Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc 2022 – caiet programe

Cine nu s-ar bucura de sunetul de bas al vântului, de cântecul polifonic al păsărilor, de concertul de seară al broaștelor, de mugetul cerbului, de foșnetul copacilor, de țârâitul gâzelor de pe câmpuri? Cine nu ar simți teamă ascultând o furtună dezlănțuită?

Dragostea pentru natură și muzică sunt calități umane fundamentale. Avem nevoie să experimentăm din când în când puterea eternă, maiestuoasă și calmantă a naturii și este important să „auzim” muzica din natură. În același mod, prin muzică, putem atinge o dimensiune în care ajungem să contemplăm muzica fericirii inerente ființei umane.

Festivalul oferă puterea înveselitoare, întineritoare și reîncărcătoare a muzicii și a naturii! Vă așteptăm pe toți cu drag!

Dr. Ignác Csaba Filip, Director artistic al Festivalului

1

Caietul-program al Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc este publicat în limbile maghiară, română și engleză.

Editor: Consiliul Județean Harghita și Centrul Cultural Județean Harghita 530102 Miercurea Ciuc, Bd. Timișoarei, nr. 4 Tel.: +40–266–372044, fax: +40–266–315891

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

www.ccenter.ro kultura@ccenter.ro www.regizene.ro earlymusicfestival@gmail.com Editor-coordonator: Angéla Ferencz Director artistic al Festivalului: dr. Ignác Csaba Filip Responsabil de program, redactor: Gabriella Fazakas Redactor consultant: Kinga Öllerer Traducători: Imola Ercse, Noémi Karácsony, Kinga Öllerer Colaborator: Radu Rădescu Concepție grafică, design și pregătire pentru tipar: Raster Line Foto: Hervé Letourneur (6, 8), Gyula Ádám (10, 13, 21, 22, 25, 31, 32, 34, 36, 39, 49, 50, 52, 63), Alex Damian (15), Andrea Riderelli (17), Anett Kedves (19), László Kasza (20), Radu C. Ilea (27), Szilárd Kis (35, 48), Edit Iszlai (42), Kaupo Kikkas (44). În concepția grafică a ediției din acest an a Festivalului, au fost folosite planurile de afiș din anul 1980 ale graficianului András Mérey și elemente grafice din manuscrisele lui Joannes Kájoni.

2

Cuprins Programul Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc

4

Descrierea evenimentelor și prezentarea participanților Obsidienne (FR)

6

Madéfalvi Schola (RO)

10

Concerto Spiralis (HU, RO)

13

Sempre (RO)

15

Cipriana Smărăndescu (IT)

17

Prezentare de carte – Elena Maria Șorban

19

Canlar (HU)

20

Kájoni Consort (RO)

22

Codex (RO)

25

Flauto Dolce (RO)

27

Proiecție de film documentar

30

Baroque Festival Orchestra (RO)

31

Zi renascentistă dedicată copiilor

34

Degustare de vinuri

35

Carmina Renascentia (RO)

36

Musica Historica (HU)

39

Erich Türk (RO)

42

Hortus Musicus (EE)

44

Tururi de istorie locală, cu muzică

48

Programul, profesorii și lectorii Universității de Vară de Muzică Veche, ediția a XIV-a

51

Bilete și abonamente

64

3

PROGRAMUL FESTIVALULUI DE MUZICĂ VECHE MIERCUREA CIUC

9–17 iulie 2022

SÂMBĂTĂ, 9 IULIE

Piața din fața Cetății Mikó (Piața Cetății, nr. 2) – punct de plecare 09.00 Tur de istorie locală, cu muzică, la Șumuleu Ciuc**

18.00

Cetatea Mikó (Piața Cetății, nr. 2)* Deschiderea oficială a Festivalului

OBSIDIENNE (Franța): „Grădina deliciilor” Paradis și infern – Frumusețile și distrugerile Pământului

18.30

DUMINICĂ, 10 IULIE

Sanctuarul Franciscan de la Șumuleu Ciuc – Basilica Minor Papalis (Str. Szék, nr. 148) 11.30 MADÉFALVI SCHOLA (România): Ave maris stella

Cetatea Mikó (Piața Cetății, nr. 2)* CONCERTO SPIRALIS (Ungaria, România): Sinfonie Boscarecie – Simfoniile pădurilor

18.00

LUNI, 11 IULIE

Cinema Csíki Mozi, Scena Petőfi (Piața Majláth Gusztáv Károly, nr. 2) 19.00 SEMPRE (România): Baroque Unknown

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Cetatea Mikó, sala din bastionul de nord-vest (Piața Cetății, nr. 2) 21.00 CIPRIANA SMĂRĂNDESCU (Italia): Le Vertigo

MARȚI, 12 IULIE

Colegiul Național „Márton Áron”, Sala Festivă (Str. Márton Áron, nr. 80) Prezentare de carte – ELENA MARIA ȘORBAN (România): Muzică din cuvânt. De la Bach la Beethoven

16.00

Cetatea Mikó, sala din bastionul de nord-vest (Piața Cetății, nr. 2) CANLAR (Ungaria): „Cea cu chip de lună a venit…”

Muzica de ceremonie a dervișilor rotitori în mod bayati maqam

21.00

MIERCURI, 13 IULIE

Cetatea Mikó, sala din bastionul de nord-vest (Piața Cetății, nr. 2) KÁJONI CONSORT (România): Era di Maggio – Artă lirică de dragoste și muzică instrumentală din secolele XVI–XVIII

17.30

Cinema Csíki Mozi, Scena Petőfi (Piața Majláth Gusztáv Károly, nr. 2) 19.00 CODEX (România): La Pastorella

JOI, 14 IULIE

19.00

Cinema Csíki Mozi Scena Petőfi (Piața Majláth Gusztáv Károly, nr. 2) FLAUTO DOLCE (România): Musica, natura, amore

20.00 Proiecție de film documentar: Crafting Recorders – The von Huene Workshop, Inc. (Fabricarea flautelor drepte – Atelierul von Huene)

4

VINERI, 15 IULIE

Biserica Milenară (Str. Kossuth Lajos, nr. 38) CONCERTUL DE ÎNCHIDERE A UNIVERSITĂȚII DE VARĂ DE MUZICĂ VECHE (partea I)

10.00

Colegiul Național „Márton Áron”, Sala Festivă (Str. Márton Áron, nr. 80) CONCERTUL DE ÎNCHIDERE A UNIVERSITĂȚII DE VARĂ DE MUZICĂ VECHE (partea a II-a)

15.00

Biserica Szent Ágoston (Piața Szent Ágoston, nr. 1) ORCHESTRA BAROCĂ A FESTIVALULUI (România): „Ceea ce se îndepărtează de natură nu ne mai mișcă”

19.00

SÂMBĂTĂ, 16 IULIE

Frumoasa, Centrul Memorial al Grănicerilor Secui (Str. Mihăileni, nr. 18) – punct de plecare 10.00 Tur de istorie locală, cu muzică, pe urmele Sfântului Ladislau**

Cetatea Mikó (Piața Cetății, nr. 2)* Zi renascentistă dedicată copiilor: ateliere de creație și jocuri renascentiste

11.00

Cetatea Mikó, Sala de Arme (Piața Cetății, nr. 2) 16.30 Împletit cu natura – Degustare de vinuri servite de vinoteca Vinkli**

18.00

Cetatea Mikó (Piața Cetății, nr. 2)* CARMINA RENASCENTIA (România): Flori în muzică – Simbolistica florală în melodiile europene din secolele XVI–XVII

MUSICA HISTORICA (Ungaria): „Așteaptă-mă, pasăre” – Arta lirică de dragoste din Ungaria secolului XVII (concert de prezentare de CD)

DUMINICĂ, 17 IULIE

Biserica romano-catolică din Frumoasa (Str. Principală, nr. 143) 11.00 ERICH TÜRK (România): Cucul, păstorii și furtuna

Biserica Szent Ágoston (Piața Szent Ágoston, nr. 1) 20.00 HORTUS MUSICUS (Estonia): Momente muzicale de referință ale Europei Cu participarea Corului de cameră LUX AURUMQUE (Miercurea Ciuc)

* În caz de vreme nefavorabilă, Sala Mare a Teatrului Municipal „Csíki Játékszín” (Bd. Timișoarei, nr. 6) ** Participarea la eveniment este posibilă pe baza înscrierii prealabile prin telefon, la nr. +40–746–244235 (pentru tururi), + 40–753–055311 (pentru degustarea de vinuri)

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

21.00 Casa dansului renascentist, cu Csilla Juhász

l program

19.30

Detalii cu privire la bilete se găsesc la pagina 64 și online, pe pagina www.regizene.ro Organizatorii își rezervă dreptul de a opera modificări în program.

5

OBSIDIENNE / FR

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

„Grădina deliciilor” Paradis și infern – Frumusețile și distrugerile Pământului 9 iulie / Cetatea Mikó / ora 18.30

Miracolul creației

Fami cantare (Lauda no. 8, Laudario di Cortona, sec. XIII) Verbum caro (Laudă, improvizație pe o voce de tenor gregorian, sec. XV) Questo nobil bambino (Laudă, sec. XVI) Iadul – foc

Au feu (Manuscrisul Bayeux, sec. XV–XVI) Branle de la guerre (Thoinot Arbeau: Orchésographie, Langres, 1588) Hélas, Olivier Vasselin (Manuscrisul Bayeux, sec. XV–XVI, aranjament: Barnabé Janin)

6

Josquin des Prés (cca. 1450–1521): Scaramella Claude Goudimel (cca. 1514–1572): Le fol malin Ante luciferum (improvizatoric, pe o voce de tenor gregorian) Jean Delahaye (cca. 1465–1480): Mort j’appelle de ta rigueur; text: François Villon (cca. 1431–cca. 1463) (Chansonnier Nivelle de la Chaussée, cca. 1460) Paradis – Adam și Eva – aer

Nova, nova (colind, Manuscrisul Old Hall, sec. XV) Nowell (colind, Manuscrisul Old Hall, sec. XV) Jacopo da Bologna (cca. 1340–cca. 1386): Aquila Altera (Codex Reina, sec. XIV–XV) Solage (sec. XIV): Fumeux fume (Codex de Chantilly, sec. XIV–XV) Guillaume Dufay (1397–1474): J’attendray tant qu’il vous plaira Guillaume Dufay (1397–1474): Je veuil chanter Pierre de la Rue (cca. 1450–1518): Autant en emporte le vent (Cartea de cântece a Margaretei de Austria, sec. XVI)

Grădina deliciilor – pământ

On doit bien aymer l’oiselet (Manuscrisul Bayeux, sec. XV–XVI) Josquin des Prés (cca. 1450–1521): El grillo Gentils gallants (Manuscript Bayeux, sec. XV–XVI, aranjament: Barnabé Janin) Oy comamos y bebamos (Cancionero de Palacio, sec. XV–XVI)

obsidienne

Claudin de Sermisy (cca. 1495–1562): Sur le pont d’Avignon Pierre Certon (cca. 1515–1572): Kyrie din misa Sur le pont d’Avignon Pass’el agoa (Cancionero de Palacio, sec. XV–XVI) Uns kommt ein Schiff (Manuscrisul din Köln, 1543) Orazio Vecchi (1550–1605): So ben mi chia bon tempo Josquin des Prés (cca. 1450–1521): Mille regrets

l „grădina deliciilor”

Grădina deliciilor – apă

7

l 9–17. 07. 2022 festivalul de muzică veche miercurea ciuc

8

Marco Polo a fost încântat de uleiul din Mesopotamia, care oferă din abundență combustibil pentru foc, focul devastator și războinic al Infernului, în contrast cu Paradisul pierdut.

Dumnezeu ne dăruise un Pământ hrănitor, cu rezerve nelimitate, dar apoi a venit Moartea Neagră (pandemia vremurilor trecute, ciuma), pedeapsa divină pentru un păcat care a provenit din supremația omului asupra naturii.

Poate că imaginea protectoare a Mamei Pământ a căpătat trăsăturile umane ale Fecioarei Maria… Fermecătorul triptic Grădina deliciilor de Hieronymus Bosch, care reprezintă această tensiune între frumos și urât, bine și rău, a inspirat ideea acestui concert.

Obsidienne își construiește programul din bogatul repertoriu al secolelor XV și XVI, de la muzica curții burgunde la repertoriul franco-flamand, de la chanson-ul parizian la madrigalul european. Concertul oferă o muzică veselă și festivă, care încântă toate categoriile de public. Muzicienii aranjează, improvizează și trec de la cântec la instrumente (psalteriu, rebec, flaute și fluiere), alternând monodia populară cu polifonia subtilă a compozitorilor europeni din secolul al XV-lea, la granița dintre sfârșitul Evului Mediu și începutul Renașterii.

