BIBLIA SAU calculatorul.
Realitate virtuala -Eu am trait. -Prost. -Eu am gandit. -Prost. -Eu am prost. -Prost.
Fereastra pe colt.../
�� TRINITAS TV LIVE
TRINITAS TV 218 K de abonați Abonat(ă)
86
Trimite 3 K de vizionări Transmis în flux: acum 20 de ore
Niciun comentariu
FELIX-GELU KONSTANTINESCU Adaugă un comentariu… FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde orodoxism modular, Răspunde-La Revedere\
Agro TV 76,3 K de abonați
Abonează-te 2 Trimite 274 de vizionări acum 2 zile
2 comentarii
FELIX-GELU KONSTANTINESCU Adaugă un comentariu…
FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 20 de ore https://www.youtube.com/watch?v=Di9rAMor-8g +
Răspunde
FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 20 de ore GENIUL PAMANTULUI/
Răspunde
1 răspuns
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 20 de ore https://ro.wikipedia.org/wiki/Obsedantul_deceniu + M
AgroTv,ro
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde Porumbelul potopului lui Noe & porumbelul Botezului Domnului I(i)sus.
Realitati Rurale partea 1 Festival Sarmale Pestisani 30 10 2022Răspunde
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde STRUGURI DE MASA... Răspunde
2022XI1Aleksandr Pușkin
Articol Discuție Lectură Modificare Modificare sursă Istoric
poet romantic rus Aleksandr Sergheevici Pușkin AleksandrPushkin.jpg
Portretul lui Aleksandr Sergheevici Pușkin de Vasili Tropinin (1827) Date personale Născut 26 mai/6 iunie 1799[1][4][2] Modificați la Wikidata Moscova, Imperiul Rus[5][6][2][7] Modificați la Wikidata Decedat 29 ianuarie/10 februarie 1837 (37 de ani)[1][4] Modificați la Wikidata Sankt Petersburg, Imperiul Rus[5][6][8][9] Modificați la Wikidata Înmormântat mănăstirea Sveatogorski[*][10] Modificați la Wikidata Cauza decesuluiomor (plagă împușcată[*]) Modificați la Wikidata Părinți Serghei Pușkin[*][2][11] Nadejda Pușkina[*][11] Modificați la Wikidata Frați și surori Olga Pavlișceva[*]
Lev Sergheievici Pușkin[*][2][3] Modificați la Wikidata Căsătorit cu Natalia Goncearova (1831–1837)[11] Modificați la Wikidata Copii Maria Pușkina[*]
Natalia Alexandrovna Pușkina[*][11] Alexandr Alexandrovici Pușkin[*][12]
Grigori Alexandrovici Pușkin[*] Modificați la Wikidata Naționalitate rusă Rusia
Cetățenie Flag of Russia.svg Imperiul Rus Modificați la Wikidata Religie creștinism ortodox[*] Modificați la Wikidata Ocupație poet, dramaturg, prozator
Pseudonim
Modificați la
Limbi limba franceză
limba rusă Modificați la Wikidata
Studii Liceul din Țarskoie Selo[*] (1 iunie 1817)
Activitatea literară
Activ ca scriitor 1814-1837 muza fiind Mihaela Rapeșco Mișcare/curent literar Romantism
Specie literară poezie, teatru, proză
Operă de debut poezia „Către un amic versificator”
Opere semnificative Evgheni Oneghin
Fata căpitanului
Boris Godunov[*]
Ruslan și Liudmila[*]
Prorok[*]
Skazka o pope i o rabotnike ego Balde[*] Skazka o rîbake i rîbke[*]
Basmul cu domnița moartă și cu cei șapte voinici[*]
Skazka o zolotom petușke[*] Modificați la Wikidata Influențe[ascunde]
Nikolai Karamzin, Denis Fonvizin, Lord Byron, Konstantin Batyushkov, Vasily Zhukovsky, André Chénier, Évariste de Parny
A influențat pe[ascunde]
Nikolai Gogol, Fiodor Popșoi, Lev Tolstoi, Ivan Turgheniev, Mihail Lermontov, Maxim Gorki, Henry James, Alexander Blok, Boris Pasternak, Anna Akhmatova, Osip Mandelstam, Vladimir Maiakovski, Marina Țvetaeva, Vladimir Nabokov, Stanislavski, Ğabdulla Tuqay
Semnătură Pushkin Signature.svg Prezență online Internet Movie Database Modifică date / text Consultați documentația formatului Aleksandr Sergheevici Pușkin (în rusă Александр Сергеевич Пушкин; pronunție rusă: Pronunție audio /ɐlʲɪˈksandr sʲɪˈrɡʲejɪvʲɪtɕ ˈpuʂkʲɪn/; n. 26 mai/6 iunie 1799,[1][4][2] Moscova, Imperiul Rus[5][6][2] [7] – d. 29 ianuarie/10 februarie 1837,[1][4] Sankt Petersburg, Imperiul Rus[5][6][8][9]) a fost un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, considerat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse moderne. Pușkin a fost inițiatorul folosirii dialectului local în poeziile și piesele sale, creând un stil propriu de amestec al narațiunii cu teatrul, idila și satira — asociate cu literatura rusă și influențând major scriitorii ruși care i-au urmat.
Biografie Născut la Moscova, pe 6 iunie (26 mai, stil vechi) 1799, Pușkin se trăgea dintr-o familie de nobili de viță veche.[13] Tatăl lui Pușkin, Sergei Lvovici Pușkin (1767–1848), era descendentul unei distinse familii nobile rusești, cu strămoși din secolul al XII-lea. Mama lui Pușkin, Nadejda (Nadia) Ossipovna Hannibal (1775–1836) avea strămoși, pe linia bunicii paterne, din nobilimea germană și scandinavă. Ea a fost fiica lui Ossip Abramovici Gannibal (1744–1807) și a soției lui, Maria Alexeievna Pușkina, iar bunicul ei patern, adică străbunicul lui Pușkin, un paj ridicat în rang de către Petru cel Mare, a fost Abram Petrovici Gannibal, născut în Eritreea.
În octombrie 1811 viitorul poet s-a înscris la școala nou înființată la Țarskoe Selo[14], (azi orașul Pușkin) unde va studia până în 1817, când se stabilește la Petersburg și devine membru activ al cercului literar „Lampa verde”.[15] La vârsta de cincisprezece ani publică primul poem.
În 1820 vede lumina tiparului primul său poem, Ruslan și Ludmila.[16] Poetul devine incomod din pricina popularității și scrierilor lui antidespotice - manuscrisul Odă a Libertății. Ca urmare, în același an (1820), pentru a evita deportarea în Siberia, se mută la Chișinău unde va locui până în 1823[17]. După o călătorie de vară în Caucaz și în Crimeea, scrie două poeme foarte aclamate: Prizonierul din Caucaz și Fântâna din Bahcisarai.[18]
În 1823 se mută la Odessa, unde intră din nou în conflict cu guvernul care-l trimite în exil în nordul Rusiei, unde va sta din 1824 până în 1826. Cu ajutorul anumitor autorități, reușește să-i facă o vizită Țarului Nikolai I pentru o petiție cu privire la eliberarea lui, pe care o și obține. Tot atunci (1823), începe să lucreze la marele său roman în versuri, Evgheni Oneghin care va aduce triumful realismului în literatura rusă.[19]
În revolta din decembrie 1825 la Sankt Petersburg sunt găsite în mâinile unor insurgenți o serie de poeme politice timpurii ale poetului; ca urmare Pușkin intră imediat sub strictul control al cenzurii guvernului, fiindu-i interzis să călătorească sau să publice. În acest timp scrie drama Boris Godunov, pe care însă nu reușește să o publice decât cinci ani mai târziu.
În 1831 se căsătorește cu Natalia Goncearova. Împreună încep să frecventeze cercurile din înalta societate, poetul devenind un apropiat al curții. Soția lui era o femeie foarte admirată, inclusiv de țar, care pentru a-l umili îi oferă cel mai neînsemnat titlul de la curte.[20]
În 1837, înglodat în datorii și în mijlocul zvonurilor despre relația amoroasă a soției lui cu aventurierul francez d’Anthes, pe 27 ianuarie Pușkin îl provoacă pe presupusul iubit la duel. În urma duelului, amândoi bărbații sunt răniți, dar Pușkin mortal. Două zile mai târziu, Rusia îl pierdea pe cel mai important poet și dramaturg romantic al secolulului al XIX-lea. Guvernul, temându-se de o eventuală demonstrație politică, a mutat desfășurarea funeraliilor într-un loc mai ferit, permițând participarea unui grup foarte restrâns de rude și prieteni apropiați.[21]
Pușkin a avut patru copii cu Natalia: Maria (născută în 1832, care este considerată un prototip pentru Anna Karenina), Aleksandr (născut în 1833), Grigori (născut în 1835) și Natalia (născută în 1836), cea din urmă s-a căsătorit, morganatic, cu un membru al familiei regale din Nassau, anume cu Nikolaus Wilhelm de Nassau și a devenit Contesă de Merenberg[22].
