele funcționale pot fi influențate de complicațiile postoperatorii imediate și tardive:

• EMC au o incidență crescută după EEC (33-66%) vs Faco (12-59%).

• Inflamație severă în segmentul anterior (SIP, membrană pupilară).

• Creșteri ale PIO postoperator – medicație antiglaucomatoasă și iCSR

• Opacifierea Capsulei Posterioare (OPC):

▶ cea mai frecventă, cu incidență variabilă în diferite studii

▶ necesită capsulotomie laser NdYag

▶ poate fi prevenită prin: controlul inflamației postoperatorie, capsulorexis circular bine centrat, IOL cu design cu muchii pătrate, îndepărtare meticuloasă vâscoelastic din sac etc. Managementul preoperator depinde de:

• tipul și etiologia uveitei

• activitatea uveitei

• absența sau prezența EMC preoperator *nu exista un consens al experților, existând mai multe protocoale. Particularități în chirurgia cataractei la un pacient cu uveită:

• Minimalizarea traumei chirurgicale

• Durata scurtă a intervenției scade ris-

cul inflamației în postoperator.

• Tipul intervenției: facoemulsificare și implantare de IOL în sac, de preferat à incidența redusă a EMC, comparativ cu EEC.

• Inciziile mici scad riscul inflamației postop vs incizii largi (EEC).

În tabelul 4 am sumarizat care ar fi protocolul terapeutic preoperator și postoperator în chirurgia cataractei la pacienții cu uveită.

Din punct de vedere practic, la pacienții cu cataractă complicată după o uveită se ține cont de următoarele aspecte:

• evaluarea atentă a diagnosticului, pentru a determina cauza uveitei;

• selecția adecvată a pacientului;

• toleranță zero la inflamația preoperatorie;

• utilizarea vigilentă a medicamentelor pentru a controla inflamația preoperatorie;

• intervenție chirurgicală meticuloasă;

• decizie corectă pentru implantarea IOL;

• controlul inflamației postoperatorii; Concluzii

Precoce

Creșterea PIO

Hifema

Atalamia

Tardive

Endoftalmita cronică

Keratopatia buloasă

Edemul macular cistoid (sindromul Irvin Gass)

Blocajul capsular Invazia epitelială a camerei anterioare

Hematom endocapsula

Endoftalmita acută

Opacifierea capsulei posterioare

Patologia uveitică a segmentului anterior este complexă. Abordarea fiecărui caz este dificilă și trebuie individualizată. Colaborarea interdisciplinară oftalmolog-reumatolog, endocrinolog, gastroenterolog este foarte importantă în punerea diagnosticului etiologic dar și în managemenetul corect al cazului. Abordarea chirurgicală a cazurilor dificile trebuie să țină cont de experiența și îndemănarea chirurgului, de tipul cataractei, de particularitățile anatomice ale segmentului anterior și de prezența comorbidităților oculare și sistemice. Realizarea corectă a timpilor și protecția adecvată a endoteliului poate conduce la rezultate bune funcționale.

Tabel 3. Complicații precoce și tardive în chirurgia cataractei

Fig. 4

4b rupturi iriene

4a. Hemoragie sau hematom irian

4c lezarea capsulei anterioare

Uveite anterioare Fuchs, nongranulomatoase

Prednisolon acetat 1% topic x4/zi 3-7 zile

Uveite anterioare asociate AIJ (artrita idiopatică juvenilă), uveite granulomatoase severe, intermediare, posterioare, panuveite

Prednison 1mg/kgc/zi cu 3 zile preoperator

CSR sistemici contraindicați; administrare perioculară triamcinolon acetonid 40mg/ml

AINS topic - mult mai eficient în prevenția EMC, 1 pic x 4/zi, 3-7 zile înainte

CSR +AB topic, AINS topic: 1pic x 4/zi, 6 - 8 săptămâni; Se poate merge până la 6 luni postoperator, în funcție de caz

Continuare postoperatorie cu reducere treptată a dozelor; Menținerea dozei minime de 7,5 mg/zi

Combinație cicloplegice-midriatice (tropicamidă 1% și fenilefrină 5%) 1 pic x 4/zi 5-7 zile

Se evită administrarea des în prima săptămână, apoi 1 pic x 4/zi, 2 luni

Bibliografie

1. Reclassifying Idiopathic Uveitis: Lessons From a Tertiary Uveitis Center Choi, Rene Y. et al. American Journal of Ophthalmology, Volume 198, 193 – 199

2. De-Kuang Hwang, Jia-Horung Hung, Yo-Chen Chang, ChingLong Chen, San-Ni Chen, Cheng-Kuo Cheng, Yih-Shiou Hwang, Hsi-Kung Kuo, An-Fei Li, Chun-Ju Lin, Chang-Hao Yang, Shwu-Jiuan Sheu, Chang-Ping Lin, Step-wise diagnostic approach for patients with uveitis - Experts consensus în Taiwan,

3. Journal of Microbiology, Immunology and Infection, Volume 55, Issue 4, 2022, Pages 573-580,ISSN 1684-1182,

4. Efficacy of cataract surgery în patients with uveitis. Yinglei Zhang, MD et.all. Medicine (2017) 96:30

5. Cataract Surgery în Uveitis. Rupesh Agrawal, Somashiela Murthy et.all. International Journal of Inflammation Volume 2012, Article ID 548453doi:10.1155/2012/548453.

6. Cataract surgery în patients with history of uveitis. Ujwala Baheti, DO, DNB; Sana S. Siddique, MD; C. Stephen Foster, MD, FACS, FACR. Saudi Journal of Ophthalmology (2012) 26, 55–60

7. Outcomes of Cataract Surgery în Patients With Uveitis: A Systematic Review and Meta-analysis. SONIA MEHTA, MELODY M. LINTON, AND JOHN H. KEMPEN. Am J Ophthalmol 2014;158: 676–692

8. Cataract Surgery în Patients with Uveitis: Preoperative and Surgical Considerations. Alejandro Rodriguez-Garcia and C. Stephen Foster. Difficulties în Cataract . Intechofen.com. ubmitted: April 20th 2017Reviewed: September 18th 2017Published: December 20th 2017 DOI: 10.5772/intechopen.71031

9. AAO: Intraocular Inflammation and Uveitis. 2017–2018 BCSC Basic and Clinical Science Course™. Section 9: 71-109. 2017 American Academy of Ophthalmology

Tabelul 4

Management preoperator Management postoperator

Eroziunea corneană recurentă

Sindromul de eroziune corneană recurentă (RCE) este o afecțiune care se caracterizează printr-o perturbare la nivelul membranei bazale epiteliale corneene, rezultând o aderență slabă și detașarea recurentă a epiteliului. Sindromul RCE este un defect epitelial persistent, a cărui etiologie este după Albert DM și Miller JW, eds. Alberts și Jakobiec’s Principles and Practice of Ophthalmology in the Epitelial / Limbal deficiency

RProf. Univ.

Dr. Adriana Stănilă

Președinte RCLSO, Centrul Medical Dr. Stanila, Clinica Ofta Total Sibiu, Facultatea de Medicină, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

Dr. Alina

Adriana Stănilă

Centrul Medical Dr. Stanila, Clinica Ofta

Total Sibiu, Facultatea de Medicină, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

Asist. Univ.