Florence Jacquemart voce, flaute, fluiere

Hélène Moreau voce, psalterium, percuție

Camille Bonnardot voce, citolă, maurache (chitară maură), corn, buisine (trompetă sarazină)

Emmanuel Bonnardot voce, fidulă, rebec, citolă, crwth (liră celtică cu arcuș), corn

Barnabé Janin voce, fidulă, oboi

Ludovic Montet

l „grădina deliciilor”

voce, dulcimer, percuție

obsidienne

Înființat în 1998, ansamblul Obsidienne, condus de Emmanuel Bonnardot, își bazează proiectul muzical pe o lectură artistică dezinhibată a repertoriului medieval și renascentist, reconciliind arta interpretării cu cea a improvizației, îmbinând instrumente rare cu voci naturale și precise. Conlucrarea echipei strâns legate, cu competențe multiple, în spiritul muzicii de cameră și de trupă, a conferit ansamblului o longevitate și o relevanță care i-au permis să atingă o calitate muzicală remarcabilă, o complicitate și o stare de spirit veselă, apreciată de public.

Remarcată pentru finețea și poezia frazării sale instrumentale și vocale, formația este astăzi unul dintre ansamblurile de referință în interpretarea muzicii medievale, care participă în mod regulat la cele mai renumite programe din Franța și din străinătate, iar discografia sa a primit cele mai prestigioase premii din partea presei franceze și internaționale. https://www.obsidienne.fr/

9

MADÉFALVI SCHOLA / RO

Ave maris stella 10 iulie / Sanctuarul Franciscan de la Șumuleu Ciuc / ora 11.30

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

A solis ortus cardine – Hymnus in Nativitate Domini ad Laudes imn cântat la utrenia de Crăciun (Liber Usualis, Tournai, 1930)

10

Gaudeamus omnes in Domino – Introitus in Communie Beate Mariae Virginis Sărbătoarea Fecioarei Maria – introit pentru procesiunea premergătoare liturghiei (E75 Einsiedeln, Stiftbibliothek 121, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Puer Natus – Introitus in Nativitate Domini introit pentru procesiunea premergătoare liturghiei de Crăciun (E30 Einsiedeln, Stiftbibliothek 121, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Omnes gentes – Introitus in Dominica decima tertia introit pentru procesiunea premergătoare liturghiei din cea de-a 13-a duminică de peste an (E319 Einsiedeln, Stiftbibliothek 121, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Kyrie – Missa Cunctipotens Genitor Deus fragment din cea de-a IV-a Misă Gregoriană (sec. X, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Gloria – Missa Cunctipotens Genitor Deus fragment din cea de-a IV-a Misă Gregoriană (sec. X, Graduale Novum I, Regensburg, 2011)

Laetatus sum – Graduale in Dominica Quarta Quadragesimae gradual pentru cea de-a patra duminică din postul Paștelui (C79 St., Stiftbibliothek, 359, Cantatorium cca. 920, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Alleluia: Redemtionem – Dominica quarta Paschae aleluia pentru cea de-a patra duminică după Paște (C149 St., Stiftbibliothek, 359, Cantatorium cca. 920, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Credo – primul crez gregorian (sec. XI, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Dextera Domini – Offertorium in Dominica Resurrectionis ad vigiliam Paschalem ofertoriu cântat în cadrul liturghiei de Paște (E68 Einsiedeln, Stiftbibliothek 121, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Meditabor – Offertorium in Dominica Secunda Quadragesimae ofertoriu pentru cea de-a doua duminică din postul Paștelui (E109 Einsiedeln, Stiftbibliothek 121, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Sanctus – Missa Cunctipotens Genitor Deus fragment din cea de-a IV-a Misă Gregoriană (sec. XI, Graduale Novum I, Regensburg, 2011)

Qui manducat – Communio in SS.MI Corporis et Sanguinis Christi cântec euharistic din duminica de Corpus Christi (E127 Einsiedeln, Stiftbibliothek 121, Graduale Novum I, Regensburg, 2011) Hodie Christus natus est – Antiphona ad Magnificat in Nativitate Domini antifon cântat în cadrul vecerniei din ziua de Crăciun (Magnificat Antiphons, Liber Usualis, Tournai 1930) Ave maris stella – Hymnus in Commune Festorum Beate Mariae Virginis ad Vesperas imn pentru sărbătoarea Sfintei Fecioare Maria (Liber Usualis, Tournai, 1930)

madéfalvi schola

Amen dico vobis – Communio in Dominica Nona cântec euharistic din dumininca a 9-a de peste an (E342 Einsiedeln, Stiftbibliothek 121, Graduale Novum I, Regensburg, 2011)

l ave maris stella

Agnus Dei – Missa Cunctipotens Genitor Deus fragment din cea de-a IV-a Misă Gregoriană (sec. XII-XIII, Graduale Novum I, Regensburg, 2011)

11

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Programul constă într-o selecție de lucrări învățate de-a lungul anilor, și anume, cântece gregoriene legate de sărbătorile anului bisericesc. Fragmentele de mise vor fi interpretate în ordinea în care apar în liturghie, cu o selecție din mai multe sărbători.

Programul include, de asemenea, cântece asociate orelor canonice: două imnuri și un antifon Magnificat.

Lucrările interpretate provin din volumele Liber Usualis Missae et Officii (1930) și Graduale Novum (Editio Magis Critica Iuxta SC 117, Regensburg, 2011).

12

Ansamblul vocal Madéfalvi Schola (Schola Gregoriana Siculeni) a fost înființat în 2013, sub conducerea dirijorului András Ványolós. Membrii corului sunt copii entuziaști din Siculeni (Madéfalva, în limba maghiară), cărora le place să cânte. De-a lungul anilor, numărul membrilor a crescut, în prezent corul având 23 de membri, dintre care unii au ajuns la vârsta adultă.

Au participat la întâlniri de Schola și au susținut concerte la Budapesta, Târgu Mureș, Sângeorgiu de Mureș, Alba Iulia, Deva, Brașov și Sfântu Gheorghe.

Ansamblul practică și cultivă cântul gregorian de aproape 10 ani, iar, între timp, a devenit evident că acest stil este foarte potrivit pentru dezvoltarea vocii și aprofundarea credinței.

Principiul lui Kodály, conform căruia valorile universale ar trebui să fie criteriul de măsură pentru educația tinerilor, este confirmat de dragostea și aprecierea copiilor pentru acest limbaj muzical complex.

CONCERTO SPIRALIS / HU, RO

Sinfonie Boscarecie – Simfoniile pădurilor 10 iulie / Cetatea Mikó / ora 18.00

Marco Uccellini (1603/1610–1680): Symphonia vigesima detta la Virmingarda (Sinfonie Boscarecie, op. 8, Veneția, 1669) Claudio Monteverdi (1567–1643): Augellin che la voce, SV87 (Settimo libro de madrigali, Veneția, 1619)

Giovanni Battista Fontana (1589–1630): Sonata Quarta decima (Sonate a 1, 2, 3 per il violin, o cornetto, fagotto, chitarone, violoncino o simile altro instromento, Veneția, 1641) Francesco Rognoni (a doua jumătate a sec. XVI–1626): Vestiva i coliiper la viola: Alla Signor Paolo Stainhauser, Modo Difficile per Suonaralla Bastarda (Selva de varii passaggi, Milano, 1620) Giovanni Picchi (1571/2–1643): Canzona duodecima (Canzoni da sonar con ogni sorte d’istromenti, Veneția, 1625) Antonio Cesti (1623–1669): Sonata avanti Il Pomo d’oro (Viena, 1668)

concerto spiralis

Salamone Rossi (cca. 1570–1630): Sinfonia undecima in eco (Sinfonie et Gagliarde I, Veneția, 1607)

l sinfonie boscarecie

Marco Uccellini (1603/1610–1680): Symphonia prima detta la Rovetta (Sinfonie Boscarecie, op. 8, Veneția, 1669)

Dario Castello (1602–1631): Sonata decimaquarta (Sonate Concertate in Stil Moderno II, Veneția, 1629)

13

Dóra Király (Budapesta) flaut drept, dulcian

Arany Kővári (Basel/Zalău) flaut drept, cornetto

Koppány Hunyadi (Miercurea Ciuc, conducător artistic) vioară

Csenge Orgován (Brema/Budapesta) vioară

Dávid Csibi (Satu Mare/Târgu Mureș) vioară, violă

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Előd Gábor (Brașov/ Miercurea Ciuc) vioară, violoncello da spalla

István Csata (Cluj-Napoca/ Miercurea Ciuc) viola da gamba

Zsombor Lázár (Miercurea Ciuc) violoncel

Attila Szilágyi (Budapesta) violone

Csaba Fodor (Miskolc) clavecin

Paul Cristian (Brașov) orgă

14

Claudio Monteverdi (1567–1643): Hor che ’l ciel e la terra e ’l vento tace, SV 147 (Madrigali Guerrieri et Amorosi VIII, Veneția, 1638) Alessandro Stradella (1639–1682): Sinfonia avanti il Damone (La forza delle Stelle ovvero il Damone, Roma, 1676) Marco Uccellini (1603/1610–1680): Symphonia Decima Settima – A harda (Sinfonie Boscarecie, op. 8, Veneția, 1669)

Un aspect important al noului stil muzical care a apărut în prima jumătate a secolului al XVII-lea a fost exprimarea directă a emoțiilor într-un mod cât mai puțin artificial, inspirat de natură. Pilonii programului sunt simfoniile din secolul al XVII-lea, care au fost preludiul unor opere care evocau lumea magică a naturii. Vor fi interpretate simfoniile introductive ale operelor Pomul cu fructe de aur, Puterea stelelor, precum și câteva piese din colecția Simfoniile pădurii. În această perioadă a istoriei muzicii, poemele despre natură erau adesea puse pe muzică în madrigaluri: dealurile îmbrăcate în podoabe de primăvară, zborul păsării care aduce iubire și durere, liniștea naturii pe timpul nopții juxtapusă frământărilor omenești. Compozitorii s-au străduit să aplice o gândire organică nu numai în temele operelor lor, ci și în tehnicile de compoziție, astfel încât peisaje și fenomene naturale apar în fața ochilor noștri spirituali în timp ce ascultăm muzica de la începutul secolului al XVII-lea.

Ansamblul Concerto Spiralis a fost înființat în 2012, de Koppány Hunyadi, după ce și-a terminat studiile în Italia și s-a întors acasă. Scopul ansamblului este de a promova muzica veche de calitate, de a arăta că muzica aceasta este încă vie și proaspătă în zilele noastre, dacă este interpretată de muzicieni care cunosc limbajul muzical al vremii. Repertoriul ansamblului acoperă perioada muzicală cuprinsă între a doua jumătate a secolului al XVI-lea și mijlocul secolului al XVIII-lea. Începând din 2015, organizează în mod regulat serii de concerte în bisericile din fostul comitat Ciuc, sensibilizând, în aceeași timp, publicul în legătură cu patrimoniul construit. https://www.facebook.com/ConcertoSpiralis/

SEMPRE / RO

Baroque Unknown 11 iulie / Cinema Csíki Mozi, Scena Petőfi / ora 19.00

Giovanni Henrico Albicastro (1660–1730): Concertul în Fa major, a quattro, op. 7, no. 1 Spiritoso – Allegro – Grave – Allegro

Nicolas Chédeville (1705–1782): Le Printemps ou Les saisons amusantes, op. 8, La Moisson Allegro – Largo – Allegro Giuseppe Antonio Brescianello (1690–1758): Triosonata în si minor pentru două viori și basso continuo Largo – Presto – Adagio – Presto Johann Georg Pisendel (1687–1755): Concertul în Re major pentru vioară și orchestră de coarde Vivace. Andante. Vivace – Andante – Vivace

sempre

Gregor Joseph Werner (1693–1766): Neuer un sehr curios Musicalischer Instrumental Calender – Il Novembre: Der melancholische Student – Allegro assai Tags-Länge 10. Stund / Die Nacht 14. Stund – Menuet Ein Sturm – Wetter auf der See – Tempo di bon gusto

l baroque unknown

Johann David Heinichen (1683–1729): Concertul în la minor pentru vioară, orchestră de coarde și basso continuo Largo e staccato – Allegro – Affettuoso – Allegro

15

Mircea Ionescu vioară

Rafael Butaru vioară

Mircea Grigore Lazăr vioară

Tamara Dica violă

Zsombor Lázár violoncel

István Csata contrabas

Andrej Jovanić (Serbia) chitară

Raluca Enea

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

clavecin

16

Programul Baroque Unknown oferă o nouă perspectivă asupra Barocului muzical european. Cu toții am auzit, probabil, de Vivaldi, Bach, Händel, Rameau sau Corelli. Baroque Unknown aduce în atenția publicului una dintre „fațetele necunoscute” ale acestei epoci muzicale, din a cărei creație regăsim mereu zeci, sute, poate chiar mii de pagini de muzică, insuficient explorate, cel puțin, în țara noastră.

