BRAINSTORMING – PREZENTARE SUCCINTĂ

Brainstormingul (asaltul de idei) face parte din clasa metodelor didactice moderne. Implementarea acestei metode în demersul didactic prezintă o oarecare dificultate, datorită rolului de moderator pe care profesorul trebuie să și-l asume și din cauza consumului mare de timp.

Metoda didactică Brainstorming are rolul de a stimula creativitatea și spontaneitatea elevilor. Această metodă constă în obținerea unui număr mare de idei spontane referitoare la o anumită problemă, fără riscul de a influența în vreun fel evaluarea elevilor.

Profesorul/moderatorul solicită elevilor cât mai multe idei pentru soluționarea unei probleme, într-o atmosferă de cooperare, dând frâu liber imaginației și creativității. Participarea activă a elevilor atât la formularea ideilor, cât și la analiza, evaluarea, apoi la selectarea acestora, are rolul de a le dezvolta capacitatea de a formula întrebări, de a argumenta idei, de a căuta și de a găsi soluții, de a lua decizii în alegerea unor căi de lucru. Pe de altă parte, utilizarea brainstormingului oferă elevilor instrumente de autocunoaștere, realizează dezvoltarea relațiilor interpersonale.

Durata optimă de timp alocată fiecărei etape depinde de sarcina de lucru/problema supusă dezbaterii și de numărul de elevi care participă la activitate.

Vor fi parcurse următoarele etape:

 Profesorul/moderatorul alege tema și formulează sarcina de lucru.  Profesorul/moderatorul urmărește să trezească elevilor interesul pentru tema propusă. Este etapa de amorsare, de dinamizare a creativității elevilor.  Profesorul/moderatorul solicită elevilor să-și exprime oral ideile pentru rezolvarea sarcinii de lucru.  Profesorul/moderatorul înregistrează toate ideile, în scris sau video, în ordinea în care au fost formulate.  Ideile înregistrate se grupează pe categorii, variante, în funcție de criteriile stabilite de comun acord cu elevii.  Elevii vor analiza critic, vor evalua, vor aduce argumente și contraargumente în sprijinul, respectiv împotriva ideilor emise anterior.  Sunt selectate ideile originale, valide, pentru problema sau tema pusă în discuție.  Sunt afișate ideile rezultate, sub formă de scheme, imagini, configurații geometrice, raționamente.  Sub îndrumarea profesorului, se formulează și se argumentează concluziile.  Sunt felicitați/încurajați toți elevii care au participat la emiterea ideilor de abordare și de rezolvare a problemei.

Exemplu de aplicare a metodei brainstorming la rezolvarea unei probleme de geometrie la clasa a VII-a

Observație: Secvența prezentată mai jos face parte din proiectul de lecție și se referă la aplicarea metodei brainstorming.

Tema lecției: Relații metrice în triunghiul dreptunghic – aplicații

1) Alegerea sarcinii de lucru

Se crie pe tablă Problema 9, pag. 216, din manual. Fiecare elev primește o fișă de lucru cu enunțul problemei și spațiu de redactare.

În triunghiul oarecare TRI, se știe că ∢R = 60°, TR = 8 cm, RI = 12 cm, iar TA ⊥ RI, A ∈ RI. a) Aflați lungimile segmentelor AR și TI. b) Punctul B este simetricul punctului R față de mijlocul segmentului AI. Demonstrați că triunghiul BTR este dreptunghic.

2) Solicitarea exprimării ideilor legate de rezolvarea problemei (Timp de gândire 10 min)

Se cere elevilor:  să citească enunțul;  să realizeze desenul/figura începută pe tablă de către profesor (triunghiul TRI este reprezentat deja pe tablă);  să propună strategii de rezolvare a problemei. (Resursă temporală 10 min)

3) Înregistrarea tuturor ideilor

La sfârșitul celor 10 minute, elevii prezintă fișele cu soluțiile propuse, fișe care se prind pe un panou. Sunt afișate, la loc vizibil, toate propunerile elevilor.

4) Gruparea ideilor pe categorii

Pentru problema dată spre rezolvare, ideile pot fi grupate, de exemplu, în următoarele categorii: a) Idei de rezolvare a problemei folosind numai teoremele învățate la relațiile metrice în triunghiul dreptunghic. b) Rezolvarea problemei folosind teoremele învățate la relațiile metrice în triunghiul dreptunghic și relații trigonometrice în triunghiul dreptunghic.

5) Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise

Profesorul poate pune întrebări de tipul: i1) Care este natura triunghiului TRI? i2) Dar a triunghiului ART? i3) Ce reprezintă RA pentru triunghiul ART? i4) Cum se poate calcula lungimea RA? i5) Care sunt etapele rezolvării problemei?

6) Selectarea ideilor originale pentru problema propusă spre rezolvare

Elevii vor alege argumentat, într-o atmosferă de cooperare și acceptare, ideile care pot conduce la soluționarea problemei.

7) Afișarea ideilor rezultate

Vor fi afișate ideile rezultate, sub formă de scheme, imagini, configurații geometrice, raționamente.

8) Formularea și argumentarea concluziilor

Sub îndrumarea profesorului, ca urmare a dezbaterilor elevilor, rezultă strategiile de rezolvare a problemei.

Prezentăm, mai jos, două variante posibile.

Ipoteză:

TRI este triunghi oarecare ∢R = 60°, TR = 8 cm, RI = 12 cm, iar TA ⊥ RI, A ∈ RI ∢R = 60°. M – mijlocul segmentului AI; B este simetricul lui R față de M

Concluzie:

a) AR = ? TI = ? b) Triunghiul BTR este dreptunghic

Varianta A

A.1. Reprezentăm configurația geometrică A.2. Deducem că triunghiul ART este dreptunghic cu un unghi de 30°.

Obținem :24cmRA RT= = , apoi

AI RI RA= − = 8cm .

A.3. Cu teorema lui Pitagora în triunghiul ART, rezultă AT = 43cm

Cu teorema lui Pitagora în triunghiul AIT, rezultă TI = 47cm .

A.4. Notăm M, mijlocul segmentului AI.

Deducem că AM MI= = 4cm și RB = 16cm .

A.5. TA2 ( )2 43 48412 RAAB= = = ⋅ = ⋅ . Folosind reciproca teoremei înălțimii în triunghiul BTR, rezultă că triunghiul BTR este dreptunghic în T.

Varianta B

B.1. Reprezentăm configurația geometrică B.2. Deducem că triunghiul ART este dreptunghic cu R = 60  .

Din cos R = RA RT

, rezultă RA = 4 cm, apoi AI = RI – RA = 8 cm.

Din sin R = TA RT

, rezultă AT = 43cm

B.3. Aplicăm teorema lui Pitagora în triunghiul AIT și obținem TI = 47cm . B.4. Notăm M mijlocul segmentului AI. Deducem că AM = MI = 4 cm și RB = 16 cm

B.5. Știm că :2TR RB = și ( ), 60TRRB = Vom demonstra că BTR = 90 . Într-adevăr, triunghiul MRT este echilateral și TM = 8 cm, triunghiul BMT este isoscel și TM = MB = 8 cm, 60 2TMR MTB= = ⋅    , deci

MTB = 30



. În concluzie, BTR = 90

 și triunghiul BTR este dreptunghic.