Dr. Dan Mircea Stănilă

Centrul Medical Dr. Stanila, Clinica Ofta

Total Sibiu, Facultatea de Medicină, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu

eapariția acestui RCE este frecventa și recidivele clinice sunt: durere oculară, scăderea acuiti vizuale, senzație de corp străin, lăcrimare și fotofobie, afectând calitatea vietii pacientului. Scopul studiului este de a arăta strategiile noastre în tratamentul acestei boli. De la începutul diagnosticului RCE, strategia noastră a fost abraziunea corneană a epiteliului și tratamentul cu lacrimi artificiale fără conservanți, terapii regenerative, ser autolog, bioprotecție oculară naturală, antibiotice pentru prevenirea infecțiilor și cu lentile de contact terapeutice moi (TCL) pentru o perioadă lungă de timp, 2-3 luni Lacrimile artificiale fără conservanți sunt picături oftalmice lubrifiante care încearcă să fie utilizate pentru a trata uscăciunea și iritarea asociate cu producția deficitară de lacrimi și, de asemenea, să fie utilizate în toate OSD, în loc de lacrimi naturale insuficiente.

Serul Autologus 50% Ser este componenta fluidă a sângelui complet care rămâne după coagulare. Este: neconservată,

non-antigenică, are proprietăți biomecanice și biochimice similare lacrimilor naturale.

Terapia lipozomilor completează și regenerează stratul lipidic

Bioprotecția suprafeței oculare oferită de trehaloză. Trehaloza, un bioprotector natural, este o inovație revoluționară în tratamentul OSD

Antibioticele pot fi folosite pe suprafata oculara numai dupa antibiograma sau de la inceput in cazurile severe in care se asteapta antibiograma, pentru a-si schimba antibiograma daca este necesar.

Agenții antiinflamatori nesteroidieni acționează împotriva unuia sau mai multor mediatori care provoacă inflamații și reduc iritarea și umflarea ochilor

Lentilele de contact terapeutice sunt lentile moi cu conținut ridicat de apă, sunt indicate pentru tratamentul afecțiunilor corneene înlocuind cu succes bandajul ocular care sunt inestezice, dificil de sopartat și afectează vederea binoculară.

Rezultate: recidivele sunt frecvente. In ultimul an in patru cazuri am adoptat o noua procedura de abraziune corneana, utilizand o tehnica descrisa de Prof. H. Dua cu un dispozitiv special, trepan, alcool 20% pentru abraziunea epiteliului si TCL timp de 3 luni, cu rezultate foarte bune, fara recidive.

Tehnica noastră

Anestezie topică cu tetravisc forte, dezinfecție cu betadină 0,5%, Prepararea alchool 20% din 96% cu soluție salină, Aplicarea pe partea superioară a zonei de eroziune un trepa al cărui diametru este mai mare cu 1 sau 2 mm decât leziunea apoi 4-5 picături de alcool 20% în trepan pentru 30-40 secunde, Aspirați alchool din trepan și spălați-l cu soluție salină în cornee, Îndepărtați epiteliul cu o spatulă, spălați cu soluție salină și picături cu cloramfenicol fără conservant, Aplicarea pe bandaj lentilă de contact moale timp de 3-4 luni

Concluzie

CRE trebuie tratată foarte curând. Abraziunea corneei trebuie făcută în toate cazurile. Aceasta tehnica cu aparate trepan si alcool 20% este o alegere foarte buna. Utilizarea TCL dovedește o buna Calitate a Vietii pacientilor.

Bibliografie selectivă

1. Singh RP, Raj D, Pherwani A și colab. Delaminarea alcoolică a epiteliului cornean pentru sindromul recalcitrant de eroziune corneană recurentă, British Journal of Ophthalmology Publicat online mai întâi: 14 februarie 2007. doi: 10.1136/bjo.2006.112912

2. Chan E, Jhanji V, Constantinou M și colab Un studiu randomizat controlat privind delaminarea alcoolului și keratectomia fototerapeutică pentru tratamentul sindromului de eroziune corneană recurentă

Jurnalul britanic de oftalmologie 2014;98:166-171.

3. Amir A. Azari, MD, și Christopher J. Rapuano, MD, Când managementul medical eșuează, tratamentul cu diamant și excimerul PTK oferă alternative. Ophthalmoloy Management, martie, 2014

4. Hoffmann F, Curio G. [Somnul REM și eroziunea corneană recurentă - o ipoteză]. Klinische Monatsblatter für Augenheilkunde. 2003;220:51-53.

5. Das S, Seitz B. Sindromul recurent de eroziune corneană. Surv oftalmol. 2008;53:3-15.

6. Ewald M, Hammersmith KM. Revizuirea diagnosticului și gestionării sindromului de eroziune recurentă. Curr opinie oftalmol. 2009;20:287-291.7. Dursun D, Kim MC, Solomon A, Pflugfelder SC. Tratamentul eroziunilor corneene recurente recalcitrante cu inhibitori ai metaloproteinazei matricei-9, doxiciclină și corticosteroizi. Am J Ophthalmol. 2001;132:8-13.

Sindromul de ochi uscat și chirurgia cataractei

Sindromul de ochi uscat este o afecțiune multifactorială a suprafeței oculare caracterizată prin pierderea homeostaziei filmului lacrimal, însoțită de simptome oculare, în care instabilitatea filmului lacrimal, hiperosmolaritatea, inflamația suprafeței oculare și anomaliile neurosenzoriale au un impact negativ asupra calității vieții.

Sindromul de ochi uscat coexistă frecvent la pacienții care necesită operație de cataractă legată de vârstă.

Modificările suprafeței oculare induse de chirurgia cataractei pot cauza SOU de novo sau pot agrava un SOU preexistent.

Studiile au arătat că până la o treime dintre pacienții operați de cataractă au SOU postoperator.

Principalii factori de risc intraoperatori sunt: inflamația, pierderea celulelor goblet, secționarea nervilor corneeni, fototoxicitatea indusă de microscopul operator, toxicitatea colirelor cu conservanți și agravarea disfuncției glandelor Meibomius. La aceștia se mai adaugă și toxicitatea indusă de fluidele de irigare, anestezicele topice și antibioticele. În operația de cataractă asistată de LASER femtosecond (FLACS), un factor adițional este afectarea celulelor goblet în timpul docking-ului. Așadar, chirurgia cataractei induce apariția SOU la un ochi normal și evident, va agrava un SOU preexistent.

Evaluarea

preoperatorie

Factorii de risc în SOU includ afecțiuni sistemice, medicația sistemică, terapia de substituție hormonală, chirurgia refractivă corneană. Pacienții care acuză

uscăciune, usturime, senzație de arsură sau prurit, trebuie atent investigați, prezentând simptome sugestive pentru SOU.

Examenul biomicroscopic atent de evaluare a suprafeței oculare poate evidenția semnele SOU: inflamație conjunctivală, blocarea orificiilor glandelor Meibomius, keratita punctată superficială, keratita filamentoasă, blefarita severă cu Demodex, conjunctivoșalazis cu pliuri conjunctivale scoase în evidență după colorarea cu fluoresceină.

O modalitate obiectivă de evaluare a simptomelor ar fi utilizarea chestionarelor, de exemplu OSDI. În plus, sunt necesare investigații pentru stabilirea tipului și gradului de severitate al SOU: testul Schirmer, timpul de rupere a filmului lacrimal (BUT) și colorarea cu fluoresceină sunt investigațiile de bază necesare. Un pacient cu test Schirmer și BUT scăzute, în special în prezența simptomelor, trebuie tratat pentru SOU înaintea efectuării operației de cataractă.