Este vorba despre nume puțin știute sau despre care n-am auzit niciodată: Brescianello, Albicastro, Heinichen, Pisendel, Chédeville, Werner. Acești compozitori și-au pus o importantă amprentă stilistică în evoluția muzicală universală, dar, nu știm încă de ce, au rămas „necunoscuți” sau, cel puțin, nu atât de cunoscuți precum alți contemporani ai lor. Cunoscuți sau necunoscuți, muzica lor este sclipitoare, contrastantă, fascinantă și readuce în contemporaneitate acel spirit plin de inspirație creatoare permanentă și virtuozitate instrumentală.

Ansamblul Sempre reunește muzicieni specializați în interpretarea muzicii vechi. Repertoriul abordat este, în principal, cel al Barocului muzical din secolul al XVIII-lea, dar programele de concert abordează și piese aparținând secolului al XVII-lea sau lucrări din perioada premergătoare Clasicismului muzical.

Preocupările membrilor ansamblului se referă la autenticitatea interpretării (atât din perspectiva stilisticii muzicale, cât și din cea a instrumentelor utilizate – cópii fidele după originale istorice), dar și la cercetarea muzicologică minuțioasă, care permite abordarea unor concepte repertoriale originale.

Muzicienii care formează ansamblul au urmat cursuri de specializare în domeniul muzicii vechi, cicluri de masterat sau studii de licență la instituții de prestigiu din Europa, și au o activitate de peste 20 de ani în interpretarea muzicii vechi.

Sempre are o structură modulară, adaptabilă mai multor tipuri de repertoriu, mergând de la formule camerale de duo sau trio, până la formule extinse, de tip orchestral.

Printre producțiile recente ale ansamblului se numără: Sempre Vivaldi, Händel vs Händel, Les Caractères, Baroque Unknown.

CIPRIANA SMĂRĂNDESCU / IT

Le Vertigo 11 iulie / Cetatea Mikó, sala din bastionul de nord-vest / ora 21.00

Jean Henri D’Anglebert (1629–1691): Prélude în Sol major din Suita I

François Couperin (1668–1733): Preludiul no. 6 în si minor – Preludiul no. 8 în mi minor – Preludiul no. 5. în La major (L’art de toucher le clavecin, Paris, 1716) Les Ondes (Ordre V) Jean Philippe Rameau (1683–1764): Rigaudon I–II – Tambourin în mi minor (Pièces de Clavecin, 1724) Jean Philippe Rameau (1683–1764): Les Tendres Plaintes (Rondeau) – Le Lardon (Menuet) – Les Soupirs (Pièces de Clavecin, 1724) Les Sauvages (Nouvelles Suites de Pièces de Clavecin (1726/27)

cipriana smărăndescu

François Couperin (1668–1733): Preludiul no. 1 în Do major – Preludiul no. 2 în re minor – Allemanda în re minor – Preludiul no. 4 în Fa major – Preludiul no. 3 în sol minor – Preludiul no. 7 în Si bemol major (L’art de toucher le clavecin, Paris, 1716) Les Bergeries (Rondeau) – Les Barricades Mystérieuses în Si bemol major (Ordre VI)

l le vertigo

Joseph Nicolas Pancrase Royer (1703–1755): Le Vertigo (Rondeau) – L’Aimable

17

Cipriana Smărăndescu

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

clavecin

18

Un program dedicat naturii în creația muzicală a Barocului, amețitor și evocativ, în același timp. Cadrul muzical natural cel mai potrivit unei teme de acest gen nu poate fi altul decât muzica franceză dedicată clavecinului, prin expresivitatea cu care se pot picta momente și stări din natură.

Evocarea pornește de la o lucrare extrem de sugestivă, de virtuozitate, Le Vertigo de Pancrace Royer, trecând prin Les Ondes și Les Barricades Mystérieuses de François Couperin, până la Les Sauvages de Jean Philippe Rameau. Sunt câteva momente care descriu inspirația naturală a Barocului muzical, în una dintre ipostazele lui cele mai sensibile și atrăgătoare pentru public, cea a muzicii franceze dedicate clavecinului.

Cipriana Smărăndescu a studiat clavecinul cu Patrizia Marisaldi (Vicenza) și Ogneanca Lefterescu (București), specializându-se cu Ton Koopman, Andreas Staier, Patrick Ayrton și Pierre Hantaï. A câștigat premii sau a participat la importante concursuri internaționale de clavecin la Milano, Pesaro, Leipzig și Brugge.

A concertat în Italia, Spania, Franța, Elveția, Austria, Belgia, Germania, înregistrând pentru TVR și Radio România, Radio Vaticana și Aliusmodum Records. Ca solistă, a înregistrat două compact discuri: Invenzioni, Sinfonie e Sei Piccoli Preludi de Johann Sebastian Bach și Notenbüchlein für Anna Magdalena Bach.

A fondat ansamblurile baroce Aliusmodum și Dolci Accenti.

De asemenea, a absolvit muzicologia cu o teză despre Domenico Scarlatti. La Roma, predă în cadrul Urbino Giovani și Cristóbal Galán Baroque Academy, acolo a fondat Aliusmodum Youth Harpsichord Academy, făcând parte din juriul mai multor concursuri internaționale de clavecin. https://www.ciprianasmarandescu.it/

ELENA MARIA ȘORBAN / RO

11 iulie / Colegiul Național „Márton Áron” / ora 16.00

Cea mai recentă carte a muzicologului Elena Maria Șorban analizează diverse capodopere vocale de limbă germană de Bach, Händel, Mozart, Haydn și Beethoven. Pornind de la originile, istoria și contextul istoric al textelor literare, volumul urmărește istoria operelor, inclusiv utilizarea lor în arta contemporană.

Textul principal se adresează fanilor muzicii de concert, în timp ce notele de subsol explicative pot fi o referință importantă pentru interpreți, muzicologi și traducători.

Cartea va fi prezentată de către autoare.

Detaliile biografice despre muzicologul Elena Maria Șorban se găsesc la pagina 61.

elena maria șorban

Prezentare de carte

l muzică din cuvânt. de la bach la beethoven

Muzică din cuvânt. De la Bach la Beethoven

19

CANLAR / HU

„Cea cu chip de lună a venit…”

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Muzica de ceremonie a dervișilor rotitori în mod bayati maqam

20

12 iulie / Cetatea Mikó, bastionul de nord-vest / ora 21.00

Neyzen Emin Dede (1883–1945): Bayati peșrev Köçek Mustafa Dede Efendi (?–1684): Bayâtî Âyîn-i Șerîf

Ceremonia Mevlev (Âyîn) este, din punct de vedere muzical, cea mai complexă și cea mai lungă formă de muzică otomană.

Ca introducere, dar și pentru a crea atmosfera pentru ceremonie, se cântă mai întâi o piesă lungă și, de obicei, lentă, un Pesrev (numele înseamnă „a merge în față”). Aceasta este urmată de muzica de rotație, împărțită în patru mișcări (Selam – „salut”).

Ultima mișcare este urmată de Semáí, o mișcare finală, cu ritm mai rapid, iar ceremonia se încheie cu improvizații instrumentale. Ordinea Âyîn-ului este riguros structurată, escaladând de la un început lent până la extaz, care este apoi calmat de improvizațiile finale. Ritualul este important și din punct

Roland Kasza tobe Balázs Sudár lavta

l „cea cu chip de lună a venit…”

Membrii Canlar au început să cânte în 1997, din plăcere personală, iar în toamna lui 1998 s-a format ansamblul. Numele Canlar înseamnă „oameni, suflete”, referindu-se la faptul că aspectele meditative ale muzicii clasice turcești și ale cântului sunt cele mai importante pentru membrii formației.

O parte din repertoriul ansamblului este extras din cercetările proprii, din manuscrise provenind din secolele al XVI-lea și al XVII-lea, iar restul, din tradiții care astăzi sunt încă vii.

De asemenea, este importantă pentru ansamblu interpretarea cântecelor-poezii turcești în limba maghiară. În interpretarea muzicii, ansamblul folosește instrumente tradiționale turcești și din Orientul Mijlociu, inclusiv instrumente de percuție, de suflat și cu corzi ciupite. După cum a exprimat atât de elocvent un maestru modern, prieten drag al ansamblului: „Tunetul profund al tobei reprezintă Pământul care ne poartă pe toți în spinare. Ritmul și melodia instrumentelor cu coarde ciupite evocă omenirea care calcă pe spinarea Pământului. Sunetul eteric al flautului este sufletul care plutește deasupra Pământului și care încununează întreaga creație.”

Judit Jablonkay ney

canlar

de vedere al textului, care este extras în mare parte din poemele fondatorului său, Mevlânâ, și conține detalii referitoare la iluminare și la comuniunea cu Dumnezeu. Doar câteva zeci de astfel de compoziții rituale există în istoria muzicii otomane.

Unul dintre cele mai vechi exemple cunoscute este compoziția lui Köçek Mustafa Dede, scrisă în mod bayati maqam, care, probabil, a fost interpretată chiar și în mănăstirea Mevlev din Pécs, în timpul ocupației otomane.

21

KÁJONI CONSORT / RO

Era di Maggio Artă lirică de dragoste și muzică instrumentală din secolele XVI–XVII

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

13 iulie / Cetatea Mikó, bastionul de nord-vest / ora 17.30

Anonim (cca. 1510): Era di Maggio Gasparo Zanetti (1600?–1660): Ballo di colla – La bella pedrina Estienne du Tertre (sec. XVI): Branle simple Anonim: Saltarello La barca del mio amore Giovanni Ghizzolo (cca. 1580–cca. 1625): O amante (Madrigali et Arie, Libro primo, Veneția, 1609) Claudin de Sermisy (cca. 1490–1562): Tant que vivray Sebastian Festa (1490-95?–1524): L’ultimo dì de Maggio (Libro primo de la Croce, Roma, 1526) Claudin de Sermisy (cca. 1490–1562): Secourez moy ma dame D’ou vient cela, bella (text: Clément Marot, 1496–1544) Tielman Susato (cca. 1500–cca. 1560): Bergerette Dont vient cela

22

Giorgio Mainerio (cca. 1535– 1582): La Parma – Saltarello (Il primo libro de balli, Veneția, 1578) Claudin de Sermisy (cca. 1490–1562): O joly bois Clément Janequin (cca. 1485–1558): Ce Mois de May Giovanni Ghizzolo (cca. 1580–cca. 1625): Vaghe faville (Madrigali et Arie, Libro secondo, Veneția, 1609) Giorgio Mainerio (cca. 1535–1582): La Luandara Gagliarda (Il primo libro de balli, Veneția, 1578) Bálint Balassi (1554–1594): Mindennap jó reggel (Joannes Kájoni, 1629–1687: Cantionale Catholicum, Șumuleu Ciuc, 1676) Ha ki akar látni – Alia (Jacob Regnart, cca. 1540–1599, Manuscrisul Vietoris, cca. 1670)

k ájoni consort

Evocarea frumuseții naturii este o sursă inepuizabilă de inspirație pentru artiștii de toate vârstele. Ea a jucat un rol important în viața de zi cu zi a omenirii, iar artiștii au folosit adesea diverse simboluri din floră și faună pentru a descrie natura. Dragostea, afecțiunea pentru natură, frumusețea vieții rurale și modul de viață al oamenilor obișnuiți sunt reflectate în lucrările în care compozitorii își dezvăluie sentimentele și gândurile despre peisaj.

Programul ansamblului este legat de renașterea naturii, de așteptarea primăverii și de reînnoirea copacilor, natura în ansamblul ei fiind astfel dezvăluită ochilor noștri spirituali. În piesele vocale care întâmpină primăvara, atât versurile, cât și motivele muzicale pun accentul pe alegerea temelor.

Vor răsuna genuri laice din secolele al XVI-lea și al XVIII-lea (chanson, madrigal, frottola), în interpretarea unor poeți cunoscuți (Clément Marot, Bálint Balassi, Pál Esterházy), completate de muzica instrumentală populară a perioadei, din

l era di maggio

Pál Esterházy (1635–1713), poezii cântate (melodie: Manuscrisul Vietoris, cca. 1670): Egy sólyom madár – Galiarda Egy kis karvaly madárról – Alia Az kikeletről (Jacob Regnart, cca. 1540–1599) Palas s Ester kedves tánca

23

Csaba Egyed percuție, voce

Éva Gyulai-György onducător artistic) violă, flaut drept, voce

Gábor Hermány flaute drepte, voce

Lajos Ilyés flaute drepte, percuție, voce

Erzsébet Kovács voce

Emese Lőrincz flaut drept, voce

Ida Oláh Román violoncel, voce

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Katalin Veress

24

percuție, voce

Codex Vietoris, păstrat în biblioteca familiei Esterházy. Din program fac parte și lucrările unuia dintre cei mai mari compozitori francezi ai vremii, Claudin de Sermisy, care a creat mai ales în noul gen de chanson, așa-numitul chanson parizian.