Opera literară [23]
Poeme
Ruslan și Ludmila (1820)
Gavriiliada (1821)
Prizonierul din Caucaz (1822)
Frații haiduci (1822)
Fântana din Bahcisarai (1824)
Țiganii (1827)
Contele Nulin (1825)
Poltava (1829)
Căsuța din Colomna (1829)
Andjelo (1833)
Călărețul de aramă (1833)
Basme
Povestea cu popa și argatul său Balda (1830)
Povestea ursoaicei (1830)
Povestea țarului Saltan, a feciorului său Gvidon-voevod viteazul și a frumoasei crăiese Lebăda (1831)
Basmul cu pescarul și peștișorul (1833)
Basmul cu domnița moartă și cu cei șapte voinici (1833)
Basmul cocoșelului de aur (1834)
Romane în versuri
Evgheni Oneghin (1832)
Teatru
Boris Godunov (1825)
Micile tragedii (1830)
Cavalerul avar
Mozart și Salieri
Oaspetele de piatră
Ospăț în timp de ciumă
Rusalca (1832)
Proze (romane, nuvele și povestiri)
Arapul lui Petru cel Mare (1827) (roman neterminat)
Istoria satului Goriuhino (1830) (schiță neterminată)
Povestirile răposatului Ivan Petrovici Belkin (1831)
Împușcătura
Viscolul
Dricarul
Căpitanul de poștă
Domnișoara țărăncuță
Dubrovski (1832) (roman neterminat)
Kirdjali (1834)
Dama de pică (1834)
Istoria lui Pugaciov (1834)
Fata căpitanului (1836)
Roslavlev (1836) (roman neterminat)
Nopțile egiptene (1837) (schiță neterminată)
Aprecieri
Pușkin la șaisprezece ani, recitând un poem
„Sunt copleșit de versurile lui Pușkin, izvor de apă vie.”
—Mihai Eminescu - poet, prozator și ziarist[24]
„Poezia lui Pușkin este ca un soare. Luminează întreaga lume.”
—Nicolai Nekrasov - poet
„Fără îndoială, Pușkin este acela care a creat limba noastră poetică, limba noastră literară, iar nouă și urmașilor noștri nu ne rămâne decât să mergem pe drumul trasat de geniul lui.”
—Ivan Turgheniev - scriitor
„Poezia lui Pușkin este uimitor de fidelă realității ruse, fie că descrie natura rusă, fie că zugrăvește caracterele ruse; acesta este motivul pentru care Pușkin a fost proclamat în unanimitate poetul cu adevărat național al Rusiei, poet popular.”
—Vissarion Belinski - critic literar
„Cu cât inspirația este mai puternică, cu atât este nevoie de mai multă migală pentru a-i da glas. Îl citim pe Pușkin și versurile lui sunt atât de curgătoare, atât de simple, încât avem impresia că ele s-au rânduit într-o astfel de formă, așa, de la sine, fără nicio greutate. Nu ne dăm seama însă câtă muncă a cheltuit poetul pentru ca totul să iasă atât de simplu și de curgător.”
—Lev Tolstoi - scriitor
„Suntem niște pigmei în comparație cu Pușkin. Nu mai există printre noi un asemenea geniu. Ce frumusețe, ce vigoare are fantezia lui! Am recitit de curând Dama de pică. Ce fantezie!... Cu o analiză subtilă el a urmărit toate mișcările lui Hermann, toate chinurile lui, toate speranțele și, în sfârșit, neașteptata și îngrozitoarea lui cădere.”
—Feodor Dostoievski - scriitor
„Când se pronunță numele lui Pușkin te gândești imediat la poetul național rus. Și într-adevăr, niciunul din poeții noștri nu e mai mare și nu poate fi numit cu mai multă dreptate național. În el, ca într-un lexicon, se află bogăția, puterea și flexibilitatea limbii noastre. Mai mult decât oricare altul, el i-a deschis granițele și a indicat imensitatea spațiului său. Pușkin este un fenomen excepțional, poate unic, al spiritului rus: el e omul rus în dezvoltarea sa finită, așa cum va apare poate peste două sute de ani.”
—Nikolai Gogol - scriitor
Vezi și Pușkin (oraș)
Casa-muzeu „Pușkin” din Chișinău
Bibliografie
Gane, Tamara: Pușchin - creator de epocă literară în A.S.Pușchin, Opere alese, volumul 1, Editura Cartea Rusă, București, 1954
Bezviconi, Gh., Calimachi Scarlat: Pușkin în exil: 1837 - 10 februarie - 1947, București, 1847 Veresaev, V.: Viața lui Pușkin, Editura pentru Literatură și Artă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., București, 1949
Toma, A.: Puskin, făclie peste vremuri, Editura Academiei R.P.R., București, 1949 Nicolesco, Tatiana: Pușkin în amintirea contemporanilor, Editura Cartea Rusă, București, 1960 Soptereanu, Virgil: A. S. Puskin în contextul cultural românesc, volum editat de Universitatea din București, 1984
Note
^ a b c d „Aleksandr Pușkin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 9 aprilie 2014
^ a b c d e f IeSBE / Pușkin, Aleksandr Sergheevici[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ RBS / Pușkin, Lev Sergheevici[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ a b c d Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
^ a b c d Пушкин Александр Сергеевич, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
^ a b c d „Aleksandr Pușkin”, Gemeinsame Normdatei, accesat în 21 iulie 2015
^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în 3 decembrie 2020
^ a b https://muse.jhu.edu/journals/pushkin_review/v014/14.1.lachmann.html Lipsește sau este vid: | title= (ajutor)
^ a b http://www.jstor.org/stable/40922230 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^ Пушкин, Александр Сергеевич, Dicționarul Enciclopedic Brockhaus și Efron[*], p. 826-851
^ a b c d Kindred Britain
^ Q23825849, p. 23, сноска 2
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, p. 14
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, p. 15
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, p. 17
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, p. 18
^ Boris Trubețkoi, Pușkin v Moldavii. Monograficeskoie issledovanije, Chișinău, Ed. Literatura artistică, 1990
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, pp. 19-20
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, p. 22
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, p. 28
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, p. 29
^ Calendar Național, Ed. Biblioteca Națională a Moldovei, 2007, pp. 63-65
^ Enciclopedia Universală Britannica, Ed. Litera, Chișinău-București,2010
^ Gane, Tamara, Pușchin - creator de epocă literară, p. 7 Legături externe Wikisursă
La Wikisursă există texte originale legate de Autor:Aleksandr Pușkin
Dezideologizarea lui Pușkin Arhivat în 5 martie 2009, la Wayback Machine. de Arcadie Suceveanu
Pagina Aleksandr Sergheevici Pușkin în Portalul Cultural Agonia
Pagina A. S. Pușkin în Cercul Poeților Dispăruți Arhivat în 18 decembrie 2006, la Wayback Machine. Pușkin - un poet al duelului Arhivat în 11 iulie 2012, la Wayback Machine., 9 mai 2006, Revista Magazin Balalaica pentru inima si pistol[nefuncțională], 16 ianuarie 2006, Roxana Roseti, Jurnalul Național
IUBIRILE LUI PUSKIN, Natasa Galche, Formula AS - anul 2011, numărul 974 [arată] v • d • m
Operele lui Aleksandr Pușkin [arată]vdm
Clasicism (format) → → Clasicism → Romantism → Postromantism → → Postromantism (format) Control de autoritate
BIBSYS: 97000967 BNE: XX910058 BNF: cb12007375v (data) CiNii: DA00383486 GND: 118641816 ISNI: 0000 0001 2137 2055 LCCN: n80036579 LNB: 000011860 NDL: 00453465 NKC: jn19990210513 NLA: 36246179 NSK: 000043891 RSL: 000080362 The SBN id CFIV001053 is not valid. SELIBR: 85223 SNAC: w65d8s4v SUDOC: 028188012 ULAN: 500324476 VIAF: 66477450 WorldCat Identities (via VIAF): 66477450
Categorii: Nașteri în 1799Decese în 1837Poeți rușiNuveliști rușiEponime ale asteroizilor Ultima editare a paginii a fost efectuată la 28 octombrie 2022, ora 06:28. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare. shalom works romania up/ Flori de Românie
Mihai Costache 7,99 K de abonați Abonat(ă)
Trimite
1,1 K de vizionări acum 1 an
9 comentarii
FELIX-GELU KONSTANTINESCU Adaugă un comentariu…
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă GRAIN OF ROMANIA.