Biometria

Filmul lacrimal acționează ca primul mediu de refracție, mărimea schimbării refracției la interfața aer-film lacrimal fi-

ind cea mai mare în comparație cu orice altă interfață din sistemul optic. Prin urmare, modificările filmului lacrimal au un impact asupra calității generale a vederii, induc aberații de ordin superior (HOA) și astigmatism neregulat. Frecvent, există o supraestimare a astigmatismului la ochii cu SOU din cauza fluctuațiilor valorilor keratometriei cauzate de modificări ale osmolarității filmului lacrimal, în condițiile în care corneea este clară. Optimizarea preoperatorie a suprafeței nu numai că ajută la îmbunătățirea clinică a SOU, dar îmbunătățește și acuratețea măsurătorilor. Efectuarea biometriei după stabilizarea suprafeței oculare prin utilizarea preoperatorie de ciclosporină 0,05% ar putea fi utilă. Este recomandabil să se trateze adecvat SOU preoperator și să se repete biometria până când este detectată fluctuația minimă a keratometriei. Instrumente precum keratometrele, topografele și analizatoarele de front de undă se bazează pe filmul lacrimal pre-cornean pentru achiziția parametrilor de biometrie. Indici precum indicele de regularitate a suprafeței și indicele de asimetrie a suprafeței sunt încorporați în topografe și ajută la înțelegerea stării suprafeței oculare.

Recomandări intraoperatorii

Anumite măsuri intraoperatorii reduc apariția SOU postoperator. Factorii intraoperatori sunt: toxicitatea unor medicamente, uscarea suprafeței, inciziile chirurgicale, timpul chirurgical, fototoxicitatea, energia de facoemulsificare și manipularea suprafeței.

Utilizarea în exces a soluției de povidone-iodine (PI) sau a anestezicelor topice provoacă toxicitate epitelială corneană. Utilizarea a 0,05% PI timp de 30 de secunde înainte de operație scade rata de contaminare bacteriană, limitând în același timp deteriorarea suprafeței oculare. În timp ce uscarea suprafeței oculare poate fi dăunătoare, irigarea repetată

Dr. Cristina David Medic primar oftalmolog

poate fi, de asemenea, dăunătoare, provocând toxicitate la suprafață. S-a demonstrat că acoperirea suprafeței oculare cu viscoelastic dispersiv (metilceluloză) reduce SOU postoperator în comparație cu utilizarea BSS. Choi și colab. au raportat că durata expunerii la lumina microscopului operator a fost asociată cu simptomatologie de ochi uscat, reducerea BUT și a testului Schirmer 1 la pacienți fără SOU anterior. Utilizarea filtrelor la microscopul operator reduce semnificativ fototoxicitatea.

Se recomandă o manipulare conjunctivală minimă pentru evitarea degradării celulor goblet. Mărimea inciziei corneene are un efect asupra stării postoperatorii a suprafeței oculare datorită secționării nervilor corneeni. Inciziile suplimentare, cum ar fi inciziile limbice de relaxare și keratotomiile astigmatice sunt, de asemenea, recunoscute ca factori ce induc SOU. Pentru implantarea cristalinelor torice se recomandă înlocuirea marcajelor manuale cu cerneală și utilizarea sistemelor de aliniere, cum ar fi Callisto Eye cu Z-Align (Carl Ziess Meditec AG), marker digital Verion (Alcon Laboratories) și altele, pentru protecția suprafeței oculare.

Recomandări

postoperatorii

Terapia medicală postoperatorie adecvată este esențială pentru atenuarea impactului negativ al operației de cataractă asupra suprafeței oculare. Simptomele SOU și modificări ale suprafeței oculare sunt susceptibile de a persista în cazurile care au valori mai mari decât valoarea inițială ale indexului OSDI, BUT mai scurt asociat cu disfuncția glandelor

Meibomius persistentă la 1 lună după operație.

Studii avansate referitoare la 2 agenți terapeutici au arătat rezultate promițătoare: diquafosol care crește secreția de mucină cu rol în protecția epiteliului cornean și rebamipide (un derivat quinolonic), cu efect pozitiv asupra stabilității filmului lacrimal și epiteliului cornean.

În plus față de lubrifianții topici (lacrimi artificiale sub formă de colir și gel), trebuie menținută o imunosupresie adecvată la pacienții cu boli mediate imun, cum ar fi sindromul Sjogren și pemfigoidul ocular cicatricial. Atât steroizii topici sub formă de soluție, cât și ciclosporina, și-au dovedit eficiența în îmbunătățirea suprafeței oculare din SOU preexistent. Studiile au raportat o îmbunătățire a dinamicii filmului lacrimal după utilizarea preoperatorie și postoperatorie prelungită a colirului cu ciclosporină 0,05% după operația de cataractă.

Concluzie

Un management adecvat intra, pre și post - operator are rolul să îmbunătățească prognosticul vizual și calitatea vieții pacienților.

Examinarea preoperatorie minuțioasă poate evidenția semne subtile de SOU chiar la pacienții asimptomatici. La pacienții cunoscuți cu simptom de SOU, biometria trebuie repetată după optimizarea preoperatorie asupra suprafeței oculare

Centrele Novaoptic

pentru a evita erori de calculare a puterii implantelor intraoculare.

Terapia imuno-modulatorie, atunci când este indicată, trebuie continuată iar chirurgia cataractei trebuie temporizată până când suprafața oculară este stabilă. Sunt necesare măsuri intraoperatorii pentru: reducerea toxicității induse de medicație, planificarea judicioasă a locației și dimensiunii inciziei, evitarea traumatizării conjunctivale, diminuarea fototoxicității induse de microscopul operator.

Chiar și în cazul intervențiilor chirurgicale fără incidente, planificate cu atenție, simptomele SOU sunt frecvente. Utilizarea lacrimilor artificiale fără conservanți, limitarea antiinflamatoarelor nesteroidiene și utilizarea imunosupresoarelor topice și sistemice, acolo unde este indicat, ajută la îmbunătățirea sănătății suprafeței oculare.

Chirurgia cataractei, una din cele mai frecvente intervenții chirurgicale folosind tehnologie de ultimă generație, a devenit predictibilă în atingerea sau restaurarea statusului emetropic al pacientului. Utilizarea cristalinelor moderne de corecție a presbiopiei a transformat chirurgia cataractei într-o adevărată chirurgie refractivă, cu obținerea unei acuități vizuale fără corecție la toate distanțele. Toate aceste beneficii uriașe nu trebuie umbrite de disconfortul cauzat de sindromul de ochi uscat, un management corect al acestuia conducând la satisfacția deplină atât a pacientului, cât și a medicului!

• Suceava, Str. Petru Rareș nr. 41, tel. 0724.232.668

• Suceava, Bd. George Enescu nr. 9A, tel. 0724.232.664

• Suceava, Str. Mihai Viteazul nr. 21. tel. 0723.232.611

• Botoșani, Str. Primăverii nr. 10. tel. 0724.232.667

• Botoșani, Piața Revoluției nr. 13, tel. 0724.232.694

SIFI oferă soluţii foarte eficace pentru tratamentul glaucomului, într-o nouă formulare multidoză fără conservanţi care ajută la protejarea sănătăţii suprafeţei oculare, pentru un succes terapeutic pe termen lung.