Pál Esterházy este considerat una dintre cele mai versatile figuri ale istoriei și culturii maghiare din secolul al XVII-lea. Lucrările descriptive sunt considerate cele mai reușite dintre poemele sale, în care se întâlnește adesea simbolistica păsării (privighetoare, vultur, cuc, ciocârlie, uliu). Câteva dintre aceste poezii au fost selectate pentru a fi interpretate în cadrul concertului.

Poemul Palas s Ester kedves tánca (Dansul preferat al lui Palas și Ester, anagr. Esteras Pal = Pál Esterházy) este o descriere a unui vechi cântec de dans maghiar, în care devin evidente atât educația muzicală remarcabilă a lui Esterházy, cât și excelentul său simț al formei.

Ansamblul de muzică veche Kájoni Consort s-a format în anul 1988, la Baraolt, însă mai mulți membri ai săi au făcut parte și din formația Erdővidéki Camerata, fiind astfel componenți ai celor mai vechi ansambluri de gen din țară. Pe lângă perlele muzicale ale Renașterii europene, ansamblul cântă deseori și piese ale unor compozitori transilvăneni, cu precădere cele colecționate și notate de Joannes Kájoni. Ansamblul a susținut numeroase concerte în țară și peste hotare, participând în mod regulat la Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc și la alte evenimente asemănătoare. Cântă frecvent în castelele transilvănene, în Ungaria, la evenimente culturale, expoziții și evenimente bisericești. Începând din anul 2011, organizează Întrunirea de Muzică Veche la castelele Daniel și Kálnoky, cu scopul de a reuni ansambluri amatoare de muzică veche și de dans din Transilvania și de a face castelele atractive pentru publicul larg. Consideră importantă promovarea muzicii renascentiste maghiare și transilvănene, de accea se străduiesc să aducă muzica de odinioară și în localitățile mai îndepărtate. https://www.facebook.com/Kájoni-Consort-110083592414412

CODEX / RO

La Pastorella 13 iulie / Cinema Csíki Mozi, Scena Petőfi / ora 19.00

Jacob van Eyck (cca. 1590–1657): Engels Nachtegaeltje (Der Fluyten Lust-hof, Amsterdam, 1649) Antonio Vivaldi (1678–1741): La Pastorella, concert în Re major, RV 95 Allegro – Largo – Allegro

Antonio Vivaldi (1678–1741): La Notte, concert în Si bemol major pentru fagot și orchestră, RV 501 Largo, Andante molto – Fantasmi (Presto) – Presto – Il Sonno (Andante molto) – Sorge l’Aurora (Allegro) Antonio Vivaldi (1678–1741): Concert în Sol major pentru două flaute și orchestră, RV 533 Allegro – Largo – Vivace

codex

Antonio Vivaldi (1678–1741): La Notte, concert în sol minor pentru flaut și orchestră, RV 439 Largo, Andante molto – Fantasmi (Presto, Largo) – Presto – Il Sonno (Largo, Allegro)

l la pastorella

Antonio Vivaldi (1678–1741): Sonata în la minor pentru flaut drept, fagot și basso continuo, RV 86 Largo – Allegro – Largo cantabile – Allegro molto

25

Csaba Adorján violă

Ignác Csaba Filip (conducător artistic) flaute drepte, flaute oblice

Éva Kovács vioară

László Kovács vioară

Zsombor Lázár violoncel

Éva Szabó flaute drepte, flaute oblice

Árpád Szőgyör

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

contrabas

Invitați: Zsombor Filip (Sfântu Gheorghe) arciliuto

Gerwald Maximilian Braisch

26

(Sibiu) fagot

Orsolya Ványolós (Miercurea Ciuc) clavecin

Tematica festivalului a determinat ansamblul să abordeze lucrările despre natură compuse de Antonio Vivaldi. Concertul debutează cu piesa măiastră despre o privighetoare, compusă de Jacob van Eyck, urmată de cinci lucrări reprezentative ale Barocului.

Concerto-ul La Pastorella sugerează armonia perfectă, ca stare idilică a naturii. Sonata în la minor încântă prin dialogul și duelul virtuoz al instrumentelor solistice. Două lucrări cu același titlu, La Notte, scrise pentru două instrumente diferite (prima, pentru flaut și orchestră, a doua, pentru fagot și orchestră), ne introduc în atmosfera misterioasă, pe alocuri, înfricoșătoare a nopții. Ultima lucrare din concert, concerto-ul compus pentru două flaute și orchestră, readuce atmosfera idilică a piesei La Pastorella, din prima parte a concertului.

Ansamblul de muzică veche Codex a luat ființă în anul 1996, având în componența sa profesori de muzică și studenți ai Uni­ ver­sității „Transilvania” din Brașov. Scopul principal al ansamblului este interpretarea fidelă a muzicii baroce și renascentiste cu ajutorul instrumentelor de epocă. În ultimii ani, ansamblul a interpretat în special muzică maghiară, cu precădere, muzică din Transilvania, inclusă în Codex Caioni, Manuscrisul lui Apponyi, Codex Vietoris și Manuscrisul de la Sfântu Gheorghe, precum și piese muzicale prelucrate din Manuscrisul lui Ádám Pálóczi Horváth și Manuscrisul lui István Mártonffy. Modul inedit de interpretare a pieselor din secolele XVII–XVIII se adresează publicului contemporan, ilustrând un spectru larg de sentimente. Cele mai însemnate concerte ale formației au fost cele susținute la Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc, Festivalul „Valea Artelor” din Ungaria, Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul de Muzică Veche București și Festivalul Internațional de Muzică de Cameră din Brașov. www.codexensemble.ro

FLAUTO DOLCE / RO

Musica, natura, amore 14 iulie / Cinema Csíki Mozi, Scena Petőfi / ora 19.00

Gottfried Reiche (1667–1734): Fanfare Girolamo Fantini (1600–1675): Sonata detta del Niccolini (1638) – Balletto detto Lunati (1638) Andreas Hammerschmidt (1611–1675): Die Kunst des Küssens (1642)

William Williams (?–1701): Trio-sonata In Imitation of Birds, op. 1, no. 6 (Londra, cca. 1700) Adagio – Allegro – Grave – Allegro Franz Pfeifer (fl. prima treime a sec. XIX): Tartózkodó kérelem (Hat magyar énekek Csokonai Vitéz poétától, 1818) Josef Bengraf (1745–1791): Saltus Hungaricus (1790) Georg Philipp Telemann (1681–1767): Concerto, TWV 43:D7 (1720) Largo – Vivace – Siciliano – Vivace

flauto dolce

Alessandro Scarlatti (1660–1725): Mio tesoro per te moro

l musica , natura , amore

Johann Kaspar Kerll (1627–1693): Capriccio Sopra il cucù

Johann Sartorius (1712–1787): Guter Sämann, guten Samen

27

Zoltán Majó (conducător artistic) flaute drepte

Mária Szabó

flaute drepte

Noémi Miklós clavecin, orgă

Mihaela Maxim soprană

Invitați: Gábor Hegyi (Köln) trompetă barocă

Gerwald Maximilian Braisch

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

(Sibiu) fagot baroc

28

Colaborarea dintre Gábor Hegyi din Köln și ansamblul Flauto Dolce din Cluj-Napoca a început în 2019. De atunci, au susținut împreună multe concerte de succes. La alcătuirea programului, au fost nevoiți să țină cont de dificultățile interpretării la trompeta barocă. Compozitorii acelor vremuri s-au adaptat și ei la această caracteristică. De exemplu, într-o lucrare în patru mișcări, mișcarea a treia, lentă, a fost scrisă fără trompetă. Sau, într-o mișcare dificilă și lungă din sus-numita trio-sonată, trompeta tace, pentru ca muzicianul să se poată odihni. Așa-numita trompetă barocă „tare” trebuia să fie însoțită de un instrument de bas corespunzător. Ansamblul a ales fagotul baroc, sunetul devenind astfel mai echilibrat. Alegerea lucrărilor a fost ghidată de tematica din acest an a Festivalului. În același timp, ansamblul a încercat să creeze un program cât mai colorat posibil. Din punct de vedere temporal, a fost inclusă muzică compusă într-un interval de timp de sub 100 de ani întindere (epoca Barocului). Este de remarcat faptul că lucrarea TWV 43:D7, un Concerto compus de Georg Philipp Telemann, este cântată de foarte puțini trompetiști baroci din lume, din cauza notelor sale foarte înalte.

Ansamblul Flauto Dolce, fondat la Cluj-Napoca, la inițiativa lui Zoltán Majó, se dedică încă din anul 2000 interpretării muzicii vechi, cu precădere, celei autohtone, folosind cópii ale unor instrumente din Barocul muzical. Activitatea ansamblului, care anul acesta împlinește 22 ani de existență, este documentată de CD-uri, emisiuni radio, filmări TV și peste 475 de concerte.

Ansamblul a efectuat – și datorită unor colaborări cu ICR București – numeroase turnee în străinătate: Austria, Spania, Italia, Franța, Israel, Elveția, Germania, Slovenia, Serbia, Slovacia și Ungaria. Colaborează frecvent cu ICR București, susținând concerte la diferite centre culturale românești din Europa.

Ansamblul a participat într-un proiect comun între Italia, Slovenia și România pentru promovarea muzicii baroce din cele trei țări, integrat în programul „Cultura 2007–2013” al Uniunii Europene, și a participat la proiectul UNESCO „Cultural Heritage – A Bridge Towards a Shared Future”. În anul 2014, ansamblul a participat ca invitat special la al 5-lea Seminar Internațional de Muzică Veche, organizat la Tel Aviv. https://www.facebook.com/ensembleflautodolce

flauto dolce

Maximilian Braisch a început să studieze fagotul în orașul său natal, Berlin, iar liceul și studiile universitare le-a parcurs în mare parte la Sibiu și Cluj-Napoca, iar, din 2013, la Freiburg și Trossingen. În domeniul instrumentelor istorice s-a specializat cu Katrin Lazar, Christian Beuse, Javier Zafra ș.a.

Activitatea sa de muzician de ansamblu a cunoscut apogeuri în formațiile Trifoi și Duo Marmor și în orchestre cu instrumente de epocă (Les Arts Florissants, Hofkapelle Stuttgart, La Banda), dar și la Mannheimer Philharmoniker. În prezent este cantor și muzician al Bisericii Evanghelice din Cisnădie.

l musica , natura , amore

Gábor Hegyi a studiat la Liceul de muzică „Bartók Béla” (trompetă) din Budapesta, la Staatliche Hochschule für Musik din Trossingen (trompetă barocă, profesor: Horst-Dieter Bolz) și la Royal Conservatoire The Hague (trompetă barocă, profesor: Susan Williams). A susținut concerte, ca muzician de cameră și solist, în Argentina, Algeria, Germania, Franța, Italia, Polonia, Portugalia, România, Elveția, Tunisia și Ungaria (Bach Ensemble, Concerto con Anima, Concert Royal Köln, Elbipolis Barockorchester Hamburg, La Stagione Frankfurt, Akademie für Alte Musik Berlin, Concerto Köln). https://www.gaborhegyi.de/

29

Crafting Recorders – The von Huene Workshop, Inc.

(Fabricarea flautelor drepte – Atelierul von Huene) Proiecție de film documentar

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

14 iulie / Cinema Csíki Mozi, Scena Petőfi / ora 20.00

30

(SUA, 2020) 33 min.

Video: Samuel Gossner – Realizator: Eric Haas Acest documentar prezintă în detaliu toate etapele procesului de producere a flautelor drepte: selecția lemnului, strunjirea și alezarea, broșarea și cioplirea, găurirea, finisarea și testarea.

Prezintă, de asemenea, restaurarea unor flaute istorice rare.

Atelierul von Huene a fost fondat în 1960, de Friedrich von Huene, pionier în reproducerea instrumentelor de suflat istorice. A început să producă propriile flaute în același an și a primit o bursă Guggenheim (1966) pentru un studiu comparativ al instrumentelor de suflat istorice, devenind unul dintre primii producători care a realizat cópii ale flautelor originale din sec.

XVIII. Azi, atelierul este renumit pentru fabricarea și repararea unora dintre cele mai bune flaute drepte din lume.

Proiecția va fi urmată de o piesă interpretată de Mária Szabó (Ansamblul Flauto Dolce), la un flaut drept alto von Huene.