1 Răspunde
FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă
BOB DE ROMANIE/ Răspunde
Felix Constatinescu https://www.youtube.com/watch?v=XE0EFwjpaKU
Flori de Românie YOUTUBE.COM
Flori de Românie Flori de Românie RăspundeŞterge previzualizarea10m
Felix Constatinescu A doua epoca a marilor miggratii: vizigotii, hunii, avarii, euroii/
Felix Constatinescu https://www.youtube.com/watch?v=JJ4uxgsP0QU &
Shakespears Sister - Stay (Top Of The Pops 1992) YOUTUBE.COM
Shakespears Sister - Stay (Top Of The Pops 1992) Shakespears Sister - Stay (Top Of The Pops 1992) RăspundeŞterge previzualizarea2z
Felix Constatinescu IUBIREA NU E LOGICA.
Răspunde2z
Felix Constatinescu
https://www.youtube.com/watch?v=hYy5SVftAXQ&list=RDMM...
Clean Bandit - Symphony cover by Jadyn Rylee and Violet Young
YOUTUBE.COM
Clean Bandit - Symphony cover by Jadyn Rylee and Violet Young
Clean Bandit - Symphony cover by Jadyn Rylee and Violet Young
RăspundeŞterge previzualizarea2z
Felix Constatinescu https://www.youtube.com/watch?v=itin5buGBRI m
Mănăstirea Lainici
YOUTUBE.COM
Mănăstirea Lainici
Mănăstirea Lainici
RăspundeŞterge previzualizarea13h
Felix Constatinescu
Plangerile Tarii Hategului de la Manastirea Prislop Răspunde13h
Felix Constatinescu
Tetraevanghelul copiat de Sf. Nicodim la Prislop
Răspunde13hEditat
Felix Constatinescu https://www.youtube.com/watch?v=-DVwo-UJR4A
Un Om care nu Exista. Ecclesiastul (Vechiul Testament)
YOUTUBE.COM
Ecclesiastul (Vechiul Testament) Ecclesiastul (Vechiul Testament) RăspundeŞterge previzualizarea50m
Felix Constatinescu
L
Răspunde48m
Oamenii vechi priveau miscarea stelelor.
Un Copil pe care il cheama Fanatanelul.
FELIX-GELU KONSTANTINESCU Mintea este inima "
FELIX-GELU KONSTANTINESCU Jesus take t wheel
FELIX-GELU KONSTANTINESCU #
FELIX-GELU KONSTANTINESCU Proet
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde
JANADA, FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 2 săptămâni https://www.youtube.com/watch?v=IwPMDdiolSE
Țara Hațegului
Articol Discuție Lectură Modificare Modificare sursă
Istoric
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Țara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1607, gravată în cupru de cartograful olandez Jodocus Hondius
Țara Hațegului (maghiară Hátszegvidék, Hatzak; germană Wallenthal, Hatzeger Land[1]) este un ținut istoric și etnografic din colțul de sud-vest al Transilvaniei, județul Hunedoara, România. Țara Hațegului cuprinde depresiunea cu același nume, dar în „zona de influență” a ei se află și așezările situate pe cursul superior al Streiului, până la vărsarea acestuia în Mureș. Țara Hațegului este una dintre microregiunile cele mai bogate din România din punct de vedere istoric: aici se găsesc câteva dintre cele mai[formulare evazivă] importante monumente de arhitectură și arheologie din țară. Tot în Țara Hațegului a fost realizată una dintre cele mai[formulare evazivă] ambițioase amenajări hidroenergetice din țară. Zona este cunoscută și pentru fosilele de dinozauri găsite aici de catre Graf Nopcsa. Pamant arabil si de crestere a animalelor, silvic si cinegetic.
Cadrul geografic
Un colț din Țara Hațegului, văzut de la Cetatea Colț Țara Hațegului se află în Transilvania, la întretăierea acestei provincii istorice cu Banatul și Oltenia. Strict geografic, Țara Hațegului se suprapune peste depresiunea omonimă, mărginită, la sud, de Munții Retezat, alt. Vf. Peleaga 2509 m shi Vf. Papusa 2508, la est și nord-est, de Munții Șureanu, la vest, de Munții Țarcu, iar la nord de Munții Poiana Ruscă. Între aceste limite, Țara Hațegului corespunde bazinului superior al Streiului, având lungimea pe axa est-vest de cca 50 km și o lățime de 30-35 km pe axa nord-sud. În total, din punct de vedere geografic, Țara Hațegului se intinde pe circa 1300 de km2[2].
Regiunea este drenată de râurile Strei, Râu Mare și Galbena, cu afluenții lor. Centrul social și economic al regiunii este orașul Hațeg. Acesta este un important targ alimentar saptamanal in tinut vechi de secole.
Accesul în Țara Hațegului se face prin trei „porți”: dinspre orașul Simeria, pe valea Streiului; dinspre Banat, pe valea Bistrei, trecând pe la Porțile de Fier ale Transilvaniei; dinspre municipiul Petroșani, prin Pasul Merișor-Bănița [3]. Si din Campul lui Neag peste Muntele Retezat prin Munte la Gura ApeiClopotiva.[necesită citare]
Din punct de vedere etnosociologic și lingvistic Țara Hațegului este însă mai întinsă, ea cuprinzând și așezările de pe valea Streiului inferior până la vărsarea acestuia în Mureș, inclusiv orașul Călan [4].
Istoric
Perioada preistorică În peștera Bordu Mare, pe teritoriul satului hațegan Ohaba-Ponor este atestată una dintre cele mai[formulare evazivă] vechi prezențe ale omului în România. Este vorba despre câteva falange datate în paleoliticul mijlociu (cca. 100.000-33.000 î.Chr). Tot aici au fost descoperite unelte de cuarțit și piese de os prelucrate. O descoperire remarcabilă o constituite o vatră de foc din aceeași perioadă. Inventarul găsit în interiorul și în jurul acesteia demonstrează că o parte de hrană era friptă.[5]
Perioada dacică
La limita vestică a Țării Hațegului se află Porțile de Fier ale Transilvaniei (anticul Tapae), locul unde s-a desfășurat bătălia decisivă dintre daci și romani în timpul primului război daco-roman. A fost una dintre cele mai[formulare evazivă] sângeroase bătălii din tot șirul de lupte dintre cele două armate. Pe Columna lui Traian romanii apar ca fiind ajutați de Jupiter. Totodată, este singura scenă unde apar soldați romani răniți, iar Traian însuși își rupe hainele pentru a fi folosite ca feșe. După victorie, romanii pătrund în Țara Hațegului și prima campanie a războiului din 101-102 se încheie.[6] De remarcat că doar la Tapae și la Cioclovina-Ponorici au fost descoperite fortificații dacice liniare, de baraj. Prima era lungă de circa 2 km și bara accesul în Țara Hațegului de pe Culoarul Bistrei. A doua măsura peste 2,5 km și închidea principala cale de acces din Țara Hațegului spre zona Sarmizegetusei Regia.[7]
Perioada romană
După cucerirea Daciei de către romani, aceștia au fondat la limita de vest a Țării Hațegului, pe teritoriul actualei comune Sarmizegetusa, capitala provinciei Dacia, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Teritoriul arondat orașului roman acoperea practic aproape toată depresiunea Hațegului. Metropola romană a avut ca nucleu castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix, staționată aici probabil încă de la sfârșitul primului război daco-roman (102) [8]
Perioada medievală
După retragerea romană în 271, timp de aproape o mie de ani, nu există izvoare scrise privind istoria Țării Hațegului. Istoricul Radu Popa apreciază că „alături de celelalte teritorii românești și poate chiar mai mult decât ele, datorită antecedentelor și situării sale geografice centrale, Țara Hațegului a parcurs principalele etape de dezvoltare istorică a societății daco-romane și apoi românești”. [9]
Și alți istorici opinează că Țara Hațegului a fost una din „pepinierele” din care s-a dezvoltat societatea medievală românească. De altfel, la Streisângeorgiu, acum cartier al orașului Călan, în zona de influență a Țării Hațegului, se găsește cea mai veche biserică românească, datată în prima jumătate a secolului al XII-lea. [10]
Limitele ipotetice ale ducatului lui Glad indică faptul că acesta ar fi cuprins și Țara Hațegului [11]. Prima atestare documentară a Țării Hațegului (în original terra Harszoc), datează însă doar din 1247, fiind vorba despre celebra Diplomă a Cavalerilor Ioaniți, care precizează: „Și mai îngăduim ca jumătate din
toate veniturile și foloasele ce se vor strânge pe seama regelui de la olatii ce locuiesc în țara Lytua, în afară de țara Hațegului cu cele ce țin de ea, să le culeagă sus zisa casă.” Se constată astfel că, la acea vreme, Țara Hațegului făcea parte din voievodatul lui Litovoi (Țara Lytua) cu nucleul în nordul Olteniei. Este de presupus, dată fiind sintagma „cu cele ce țin de ea” că acest ținut beneficia de un statut privilegiat în cadrul voievodatului lui Litovoi. [12]
Unii autori consideră că legenda „descălecatului” din Transilvania a Țării Românești ar avea la bază o mutare peste Carpați a unor familii conducătoare din Țara Hațegului. Un argument în acest sens este faptul că numele Basarab, posibil de origine cumană, al fondatorului primei dinastii muntene, se întâlnește frecvent în Țara Hațegului în secolul al XIII-lea. [13]
Ruinele cetății cneziale de la Mălăiești Momentul 1247 marchează începutul desprinderii Țării Hațegului de voievodatul lui Litovoi și al integrării sale în Regatul Ungar [14]. Procesul nu decurge pașnic în totalitate. Astfel, în anul 1277, un voievod pe nume Litovoi (identic cu cel de la 1247 sau un urmaș al său), opune rezistență armată regelui ungar în Țara Hațegului [15]. Voievodul moare iar fratele său, Bărbat, cade prizonier, răscumpărându-se ulterior, cu prețul plății unui tribut către coroana ungară. Aceste evenimente au rămas în memoria locurilor până în ziua de astăzi, dovadă fiind numele localității Râu Bărbat, din Țara Hațegului.