Ecbirio Amiriox

Bimatoprost 0,3 mg/ml + timolol 5 mg/ml

Bimatoprost 0,3 mg/ml

FLACOANE MULTIDOZĂ FĂRĂ CONSERVANŢI

90 de zile valabilitate după deschidere

FORMULAREA FĂRĂ CONSERVANŢI PENTRU TRATAMENTUL GLAUCOMULUI:

BENEFICIU PE TERMEN LUNG RELEVANT CLINIC AJUTĂ LA PĂSTRAREA SĂNĂTĂŢII SUPRAFEŢEI OCULARE

BIMATOPROST 0,3 MG/ML ŞI BIMATOPROST ŞI TIMOLOL 0,3MG/ML + 5 MG/ML:

TERAPII HIPOTONIZANTE CU EFICACITATE CLINICĂ DOVEDITĂ

FLACOANE MULTIDOZĂ:

MAI UŞOR DE UTILIZAT

3

NOU!

Software

optică medicală

şi oftalmologie

Programul OptiSoft este un program software integrat, destinat gestionării unuia sau mai multor cabinete de Optică Medicală, local sau în reţea.

OptiSoft poate fi folosit atât pentru programări și pacienţi din punct de vedere medical, cât și ca soft de gestiune pentru Optica Medicală. Pentru beneficiarii care doresc un soft integrat pentru Optică Medicală, noi spunem că aceasta este soluţia cea mai bună, datorită faptului că programul OptiSoft este dezvoltat și actualizat de peste 15 ani de zile

Designul permite o navigare foarte ușoară, aplicaţia fiind intuitivă și ușor de utilizat, necesitând un efort minim de învăţare din partea utilizatorului. Nu în utimul rând, acest produs va da un plus de încredere pacientului, având un impact pozitiv în ceea ce privește imaginea d-voastră.

Programul software OptiSoft poate fi setat să ruleze în două moduri: local, pentru un singur punct de lucru cu baza de date individuală sau în reţea, pentru oricate puncte de lucru cu baza de date comună (nu necesită cunoștinţe operare PC și nici costuri suplimentare).

OptiSoft va eficientiza în mod evident munca și organizarea opticii d-voastră, urmatoarele fiind doar

o parte din ceea ce vă ofera această aplicaţie:

• Control asupra încasărilor și a resturilor de plată (grupare pe clinică, doctor sau pacient)

• Istoricul pacienţilor (încasări, rest de plata, etc.)

• Istoricul și imprimarea prescrierilor de dioptrii (reţete ochelari)

• Programarea pacienţilor (în funcţie de clinică, doctor, ora sau orarul medicului - intervalul se poate seta la 10, 15, 20 sau 30 minute)

• Contabilitate primară (registru casă, recepţii, facturi, stoc, aviz de însoţire a mărfii, bon consum, rapoarte, etc)

• Conectarea aplicaţiei la 43 tipuri case de marcat

• Accesarea rapidă a informaţiilor de oriunde aveţi nevoie (acasă, vacanta, etc), necesitând doar ip, user și parola

• Imagine bună și profesionalism faţă de clienţii firmei

• Softul este proiectat să se conecteze în reţea între mai multe puncte de lucru, la distanţă, pentru corelarea și gruparea datelor, totul în timp real

• Administratorul poate restricţiona drepturile utilizatorilor pentru anumite module, în funcţie de nevoile fiecarui punct de lucru în parte

• Baza de date este securizată și se salvează automat, separat de program, având posibilitatea salvarii ei pe stick, cd, hard extern, etc.

• Actualizările se fac în mod automat dacă există conexiune la internet

• Administratorul are posibilitatea de a

vizualiza diverse rapoarte, cu privire la încasări sau evoluţia firmei, în funcţie de perioada de timp selectata, clinica, doctor, etc., ori unde are acces la internet

• Conectivitate cu programul de contabilitate SAGA: export, intrări, ieșiri, etc

Trimitere SMS-uri către pacienţi pentru:

• Reamintire revenire consultaţie

• Programări

• Zile de naștere / Zile de nume

• Campanii / Oferte

Instalaţi OptiSoft chiar acum și renunţaţi la vechile agende. Accesul și înregistrarea rapidă a informaţiilor, folosirea noilor tehnologii, vă pot da maximum de eficienţă în afaceri! Simplu și eficient! În vederea prezentării programului software OptiSoft, stabilim o dată și o ora convenabilă pentru dumneavoastră și aceasta se va face online, fără să fie nevoie de deplasari pentru nici una din părţi și fără să aveţi nevoie de cunoștinţe suplimentare Tot ce aveţi nevoie este să vă rezervaţi 30 min și să aveţi internet. Pentru mai multe detalii, nu ezitaţi să ne contactaţi la tel. 0744 529 231 sau softideea@yahoo.com.

www.softideea.ro

softideea@yahoo.com

Tel. 0744 288 001

Cluj-Napoca,

Tel.:

Clinica Provisual a fost fondată în anul 2014 de către Dr. Gabriela Bîrlea şi este una dintre cele mai moderne clinici private din Transilvania cu profil pediatric Oftalmologie și ORL. Clinica Provisual este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, adecvată consultului celor mici inclusiv cu un bloc operator pentru intervenţii chirurgicale în anestezie generală la copil.

Despre Dr. Gabriela Bîrlea:

• Consultaţii oftalmologice la copil din prima zi de viaţă

• Abordarea copilului mic atât pentru probleme oftalmologice specifice vârstei cât şi în cadrul sindroamelor sistemice cu implicare oftalmologică

• Managementul miopiei la copil şi adolescent prin terapii variate şi combinate

• Peste 10 ani de experienţă în ortokeratologie cu lentila de noapte pentru copii miopi

• Peste 20 ani de experienţă în chirurgia strabismului la copil şi adult

• Intervenţii chirurgicale în obstrucţia congenitală sau dobândită a canalului lacrimo-nazal

■ Dacrioplastie cu balonaş

■ Intubarea cu stent siliconic mono sau bicanalicular

■ Dacriocistorinostomie endoscopică cu echipă mixtă ORL-ist şi ofalmolog

■ Dacriocistocel congenital rezecție pe cale nazală sub ghidaj endoscopic

Despre OrCam Technologies

Producătorul israelian de renume mondial în sistemele de frânare automate montate pe mai toate autoturismele din zilele noastre, compania Mobileye, vine de mai bine de 12 ani cu soluții inovatoare pentru persoanele cu deficiențe de vedere sau de citire și le oferă o nouă șansă la o viață normală, independent.

Prezente de 5 ani și în România, dispozitivele asistive OrCam acreditate ca dispozitive medicale inclusive în Romania - atât cele special create pentru persoanele cu deficiențe de vedere și nevăzătoare, dar și cele pentru oboseală în citire, sindrom Stargardt, degenerescență maculară legată de vârstă (DMLV)

- funcționează fără accesarea de aplicații, fără nevoia de internet sau alte dispozitive, prin indicarea cu mâna sau realizarea unor comenzi simple. Dispozitivele citesc ceea ce “văd”(preiau sub formă foto și transformă instant în audio) - text tipărit de pe orice suprafață (digitală sau hârtie), ora exactă fără a avea un ceas pe mână, culorile, bancnotele, persoanele din jur, numele persoanelor ale căror fețe le memorează, detectare de obstacole.

Tehnologia înalt inovatoare a inteligenței artificiale este adusă astfel în slujba celor care au nevoie de asistență pentru viața de zi cu zi - lansat în 2015 sub numele OrCam MyEye 1.0, dispozitivul este acum accesibil și vorbitorilor de limbă română deja sub forma unei versiuni semnificativ îmbunătățite, OrCam MyEye PRO.

Despre OrCam MyEye

OrCam MyEye este de mărimea degetului mare, 22 grame, funcționează total offline, internetul este necesar doar în cazul actualizării automate a noilor versiuni.