(Rousseau) 15 iulie / Biserica Szent Ágoston / ora 19.00

Jean-Philippe Rameau (1683–1764): Ouverture qui peint le debrouillement du Chaos et le choc des Élémens lorsqu ‘ils sont séparés / Zaïs, ballet heroïque (1748) – fragment Georg Philipp Telemann (1681–1767): Suita-uvertură în Sol major Wassermusic (Muzica apelor), TWV 55:C3 – fragmente Menuett: Der angenehme Zephir (Plăcutul Zefir) Gigue: Ebbe und Fluth (Flux și reflux) Canarie: Die lustigen Boots Leute (Marinarii veseli) Georg Friedrich Händel (1685–1759): Concerto grosso în sol minor, HWV 324 Largo affetuoso – A tempo giusto – Musette – Allegro Jean-Féry Rebel (1666–1747): Ramage – Rossignolo din Les Elémens (1737) – fragment Christoph Nichelmann (1717–1762): Simfonia în Fa major Allegro – Andante – Presto Christoph Willibald Gluck (1714–1787): Air de Furie din Orfeo ed Euridice (1762) – fragment

baroque festival orchestra

„Ceea ce se îndepărtează de natură nu ne mai mișcă”

l „ceea ce se îndepărtează de natură nu ne mai mișcă”

BAROQUE FESTIVAL ORCHESTRA / RO

Henry Purcell (1659–1695): See, even night din The Fairy-Queen (1691) – fragment

31

Concertmaestru:

Ulrike Titze vioară (Dresda) Vioara I:

Koppány Hunyadi (Miercurea Ciuc)

Dávid Csibi (Târgu Mureș)

Előd Gábor (Brașov) Vioara II:

László Kovács (Miercurea Ciuc)

Éva Magdolna Kovács (Miercurea Ciuc),

Csenge Orgován (Brema/Budapesta) Violă:

Csaba Adorján

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

(Miercurea Ciuc)

Gabriella Tankó (Brașov)

Attila Suciu (Oradea) Violoncel:

Zsombor Lázár (Miercurea Ciuc)

Zsófia Bartha (Sfântu Gheorghe) Contrabas:

Árpád Szőgyör (Miercurea Ciuc) Flaut:

Éva Szabó (Miercurea Ciuc)

Ignác Csaba Filip (Sfântu Gheorghe)

32

Cea mai importantă sarcină a muzicii este aceea de a „trezi în oameni tot felul de emoții” (Athanasius Kircher, 1650).

Muzica trebuie să „stârnească inima ascultătorului” (Michael Praetorius, 1612). Imitația fidelă a emoțiilor umane, cum ar fi dragostea, suferința, bucuria, furia, mila, frica, insolența sau uimirea, este menită să provoace sentimentele publicului.

Compozitorii au fost inspirați de nenumărate mituri, povești și tratate filozofice din antichitate despre efectele miraculoase ale muzicii și despre puterea ei de a învăța și de a vindeca. Orfeu, de exemplu, era capabil să înduioșeze zeii lumii subterane cu cântecul său, Amphion putea pune în mișcare chiar și pietrele cu sunetul lirei sale, muzica a liniștit un tânăr furios, iar puterea muzicii l-a împins pe altul în nebunie. Platon și Aristotel credeau că secretul efectului puternic al muzicii consta în imitarea vocilor și emoțiilor umane. Pentru ei, arta muzicii și a sunetelor era o artă imitativă; nimic nu era mai natural decât imitația.

Programul orchestral din acest an se concentrează pe această temă într-un mod special. Două feluri de imitație se împletesc unul cu celălalt: sunetele și zgomotele care se fac auzite în natură, cum ar fi valurile oceanului și cântecul păsărilor, respectiv, reprezentarea naturii umane sufletești și pasionale. Este responsabilitatea muzicienilor să înțeleagă modul în care diferitele aspecte ale compoziției – cum ar fi alegerea instrumentelor,

Maria Petrescu (București)

Sándor Gáti (Oradea) Corn:

Liviu Săvuță (Ploiești)

Szilárd Kelemen (Târgu Mureș) Clavecin:

Paul Cristian (Brașov) Percuție:

Roland Kasza (Budapesta)

Judit Jablonkay (Budapesta)

Ámos Jónás (Budapesta)

Ádám Tekula (Budapesta)

l „ceea ce se îndepărtează de natură nu ne mai mișcă”

Baroque Festival Orchestra este formată ad-hoc, cu precădere din muzicieni autohtoni de mare prestigiu profesional, care cântă la instrumente baroce, mulți dintre ei activând și în alte țări. Reunită în mod specific cu ocazia Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc, ca urmare a inițiativei lui Ignác Csaba Filip, directorul artistic al Festivalului, orchestra a concertat pentru prima oară pe instrumente baroce la ediția din 2010, eveniment precedat de colaborări anterioare între violonista Ulrike Titze și Orchestra de Cameră din Miercurea Ciuc.

Scopul acestei inițiative inedite este mobilizarea instrumentiștilor care activează în diverse formații de a conlucra la un concert extraordinar, confirmând perspectivele unei colaborări de durată. Muzicienii participanți, precum și personalitatea concertmaestrului, violonista Ulrike Titze, sunt garanțiile unui eveniment muzical de nivel înalt.

Ulrike Titze a absolvit studiile muzicale în orașul său natal, în cadrul Institutului Superior de Muzică din Dresda, la secția vioară. A avut apoi o colaborare de patru ani cu Staatskapelle din Weimar. Începând din anul 1986, cântă numai la vioară barocă. Este membru fondator și concert-maestru al Dresdner Barockorchester. Timp de mai mulți ani, a predat vioară barocă la Institutul Superior de Muzică din Dresda. În cadrul Academiei Internaționale Bach din Cluj-Napoca, a conlucrat în repetate rânduri cu studenți și muzicieni din România și Ucraina. Își consacră întreaga activitate muzicii camerale, ca membră a ansamblului Grundmann Quartett și răspunzând solicitărilor unor orchestre și ansambluri de renume.

Oboi:

baroque festival orchestra

armonia, ritmul, tempoul, articularea, dinamica și ornamentația – se alimentează reciproc, pentru a recunoaște imitația dorită și pentru a o exprima cu sentiment.

33

Zi renascentistă dedicată copiilor Ateliere de creație și jocuri renascentiste 16 iulie / Cetatea Mikó / orele 11.00–15.00

Activități artizanale, jocuri de îndemânare, atmosferă din epoca Regelui Matia Corvin, demonstrații de luptă, dansuri și jocuri renascentiste, pentru copii și adulți, deopotrivă.

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Program

34

Între orele 11.00–13.00, vor avea loc activități artizanale.

Cu asociația Pörgettyű Népi Játszóház, copiii pot crea bijuterii și jucării de epocă, din lână, perle, lemn, argilă, pâslă și piele, prin technici de țesut, filare, răsucire și întindere.

Cu fundația Talentum, copiii pot încerca să creeze instrumente (corn, tobe), accesorii renascentiste, jucării din lemn, brățări și jucării pe tema Regelui Matia Corvin. Ordinul de cavaleri Arany Griff Rend va face o prezentare de lupte tradiționale, privind folosirea sabiei și a suliței. De asemenea, ei vor demonstra utilizarea armei noastre străvechi, arcul. Ca element de noutate, vor prezenta armuri nobiliare și suporturi pentru scuturi. Între orele 11.00–14.00, jocuri renascentiste de îndemânare: lovirea de ouă, spargerea de nuci, mersul pe catalige, scuipatul cu fasole, târșâitul cu familia, hochei pe iarbă, jocul porcarului, mușcatul mărului, aruncarea suliței și multe altele. Cei norocoși vor primi o monedă de epocă, care poate fi apoi preschimbată în diferite premii.

Împletit cu natura Degustare de vinuri servite de vinoteca Vinkli** 16 iulie / Cetatea Mikó, Sala de Arme / ora 16.30

zi renascentistă dedicată copiilor

l degustare de vinuri

Degustarea se va axa pe vinurile „create de natură”. Vor fi prezentați factorii care contribuie la producerea unui vin natural sau organic, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească strugurii, mijloacele care trebuie aplicate și cele care trebuie evitate în procesul de prepararea vinului, plin de viață, care se schimbă constant chiar și după îmbuteliere. Lumea vinurilor naturale este un teritoriu special; experiența va fi diferită de aromele și gusturile cu care suntem obișnuiți. Pregătirea vinurilor pentru consum este deosebit de importantă, iar depozitarea și refrigerarea sunt, de asemenea, cruciale pentru o experiență perfectă a vinului – motiv pentru care Szilárd Farkas, managerul magazinului de vinuri Vinkli, va vorbi și despre aceste aspecte în prezentarea sa.

Participarea la degustarea de vinuri este posibilă pe baza înscrierii prealabile prin telefon, la nr. 0753–055311.

35

CARMINA RENASCENTIA / RO

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Flori în muzică

36

Simbolistica florală în melodiile europene din secolele XVI–XVII 16 iulie / Cetatea Mikó / ora 18.00

Imnuri închinate Fecioarei Maria: Ave spetiose Vertamus nunc cantica Virgo preclarissima Ave candens thronus (Gradualul de la Alba Iulia – Graduale et Antifonale bohemicum et hymni latini, manuscris, 1548) William Brade (1560–1630): Der alte Hildebrandt Die wohlriechende Violen (Newe auserlesene Branden, Intraden, Mascheraden, Baletten, 1617)

John Dowland (1563–1626): White as Lilies (The Second Booke of Songs or Ayres, Londra, 1600) William Brade (1560–1630): Näglein Blumen Der Pilligrienen Tantz John Dowland (1563–1626): Now, Oh Now I Needs Must Part (First Booke of Songs or Ayres, Londra, 1597) William Brade (1560–1630): Türkische Intrada Der Satyrn Tantz Claude Goudimel (1514–1572) – text: Pierre Ronsard (1524–1585): Bonjour mon coeur (Neufiesme Livre de Chansons, Le Roy & Ballard, Paris, 1559–1564) William Brade (1560–1630): Coranta – Allmand (Newe auserlesene Paduanen, Galliarden, Cantzonen, Allmanden und Couranten, Hamburg, 1609) Endre Deák (1952–2012) – József Babrik (1949–1974): Virágom, virágom Hej, ladilom

carmina renascentia

Cunoașterea și utilizarea „limbajului florilor” făcea parte din cultura Renașterii. Literatura muzicală din secolele XVI– XVII abundă în muzică vocală și instrumentală care conține simbolism floral, fie în structurile adjectivale ale versurilor, fie în titlurile lucrărilor. Programul prezintă o selecție de astfel de melodii. În imnurile latine dedicate Maicii Domnului, se găsesc „crini albi și puri”, în titlul pieselor de dans ale lui William Brade, „violete bogat parfumate” și „mici gălbenele”. În cântecele lui John Dowland, încântătoarea doamnă are „chipul de crin alb”, iar în poemul lui Ronsard, ea este „dulcea floare nouă a primăverii”.

l flori în muzică

William Brade (1560–1630): Allmand (Newe auserlesene Paduanen, Galliarden, Cantzonen, Allmanden und Couranten, Hamburg, 1609)

37

Jónucz Alfonz tenor, viola da gamba, flaute drepte

Kind Csilla flaute drepte, percuție

Keresztesi Ildikó (conducător artistic) soprană, flaute drepte, harpă

Lőrincz Tünde alto, tobă

Lőrincz Szilveszter bas, viola da gamba

Vezér János

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

flaute drepte, cromornă

38

Anul acesta se împlinește un deceniu de când Endre Deák ne-a părăsit. La finalul programului, două dintre cântecele de flori compuse de prietenul său, József Babrik, și adaptate de Deák vor fi interpretate în memoria sa.

