6 tarea profesională a infrastructurii în regiune, care asigură transportul, precum şi de dezvoltarea continuă a acesteia. Semnarea în acest an a acordului interguvernamental privind dezvoltarea drumurilor rutiere transfrontaliere de interes comun a deschis noi oportunităţi pentru actorii economiei şi cetăţenii celor două ţări. Factorii de
nomice din oraşele mari ale regiunii amintite (Arad, Oradea, Cluj Napoca) şi prezenţa (deja tradiţională) întreprinderilor ungare la acestea joacă un rol important. În ceea ce priveşte direcţiile de dezvoltare ale pieţei româneşti, investitorii ungari au fost interesaţi în primul rând de posibilităţile de afa-
sectorul construcţiilor, al investiţiilor infrastructurale, producţia agricolă, producţia echipamentelor destinate procesării, producţia de echipamente şi piese mecanice. Pe piaţa serviciilor cerinţele vizează activitatea de exploatare şi de întreţinere.
Comandăm din străinătate
decizie din cele două ţări au convenit să analizeze finanţarea în cadrul Programului UngariaRomânia 2014–2020 a noi legături rutiere care au pregătirea tehnică corespunzătoare, pe baza acordului încheiat între autorităţile competente din cele două ţări. Din păcate conducta de gaze care leagă cele două ţări, predată în 2010 încă nu asigură schimbul bidirecţional. Cei implicaţi vor depune eforturi în continuare în vederea realizării tehnice eficiente a aspiraţiilor române vizând asigurarea interconectorului bidirecţional. Specialiştii maghiari şi români au subliniat de fiecare dată importanţa proiectului sub aspectul siguranţei alimentării cu energie la nivel regional. 4–5. Investiţiile directe române în Ungaria au un volum neglijabil, din valoarea totală de 94,7 milioane euro FDI în Ungaria în 2012, au reprezentat doar 0,1%. În schimb, România este una din cele mai importante ţări-ţintă pentru investiţiile de capital ungar, pe baza datelor anului 2012, a fost cea de-a noua ţintă investiţională ca importanţă. FDI-ul provenind din Ungaria în România a înregistrat anul trecut o valoare totală de 647,0 milioane euro, ceea ce reprezintă 2,4% din FDI-ul total provenit din Ungaria. Cerinţele formulate de actorii economiei române s-au axat în majoritatea cazurilor pe datele de contact ale partenerilor comerciali ungari şi într-o mai mică măsură pe informaţii economice generale, de afaceri. Interesul arătat de către firmele ungare confirmă faptul că propunerile chibzuite privind suportul mai accentuat al relaţiilor economice sunt întemeiate. Întreprinderile mici şi mijlocii ungare apreciază piaţa românească ca fiind un punct de declanşare accesibil, care oferă bune posibilităţi. Este important să acordăm o atenţie deosebită regiunii din zona frontierei ungaroromâne deoarece aici se pot găsi cel mai uşor potenţialii parteneri de pe piaţa externă, cu cele mai mici cheltuieli sub aspect logistic şi alte aspecte. Expoziţiile, târgurile, manifestările eco-
ceri în domeniul energiilor regenerabile din România. În aspectul oportunităţilor pe sectoare, întreprinzătorilor maghiari le recomandăm
În decurs de un an, numărul pachetelor care au sosit din străinătate în Ungaria a crescut cu 60%, fiind vorba cu preponderenţă de comenzi făcute pe internet, pentru care cumpărătorii au trebuit să plătească T VA s a u taxă vamală. Cea mai mare parte a celor 42 de mii de colete au fost trimise din
China şi Statele Unite. Coletele sosite din afara UE cu o valoare sub 22 euro (6900 forinţi) sunt scutite de TVA şi taxă vamală. Până la valoarea de 150 euro trebuie achitat TVA-ul cu cota de TVA de 27%, iar peste această valoare trebuie achitate atât TVA-ul, cât şi taxa vamală. Coletele trimise din China sosesc la destinatar în 30-40 de zile, cele din cadrul Uniunii Europene în medie într-o săptămână.
Creştere Între iulie şi septembrie PIB-ul maghiar a crescut cu 3,2 procente, depăşind aşteptările. Alături de industrie, construcţii şi agricultură, Institutul Naţional de Statistică a înregistrat creştere şi în sectorul serviciilor. În acest domeniu doar sectorul financiar a înregistrat un curs de scădere. Este un aspect pozitiv că nu numai exportul, dar deja şi cerinţele pe piaţa internă sprijină economia. Însă în 2015 mai mulţi factori vor dispărea, de exemplu reducerea cheltuielilor la utilităţi, cheltuielile guvernamentale din anul alegerilor, deci va fi greu de menţinut acest ritm. Însă scăderea semnificativă a preţului la benzină va avea efecte pozitive.