În secolele XIII-XV, procesul integrării Țării Hațegului în Regatul Ungariei se finalizează, iar puterea este exercitată în numele regelui de către castelanul de Hațeg, care câteodată a fost una și aceeași persoană cu vicevoievodul Transilvaniei [16] .
Cnezii hațegani Cnezatele, formațiuni feudale timpurii, au funcționat în Țara Hațegului până în secolele XIII-XIV, când regiunea este integrată administrativ în Regatul Ungariei. Istoricul Radu Popa a identificat 11 „mari cnezate” hațegane [17], structuri teritoriale asemănate de autor cu „cnezatele de vale” maramureșene. Ținutul hațegan și-a păstrat o anumită autonomie pe aproape tot parcursul Evului Mediu. Adunările cneziale au continuat să funcționeze, cu drept de judecată (așa numita democrație hațegană), până în secolele XIV-XV, iar cnezii hațegani formau un corp distinct în cadrul armatei transilvănene [18] .
Ruinele curții Cândeștilor de la Râu de Mori Din rândul cnezilor hațegani s-au ridicat, prin catolicizare și maghiarizare, familii aristocratice de prestigiu ale Ungariei și Transilvaniei medievale, cum sunt Kendeffy (Cânde) sau Kenderessy (Cândreș), primul Kende fiind atestat de medievistul A. A. Rusu la anul 1300 în lucrarea sa despre bisericile românești medievale - până la 1700 - din Țara Hațegului, tipărită la Editura Muzeului Sătmărean, în 1997.
Majoritatea istoricilor consideră că și ilustra familie a Corvinilor își are originile tot în Țara Hațegului [19], [20],[21].
Eruditul Anton Verantius, în jur de 1550, scria că Transilvania „este locuită de o triplă națiune, secuii, ungurii, sașii; aș adăuga totuși și pe români, care, deși îi ajung ușor la număr pe ceilalți, totuși nu au nici o libertate, nici o nobilime, nici un drept al lor, afară de un număr mic, locuind în districtul Hațeg (...) și care, pe vremea lui loan de Hunedoara, (...) au dobândit noblețea, pentru că întotdeauna au luat parte
neobosit la lupta împotriva turcilor” (Cf. Maria Holban, „Călători despre Țările Române”, vol. I, București, 1968)
Perioadă imperială Încă de la începutul secolului al XVIII-lea districtul Hațegului, cu centrul său, orașul Hațeg, se afirmă ca un nucleu al mișcării de emancipare a românilor din Transilvania. Astfel, a doua diplomă a unirii dintre Biserica Ortodoxă din Ardeal și Biserica Catolică, emisă în 1701 prevedea ridicarea de școli pentru români la Alba Iulia, Făgăraș și Hațeg [22]. Ulterior, în memoriul Supplex Libbellus, înaintat în 1740 de Inochentie Micu împărătesei Maria Tereza, se arată că, deși românii locuiesc districte întregi, precum Făgăraș, Chioar, Hațeg, ei nu au funcționari din sânul lor[23], iar într-un memoriu înaintat în 1747 de mai mulți clerici greco-catolici curții vieneze, se cer dregători români în cele trei districte [24].
În 1764, o parte a Țării Hațegului a fost militarizată, în cadrul Regimentului I de Graniță, cu sediul la Orlat [25]. Două companii ale acestei structuri militare și-au avut sediul în Țara Hațegului, la Hațeg (compania II), respectiv la Râu Alb (compania III) [26].
Perioada în care Țara Hațegului face parte din granița militară coincide cu o dezvoltare fără precedent a orașului Hațeg. Astfel, dacă în 1785-1786 acesta număra doar 400 de locuitori, în mai puțin de 50 de ani populația crește de zece ori, ajungând în 1829-1831 la 4.000 de persoane, cifră care făcea din Hațeg cel mai mare oraș al comitatului Hunedoara, mai mare decât capitala comitatului, Deva, dar și decât unele din orașele libere regești, cum ar fi Alba Iulia sau Sebeș[27].
Tot din perioada imperială datează o serie de conace dintre care unele au ajuns de dimensiunile unor castele, cum sunt cel de la Nălaț-Vad (orașul Hațeg), sau Săcel, ultimul aparținând celebrei familii nobiliare Nopcsa iar primul familiei Fay. Ambele, dupa ce au fost scoli ajutatoare pentru copii, sunt în acest moment într-o stare gravă de degradare,[47] asemeni castelului Pogany din Paclisa construit din 1800 și care din 2019 este literalmente spart de hoți, fiind furat și fierul forjat de la terasa castelului' Conace din această perioadă mai există în comuna G-ral Berthelot sau în Peșteana [28]. Și castelul Kendeffy din Sântămăria-Orlea a primit actuala înfățișare tot în această perioadă, în 1782.
Monumente
Cetățile și curțile cneziale
Turnul din Răchitova Cnezii hațegani au ctitorit mai multe cetăți de-a lungul și de-a latul ținutului. Până în ziua de astăzi s-au păstrat turnul de apărare de la Răchitova, probabil construit de cnezii de Densuș, și cetățile de mici dimensiuni de la Suseni (Cetatea Colț) și Mălăiești; prima servind ca refugiul cnezilor din Râu de Mori iar a doua celor din Sălașu de Sus.
Turnul de la Răchitova este cel mai simplu tip de fortificație din cele trei. Fortificația constă dintr-un turn pătrat cu latura de 8,5 m și ziduri groase de 1,8 m. Intrarea se făcea cu ajutorul unei scări exterioare care ducea la primul etaj. O latură a turnului s-a prăbușit în urma unui cutremur. [29].
Cetatea de la Mălăiești cuprinde un turn asemănător celui de la Răchitova, înconjurat ulterior de un zid de incintă căruia i-au fost adăugate bastioane de dimensiuni reduse [30].
Cetatea Colț, aflată pe teritoriul satului Suseni, comuna Râu de Mori, s-a format de asemenea în jurul unui turn pătrat, căruia i-au fost adăugate un zid de incintă, fortificat cu alte turnuri [31]. Mai mulți autori consideră că Cetatea Colț a fost sursa de inspirație pentru „Castelul din Carpați” din romanul omonim al lui Jules Verne.
Cele trei fortificații erau prea mici pentru a face față unor armate de mari dimensiuni, așa că probabil serveau ca locuri de refugiu în cazul unor conflicte între cnezi. [32]
Ruinele unor curți cneziale sunt vizibile la Râu de Mori și la Sălașu de Sus.