Ansamblul Carmina Renascentia a fost înființat în 2012, la Carei, ca un continuator al ansamblului și atelierului de muzică veche inițiat de Endre Deák (†2012), în anul 1977. Membrii ansamblului au cântat în fosta formație Collegium, participând astfel activ la dezvoltarea mișcării de muzică veche din Transilvania. Formația interpretează, cu precădere, lucrări din repertoriul transilvănean, maghiar și vest-european, din secolele XVIXVII, folosind cópii ale unor instrumente de epocă. Menirea sa este de a promova valorile muzicii vechi din manuscrisele de epocă, într-un stil viu, plin de pasiune. A susținut numeroase concerte, atât în țară, cât și în străinătate, demonstrând că muzica veche interpretată de ansamblu poate fi cu adevărat apreciată de publicul larg, avându-și locul și rolul în transmiterea valorilor către o audiență contemporană. Din 1980, membrii formației sunt prezenți în mod constant la Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc. https://www.facebook.com/CarminaRenascentia

MUSICA HISTORICA / HU

„Așteaptă-mă, pasăre” Arta lirică de dragoste din Ungaria secolului XVII 16 iulie / Cetatea Mikó, Sala de Arme / ora 19.30

Jövel az táncban vélem, én szép társom (Codex Fanchali Jób, 1595–1608) Vagyon-é, szívem, szándékodban (Culegerea de cântece Teleki, 1655–cca. 1660) Mutata Vénus egy almát (Culegerea de cântece Vásárhelyi, cca. 1672) Ej, ha tündérré lehetnék (Culegerea de cântece Szabó Samu, prima jumătate a sec. XVIII) Szólalj meg már egyszer hozzám, én édes sólymocskám (Culegerea de cântece Kelecsényi, 1723–1765) Az rigónak ő szólása engem vigasztal (Manuscris din arhiva Zichy, începutul sec. XVII) Kevés szóval végyed jóakaratomat (Culegerea de cântece Vásárhelyi, cca. 1672)

Életemnek, víg kedvemnek fényes csillaga (Culegerea de cântece din Komárom, 1693) Az erős mágneshez hasonlatos sólymom (Codex Borbély, cca. 1630) Corant (Muzyczne Silva Rerum, cca. 1670) Búm elfelejtésére (Culegerea de cântece Vásárhelyi, cca. 1672) Thurson (?): Currenta (Codex Caioni, 1634–1671) Mit vétettem, idegenért hogy megutálál? (Culegerea de cântece Vásárhelyi, cca. 1672) Megjelentem panaszomat (Culegerea de cântece a lui Szentsei György, 1704) Ifjúság, mint sólyommadár (Codex Mátray, după 1677) Hajnal vitorláján (Culegerea de cântece Teleki, 1655–cca. 1660)

musica historica

Çöğürcü Mehmet (?): Yelteme (Ali Ufki: Mecmua-i saz ü söz, cca. 1651)

l „ așteaptă-mă , pasăre”

Menj el, madár, menj el (Codex Mátray, după 1677)

Chorea Sponsae – Proportio (dansul miresei, Codex Vietoris, cca. 1670) Hallod-é, pendítsd az lantot (Culegerea de cântece Vásárhelyi, cca. 1672)

39

l 9–17. 07. 2022 festivalul de muzică veche miercurea ciuc

40

Majoritatea autorilor poeziilor de dragoste maghiare din secolul al XVII-lea sunt necunoscuți. Aceste poezii reflectă influențe literare renascentiste, sau baroce, fiind notate în cărți de cântece scrise de mână. Erau cunoscute, în primul rând, la curțile nobiliare, deoarece nici măcar cele mai populare cântece nu au fost tipărite decât abia mai târziu, ca literatură de consum, în secolul al XVIII-lea, după perioada aceasta devenind o adevărată „proprietate publică”. Deși cântecele s-au răspândit doar de la om la om și versurile lor au fost variate în mod constant, aceste texte au avut un efect puternic asupra poeților maghiari și asupra folclorului. Ansamblul a adunat un „buchet” din aceste „cântece de flori”. Pe lângă simbolismul florilor, rețeaua subtilă a motivelor de păsări (șoim, lebădă, mierlă etc.) și apariția personajelor mitologice este foarte importantă, precum și sinceritatea cuvintelor referitoare la destinul personal (bucurie, tristețe, despărțire, fidelitate).

Majoritatea melodiilor acestor cântece și piesele instrumentale provin din surse din Ungaria secolului al XVII-lea, iar restul, din manuscrise poloneze și turcești. Prezentarea lor în mod alăturat reflectă amestecul manierelor muzicale central-europene, în care motivele muzicale renascentiste, baroce și orientale se completau reciproc. Unele melodii s-au păstrat în folclorul transilvănean, moldovenesc și slovac. În încheiere va fi interpretat un cântec de nuntă combinat cu melodii de dans. Membrii ansamblului au avut privilegiul de a prezenta această adaptare împreună cu vechii lor maeștri dragi, Tamás Kobzos Kiss (1950–2015) și Zoltán Kátai (1954–2020). Programul a fost deja prezentat la Miercurea Ciuc, în 2011, și a fost publicat pe al optulea CD al ansamblului, în 2022.

Ansamblul Musica Historica a fost înființat în anul 1988, la Budapesta. Pe lângă instrumentele muzicale clasice și vechi, membrii ansamblului cântă și la instrumente populare maghiare și est-europene, ceea ce a influențat în mod decisiv stilul

Rumen István Csörsz (conducător artistic) voce, lăută, chitară barocă, cobză, tambură, fluier, cimpoi

Roland Kasza clavecin, percuție

Réka Palócz soprană, harpă, drâmbă, cornamusa bas

Valéria Pribay viola da gamba, kemençe

Zoltán Széplaki voce, flaute drepte, flaut oblic renascentist și baroc, gemshorn, taragot turcesc

Márton Szilágyi

l „ așteaptă-mă , pasăre”

vioară

musica historica

lor interpretativ. La bazele activității lor muzicale stau cercetări profunde privind cultura muzicală și literatura din secolele XV–XIX. Membrii ansamblului sunt convinși că muzica veche este un gen deschis, care oferă posibilitatea experimentării.

Repertoriul formației constă, cu precădere, din muzică maghiară și central-europeană din secolele XI–XIX, însă interpretează și piese ale unor compozitori vest-europeni din Evul Mediu, Renaștere sau Baroc, precum și muzică turcească sau greacă antică. Au concertat în aproape 1400 de ocazii, printre altele, la prestigioase festivaluri din Ungaria și de peste hotare, fiind, de peste două decenii, o prezență constantă în Transilvania. Au înregistrat 8 CD-uri individuale și au contribuit la două dintre CD-urile lui Tamás Kobzos Kiss. Sunt profesori și susțin prelegeri în cadrul Universității de Vară de Muzică Veche Miercurea Ciuc încă de la înființarea sa, din anul 2008. www.musicahistorica.hu

41

ERICH TÜRK / RO

Cucul, păstorii și furtuna

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

17 iulie / Biserica romano-catolică din Frumoasa / ora 11.00

42

Georg Muffat (1653–1704): Toccata Settima (Apparatus Musico-organisticus, Salzburg, 1690) Johann Kaspar Kerll (1627–1693): Capriccio sopra il cucù Antonio Vivaldi (1678–1741): Primăvara, RV 269 (transcripție pentru orgă) Jean Claude Daquin (1694–1772): Le Coucou Justin Heinrich Knecht (1752–1817): Die durch ein Donnerwetter unterbrochene Hirtenwonne – eine musikalische Schilderung auf der Orgel (Bucuria păstorilor întreruptă de o furtună – o povestire muzicală pentru orgă, Darmstadt, 1794) Johann Sebastian Bach (1685–1750): Schafe können sicher weiden (Mieii pot să pască în siguranță, BWV 208/9, transcripție pentru orgă)

orgă

l cucul , păstorii și furtuna

Erich Türk este absolvent al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. A studiat orga cu Ursula Philippi (Cluj-Napoca) și Mihai Rădulescu (Viena), iar clavecinul cu Ilton Wjuniski (Paris) și Gordon Murray (Viena). A participat activ la numeroase cursuri de măiestrie de orgă, clavecin, dirijat și basso continuo. În perioada 1995–1999, a fost organist și dirijor de cor la Biserica Evanghelică din Mediaș, tot din 1995 fiind angajat la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”, unde, în prezent, predă orgă, clavecin, bas cifrat, muzică de cameră și organologie. Atât în calitate de solist, cât și de membru al Ansamblului Baroc Transylvania și al altor formații camerale, a susținut numeroase recitaluri în majoritatea țărilor europene, în SUA și Israel. A efectuat mai multe înregistrări radio, TV și pe CD. Este preocupat de revigorarea practicilor interpretative istorice și de conservarea instrumentelor vechi.

A fondat casa de discuri TransylvANTIQs, implicându-se activ în organizarea unor evenimente de muzică veche. La Concursul Internațional de Orgă „J. S. Bach” de la Bruges (Belgia), din anul 2000, a obținut Premiul al II-lea și Premiul publicului.

Erich Türk

erich türk

Programul cuprinde, în majoritate, piese inspirate de natură, cu pasaje programatice sau chiar în întregime programatice. Un element comun al pieselor prezentate este imitația cântecului păsărilor, cel mai caracteristic fiind cel al cucului, prelucrat de Johann Kaspar Kerll și Jean Claude Daquin, în timp ce în Primăvara de Antonio Vivaldi se poate auzi o simfonie din cântecele unor specii diferite de păsări. Atât la Vivaldi, cât și la Justin Heinrich Knecht, mai sunt reprezentate scene pastorale idilice și voioase, însă, în ambele cazuri, acestea contrastează cu tunetele furtunilor. În timp ce la Vivaldi apar doar unele tablouri evocate pe alocuri, piesa lui Knecht este programatică. Iată rezumatul, așa cum apare pe pagina de titlu: I. Bucuria păstorilor, exprimată prin cântece voioase; II. Apropierea treptată a furtunii, atât prin tunete, cât și prin aerul apăsător; III. Dezlănțuirea furtunii, în care se aud uneori și cântecele păstorești transformate în vaiete; IV. Plecarea treptată a furtunii și înseninarea vremii, în sfârșit; V. Continuarea cântecelor voioase ale păstorilor.

43

HORTUS MUSICUS / EE

Momente muzicale de referință ale Europei

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

17 iulie / Biserica Szent Ágoston / ora 20.00

Michael Praetorius (1571–1621): Suită din colecția Terpsichore (Wolfenbüttel, 1612) Thomas Morley (1558–1602): Now is the Month of Maying Anthony Holborne (cca. 1560–1602): Almaine „The Honey-Suckle” Galliard „Heigh ho Holiday” Almaine „The Night Watch” Henry Purcell (1659–1695): I Spy Celia Sound the Trumpet Giorgio Mainerio (cca. 1535–1582): Dansuri (Il primo libro de balli, Veneția, 1578) Claudio Monteverdi (1567–1643): Chiome d’oro (Madrigali Libro VII, Veneția, 1619) Giorgio Mainerio (cca. 1535–1582): Dansuri (Il primo libro de balli, Veneția, 1578)

44

Claudio Monteverdi (1567–1643): Zefiro torna e di soavi (Scherzi musicali, Veneția, 1632) Juan del Encina (1468–1529?): Triste España Juan Arañés (?–1649): Un sarao de la chacona Juan del Encina (1468–1529?): Oy comamos y bebamos Anonim (Andaluzia): La tricotea San Martin la vea (cca. 1600)

hortus musicus

Acest program este o secțiune transversală a repertoriului Hortus Musicus de-a lungul unei jumătăți de secol.

Europa renascentistă și barocă a fost un creuzet de națiuni și culturi diferite. Ne înșelăm dacă presupunem că lipsa mijloacelor de comunicare și de transport rapid, care sunt atât de comune astăzi, a ținut diferitele regiuni ale Europei în izolare în acea perioadă. Muzica este un bun exemplu care confirmă contrariul. Lucrările celor mai faimoși compozitori s-au răspândit dincolo de granițele naționale și, deși nu au fost întocmite topuri săptămânale, aceste resurse dezvăluie adevărate hituri, care erau cunoscute și interpretate de la Lisabona la Uppsala și de la Veneția la Londra, la fel ca și astăzi.

Michael Praetorius a fost unul dintre cei mai cunoscuți muzicieni germani ai timpului său, un compozitor fecund a cărui lucrare cea mai cunoscută este colecția de dansuri Terpsichore (1612), care include peste 300 de dansuri instrumentale.

Anthony Holborne s-a bucurat de favorurile unor patroni bogați, printre care secretarul de stat Robert Cecil. Colegii săi de aceeași vârstă l-au apreciat foarte mult în calitate de compozitor, dar opera sa a fost uitată aproape imediat după moartea sa.

Claudio Monteverdi, în prologul celei de-a cincea cărți de madrigale (1605), a propus împărțirea muzicii în două categorii: polifonia veche, strictă, din secolul al XVI-lea (prima prattica) și stilul nou, liber, concertant și sensibil (seconda prattica).

l momente muzicale de referință ale europei

Arvo Pärt (*1935): Zwei Slawische Psalmen (Psalm 117, Psalm 131) Da pacem Domine Cu participarea Corului de cameră Lux Aurumque, din Miercurea Ciuc

45

Andres Mustonen (conducător artistic)

vioară Anto Õnnis tenor, percuție

Tõnis Kaumann bariton, percuție

Riho Ridbeck bas, percuție

Olev Ainomäe schalmei, flaute drepte, duduk

Tõnis Kuurme dulcian, rauschpfeiff, flaute drepte

Valter Jürgenson

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

tromboane

46

Imre Eenma viola da gamba

Taavo Remmel contrabas

Ivo Sillamaa clavecin, orgă

Cele mai strălucitoare exemple de seconda prattica pot fi găsite în cărțile de madrigale mai târzii (Libro VII/1619, Libro VIII/1638).

Henry Purcell devenit încă de tânăr cântăreț la Chapel Royal (Capela regală). La vârsta de 17 ani, a fost numit „compozitor al viorilor curții regale”. Mai târziu, a lucrat ca organist la curtea regală, iar, în 1685, regele James al II-lea l-a numit clavecinist al curții regale. Geniul lui poate fi savurat în cântecele sale, compuse cu atâta măiestrie pe baza melodiei și armoniei basului repetat.

Spania habsburgică („El Siglo de Oro”) a fost una dintre cele mai puternice și mai influente țări din lume. Aceasta fost, de asemenea, o perioadă de prosperitate pentru muzica spaniolă și, datorită navigatorilor, influența sa s-a extins până pe Noul Continent, ca să nu mai vorbim de vecinii mai apropiați, Italia și Franța.