Se fixează pe rama oricăror ochelari, cu o montură magnetică, pe lateral stânga sau dreapta, cu camera îndreptată frontal.

Funcțiile realizate de OrCam MyEye PRO (4500euro) - citire în 28 limbi, inclusiv română și maghiară, recunoașterea culorilor, bancnotelor, orei exacte – cu ajutorul unor gesturi simple cu degetul și mâna, identificarea persoanelor din jur, memorarea până la 100 de fețe și enunțarea lor în mod automat.

*Pentru limba de sistem engleză sunt disponibile comenzi vocale, smart reading și indicare obstacole.

**OrCam MyEye Smart (3500euro) realizează doare funcția de citire.

OrCam Read cere, de asemenea, utilizatorului să aibă control total asupra mișcărilor mâinii. OrCam Read poate fi utilizat în orice mediu, inclusiv în condiții de lumină scăzută și fără a necesita conexiune la internet. Dispozitivul poate fi folosit cu ușurință pentru a citi orice fel de text tipărit sau digital, acasă, la birou sau în deplasare.

Durata unei încărcări este de 3 ore, autonomia de aproximativ 4 ore.

Există posibilitatea de a conecta caști bluetooth (OrCam earphones) acestea făcând parte din accesorii, împreună cu bateria externă (OrCam MyCharger).

Modul de comunicare al dispozitivului este prin semnale sonore și mesaje vocale, atât pentru comenzi cât și pentru toate setările.

Durata unei încărcări este de 40minute, adaptor magnetic foarte ușor de folosit iar autonomia de aproximativ 90minute.

Noul OrCam Read

pentru vedere scăzută și pierderea vederii cauzată de vârstă

OrCam Read este primul dispozitiv portabil de acest fel cu o cameră inteligentă care citește fără probleme textul de pe orice suprafață imprimată sau ecran digital.

OrCam Read vă permite să controlați ritmul de citire și să îl adaptați la preferințele dvs. personale, indiferent dacă este mai lent sau mai rapid decât viteza medie de citire. OrCam Read ajută persoanele care au anumite deficiențe vizuale sau oboseală de citit. OrCam Read poate ajuta, de asemenea, pe oricine citește zilnic cantități mari de text, inclusiv studenți, profesioniști etc.

OrCam Read necesită ca utilizatorul să poată auzi, cu sau fără aparate auditive.

*Pentru limba de sistem engleză sunt disponibile comenzi vocale, smart reading.

OrCam Read Smart (2100euro) realizează citirea în 3 limbi precum și comenzile vocale și smart reading.

OrCam Read Be (1100euro) citește exclusiv în limba română. Echipa OrCam România a dezvoltat un serviciu special atât de instruire personalizată odată cu predarea dispozitivelor, cât și de suport pentru perioada de învățare și post-achiziție. Dispozitivele se pot prelua în custodie și testate la domiciliu de către potențialii utilizatori pentru 7-14 zile, în mod gratuit, pentru o imagine clară a ajutorului adus de dispozitive. Plata acestora se poate realiza și în rate, fără costuri suplimentare.

Echipa OrCam Romania realizează prezentări în clinicile și cabinetele oftalmologice din toată țara

email: contact-ro@orcam.com, callcenter: 0365.800.801, Dana Petruțan -0745.993.295, Laszlo Noemi - 0736.439.634.

Abordări terapeutice

în retinopatia

diabetică

Retinopatia diabetică (RD) este o complicație oculară microvasculară a diabetului zaharat (DZ), reprezentând una dintre cele mai frecvente cauze de orbire la nivel mondial, atât în rândul pacienților cu diabet zaharat tip 1, cât și a celor cu diabet zaharat tip 2. Cu toate că progrese semnificative au fost realizate în diagnosticarea și managementul acestei afecțiuni, RD continuă să fie o provocare majoră pentru sistemul de sănătate publică. În ultimii ani, cercetările s-au concentrat asupra identificării unor noi strategii terapeutice care să ofere beneficii semnificative în prevenirea și tratarea deteriorării retiniene asociate DZ, oferind speranță pentru rezultate îmbunătățite și conservarea vederii.

Dr. Oana-Verginia Andronescu

Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

- Prof. Dr. N. Paulescu, București

Dr. Ioana Dobrotă

Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

- Prof. Dr. N. Paulescu, București

Asist. Univ.

Dr. Daniela Stegaru

Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice - Prof. Dr. N. Paulescu, București, Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila”, București,

Prof. Univ.

Dr. Gabriela Radulian

Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice - Prof. Dr. N. Paulescu, București, Facultatea de Medicină, UMF „Carol Davila”, București,

Fiziopatologia retinopatiei diabetice

Prevalența retinopatiei diabetice este strâns legată de durata de evoluție a diabetului zaharat și de nivelul de control glicemic, dar și de alți factori precum hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul, factori genetici. Patogeneza RD este complexă și implică o varietate de mecanisme moleculare și celulare care sunt influențate de hiperglicemie croni-

că, inflamație cronică, stres oxidativ și disfuncție vasculară. Expunerea prelungită la niveluri ridicate de glucoză duce la modificări vasculare, cum ar fi permeabilitatea crescută a capilarelor, disfuncția endotelială și ischemia retiniană. Ischemia retiniană cu hipoxie reprezintă principalul trigger al producției excesive de factor de creștere vascular endotelial (VEGF) și citokine proinflamatorii, ce conduc la neovascularizare patologică și edem macular. Neovascularizația retinei delimitează cele două forme ale retinopatiei: proliferativă și neproliferativă.

Tratamente aprobate de FDA conform ghidurilor

ADA

În primul rând, managementul retinopatiei diabetice presupune controlul factorilor de risc pentru apariția acesteia, fiind necesare controlul glicemic optim cu HbA1c în țintele terapeutice, controlul hipertensiunii arteriale și al dislipidemiei. Deși nu există un tratament curativ pentru RD, de-a lungul anilor mai multe opțiuni terapeutice au fost dezvoltate și aprobate de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) și susținute de Asociația Americană de Diabet (ADA) pentru a gestiona complicațiile asociate acestei afecțiuni. Printre cele mai utilizate tratamente se numără:

1. Injecții intravitreale cu agenți anti-VEGF: Agenții anti-VEGF, cum ar fi ranibizumabul și afliberceptul, sunt folosiți pentru a bloca efectele angi-

ogenice prin blocarea factorului de creștere vascular endotelial (VEGF), un mediator cheie al neovascularizației retiniene și permeabilității vasculare. Aceste injecții au demonstrat reducerea edemului macular, îmbunătățirea acuității vizuale și inhibarea progresiei retinopatiei diabetice proliferative.

2. Fotocoagularea cu laser: Fotocoagularea focală și panretiniană sunt tehnici de fototerapie cu laser care pot fi utilizate pentru tratarea edemului macular (focală) sau pentru inducerea regresiei vaselor de neoformație și împiedicarea progresiei bolii, în cazul fotocoagulării panretiniene, prevenind astfel complicațiile amenințătoare de vedere, cum ar fi hemoragia vitreană și dezlipirea retinei. Deși aceste proceduri pot avea efecte adverse, cum ar fi scăderea periferică a vederii, ele rămân opțiuni eficiente pentru gestionarea complicațiilor RD.

3. Injecțiile intravitreene cu corticosteroizi: pot fi utilizate, asociat tratamentului de fotocoagulare, în situațiile în care edemul macular este persistent în ciuda terapiei anterioare cu anti-VEGF sau la pacienți care nu sunt candidați pentru această terapie. Corticosteroizii acționează prin reducerea inflamației și permeabilității vasculare. Cu toate acestea, aceste tratamente pot fi asociate cu efecte secundare, precum creșterea presiunii intraoculare și dezvoltarea cataractei.

