TU de FE67

Triunghiul uman. Putina filozofie de Felix Constantinescu In filozofie se pun deja de 2500 de ani de multe ori aceleasi intrebari devenite obositoare. Insa judecata este chemarea Altora, niciodata a omului.

O intrebare, o notiune filozofica in acelasi timp importanta si noua este aceea a unei mai profunde intelegere a omului.

Nu exista doar un om, nici macar ca abstractie, putem spune ca exista doi oameni: Barbatul si Femeia.

Daca vrem sa intelegem omul, nu trebuie sa-l privim ca monoabstractie, ci ca alcatuit din doua categorii distincte. Barbatul nu e ce e Femeia, dupa cum nici Femeia nu e ce este Barbatul.

Acest lucru a fost intuit partial in istoria omenirii in a carei arta, religie si mentalitati Barbatul este caracterizat prin forta, iar Femeia prin frumusete.

Dupa cum am spus acest lucru constituie o intuitie asupra realitatii efective, fie ea si partiala, este o reprezentare indulcita.

De fapt Barbatul, omul numit Barbat, este definit, iremediabil in aceasta lume, de agresivitate. Nu de forta ci de agresivitate. Iar Femeia, omul numit Femeie, este definita de o notiune apropiata de Romantiches Geist, este definita de eros.

Bineinteles aceste concepte pot capata o transcendere prin sfintenie, daca privim sfintenia ca o notiune mult mai extinsa decat se intelege in general, insa agresivitatea si erosul staul la baza omului asa cum il cunoastem.

Comportamentul uman poate fi mult mai bine inteles daca este cercetat comportamentul a diferitor specii de animale, in special a celor ce traiesc intr-o diferita forma de organizare.

In familiile omului adeseori tatii dau dovada ani de-a randul, toata viata probabil de un comportament agresiv, cu sotia, copiii, parintii, agresivitatea razbatand si in cercurile din afara familiei, un comportament intru totul asemanator cu cel al leilor de mare masculi intinsi undeva cu marile lor familii pe stancile din Tara de foc.

Cum am mai spus Barbatul este caracterizat pe tot pamantul de agresivitate, iar Femeia de eros. Asemenea animalelor Femeia poate deveni agresiva datorita erosului ei, iar motorul erosului Barbatului este de fapt agresivitatea sa.

Desi fintele umane nu sunt animale fiintele umane sunt totusi un fel de animale; aceasta idée este continuta si in Sfintele Scripturi avramice, Tanachul si Evanghelia. Daca cercetam comportamentul animal putem intelege mai bine propriul nostru comportament cu speranta firava ca l-am putea apoi corecta indeajuns. Pascal a spus ca cel care vrea sa ajunga inger ajunge animal. Nu dorim devenirea intru inger, ci doar minimizarea trasaturilor animale in noi, fiintele umane. Minimizarea acelor trasaturi ce ne fac sa fim asemanatori cu un urs agresiv de atatea ori. Agresivitatea si erosul care staul la baza fintei umane din aceasta lume se pot observa si in arhetipurile omului; arhetipul jucariei pentru Baiat dintotdeauna a fost arma, pentru Fata, papusa.

Dupa ce am cercetat esenta fintei umane alcatuita din elementele ei constitutive: Barbatul si Femeia, putem incerca o privire de ansamblu a lumii in care Omul este continut. Legea entropiei si istoria ne dovedesc ca atat materia cat si spiritul se afla in continua degradare. Universul si societatea umana pot fi asemanate unuor cadavre. Hristosul a spus: „Unde va fi trupul, acolo se vor strange vulturii.” Legea Pentateulului a fost o frana in calea acestei degradari a omului, apoi textele profetice, apoi Evanghelia lui Isus Hristos, pe urma Biserica a incercat chiar sa opreasca goana motorului lumii spre autodistrugere, insa acum se poate observa pe langa procesul acesta de degenerare spirituala a omului datand din toate epocile si o profunda criza spirituala a fiintei umane, criza lumii moderne care odata era intalnita doar in mediile intelectualilor de elita dar acare acum isi face intrarea in toate segmentele societatii.

In curand probabil fiintele umane vor oscila intre polii opusi a doua intrebari: „To be or not to be.” & „Dar cand va veni Fiul Omului va gasi El oare credinta pe Pamant?”

Desi nu dorim aceasta, aceste pagini nu sunt nimic mai mult decat asemanatoare unor pagini confucianiste, care atrag atentia asupra raului dar nu pot sa-l schimbe. Aceste pagini nu pot decat sa observe ca raul este in noi, tot asa dupa cum raul este in lume. Asta e tot ceea ce pot ele sa faca.

Schimbarea este chemarea Altora.