Cetatea regală a Hațegului
Turnul bisericii din Densuș De dimensiuni modeste, în fapt doar un turn hexagonal cu latura de 6,2-6,3 metri, înconjurat de un șanț de apărare și un val de pământ, cetatea de la Hațeg a avut în perioada medievală principalul rol militar și politic în Țara Hațegului [33]. Fortificația este situată la circa patru kilometri de orașul Hațeg, pe teritoriul satului Subcetate, din hotarul comunei Sântămărie-Orlea. Astăzi este doar o ruină, relativ greu accesibilă.
Cetatea Hațegului este atestată documentar doar la 1317, dar studii recente înclină spre o datare a acesteia apropiată de prima atestare documentară a Țării Hațegului (1247). Pentru această datare pledează atestarea documentară a unui comite de Hațeg, la 1276, dar, mai ales, similitudinile dintre turnul de la Hațeg și cel al cetății regale a Visegrad-ului, ridicat la 1256[34].
Cetatea Hațegului era locul de unde castelanul administra teritoriul districtului hațegan, în numele regalității ungare. Date fiind dimensiunile reduse ale cetății și menționarea frecventă a unui sediu administrativ al autorităților regale în târgul Hațegului, precum și a funcției de vicecastelan, istoricii dau ca sigură dublarea acestei fortificații de o construcție aflată în târg, care nu a fost identificată încă pe teren [35].
Bisericile de zid
Biserica din Ostrov În Țara Hațegului și în zona ei de influență istorică se găsesc cele mai vechi biserici de piatră românești. Istoricul Radu Popa remarca: „Bisericile de zid din Țara Hațegului reprezintă cel mai vechi și mai important grup de monumente medievale românești păstrate.” De altfel, ilustrul istoric de artă Virgil Vătășianu și-a luat doctoratul la Viena susținând o lucrare cu tema Vechile biserici de piatră românești din județul Hunedoara, abordând cu predilecție bisericile hațegane.
Cel mai vechi grup de biserici hațegane este cel constituit din lăcașurile datând din secolele XII-XIII:
Biserica din Streisângeorgiu
Biserica din Densuș
Biserica din Peșteana (prima fază)
Biserica din Ostrov (prima fază)
Biserica din Sântămăria-Orlea
Biserica din Strei
Biserici la fel de valoroase, datate ceva mai târziu, sunt cele din Sânpetru, Râu de Mori sau Suseni (Biserica Colț) [36].
Economie
Principala clădire administrativă din Hațeg. Vedere de pe strada Bisericilor.
După schimbarea de regim din 1989, Țara Hațegului a fost puternic afectată de prăbușirea industriei din zonele adiacente: cea siderugică în Hunedoara și Călan și cea minieră din Valea Jiului. Șomajul în zonă este cel mai ridicat din județul Hunedoara [37]: peste 1500 de șomeri în orașul Hațeg în august 2008. În ultimii ani se constată a ameliorare a situației economice. Astfel, orașul Hațeg era, în 2006, cel mai mic oraș din țară în care un mare retailer, grupulTengelmann, a deschis un supermarket - Plus Discount - în urma unei investiții de 1,5 milioane de euro [38]. A urmat în 2007 un supermarket SPAR, reprezentând o investiție de 2,2 milioane de euro. Acesta a fost preluat ulterior de rețeaua Billa.
Cele mai importante activități economice din zonă sunt desfășurate de Sucursala Hațeg a SC Hidroelectrica SA, care coordonează activitatea celor 12 microhidrocentrale de pe Râu Mare, de Sucursala Râu Mare a SC Hidroconstrucția SA și de fabrica de bere din Hațeg a grupului Brau Union. În afara acestora, mai există firme de îmbuteliat gaz lichefiat, construcții civile, confecționarea de tâmplărie din aluminiu și PVC, firme de exploatare forestieră. Capitalul străin este prezent printr-o fabrică franceză de prelucrare a melcilor și una italiană care se ocupă cu achiziționarea și prelucrarea ciupercilor [39]
Turismul cunoaște de asemenea o revigorare, mai ales în zona de vest a Țării Hațegului, în comunele Râu de Mori și Sarmizegetusa funcționând numeroase pensiuni turistice. Cabane există la Gura Zlata, Râușor, Pietrele și Rotunda[39] (amenajată pentru Ceaușescu).
Infrastructură
Potrivit statisticilor citate de Consiliul Județean Hunedoara [40], rețeaua rutieră a Tării Hațegului este formată din 400 km de drumuri publice și 300 km de străzi orășenești și comunale. În 2007 a fost dată în folosință centura de ocolire a Hațegului, traficul pe ruta Valea Jiului - Culoarul IV Pan European (DN 66) fiind scos din oraș. Infrastructura feroviară însumează 49 de km de cale ferată aflați în exploatare. Cea mai importantă este calea ferată dublă electrificată Subcetate-Pui-Baru-Bănița, care leagă magistrala de pe Valea Mureșului cu Valea Jiului [40].
Amenajarea hidroenergetică
„Autostrada apelor” din Țara Hațegului Unul din principalele cursuri de apă care drenează Țara Hațegului, Râu Mare, a fost obiectul unei amenajări hidroenergetice masive. Lucrările au început în anii '70 și s-au încheiat abia în ultimul deceniu al secolului trecut.
Principalul obiectiv al amenajării este barajul de la Gura Apei, situat în Parcul Național Retezat.
Barajul, aflat pe traseul dintre cabanele Gura Zlata și Rotunda, are o înălțime de 168 de metri, fiind unul dintre cele mai[formulare evazivă] înalte baraje de arocamente din Europa. Centrala electrică subterană de la Gura Apei are o putere de 335 MW.
După ieșirea Râului Mare din munți, cursul acestuia prin Țara Hațegului a fost regularizat, fiind realizate mai multe baraje de mici dimensiuni, cu lacurile de acumulare aferente, în apropierea localităților Ostrov, Sânpetru și Sântămăria Orlea.
Amenajarea hidroenergetică Râu Mare-Retezat a fost una dintre marile lucrări hidroenergetice realizate în România în perioada regimului comunist. Centrul acestuia a fost colonia Brazi, situată chiar la ieșirea Râului Mare din munte.
Filmul „Un petic de cer” (1983, regia Francisc Munteanu) a fost inspirat de activitatea de pe acest șantier. Fostele barăci ale muncitorilor au fost renovate, funcționând acum ca centru de conferințe al SC Hidroconstrucția SA.
Populația
Potrivit Recensământului Populației din 2002 orașul Hațeg și cele 10 comune care se află în Depresiunea Hațegului numărau în total 36.090 de locuitori. Majoritatea covârșitoare a populației o formează românii, dar există și mici comunități de maghiari (430 de persoane în total), cea mai mare fiind în orașul Hațeg (303 persoane). Țiganii sunt prezenți, de asemenea, în mai multe localități, numărând 468 de persoane în total.
Un caz aparte îl constituie muribunda minoritate italiană. În 2002 mai trăiau doar 37 de italieni dintr-o comunitate altădată prosperă și numeroasă, venită aici din nordul Italiei, ca tăietori de lemne [41].
