Father Figure
FR-C Coleridge către MMCDLXXXII A.D. Copilașilor, plângeți. Dar mai întâi vreau să vă întreb ce mai știți de noi, cei morți, părinții voștri? Mă gândesc la voi pentru că sunteți la cinci sute de ani de când am fost născut de mama mea, la 29 Martie. Am avut o lume bogată, chiar și acest fel de a te adresa unui anume an, a fost mai înainte, în cartea lui George Orwell. Dar nu despre asta e vorba, eu mă adresez anului vostru pentru că vreau să transcend timpul și secolele, vreau să pășesc etern ca Mercur prin cosmos. Ce vreau să vă spun e că sunteți la o mie de ani de la iubirea lui Quasimodo pentru țiganca Esmeralda care s-a întâmplat cu adevărat, așa că fetele să-și pună flori roșii în păr și să se lase sărutate înainte de a fi prea târziu pentru că nici în Cer nici în Infern nimeni nu mai este sărutat. M-am născut într-un deceniu în care nu era mâncare și lumea se temea ca în Mașina timpului și Meghila. Aveam un împărat îmbrăcat în în purpură care făcea doar ce voia și niște umbre l-au împușcat în direct în ziua de Crăciun când eu aveam șapte ani jumate. Trăiesc în cercuri concentrice de izolare și încerc să văd dincolo de complex. Doresc să ajung în non-cosmos, în vid ori în acvariile tropicale ale stelelor și acolo să-mi deschid ochii în uterul sacru al cerboaicei. Încerc să aflu iubirea, dar iubirea e prea țâfnoasă cu mine. Sunt iubit în tăcere de la distanță ca un zeu și mor de ciudă scufundânu-mă în fiecare noapte iar neîmbrățișat în întuneric. Viața nu va putea fi descifrată de cineva, fie el Voltaire sau Isus, nu putem să scriem cu plumbul ochilor în peisajele violet ale viselor. Când suntem mai triști suntem mai frumoși și asta ne mântuie sau ne pierde ca un sărut dat la timp. Sunt clipe de singurătate toridă în care nici lumina, nici întunericul nu ne mai ajung, am avea nevoie de incendiul unei iubiri. În noi se luptă îngerii cu săbii drepte sau ascuțite și suntem cuceriți și pierduți. Mergem peste nouă mări și nouă țări, nouă munți și nouă nunți, ca Charlot în Luminile orașului. Dar viața nu trebuie niciodată săși ceară scuze. Îți cauți numele dar să știi că nu-l vei afla decât din gura Ei în orgasm. Cauți noblețea, dar după ce o găsești știi că n-o poți păstra fără jertfe, ca în vremea Sumerului. Nu este iubirea o