Tratamente viitoare

Deși tratamentele utilizate actual au îmbunătățit semnificativ managementul

retinopatiei diabetice, în ultimii ani, cercetările în domeniul RD s-au concentrat asupra dezvoltării unor terapii mai eficiente și mai bine tolerate, care vizează diferite căi patogenice implicate în procesul bolii mai. Unele dintre acestea includ:

1. Terapii antiinflamatorii: Având în vedere rolul inflamației cronice în patogenia RD, există studii clinice cu agenți anti-inflamatorii, precum anti TNF-α (infliximab), care pare a îmbunătăți acuitatea vizuală la pacienții cu edem macular.

2. Terapii anti-angiogeneză: Terapiile care vizează căi ale angiogenezei altele decât VEGF, cum ar fi angiopoietina-2, au arătat potențial în studiile preclinice pentru tratamentul retinopatiei diabetice, acționând prin reducerea permeabilității capilare. Există de asemenea agenți care vizează ambele căi angiogenetice, inhibând atât Ang-2 cât și VEGF, obținându-se astfel un efect sinergic (Faricimab).

3. Inhibitorii SGLT-2: Studii recente au demonstrat ca SGLT2 se găsește și la nivelul retinei, controlând transportul de glucoză Na- dependent la nivelul pericitelor vaselor retiniene, astfel încât transportul excesiv de glucoză datorat hiperglicemiei cronice ar determinat balonizarea pericitelor cu distrucția acestora și permeabilitate vasculară crescută. Pe modele animale, inhibiția SGLT2 de la acest nivel ar preveni modificările vasculare, fiind un tratament eficient în stadiile precoce ale retinopatiei diabetice.

4. Alte perspective în tratamentul RD: Viitoare ținte în tratament sunt terapii care vizează mecanismele moleculare implicate în patogenia RD, cum ar fi RAGEs (receptori care se leagă de produși avansați de glicozilare, inducând stres oxidativ, inflamație cronică și apoptoză), DAMPs (molecule eliberate din celulele deteriorate, care activează răspunsul inflamator) și SIRTs (controlează metabolismul celular și răspunsul la stres). De asemenea, sunt în studiu strategii alternative, non-VEGF pentru managementul RD și edemul macular. Printre acestea, se numără: molecule care vizează un regulator central, cum ar fi kinaza Raf, factorul-țintă al rapamicinei la mamifere (mTOR), inhibitorii factorului de creștere derivat din trombocite

(PDGF), un anticorp monoclonal împotriva factorul de creștere placentară (PLGF), terapii mitocondriale, agenți terapeutici anti-integrină etc.

5. Terapia genică: Terapia genică, inclusiv utilizarea vectorilor virali și tehnologiile de editare a genomului, reprezintă o direcție promițătoare pentru dezvoltarea unor tratamente personalizate pentru RD. Aceste abordări pot viza corectarea mutațiilor genetice cunoscute care predispun indivizii la anomalii vasculare, realizând supresie pe termen lung a VEGF.

6. Sisteme de livrare a medicamentelor: în încercarea de a reduce sarcina terapeutică a injecțiilor intravitreale lunare, în prezent sunt examinate câteva strategii noi. Acestea se încadrează în principal într-una din cinci categorii: sisteme de administrare a medicamentelor polimerice non-biodegradabile, sisteme de eliberare a medicamentelor polimerice biodegradabile, sisteme de administrare a medicamentelor pe bază de nanoparticule, dispozitive de injectare oculară și dispozitive reîncărcabile cu eliberare susținută.

Bibliografie

Gonzalez-Cortes JH, Martinez-Pacheco VA, Gonzalez-Cantu JE, Bilgic A, de Ribot FM, Sudhalkar A, Mohamed-Hamsho J, Kodjikian L, Mathis T. Current Treatments and Innovations in Diabetic Retinopathy and Diabetic Macular Edema. Pharmaceutics. 2022 Dec 29;15(1):122.

Concluzie

doi: 10.3390/pharmaceutics15010122. PMID: 36678750; PMCID: PMC9866607

Kupis M, Samelska K, Szaflik J, Skopiński P. Novel therapies for diabetic retinopathy. Cent Eur J Immunol. 2022;47(1):102-108. doi: 10.5114/ceji.2022.112993. Epub 2022 Jan 28. PMID: 35600148; PMCID: PMC9115596.

Sfikakis PP, Grigoropoulos V, Emfietzoglou I, et al. Infliximab for diabetic macular edema refractory to laser photocoagulation: a randomized, double-blind, placebo-controlled, crossover, 32-week study. Diabetes Care. 2010;33(7):1523–1528. doi:10.2337/dc09-2372

Sahni J, Patel SS, Dugel PU, et al. Simultaneous inhibition of angiopoietin-2 and vascular endothelial growth factor-A with faricimab in diabetic macular edema: BOULEVARD phase 2 randomized trial. Ophthalmology. 2019;126(8):1155–1170. doi:10.1016/j.ophtha.2019.03.023

Wang JH, Ling D, Tu L, van Wijngaarden P, Dusting GJ, Liu GS. Gene therapy for diabetic retinopathy: are we ready to make the leap from bench to bedside? Pharmacol Ther. 2017;173:1–18.

Sha W, Wen S, Chen L, et al.. (2020): The role of SGLT2 inhibitor on the treatment of diabetic retinopathy. J Diabetes Res 2020: 1-6.

Wykoff C.C., Abreu F., Adamis A.P., Basu K., A Eichenbaum D., Haskova Z., Lin H., Loewenstein A., Mohan S., Pearce I.A., et al. Efficacy, durability, and safety of intravitreal faricimab with extended dosing up to every 16 weeks in patients with diabetic macular oedema (YOSEMITE and RHINE): Two randomised, double-masked, phase 3 trials. Lancet. 2022;399:741–755. doi: 10.1016/S0140-6736(22)00018-6.

Sam E Mansour, David J Browning, Keye Wong, Harry W Flynn Jr & Abdhish R Bhavsar (2020) The Evolving Treatment of Diabetic Retinopathy, Clinical Ophthalmology, 14:, 653-678, DOI: 10.2147/OPTH.S236637

Terapiile tradiționale în managementul retinopatiei diabetice, precum controlul glicemic, fotocoagularea laser, vitrectomia și injecțiile anti-VEGF sunt utilizate pe scară largă, cu efecte terapeutice satisfăcătoare în reducerea neovascularizației retiniene și progresiei bolii, având însă și anumite limitări. Managementul retinopatiei diabetice rămâne un domeniu în evoluție, cu multiple opțiuni terapeutice în curs de dezvoltare care se concentrează pe regenerarea epiteliului retinian, cu limitarea reacțiilor adverse asociate tratamentului. Cu toate că progrese semnificative au fost realizate în înțelegerea și tratamentul acestei afecțiuni, este necesară o abordare multidisciplinară și colaborativă pentru a aborda eficient complicațiile asociate RD și a îmbunătăți prognosticul vizual al pacienților cu diabet zaharat.

DIABEC

Curcumina care ajunge la retină

Studii clinice care

demonstrează: 1,2,3,4

Biodisponibilitate

retiniană și sanguină

Regim de dozare

Eficacitate

Alfa lntes este deținătorul licenței europene pentru CurcuWIN™ pentru uz oftalmologic.