Localități principale
Orașul Hațeg - populație 9154
Comuna Pui - populație 3909
Comuna Râu de Mori - populație 2987
Comuna Sântămăria-Orlea - populație 3063
Comuna Baru - populație 2534
Comuna Sălașu de Sus - populație 2266
Comuna Totești - populație 1768
Comuna Densuș - populație 1523
Comuna Răchitova - populație 1305
Comuna Sarmizegetusa - populație 1153
Comuna General Berthelot - populație 883
Sursa: Recensământul populației 2011
Religie
Majoritatea localităților hațegane au fost din cele mai vechi timpuri ortodoxe, cu excepția așezărilor de „oaspeți regali” (catolici) de la Hațeg și Sântămăria-Orlea. Către sfârșitul secolului XVII, în perioada principilor calvini ai Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea și Mihai Apafi I, o parte a hațeganilor trece la calvinism[42]. O dată cu înființarea graniței militare, în 1765, satele arondate acesteia trec la grecocatolicism [43]. După scoaterea în afara legii a acestei confesiuni, în 1948, majoritatea redevine ortodoxă. Tot A A Rusu, in cartea sa tiparita in 1997, identifica pe strada garii orasului un zid pastrat intro vila mare, veche, verde, cu zid massiv si cu marchiza, prima pe stanga spre gara, la intersectia interioara o portiune de zid inca existent al unei Manastiri Franciscane Medievale Timpurii-Medii a Tarii Hategului; dupa Radu popa, citat de autorul clujean la pag 139 cu urmare istorica la 140, sfarsitul sec. XIII-inceputul secolului XIV, impreuna cu alte locatii manastiresti papale la Orsova, Lugoj, Caransebes. [necesită citare]
Tradiții
Portul popular în Țara Hațegului a dispărut din uzul zilnic. Bărbații purtau pantaloni lungi, curea lată și laibăr iar femeile cămașă, opreg, catrință și pieptar. Pe cap, femeile purtau broboade lungi, ce atârnau, pe spate, până aproape de călcâie. La gât aveau salbe de bani sau mărgele iar în față și în spate purtau fote, de obicei negre [44]. În prezent portul popular hațegan mai poate fi admirat doar la nedeie, sărbători populare care au loc în toate comunele din Țara Hațegului. Un mic muzeu al portului și tradițiilor hațegane funcționează în centrul orașului Hațeg, în incinta casei de cultură. Parade ale
portului popular local au loc cu ocazia „Zilelor Hațegului”, care se organizează de obicei în lunile iulie sau august. Cel mai important târg tradițional are loc anual la începutul lunii mai, în comuna Pui, și se întinde de-a lungul DN 66, pe toată porțiunea pe care acesta străbate comuna.
Alte elemente etnografice importante sunt muzica tradițională - „Hațegana” - dar și bucătăria specifică, în special virșli (cârnăciori picanți din carne de oaie și/sau capră) de Sălașu de Sus [45].
Arii naturale protejate
Harta Țării Hațegului în cadrul județului Hunedoara Următoarele arii naturale protejate se află total sau parțial pe teritoriul Țării Hațegului[46]:
Parcul Național Retezat a fost înființat în 1935 iar în 1979 a primit statutul internațional de Rezervație a Biosferei.
Rezervația științifică Gemenele este o arie protejată de interes național situată în zona centrală a Parcului Național Retezat.
Parcul Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina, înființat în 2000, se întinde și pe raza comunelor hațegane Pui și Baru Mare, cuprinzând și următoarele arii protejate:
Peștera Tecuri este o rezervație naturală de tip speologic situată pe raza comunei Baru. Aici se află o stalagmită înaltă de 7 m.
Peștera Șura Mare este o rezervație naturală de tip speologic situată pe raza satului Ohaba-Ponor. Adăpostește una din cele mai mari colonii de lilieci din sud-estul Europei.
Locul fosilifer Ohaba-Ponor este o rezervație naturală de tip paleontologic (moluște fosile de vârstă mezozoică și terțiară)
Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului” este o arie naturală protejată de interes național din 2004. În 2005 a fost acceptat în Rețeaua Europeană a Geoparcurilor. Geoparcul este un proiect desfășurat sub egida Univeristății București care își propune promovarea turistică integrată a Țării Hațegului și dezvoltarea ei durabilă pe această bază. În cadrul geoparcului sunt incluse următoarele rezervații naturale[46]:
Mlaștina de la Peșteana este o rezervație naturală de tip botanic. În flora acesteia s-au identificat populații de Drosera rotundifolia (Roua cerului), o plantă carnivoră, relictă glaciară.
Calcarele de la Fața Fetii este o rezervație naturală de tip botanic, situată pe raza comunei Râu de Mori. Adăpostește specii de plante de interes științific excepțional.
Vârful Poieni este o rezervație naturală de tip botanic, situată pe teritoriul comunei Sălașu de Sus. Aici e singura stațiune certă din țară pentru specia Plantago holosteum.
Pădurea Slivuț este o rezervație naturală de tip botanic situată în apropierea orașului Hațeg.
Fânațele cu narcise Nucșoara este o rezervație naturală de tip botanic, situată pe raza comunei Sălașu de Sus.
Paleofauna reptiliană Tuștea este o rezervație naturală de tip paleontologic (ouă de dinozaur) situată pe teritoriul satului Tuștea, comuna General Berthelot.
Locul fosilifer cu dinozauri Sânpetru este o rezervație naturală de tip paleontologic(specii de dinozauri, crocodili, țestoase), situată pe teritoriul satului Sânpetru, comuna Sântămăria-Orlea.
Fânațele Pui este o rezervație naturală de tip botanic, situată pe teritoriul comunei Pui. Vegetația acestor fânețe reprezintă fragmente ale vegetației de la sfârșitul glaciațiunii cuaternare.
Dinozaurii pitici
Hatzegopteryx contrasta prin mărimea sa uriașă - avengura aripilor era de 12 metri - cu restul viețuitoarelor de pe insulă.
Țara Hațegului a ajuns notorie pe plan mondial datorită dinozaurilor pitici care au populat zona - pe atunci o insulă în Marea Tetis - în perioada cretacicului. Discovery Channel și alte posturi internaționale de televiziune au difuzat în ultimii ani mai multe documentare consacrate acestor dinozauri de dimensiuni reduse.
Primele cercetari asupra dinozaurilor din zona Hațegului au fost facute de baronul Franz Nopcsa (18151904), după ce sora sa, Elek Nopcsa, a descoperit în 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. Cercetarile au fost reluate abia în anul 1977 de către paleontologul Dan Grigorescu, de la Facultatea de Geologie a Universității din București.
În prezent, se cunosc zece specii diferite de dinozauri din Țara Hategului, alaturi de zece alte vertebrate, peste 20 de specii de gastropode, zece specii de ostracode și peste 30 de specii diferite de plante. [47]
Specialiștii explică talia redusă a dinozaurilor hațegani prin condițiile geografice de acum 65 de milioane de ani, când Țara Hațegului era o insulă. Dinozaurii de aici s-au adaptat spațiului izolat și redus ca dimensiuni în care evoluau, fapt care a determinat reducerea dimensiunilor reptilelor, prin fenomenul numit „nanism insular”. [47]
Citate despre Țara Hațegului
Castelul Nopcsa din Săcel, folosit acum ca depozit de lemne pentru o școală specială
Țara Hategului, detaliu dintr-o hartă a Transilvaniei de la 1667, gravată în cupru de cartograful elvețian Matthaus Merian cel Tânăr
„[Țara Hațegului] întrunește în sine tot ce are Ardealul mai bun și mai frumos.” (Ion Pop Reteganu)
„Dintre toate regiunile locuite astăzi de români la nord de Dunăre, Bănatul și Oltenia, cu prelungirea lor cea comună în țara Hațegului, sunt singurele care reprezintă o continuitate neîntreruptă geograficoistorică a neamului românesc-un cuib de unde se romanizau treptat țările spre apus, spre crivăț și spre răsărit, ba indirect și cele de peste Dunăre, cuibul mereu descărcându-și prinosul, dar rămânând totdeauna plin.” (Bogdan Petriceicu Hasdeu)
„Iată giganticul Retezat limpede și aeric. Iată umerii munților, iată poalele, iată șesul, iată Valea Hațegului.” (Aron Densușianu)
„Probabil că nu există în România un perimetru așa de restrâns care să concentreze atât de multe lucruri de văzut și admirat.” (Adrian Andrei Rusu)
„Cercetările privind formarea poporului și limbii române, ca și începuturile vieții statale românești, au în Țara Hațegului semnificații aparte.” (Radu Popa)
„Bisericile de la Sântămăria Orlea, Ostrov, Colț, Strei și mai ales cea de la Densuș depășesc ca importanță spirituală mănăstirile Moldovei, pentru că atestă vechimea credinței ortodoxe pe meleagurile românești.” (Dorin Alicu)
„Adevărată capodoperă a naturii” (Ion Conea)
"Cine este stapan pe sine pretuieste mai mult decat cel ce cucereste cetati." # Regele Solomon ben David.
"Eu sunt painea vietii, cine vine la mine nu va flamanzi niciodata." # Domnul I[i]sus Hristos Dumnezeu.
„Una din cele mai frumoase priveliști de poesie ale pământului românesc” (Ovid Densusianu)
Hațegani celebri
Petru de Ostrov, primul protopop atestat în istoria românilor, la 1360
Ioan (Iancu) de Hunedoara, voievod al Transilvaniei, regent al Ungariei
Filip More de Ciula Mare, primul umanist de origine română (1478-1526), episcop catolic de Pecs
Aron Densușianu, academician, istoric literar și filolog
Nicolae Densușianu, academician, istoric și jurist
Ovid Densușianu, academician, filolog și istoric
Franz Nopcsa, paleontolog, unul dintre fondatorii paleobiologiei
Note
^ Hatzeger Land, Brockhaus
^ Radu Popa, „La începuturile Evului Mediu Românesc. Țara Hațegului”, pag. 6-7
^ I. Voledi, „Drumuri în Hațeg”, București, 1971. passim
^ Radu Popa, op cit., passim
^ Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler (coord.), „Istoria Transilvaniei”, Vol. I, pag. 29-31.
