RECENZII
DILEMATECA ● SEPTEMBRIE 2009
L I T E R AT U R ~
sele“ lui. Mai mult, Firmin resimte acut necesitatea de a-[i asimila lumea prin aplicarea de etichete [i formule scriitorice[ti – Norman Shine, proprietarul libr`riei, devine „Prima fiin]` pe care a iubit-o Firmin“, iar \ntr-o situa]ie de criz`, Firmin alege s` reac]ioneze astfel: „am rostit cuv\ntul ÎNVIERE [i l-am l`sat s` lic`reasc`“. Desigur c` nici o trimitere nu este \nt\mpl`toare, iar tensiunea cultural` dintre semnificant [i semnificat este una dintre sursele cele mai viguroase de umor ale c`r]ii. Procesul de transformare a lui Firmin nu se opre[te \ns` aici: „asimilarea“ literaturii na[te nevoi complexe, merg\nd p\n` la cea absolut`, care pune [i cele mai mari probleme – comunicarea cu oamenii. Cu toate c` nu reu[e[te nicic\nd s`-[i dep`[easc` handicapul \nf`]i[`rii (o alt` ironie fin` la adresa scriitorului obsedat de Frumos), Firmin nu \nceteaz` s` spere c`, odat` ce va g`si mijlocul eficient de comunicare paralingvistic`, to]i \l vor iubi [i admira pentru vastele sale cuno[tin]e [i capacit`]i. Dup` c\teva nepl`cute peripe]ii care-l aduc aproape de moarte, Firmin se reg`se[te \n compania „celui mai mare scriitor de pe planet`“, Jerry Magoon, [i reu[e[te s` asimileze un singur semn dintr-un dic]ionar pentru surdo-mu]i: Adio fermoar. Am`r`ciunea de a nu se putea dezv`lui a[a cum este cu adev`rat (eterna criz` identitar` scriitoriceasc`) \i va umbri \ns`, c\teodat`, fericirea de a tr`i al`turi de boemul, be]ivul, depresivul, generosul, genialul, dec`zutul Jerry, pe care lui Firmin \i place s`-l considere un fel de dublu al s`u uman. Hot`r\t s` mearg` cu acest experiment p\n` la cap`t, autorul \[i poart` \ncercatul personaj [i prin ultima mare tem` absolut` – aceea a distrugerii lumii. Scollay Square este demolat`, zid cu zid, piatr` cu piatr`, sub privirile nostalgice ale unui Firmin r`mas singur [i b`tr\n. Reac]ia este previzibil`: recontopirea total` cu literatura, pe partitura, \nt\i, a unui vis grandios (dansul cu Ginger Rogers), apoi pe cea a unei lamenta]ii – „Dar sil` mi-e de to]i [i sil` mi-e de tot. Singur \n singur`tatea mea“ – ingurgitat`, ca \n primele zile de via]`, la propriu. ■
Hrana cu literatur` Sam Savage Firmin. Aventurile unei vie]i subterane Colec]ia „Biblioteca Polirom“ Editura Polirom, 2009
22,95 lei traducere din limba englez` [i note de Vali Florescu
Debutul t\rziu al lui Sam Savage aduce pe scen` un personaj c`ruia \i st` \n fa]` o carier` str`lucit`: este un [obolan literat. Aceste dou` coordonate \i las` autorului spa]iu larg de manevr` la nivel simbolic: Firmin, [obolanul, este exponentul scriitorului marginal, boem, plin de vise hiperbolice, incapabil de comunicare, ciudat, uneori monstruos, alteori \n drum spre sublim. N`scut – \n primul r\nd, datorit` speciei din care face parte – sub zodia discrimin`rii [i a pericolului absolut, cresc\nd, al`turi de fra]ii s`i, \n subsolul unei libr`rii din Scollay Square, o zon` r`u famat` a Bostonului anilor ’60, Firmin ingurgiteaz`, practic, pagini \ntregi de c`r]i, fiind prea slab ca s` concureze pentru laptele mamei. Nu peste mult timp, capacit`]ile sale intelectuale se dezvolt` peste m`sur`, astfel \nc\t Firmin \nva]` s` citeasc`, [i renun]` la „hrana“ cu literatur`, \n favoarea tradi]ionalei lecturi. De aici \ncolo, „ie[irea \n lume“ a lui Firmin se va desf`[ura sub semnul livrescului. Excursiile pentru c`utarea hranei la cazinoul Rialto s\nt, pentru Firmin, nu ocazia de a se n`pusti, ca mama [i fra]ii lui, asupra floricelelor v`rsate pe jos [i a resturilor de hot-dog, ci o memorabil` revela]ie a Frumuse]ii: [obolanul r`m\ne fascinat de afi[ele cu actri]e de filme porno, filme pe care le va viziona ulterior aproape cu un fel de religiozitate. Iat`-l deci pe Firmin \mpov`rat cu „deforma]iile“ meseriei de scriitor: nevoia de a scoate din cotidianul tern conceptele cu majuscule [i de a le adora apoi necondi]ionat. Firmin e \n c`utarea „scriitorilor cu S mare“, iar actri]ele porno s\nt „Frumoa-
34
{tefania Mihalache