SMILE Pro, noul standard

în chirurgia refractivă și investigațiile care determină succesul intervenției

Intervențiile de corecție a viciilor de refracție prin extracție de lenticulă intrastromală – un grup de tehnici numite Small Incision Lenticule Extraction (SMILE) și realizate cu ajutorul femtolaserelor – reprezintă o schimbare de paradigmă în domeniul chirurgiei refractive și un pas înainte față de tehnicile convenționale bazate pe crearea unui lambou și ablație stromală.

Lansată în practica clinică în 2021, cea mai recentă generație a acestei tehnici, SMILE Pro, reprezintă astăzi un standard de eficacitate și siguranță în corecția miopiei moderate și severe, precum și a astigmatismului miopic. În cele ce urmează, vom prezenta mai detaliat această tehnică chirurgicală, precum și o serie de investigații pentru o intervenție reușită.

SMILE Pro – scurtă descriere

Avantajele acestei intervenții sunt binecunoscute în chirurgia refractivă: un risc mult diminuat de complicații intraoperatorii (grație funcțiilor de asistență ale aparatului VISUMAX 800), capacita-

tea de centrare automată la pupilă/vertexul corneean, respectiv de ciclotorsiune automată, precum și conservarea integrității epiteliului corneean și a stromei anterioare.

Intervenția SMILE Pro constă în modificarea curburii corneei prin excizia unei lenticule intrastromale create cu ajutorul unui fascicul laser de înaltă frecvență și joasă putere, lenticula fiind ulterior extrasă printr-o incizie în cornee localizată de regulă supratemporal.

Specificul SMILE Pro – respectiv extracția unei lenticule intrastromale –impune precauții suplimentare față de tehnici anterioare, cum ar fi de exemplu PRK. Investigațiile preoperatorii sunt în mod special importante.

Printre investigațiile care sunt obliga-

torii se numără măsurarea refracției oculare, pahimetria, topografia și tomografia corneeană, keratorefractometrie, determinarea diametrului pupilar, măsurarea tensiunii intraoculare, examenul de câmp vizual și de fund de ochi. Scopul este de a exclude eventuale afecțiuni care reprezintă contraindicații pentru intervenția SMILE Pro, precum keratoconus sau alte afecțiuni din grupul ectaziilor oculare, și, dacă pacientul este eligibil, de a obține datele necesare pentru programarea parametrilor intervenției.

Toate afecțiunile oculare degenerative din grupul ectaziilor oculare (ex. keratoconus, keratoglob, degenerescența marginală pellucida, etc), sunt contraindicații generale pentru intervențiile laser de chirurgie refractivă.

Pacienții cu keratoconus, chiar și în formă incipientă, nu pot suporta niciun fel de operații cu laser. Fotoablația sau extracția de lenticulă intrastromală conduc inevitabil la subțierea corneei, ceea ce nu poate decât să agraveze tendința de deformare a ochiului care este deja prezentă. Cazurile de keratoconus sunt tratate, inclusiv în rețeaua Clinicilor „Dr. Holhoș”, prin intervenții de crosslinking fotooxidativ, care constă în formarea de noi legături de colagen printr-un procedeu transepitelial, respectiv aplicarea unei soluții de vitamină B2 pe ochi, care este apoi activată de lumina ultravioletă. Astfel, se pot recupera parțial atât forma, cât și rezistența structurală a corneei, oprind de regulă evoluția bolii.

Investigații performante, o necesitate preoperatorie

În clinicile „Dr. Holhoș”, am derulat până în prezent investiții considerabile în aparatura necesară pentru investigațiile preoperatorii pentru procedura SMILE Pro și nu numai.

Astfel, am fost prima clinică din România care a introdus în suita de investigații aparatul MS-39, care combină topografia corneeană, cu tomografia în coerență optică de înaltă rezoluție a segmentului anterior.

MS-39 poate identifica, cu o marjă de eroare de 3,6 microni, chiar și formele incipiente ale keratoconusului. De asemenea, MS-39 oferă informații extrem de

precise referitoare la pahimetrie, elevație, curbură și puterea dioptrică privind ambele suprafețe ale corneei, anterioară și posterioară.

Cu ajutorul MS-39, stratul epitelial și cel stromal pot fi examinate independent unul față de celălalt, ceea ce este extrem de util în screeningul pentru keratoconus, pentru tratamentele de tip transepitelial precum crosslinkingul, sau pentru evaluarea postoperatorie a lenticulei extrase în procedura SMILE Pro.

Recent, am dotat Clinica „Dr. Holhoș” din Cluj-Napoca cu un aparat UBM ArcScan Insight 100, un ecograf cornean care are marja de eroare de 1 micron. ArcScan a fost realizat în colaborare cu dr. Dan Reinstein, fondatorul London Vision Clinic și cel care a dezvoltat tehnica ReLEx SMILE în parteneriat cu divizia medicală a grupului german ZEISS, Carl Zeiss Meditec. Dr. Reinstein deține în comun cu ZEISS patentul asupra ReLEx SMILE și este de asemenea cel care a dezvoltat Presbyond, cea mai nouă tehnică de corecție a presbiopiei.

Rezoluția superioară a ArcScan și-a demonstrat utilitatea la doar o zi după intrarea în funcțiune, în cazul unui pacient care a primit un rezultat borderline la topograf și la MS39, nefiind clar dacă este eligibil pentru o intervenție SMILE Pro. Decizia finală a fost luată pe baza rezultatelor furnizate de ArcScan, astfel că pacientul a putut fi operat de către dr. Teodor Holhoș. Fără această ultimă investigație, pacientul ar fi ajuns probabil la un alt tip de intervenție, nu SMILE Pro.

Grație capacităților sale imagistice fără echivalent pe piață, ArcScan poate depista keratoconusul chiar și în stadiile

cele mai timpurii, în timp ce alte instrumente de investigații produc cel mult rezultate borderline. În studiile clinice publicate de producător, circa 7% dintre pacienți au fost identificați ca fiind eligibili pentru o intervenție LASIK, deși anterior fuseseră excluși pe baza criteriilor de diagnoză.

ArcScan poate detecta neregularități fine ale corneei și poate localiza lambouri LASIK chiar și la 10 ani după intervenție. Capacitatea aparatului de a realiza profiluri de înaltă definiție ale suprafeței corneene permite chirurgului să realizeze lambouri LASIK post-intervenții SMILE, fără a interfera cu planul de excizie a lenticulei intrastromale. De asemenea, aparatul oferă posibilitatea de a planifica repoziționarea unui lambou detașat.

Acuratețea superioară a ArcScan permite măsurarea cu precizie a grosimii epiteliului corneean, a stromei, a lamboului, a componentei stromale a acestuia, precum și a stromei reziduale.

De asemenea, ArcScan este utilizat și pentru măsurătorile a preoperatorii pentru implantul de lentilă ICL (Intraocular Collamer Lens), o lentilă fachică ce se implantează în ochi înaintea sau imediat înapoia irisului, fără a înlocui cristalinul, ca în intervențiile destinate cataractei). Acest tip de implant este folosit la pacienții tineri cu dioptrii mari, pentru care nu se recomandă implantul convențional de cristalin.

ArcScan Insight 100 oferă măsurători extrem de precise ale camerei posterioare, permițând astfel selectarea precisă a dimensiunii lentilei ICL ce urmează a fi implantată și reducând riscul de complicații asociate măsurătorilor mai puțin precise.