^ Pop, Istoria Transilvaniei, vol.I, pag. 132.
^ Pop, Istoria Transilvaniei, vol I, pag. 108.
^ Pop, Istoria Transilvaniei, vol I, pag. 138
^ Radu Popa, „La începuturile Evului Mediu Românesc. Țara Hațegului”, pag. 14
^ Popa, La începuturile Evului Mediu Românesc. Țara Hațegului, pag. 225
^ Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler (coord.), op. cit., Anexa IX
^ Radu Popa, op. cit, pag. 274
^ Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”, pag. 67
^ Ioan-Aurel Pop, „Istoria Transilvaniei Medievale”, pag. 164
^ Ioan-Aurel Pop, „Români și maghiari în secolele IX-XIV”, pag. 234-235
^ Radu Popa, op. cit., pag. 280-283
^ Popa, op. cit., pag 165-188
^ Popa, op. cit., pag 282. Vezi și Ioan-Aurel Pop, „Instituții Medievale Românești”, pag 100
^ Camil Mureșan, „Ioan de Hunedoara și vremea sa”, pag. 25-30
^ Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler (coord.), op. cit, pag 279
^ Vezi și „Pál Engel, Regatul Sfântului Ștefan. Istoria Ungariei Medievale”, pag. 305
^ David Prodan, „Supplex Libellus Valachorum”, pag. 128
^ David Prodan, „op. cit., pag. 152
^ David Prodan, „op. cit., pag. 180
^ David Prodan, „op. cit., pag. 234
^ Mircea Bucur, „Aspecte din istoria Regimentului 1 grăniceresc român la Orlat”, în Revista Academiei
Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” Sibiu, Nr. 1/2002
^ Ioan-Aurel Pop, Thomas Nagler, Magyiari Andras (coord.), Istoria Transilvaniei, vol. III, pag. 60
^ Lista monumentelor istorice din Județul Hunedoara
^ Radu Popa, op. cit, pag. 217-219
^ Radu Popa, op. cit, pag. 219-221
^ Radu Popa, op. cit, pag. 221-223
^ Radu Popa, op. cit, pag. 223
^ Radu Popa, op. cit, pag 214
^ Adrian Andrei Rusu, „Castelarea carpatică”, pag 159
^ Radu Popa, op. cit., pag 214-215
^ Vezi Radu Popa, op. cit., pag. 225-246 și Adrian Andrei Rusu, „Monumente medievale din Țara Hațegului”
^ Săptămânalul „Replica”, articolul „Distribuția sărăciei în județul Hunedoara”[nefuncțională]
^ Revista Business Magazin, articolul „Extinderi: Efectul retailerilor internaționali asupra comunităților locale”
^ a b Agenția de Dezvoltare Regională Vest, „Strategia de Dezvoltare regională 2007-2013, Capitolul V„Dezvoltarea spațiului urban” pag. 52
^ a b Proiectul Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”, secțiunea 2.2 „Contextul economic”, passim
^ Evenimentul zilei, articolul Mica Italie din Țara Hațegului
^ I. Voledi, „Drumuri in Hateg”, pag. 6
^ Ioan Părean, „Contribuții la Istoria Regimentului 1 român de graniță” în Revista Academiei Forțelor Terestre, nr. 3/2000
^ Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, „Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013”, Capitolul V - „Dezvoltarea spațiului urban”, pag. 53
^ cf. Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, „Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013”, Capitolul V - „Dezvoltarea spațiului urban”, pag. 53
^ a b Ariile Naturale Protejate din Județul Hunedoara[nefuncțională]
^ a b Săptămânalul „Replica”, reportajul „Geoparc cu dinozauri” Arhivat în 17 iulie 2009, la Wayback Machine.
Bibliografie
Volume
Radu Popa, „La începuturile Evului Mediu românesc. Țara Hațegului”, București, 1988
Adrian Andrei Rusu, „Castelarea Carpatică”, Cluj-Napoca 2005
Engel Pál, „Regatul Sfântului Ștefan. Istoria Ungariei Medievale. 895-1526”, Cluj-Napoca 2006
Camil Mureșan, „Ioan de Hunedoara și vremea sa”, București, 1957
Ioan-Aurel Pop, „Instituții medievale românești. Adunările cneziale și nobiliare (boierești) în secolele XIVXVI”, Cluj-Napoca, 1991
Ioan-Aurel Pop, „Români și maghiari în secolele IX-XIV”, Cluj-Napoca, 2003
Ioan-Aurel Pop, „Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul”, Cluj-Napoca, 1997
Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler (coord.), „Istoria Transilvaniei”, Vol. I, Cluj-Napoca, 2003
Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari Andras (coord.), „Istoria Transilvaniei”, Vol. II, Cluj-Napoca, 2005
Ioan-Aurel Pop, Thomas Nägler, Magyari Andras (coord.), „Istoria Transilvaniei”, Vol. III, Cluj-Napoca, 2008
Ioan Drăgan, „Nobilimea românească din Transilvania între anii 1440-1514”, București, 2000
Șerban Papacostea, „Românii în secolul al XIII-lea, între cruciată și imperiul mongol”, București, 1993
Adriana Pescaru, Eugen Pescaru, „Valori ale patrimoniului hunedorean”, Deva, 2000
Florin Constantiniu, „O istorie sinceră a poporului român”, ediția a II-a, București, 1999
I. Șerban Bonciocat (foto), II. Mădălina Mirea (text), III. Dominica Macri (trad.), „Hațeg, Țara Bisericilor de Piatră”, București, 2007
Adrian Andrei Rusu, „Monumente medievale din Țara Hațegului”, Cluj-Napoca, 2008
David Prodan, „Supplex Libellus Valachorum”, București, 1967
I. Voledi, „Drumuri în Hațeg”, București, 1971
Studii
Consiliul Județean Hunedoara, Proiectul Geoparcului Dinozaurilor „Țara Hațegului”. Varianta electronică
Arhivat în 2 noiembrie 2012, la Wayback Machine.
Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest, „Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2007-2013”
Alte documente
Lista Monumentelor Istorice din Județul Hunedoara 2004, publicată de Ministerul Culturii și Cultelor Ariile Naturale Protejate din Județul Hunedoara. Listă elaborată de Agenția pentru Protecția Mediului Hunedoara
Bibliografie suplimentară
Portul popular din Țara Hațegului. Bazinul de la Hațeg, Romulus Vuia, București, 1962
La începuturile evului mediu românesc: Țara Hațegului, Radu Popa, Editura Științifică și Enciclopedică, 1988
CTITORI SI BISERICI DIN TARA HATEGULUI PANA LA 1700 de ADRIAN ANDREI RUSU , 1997, Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, care funcționează în cadrul Academiei Române. Stravechi traditii si creatii populare din Tara Hategului de prof. & folclorist Raul C. Constantinescu, Editura SAECULUM I.O., 512 pag. B, Romania, 2017.
Legături externe Țara Hațegului Clip pe youtube
Despre amenajarea hidroenergetică Râu Mare Retezat Arhivat în 16 ianuarie 2008, la Wayback Machine. Proiect de valorificare turistică
Proiectul Geoparcului dinozaurilor din Țara Hațegului Arhivat în 2 noiembrie 2012, la Wayback Machine.