Arvo Pärt (*1935) este o figură emblematică a culturii estoniene și unul dintre cei mai valoroși și respectați creatori muzicali contemporani din întreaga lume. Creația sa este foarte amplă și diversă, cuprinzând în bună parte muzică sacră, vocală și corală. Chiar și în compozițiile sale instrumentale se resimte un puternic fior meditativ, profund spiritual, care își are sorgintea în muzica arhaică, încărcată de seninătate și armonie.

Hortus Musicus a susținut primul concert în 1972. Ansamblul a fost înființat la inițiativa lui Andres Mustonen, student la vioară la Conservatorul de Stat din Tallinn. Este cel mai vechi ansamblu din Europa de Est care a funcționat fără întrerupere în domeniul său și unul dintre puținele din lume cu o asemenea longevitate.

Creația muzicală a ansamblului este, în primul rând (și, adesea, în mod diferit de cea a colegilor lor europeni), caracterizată printr-o atitudine creativă și lipsită de clișee față de un gen de muzică îndepărtat în timp, dar nu neapărat în esență.

Ansamblul nu a intrat niciodată în polemică directă cu așa-numitul mod de interpretare „autentic” sau „informat temporal”

l momente muzicale de referință ale europei hortus musicus

și niciodată nu a considerat aceasta ca un scop în sine. Astfel, concertele și înregistrările ansamblului sună proaspăt, inteligibil și puternic – aceasta fiind muzica vie a oamenilor de astăzi.

De o jumătate de secol, ansamblul a investigat și a prezentat în programele sale muzica europeană din secolele VIII–XX: cânt gregorian, organum, dramă liturgică medievală, imnuri și motete, școala franco-flamandă, maeștrii din Trecento-ul italian, polifonia rigidă din secolul al XVI-lea, chanson francez, madrigale italiene, frotolle și villanelle, un număr mare de suite de dansuri renascentiste din întreaga Europă, sonate timpurii și ample lucrări laice ale compozitorilor baroci din secolele XVII–XVIII, lucrările compozitorilor din secolul XX (adesea, create special pentru ansamblu). Muzica nouă interpretată de ei poartă în sine aceleași valori care erau apreciate anterior în muzica mai echilibrată – puritatea și claritatea formei, armonia și frumusețea din lucrurile simple.

Au a susținut concerte în majoritatea țărilor europene, în SUA, Japonia, Israel și în vastul teritoriu al fostei Uniuni Sovietice, precum și la majoritatea festivalurilor importante de muzică veche. Au înregistrat aproximativ 35 de programe, la case de discuri precum Erdenklang, Musica Svecia, Forte și Finlandia Records.

47

Tur de istorie locală, cu muzică, la Șumuleu Ciuc 9 iulie

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Punct de plecare: Piața din fața Cetății Mikó Ora de plecare: 9.00 Traseu: Cetatea Mikó, Miercurea Ciuc – Strada Leliceni – Șaua Șumuleului – Dealul Șumuleu Mic – Grădina Maria din Șumuleu Ciuc – Miercurea Ciuc.

48

Acest traseu de o jumătate de zi, de dificultate medie, ne va duce în locurile de interes cultural și religios din vecinătatea localității Șumuleu Ciuc. Plecând din oraș, vom ajunge la șaua Dealului Șumuleu Mic, la Altarul Trei Coline, apoi vom urca pe Dealul Șumuleu Mic, la capelele Iisus Suferind, Salvator și Sfântul Anton. Coborând de pe munte, ne vom odihni în Grădina Mariei, unde vom vizita expoziția Joannes Kájoni. În timpul călătoriei noastre, Lóránt Darvas, arheolog al Muzeului Secuiesc al Ciucului, ne va vorbi despre legendarul munte, despre istoria capelelor și despre rezultatele săpăturilor arheologice pe care le-a condus. Vor concerta ansamblurile de muzică veche Concerto Spiralis și Camerata Naturalica.

Veți avea nevoie de încălțăminte confortabilă, pelerină de ploaie, apă și gustări. Turul are o lungime de 9 km, cu o diferență de nivel de 200 m; durata programului este de aproximativ 6 ore.

Pentru participare la tur, este nevoie de înregistrare prealabilă. Dacă doriți să participați, sunați la numărul de telefon 0746–244235, până la data de 8 iulie, ora 12.00.

Co-organizatori și parteneri: Muzeul Secuiesc al Ciucului, Grădina Mariei din Șumuleu Ciuc.

Tur de istorie locală, cu muzică, pe urmele Sfântului Ladislau 16 iulie

István Botár, arheologul Muzeului Secuiesc al Ciucului, ne va vorbi despre fosta capelă a Sfântului Ladislau, despre vechile rute de pelerinaj și despre regele Sfântul Ladislau. Clopotnița și altarul de lângă ruinele capelei îl comemorează pe patronul comunei Frumoasa, iar noi vom evoca vremurile de odinioară prin muzică, sub adăpostul altarului. Apoi, municipalitatea din Frumoasa îi invită pe toți iubitorii de muzică și natură la o gustare preparată la ceaun. Pe drumul de întoarcere în sat, vă recomandăm să vizitați Centrul Memorial al Grănicerilor Secui.

Veți avea nevoie de pălărie, apă, încălțăminte de drumeție și pelerină de ploaie. Traseul are o lungime de 10 km, cu o diferență de nivel de 427 m; durata programului este de aproximativ 5 ore.

Pentru participare la tur, este nevoie de înregistrare prealabilă. Dacă doriți să participați, sunați la numărul de telefon 0746–244235, până la data de 14 iulie, ora 12.00.

Co-organizatori și parteneri: Muzeul Secuiesc al Ciucului, Primăria Frumoasa, Centrul Memorial al Grănicerilor Secui.

tururi de istorie local ă , cu muzică

Punct de plecare: Frumoasa, Centrul Memorial al Grănicerilor Secui Orele de plecare: 10.00 – pentru drumeți, 11.00 – pentru cei care solicită transport Traseu: Frumoasa, Centrul Memorial al Grănicerilor Secui – Kicsi Pogányhavas (Muntele Micului Păgân) – Frumoasa.

49

Universitatea de Vară de Muzică Veche, ediția a XIV-a 10–15 iulie 2022 / Colegiul Național „Márton Áron”, Miercurea Ciuc

Cursuri practice pentru toți participanții: Formație de muzică renascentistă (ca opțiune de curs secundar) – Rumen István Csörsz (Ungaria) Club menestrel – Csörsz Rumen István (Ungaria) Acompaniament la clavecin: Zsuzsa Csengeri Kostyák (România), Amalia Erdős (România), Zsolt Garai (România) Traducători: Elena Maria Șorban (România), Katalin Hanke (România) Organizatorii asigură traducere în cadrul cursurilor, în funcție de necesități.

universitatea de vară de muzică veche , ediția a xiv-a

Orgă – Ursula Philippi (Brașov) Flaut drept, flaut oblic, muzică de cameră – Zoltán Széplaki (Ungaria) Canto – Réka Palócz (Ungaria) Vioară barocă – Piroska Vitárius (Ungaria) Clavecin – Mária Fülöp (Elveția) Viola da gamba și violone – István Csata (România) Cor – András Ványolós (România) Formație de muzică renascentistă (curs principal) – Rumen István Csörsz (Ungaria) Percuția în muzica veche, curs cameral de percuție: jocuri muzicale, improvizație, construire de fraze muzicale – Roland Kasza, Balázs Sudár (Ungaria)

l cursuri de măiestrie

Cursuri de măiestrie:

51

12–14 iulie / Centrul Cultural Zengő Tér / orele 10.00–13.00

07. 2022

l

l

festivalul de muzică universitatea de varăveche de muzică miercurea vecheciuc , ediția9–17. a xiv 07.

-a2022 10–15.

Activități muzicale pentru cei mici, cu Rebeka Ádám

52

În acest an, pentru prima dată, copiii mai mici vor avea, de asemenea, ocazia de a se bucura de cântece și creații muzicale la Universitatea de Vară de Muzică Veche. Ei pot învăța melodii și cântece pentru copii, legate de natură, floră și faună. Vom introduce copiii interesați în lumea muzicii vechi, prin instrumente ritmice, fluiere și povești interactive. Activitățile noastre sunt îmbogățite cu jocuri pentru copii. Îi așteptăm cu drag pe toți copiii de grădiniță și de școală primară, care doresc să cânte, să se joace și să facă muzică în spațiul muzical Zengő Tér, la adresa: Str. Petőfi, nr. 35. Taxa de participare este de 40 de lei, iar înscrierile se pot face personal, la secretariatul Centrului Cultural Județean Harghita, în zilele lucrătoare, între orele 9.00 și 15.00, sau la numărul de telefon 0746–244235. Numărul de locuri este limitat.

Profesori URSULA PHILIPPI (România) – Orgă

S-a născut în 1972, la Budapesta. Încă din copilărie, a studiat instrumentele de suflat de tip renascentist și baroc. A participat la mai multe cursuri internaționale de măiestrie, avându-i ca profesori pe Anneke Boeke, Peter Holtslag și Walter van Hauwe. A obținut diploma de artist la flaute drepte la Facultatea de Muzică Veche a Colegiului de Muzică din Szeged, iar diploma de flaut baroc și cea de doctor DLA la Academia de Muzică din Budapesta. Profesorii lui au fost László Czidra, László Lőrincz, Vera Balogh și Ildikó Kertész. Din 1998, predă la Facultatea de Muzică „Bartók Béla” din cadrul Universității din Miskolc și la Liceul de Muzică „Bartók Béla” din Miskolc. Este invitat în mod regulat ca profesor la numeroase cursuri de măiestrie de muzică veche și ca membru în juriile concursurilor regionale, naționale și internaționale. Începând din anul 1990, este membru al ansamblului Musica Historica și colaborează cu mai multe formații. A susținut peste 1000 de concerte și a colaborat la editarea a 22 de discuri.

universitatea de vară de muzică veche , ediția a xiv-a

ZOLTÁN SZÉPLAKI (Ungaria) – Flaut drept, flaut oblict, muzică de cameră

l profesori

A absolvit Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (azi, Universitatea Națională de Muzică din București). Ca profesor universitar la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, a decis să se retragă din activitățile didactice în 2015. Este laureată a unor concursuri internaționale și naționale. Repertoriul artistei cuprinde muzică de orgă din Renaștere până la avangarda muzicală. Dublul CD Organ Landscape Transylvania a primit Premiul Criticii Germane de Disc. CD-ul Patimile după Matei de Hans Peter Türk a fost distins cu Supersonic Award de revista Pizzicato din Luxemburg. În prezent, interesul special al artistei este îndreptat spre salvarea vechilor orgi din Transilvania.

53

A absolvit clasa de canto la Győr, sub îndrumarea profesoarei Judit Németh. A urmat cursurile de măiestrie ale profesoarelor Anna Reynolds, Júlia Hamari și Ilona Adorján. Timp de mai mulți ani, a fost profesoară de canto a Corului „Bartók Béla” din cadrul Universității „Eötvös Loránd” din Budapesta, evoluând ca solistă a formației în numeroase concerte din Ungaria și din afara țării. Din anul 1994, este membră a ansamblului Musica Historica. A susținut numeroase recitaluri de arii, lieduri și șansonete, în Ungaria, Elveția și Germania. În prezent, este profesoară la Liceul de Muzică „Hermann László” din Székesfehérvár (Ungaria).

Din anul 2001, predă în mod regulat cursuri legate de problematica de formare a vocii, printre studenții săi aflându-se cântăreți de muzică clasică, cântăreți populari și actori. Din anul 2010, predă formarea vocii la Catedra de Muzică Populară a Academiei de Muzică „Liszt Ferenc” din Budapesta. Manifestă un interes deosebit pentru ameliorarea problemelor de fonație și cultivarea vocii înnăscute, naturale. În cursurile sale, acordă o importanță deosebită corelării accentelor muzicale cu cele din text.

l

l

festivalul de muzică universitatea de varăveche de muzică miercurea vecheciuc , ediția9–17. a xiv 07.

-a2022 10–15.

07. 2022

RÉKA PALÓCZ (Ungaria) – Canto

54

PIROSKA VITÁRIUS (Ungaria) – Vioară barocă

A absolvit Academia de Muzică „Liszt Ferenc”, în anul 1994, ca profesoară și interpretă la vioară. A participat la numeroase cursuri de muzică veche din Europa. A predat vioară barocă și muzică de cameră la Facultatea de Muzică din cadrul Universității din Szeged. Bazele pedagogice și le-a însușit ca profesor al școlilor de muzică din Ferencváros și Józsefváros (Budapesta). A fost membră a Ansamblului Cameral „Erkel Ferenc”, a orchestrei baroce Concerto Armonico, a formației Musica Profana, precum și membru fondator și concertmaestru al orchestrei Orfeo din Budapesta. În prezent, este concertmaestru al Orchestrei Baroce Savaria și membră a ansamblului Tercina, pe care l-a întemeiat, dar colaborează și cu alte ansambluri de muzică veche. Predă vioară la Școala de Muzică „Ward Mária” din Budapesta, la Universitatea de Vară de Muzică Veche din Miercurea Ciuc, la Festivalul Palatului din Gödöllő, precum

și la festivalul Săptămâna Muzicii Renascentiste și Baroce de la Győr (Ungaria). Ca solistă, a participat la numeroase concerte, festivaluri și înregistrări pe CD.