Formula cu o experienţă clinică de 30 de ani în Italia

Preţ de referinţă pentru DCI Sulodexide, decontat pe lista B

Coreflux 250 ULS capsule moi și Coreflux 600 ULS/2 ml soluţie inj. (i.v./i.m.) sunt medicamente biologice autorizate pe bază de sulodexide.

Sulodexide este un antitrombotic marcant, activ la nivel arterial și venos cu un profil farmacologic deosebit susținut de efecte pleiotropice: inhibarea aderării plachetare și de activarea sistemului fibrinolitic tisular și circulator.

Sulodexide normalizează parametrii alteraţi ai vâscozităţii sanguine, această acţiune se manifestă în special prin scăderea concentraţiilor plasmatice ale fibrinogenului.

Profilul farmacologic al sulodexidei descris anterior este completat și cu acţiunea de normalizare a concentraţiilor plasmatice crescute ale lipidelor, realizată prin activarea lipoproteinlipazei.

Criteriile* de includere în tratamentul specific pentru Sulodexide/COREFLUX sunt:

• tromboza venoasă profundă (TVP) și în prevenţia recurenţei TVP,

• ameliorarea semnificativă a factorilor de risc pentru afecţiunile vasculare și progresia bolii vasculare, recurenţa unor episoade ischemice fatale și nonfatale,

• tratamentul insuficienţei cronice venoase (IVC) în oricare din stadiile CEAP,

• tratament al unei leziuni ischemice,

• tratamentul bolii ocluzive arteriale periferice (BOAP), și în alte patologii care pot fi considerate ca o consecinţă a unui proces aterosclerotic,

• tratamentul simptomatic al claudicaţiei intermitente, precum și tratamentul durerii de repaus.

• Prevenţia și stoparea complicaţiilor vasculare ale diabetului: nefropatia diabetică, retinopatia diabetică și piciorul diabetic.

• Prin administrarea de Sulodexide poate fi evitată amputarea piciorului diabetic și se poate opri evoluţia retinopatiei și nefropatiei diabetice.

Siguranță la administrarea pe termen lung și în asocierile curente

Tratamentul antitrombotic cu Sulodexide/COREFLUX este un tratament de lungă durată, fiind destinat unor afecţiuni cronice și de prevenţie a complicaţiilor diabetului.

Eficacitatea sulodexide, ca medicament biologic, nu depinde de: vârstă, sexul pacientului și nici de severitatea bolii, administrarea fiind benefică pentru toate aceste categorii de pacienţi.

Acţiunea antitrombotică este datorată inhibării, dependente de doză, a unor factori ai coagulării, în principal factorul X activat. Interferenţa cu trombina rămâne însă la un nivel nesemnificativ, coagularea nefiind astfel influenţată.

Astfel, antitromboticul Coreflux pe bază de sulodexide nu prezintă efecte secundare hemoragice, când este administrat oral și are un risc hemoragic redus comparativ cu alţi glicozaminogligani terapeutici (GAGi, ca de ex. heparina și heparina cu greutate moleculară mică) când se administrează pe cale parenterală.

Aceasta este o consecinţă a unei interacţiuni mai reduse cu antitrombina III și a inhibiţiei simultane a cofactorului II al heparinei, obţinându-se o inhibiţie semnificativă a trombinei cu o anti-coagulare sistemică minimă.

Monitorizarea parametrilor sistemici ai hemocoagulării nu este necesară la dozele sugerate. Terapia combinată cu medicamente cu potenţial hemoragice (AINS, antiagregante plachetare etc.) este sigură

Datorită toleranţei deosebite și a procentului foarte redus al efectelor secundare (sub 1%), nu sunt date publicate ce ar recomanda scăderea dozelor, faţă de dozele recomandate uzual.

Inițierea tratamentului se face de către medicii specialiști care diagnostichează și tratează boli vasculare cu risc de tromboză.

Continuarea se face de către medicul de familie în baza scrisorii medicale emise de specialist.

Jett Plasma Lift Medical reprezintă o inovație în tratamentul afecțiunilor oftalmologice, deoarece oferă o alternativă non-invazivă și eficientă la procedurile chirurgicale tradiționale

Mecanismul de acțiune al dispozitivului

Jett Plasma Lift Medical se bazează pe utilizarea tehnologiei plasmei reci pentru a trata afecțiunile oculare

Dispozitivul Jett Plasma Medical este echipat cu electrozi activi cu capăt ultrafin, care emit energie în apropierea pielii, (la o distanță de 1-2 mm), pentru a produce un efect termic controlat În timpul fiecărei emisii de energie (impuls), tensiunea electrică locală crește la nivelul membranei celulare, ceea ce determină contracția acesteia. Astfel, fibroblastele locale sunt reactivate și este promovată sinteza de fibre elastice și colagen prin transferul termic în derm Ca rezultat al micro-impacturilor succesive, zona tratată experimentează un efect de strângere (skin tightening/lifting)

Iată ce tratamente de chirurgie oftalmologică poate înlocui JETT

PLASMA LIFT MEDICAL: Tratamentul blefaroplastiei noninvazive: Jett Plasma Lift Medical poate fi utilizat pentru a strânge și a rejuvena pielea din jurul ochilor, pentru a elimina excrescențele și a îmbunătăți aspectul general al pleoapelor. Eliminarea xantelasmei: Xantelasmele sunt depozite de grăsime care se formează în jurul ochilor și pot fi tratate eficient cu ajutorul plasmei reci emise de dispozitiv

Principalele avantaje ale tratamentului cu

Jett Plasma Medical includ: intervenție rapidă, fără incizii chirurgicale, recuperare rapidă (5-10 zile), efect de lifting al pielii, reducerea aspectului ridurilor fine din zonele periorale, perioculare și preauriculare

Trichiazisul este o afecțiune oftalmologică în care genele cresc întro direcție anormală și creează iritație și disconfort, dar poate fi tratată eficient cu JETT PLASMA LIFT MEDICAL. Ectropionul este o afecțiune oftalmologică caracterizată prin răsucirea sau întoarcerea marginii externe a pleoapei în afară, ceea ce duce la expunerea excesivă a conjunctivei și a corneei

L I F T

Plasma Pen a fost creat în colaborare cu oftalmologi de renume mondial Datorită greutății reduse, designului ergonomic și controlului intuitiv, acest stilou cu plasmă trebuie înșurubat la dispozitivul JETT

PLASMA LIFT pentru un tratament precis și ușor al zonei ochilor

Aplicatorii pentru extensia Plasma Pen au un diametru mai mic și o precizie mai mare, ceea ce le face deosebit de potrivite pentru această zonă

Caracteristicile speciale ale aplicatoarelor pentru stiloul cu plasmă sunt:

Atașament suplimentar pentru

dispozitivul JETT PLASMA LIFT MEDICAL

Design ergonomic

Control simplu

Alegere din 8 intensități

6 aplicatoare în pachetul de bază: 4 argintii pentru tratamente cosmetice și 2 aurii pentru proceduri medicale miniminvazive

Aplicator special de aur pentru oftalmologie

Siguranță, eficiență și viteză

Lejeritate și portabilitate

Certificat pentru dermatologie, medicina es

APLICATOARE PENTRU STILOUL

CU PLASMA PEN

VÂRF FIN PENTRU O

REGLARE FOARTE

PRECISĂ A DESCĂRCĂRII

CU PLASMĂ

CONFORT ÎN ORICE LUMINĂ.

www.transitions.com/ro/

Performanța fotocromică este influențată de temperatură, expunerea la UV și materialul din care sunt fabricate lentilele. ©2023 Transitions Optical Limited