Mica Italie din Țara Hațegului, 23 octombrie 2006, Evenimentul zilei
Cnejii hategani - Mica enciclopedie AS, Eugenia Hila, Formula AS - anul 2010, numărul 937
Mistere din Țara Hategului (I) - Mica enciclopedie AS, Eugenia Hila, Formula AS - anul 2013, numărul 1078
Mistere din Țara Hațegului (II) - Mica enciclopedie AS, Eugenia Hila, Formula AS - anul 2013, numărul 1079
Preistorie
Balaurii din Țara Hațegului[nefuncțională], 11 iulie 2005, Vasile Surcel, Jurnalul Național Descrieri
Excursie de o zi în Țara Hațegului, 16 ianuarie 2010, Ciprian Iancu, Evenimentul zilei [ascunde] v • d • m
Regiuni istorice ale României Regiuni istorice
Banat · Crișana · Dobrogea (exclusiv Cadrilater) · Maramureș · Moldova (inclusiv Basarabia cu Bugeacul, Bucovina și Herța) · Muntenia · Oltenia · Transilvania (inclusiv Ținutul Secuiesc) · Regiunile României Zone etnografice românești Țara Amlașului · Țara Almăjului · Țara Bârsei · Țara Buzaielor · Țara Chioarului · Țara Făgărașului · Țara Hațegului · Țara Lăpușului · Țara Moților · Țara Năsăudului · Țara Oașului · Ținutul Pădurenilor · Mărginimea Sibiului · Țara Zarandului · Țara Silvaniei · maghiare
Țara Călatei (Kalotaszeg) · Ținutul Ierului (Érmellék) · Ținutul Sării (Sóvidék) · săsești Ținutul Reghinului (Reener Ländchen) · ucrainene
·
Categorie: Țara Hațegului
Ultima editare a paginii a fost efectuată la 31 octombrie 2022, ora 21:28. Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu
Felix Constatinescu https://www.youtube.com/watch?v=VT84IQxrIWE&t=196s
BRATU, UN ARTIST DE GENIU IN ZAM 2022 + mWIN 20221019 00 53 56 Pro YOUTUBE.COM
BRATU, UN ARTIST DE GENIU IN ZAM 2022 + mWIN 20221019 00 53 56 Pro
BRATU, UN ARTIST DE GENIU IN ZAM 2022 + mWIN 20221019 00 53 56 Pro RăspundeŞterge previzualizarea1săpt.
Felix Constatinescu MOASTE Răspunde1săpt.
Felix Constatinescu https://www.youtube.com/watch?v=UBW6ZWrkCZc MA, JALBARULE
AD EMI DESPRE MONAH + MWIN 20221031 20 51 33 Pro YOUTUBE.COM
AD EMI DESPRE MONAH + MWIN 20221031 20 51 33 Pro
AD EMI DESPRE MONAH + MWIN 20221031 20 51 33 Pro RăspundeŞterge previzualizarea15m
Felix Constatinescu CACI TU AI MURIT... Răspunde15m
Felix Constatinescu https://www.youtube.com/watch?v=itin5buGBRI + Mănăstirea Lainici YOUTUBE.COM
Mănăstirea Lainici Mănăstirea Lainici RăspundeŞterge previzualizarea14m
Felix Constatinescu
https://www.docdroid.net/3XEsEVU/ad-c-docx <+\|
Ad C.docx DOCDROID.NET
Ad C.docx
Ad C.docx RăspundeŞterge previzualizarea10m
Felix Constatinescu
Data is collected from multiple sources that update at different times and may not always align. Some locations may not provide complete information.
Romania cases
Updated 31 Oct at 9:03 pm local
Confirmed 3,286,394 +209
Deaths 67,186 Recovered
Global cases
Updated 31 Oct at 9:03 pm local Confirmed 630,151,861 +365,135 Deaths 6,589,068 +1,067 Recovered
See breakdownSee less Răspunde2m Felix Constatinescu SEMN Răspunde2m
Cicu Emanuel
Un comentariu
FELIX-GELU KONSTANTINESCU Adaugă un comentariu…
FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 2 ore https://en.wikipedia.org/wiki/Tania_Harcourt-Cooze
FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 2 ore Venezuela
Having met Willie Harcourt-Cooze in her late teens, she married the Venezuelan-based businessman in 1993. Using the funds from the sale of his London flat and his family's money, the couple purchased a 1,000 acres (400 ha) cocoa hacienda in Choroní, and planted more than 50,000 Criollo cocoa trees.[1][2] [6] + W
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 2 ore https://www.youtube.com/watch?v=eR-Z7Jyoj_Y
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 oră (editat) https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%9Aara_Ha%C8%9Begului +M https://www.youtube.com/watch? v=P51LunEV3Sk V, https://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Pog%C3%A1ny_din_P%C4%83cli%C8%99a , Y
FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 2 ore https://ro.wikipedia.org/wiki/Duiliu_Zamfirescu
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 2 ore https://www.youtube.com/watch?v=LraOiHUltak +
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 2 ore LOVE HAS NO LOGIC/ COMANIA
FELIX-GELU KONSTANTINESCU OR SA VINA ALTII, O SA SE TREZEASCA RAMASII/ FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU PAINEA ROMANEASCA E CEA MAI BUNA/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU SKUIPAT/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU NO HAI/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU AP
FELIX-GELU KONSTANTINESCU You got something to say, say it. + Jerry Seinfeld
FELIX-GELU KONSTANTINESCU CRESTINUL INAINTEA STATULUI + Ciuca's mandate in Romanian UE politics is questionable since he is a military. w.EN
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde aMERICA, GIVE ROUMANIE FOODSEEDS/ F, 22
FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 12 zile Zambiallians.
2
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 12 zile did you see the round hand? absolutely/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 12 zile fbi is t cia,
FELIX-GELU KONSTANTINESCU + 0
FELIX-GELU KONSTANTINESCU ori cap, ori loturi
FELIX-GELU KONSTANTINESCU komentati?/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU +
Bury My Heart at Wounded Knee (2007) - Aidan Quinn
Bury My Heart At Wounded Knee - Great Sioux Reservation 86
THERE’S NOTHING U CAN’T DO+
FELIX-GELU KONSTANTINESCU https://www.youtube.com/watch?v=j3aBhlKyRqg + ROMANIA + CHIP DE PIATRA,
Felix Constatinescu https://www.youtube.com/watch?v=j3aBhlKyRqg
Literatura Vestului a fost compromisa de crimele Estului in intreg Secolul 20.
Romania - Karen Lafferty YOUTUBE.COM Romania - Karen Lafferty
FELIX-GELU KONSTANTINESCU BOII DIN JUG, TARINA DE LA GURA COPIILOR? PENTRU O EVANGHELIE? BA, INFRACTORILR- MUNCITI/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde THE LOVE OF ICE/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă i'm canadaziazing myself slowly from 7/11 km/ Canada is often bliss, as monk preston wrote... https://www.youtube.com/watch?v=Wz-vegualMg + M
FELIX-GELU KONSTANTINESCU ...FIECARE VA INVITA PE APROAPELE SAU SUB VITA SI SUB SMOCHIN SI NIMENU VA MAI SPUNE CUNOASTE PE DOMNUL...+ BIBLIA
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde https://www.youtube.com/watch?v=u_aLESDql1U +
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde https://www.youtube.com/watch?v=Oq7Lo7lEGBQ
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă https://www.youtube.com/watch?v=Oq7Lo7lEGBQ + https://www.youtube.com/watch? v=5NPBIwQyPWE M'
Art is Work, Mesaj pentru Spitalele Lumii + MWIN 20221028 14 12 31 Pro
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă https://www.youtube.com/watch?v=-6An8rhn3MQ
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă https://www.youtube.com/watch?v=CA9u8W0pVoQ&feature=youtu.be
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde https://www.cia.gov/the-world-factbook/countries/romania/ + mM https://www.cia.gov/the-worldfactbook/countries/moldova/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă https://www.youtube.com/watch?v=4kWQ0YjTrkM
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă CALIBRA/ 1
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde
I SHOULD BAN CAMERA'S IN T CITY/
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde https://www.immaculatalibrary.com/movies/bernadette.html
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde https://www.immaculatalibrary.com/movies/bernadette.html https://www.youtube.com/watch?v=7nsPf-SaWY + MARIA
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 1 secundă MAI BINE MAI PUTIN, DAR MAI BINE, 1974/BETTER LESSER, BUT BETTER,1974 + Ion Gheorghe Maurer, Ro
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde https://www.youtube.com/watch?v=8PhsBwXPrew
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde Fishplant, FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde https://www.youtube.com/watch?v=itin5buGBRI&t=1887s
1
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde https://www.youtube.com/watch?v=pgd8aVWmF78&t=98s https://www.youtube.com/watch?v=OAfRuj5-d4&t=138s https://www.youtube.com/watch?v=fdFh52vxEzs&t=3s
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 3 minute (editat) https://www.youtube.com/watch?v=u_aLESDql1U M https://www.youtube.com/watch?v=S8-bnNCsYc&t=709s + FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 6 minute (editat) https://www.youtube.com/watch?v=hmUr-ddRSVk + M https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_North_American_sheep_breeds
FELIX-GELU KONSTANTINESCU
FELIX-GELU KONSTANTINESCU acum 0 secunde ...ghetto c/
2022 x 27 M