ISTVÁN CSATA (România) – Viola da gamba și violone

A fost elev al Liceului de Artă „Nagy István” din Miercurea Ciuc și a absolvit Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din ClujNapoca, secția de contrabas, în prezent, fiind membru al Orchestrei Filarmonicii de Stat „Transilvania” din Cluj-Napoca. A început studiul

universitatea de vară de muzică veche , ediția a xiv-a

A început studiile muzicale universitare la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, cu specializarea pedagogie muzicală. Interesul față de muzica veche s-a manifestat prin studierea clavecinului, sub îndrumarea profesorilor Ecaterina Botár și Erich Türk. În anul 2004, printr-un program Erasmus, a obținut o bursă la Facultatea de Muzică din Trossingen (Germania), unde și-a continuat studiile de clavecin, sub îndrumarea profesorilor Franz Dieter Weitz și Marieke Spaans. În 2011, a obținut diploma de masterat, cu specializarea clavecin, la Academia de muzică veche Schola Cantorum Basiliensis din Basel (Elveția), sub îndrumarea profesorului Jörg-Andreas Bötticher. În perioada 2011–2015, a urmat un curs de masterat la Leipzig, avându-l ca profesor pe renumitul clavecinist Nicholas Parle, predând clavecin și basso continuo în cadrul aceleiași instituții. Își continuă activitățile profesionale la Basel, ca profesoară de muzică, clavecinistă și organistă. În timpul anilor de studii, a luat parte la mai multe cursuri de specializare, sub îndrumarea unor profesori renumiți: Jesper Christensen, Jacques Ogg, Nicholas Parle, Marieke Spaans, Bob van Asperen, Miklós Spányi și Franz Dieter Weitz. Ca solistă, a participat la mai multe manifestări muzicale și a colaborat cu numeroase formații de muzică de cameră din Europa.

l profesori

MÁRIA FÜLÖP (Elveția) – Clavecin

55

muzicii vechi și al instrumentului viola da gamba ca autodidact, iar, ulterior, sub îndrumarea profesoarei Ilse László-Herbert, a ajuns la performanță. A participat la cursurile de măiestrie din cadrul Facultății de Muzică din Geneva, la clasa de viola da gamba a profesorului Guido Balestracci și la clasa de muzică de cameră și basso continuo a profesorului Pierre-Alain Clerc. A frecventat mai multe cursuri de muzică de cameră și de viola da gamba solo, sub conducerea interpreților Bruno Cocset, Hervé Douchy, Mira Glodeanu, Jan De Winne și Françoise Lengellé.

A colaborat cu numeroase formații de muzică de cameră din țară și din străinătate: Ausonia (Bruxelles), Il Gardellino (Brugge), Chanterelle (Cluj-Napoca). Este membru fondator al formațiilor de muzică barocă Fonte di Gioia și Sectio Aurea.

l

l

festivalul de muzică universitatea de varăveche de muzică miercurea vecheciuc , ediția9–17. a xiv 07.

-a2022 10–15.

07. 2022

ANDRÁS VÁNYOLÓS (România) – Cor

56

A absolvit Liceul Teoretic „Salamon Ernő” din Gheorgheni, după care a urmat cursurile Facultății de Pedagogie Muzicală din cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. În anii de studenție, s-a preocupat de muzica religioasă și s-a implicat activ în popularizarea dansurilor renascentiste. După absolvirea facultății, a studiat tehnica vocală cu Júlia Kirkósa, parcurgând un repertoriu vast.

A participat la numeroase cursuri de măiestrie în Europa, specializându-se în muzica gregoriană la Pannonhalma, Eger (Ungaria) și Cluj-Napoca.

A frecventat cursuri de canto la București, Krieglach (Austria), Trondheim (Norvegia), precum și cursuri de dansuri renascentiste și baroce la București, Cluj-Napoca, Miercurea Ciuc și Trondheim. A fost membru în ansamblul Schola Gregoriana Monostorinensis, în Corul Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca și a condus formația Kálvin Schola. În prezent, este profesor de muzică și dirijor al mai multor coruri, cum ar fi Corul cameral Lux Aurumque și Schola Gregoriana Siculeni. În anul 2013, a fost distins cu premiul „Jagamas János” al Uniunii Formațiilor Muzicale Maghiare din România. În cadrul Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc, a evoluat anterior ca membru al formațiilor de dans renascentist din Cluj-Napoca și cu dansatoarea Mary Collins, în mai multe proiecte de dans baroc și renascentist.

În ultimii ani, a colaborat în calitate de cântăreț cu Orchestra Barocă a Festivalului, cu ansamblul Canticum Novum din Ungaria, cu formația de muzică veche Barozda și cu ansamblul vocal Ars Pro Toto.

ROLAND KASZA (Ungaria) – Percuția în muzica veche, curs cameral de percuție: jocuri muzicale, improvizație, construire de fraze muzicale

S-a născut la Celldömölk, în Ungaria. A studiat pianul și instrumentele de percuție cu profesorul Károly Radányi, în cadrul Școlii de Muzică „Ádám Jenő” din Celldömölk. În anul 1994, a absolvit Liceul de Artă din Szombathely, secția de percuție, sub îndrumarea profesorilor László

universitatea de vară de muzică veche , ediția a xiv-a

A început studiile muzicale la violoncel, după care s-a orientat spre muzica populară și muzica veche, absolvind specializările cimpoi și cobză la Școala de Muzică Populară din Óbuda, avându-i ca profesori pe György Lányi și Tamás Kobzos Kiss. A participat la cursurile de muzică renascentistă ale lui László Czidra. A obținut diploma de licență (1997) și diploma de doctor (2004) la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta, Facultatea de Filologie. Începând din 2001, lucrează la Institutul de Științe Literare al Academiei Ungare de Științe. Este fondatorul (în 1988) ansamblului Musica Historica. Ca membru al formațiilor Carmina Danubiana și Falkafolk, susține frecvent concerte în Ungaria și în străinătate, atât ca solist, cât și alături de Márta Sebestyén, Katalin Szvorák, András Szabó și Erdal Șalikoğlu. A compus muzică de scenă și a colaborat la editarea mai multor CD-uri și filme TV. Din 2018, este profesor asociat la Academia de Muzică „Liszt Ferenc”. Pentru activitatea sa deosebită, a primit mai multe premii și distincții, printre care „Lăuta Tinódi” (2003) și Premiul itinerant „Tamás Kobzos Kiss” (2016). Este profesor de muzică de cameră în cadrul Universității de Vară de Muzică Veche pentru a zecea oară.

l profesori

RUMEN ISTVÁN CSÖRSZ (Ungaria) – Formație de muzică renascentistă

57

l

l

festivalul de muzică universitatea de varăveche de muzică miercurea vecheciuc , ediția9–17. a xiv 07.

-a2022 10–15.

07. 2022

Szűcs și Magdolna Szarvas. În 1999, a absolvit Institutul „Széchenyi István” din Győr, Facultatea de Arte, la clasa maestrului László Váray. Începând din toamna anului 2003, a urmat, timp de un an, cursurile Conservatorului Regal din Bruxelles. Din 1997, conduce catedra de percuție a Școlii de Muzică „Weiner Leó” din Budapesta. În centrul activității sale pedagogice se află aplicarea pentru instrumente de percuție a muzicii de cameră și a muzicii vechi. Cursanții săi au susținut numeroase concerte, au participat la înregistrări radio și TV, fiind, de asemenea, câștigători ai unor prestigioase concursuri, obținând premii individuale și de ansamblu. Din 1995, face parte din ansamblul Musica Historica, iar, începând din anul 1999, este membru al formației Canlar, conduse de Balázs Sudár, ansamblu specializat în muzică populară și clasică turcească.

58

BALÁZS SUDÁR (Ungaria) – Percuția în muzica veche, curs cameral de percuție: jocuri muzicale, improvizație, construire de fraze muzicale

Și-a început studiile muzicale la Școala de muzică populară din Óbuda, sub îndrumarea renumitului cobzar Tamás Kobzos Kiss. A urmat, în cadrul aceleiași instituții, cursurile de bağlama conduse de Erdal Șalikoğlu. Mai târziu, în Turcia, a avut ocazia să urmeze cursurile maestrului turc Yusuf Benli, inițiindu-se în teoria muzicii turcești și în tainele instrumentelor bağlama și lafta. A fost preocupat mai ales de prelucrarea resurselor muzicale din secolele XVII–XVIII. A obținut diploma de doctor la Catedra de Turcologie a Universității „Eötvös Loránd” din Budapesta.

Din 2003, lucrează la Institutul de Istorie al Academiei Ungare de Științe. Domeniile sale de cercetare cuprind istoria culturală și politică din vremea cuceririlor otomane și preistoria maghiară. Este autor și coautor al mai multor volume de specialitate, semnând un număr important de studii și traduceri. Între 1990 și 2011, a fost membru al ansamblului Musica Historica, în ale cărui producții participă și în prezent. În anul 1997, a înființat formația Canlar, specializată în muzică populară și clasică turcească. Colaborează cu numeroase alte formații.

A participat la reconstrucția mai multor instrumente de epocă.

REBEKA ÁDÁM (România) – Activități muzicale pentru cei mici

ZSUZSA CSENGERI KOSTYÁK (România) – Clavecin

A absolvit Liceul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca, în anul 2004. Încă din anii de liceu, a început să studieze orga cu Erich Türk, după care, în anul 2008, a obținut diploma de licență la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, fiind îndrumată de Ursula Philippi. Tot aici a studiat și clavecinul, la clasa lui Erich Türk. În anul 2010, a obținut diploma de masterat, cu specializarea orgă, la Schola Cantorum Basiliensis (Elveția), la clasa profesorului Lorenzo Ghielmi. Pe durata anilor petrecuți în Elveția, a fost organistă la Christkatolische Kirche din Möhlin. A concertat în repetate rânduri în Cluj-Napoca și alte localități din Transilvania, dar și în afara țării.

Este prezentă în mod regulat la Universitatea de Vară de Muzică Veche

universitatea de vară de muzică veche , ediția a xiv-a

Corepetitori

l corepetitori

S-a născut în 1993, la Miercurea Ciuc. A studiat violoncelul la Liceul de Artă „Nagy István” și, mai târziu, cântul gregorian. În timpul anilor de liceu, a fost membră activă a mai multor coruri locale: corul Bisericii din Șumuleu Ciuc, corul Schola Gregoriana, corul Liceului de Artă „Nagy István” și corul de cameră Lux Aurumque. A studiat pedagogia muzicală la Universitatea de Arte din Târgu Mureș. În timpul studiilor, a participat la o serie de producții de teatru. După absolvirea universității, a compus muzică pentru mai multe producții teatrale: spectacolul „Oameni buni” al Teatrului de mișcare M Studio din Sfântu Gheorghe, spectacolul „Deșteptarea primăverii” al Teatrului „Csíki Gergely” din Timișoara și spectacolul „Făt Frumos din Lacrimă” al Teatrului pentru Copii și Tineret „Merlin”, tot din Timișoara. Din 2017, predă muzică la Casa de copii și Școala Waldorf din Miercurea Ciuc. Participă, în calitate de instructor, la numeroase activități pentru copii, tabere și cursuri de formare pentru profesori.

59

Miercurea Ciuc, unde acompaniază cursanții la clavecin. Între anii 2011 și 2014, a fost organista Parohiei Reformate nr. XI din Cluj-Napoca. Este membră a Orchestrei Camerale „Sfânta Cecilia” din Cluj-Napoca, pe post de organist și clavecinist. În prezent, este profesoară de orgă și de pian la Colegiul de Muzică „Sigismund Toduță” din Cluj-Napoca.

l

l

festivalul de muzică universitatea de varăveche de muzică miercurea vecheciuc , ediția9–17. a xiv 07.

-a2022 10–15.

07. 2022

AMALIA ERDŐS (România) – Clavecin

60

A absolvit Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din ClujNapoca, în anul 2008, unde a studiat orga cu Ursula Philippi și Erich Türk. În perioada 2005–2006, a studiat orga la Hochschule für Künste din Bremen (Germania). A participat activ la cursuri de măiestrie, unde a studiat orga și clavecinul cu profesori de renume internațional. În 2006, a fost finalistă a Concursului Internațional de Orgă „Georg Muffat” din Schlaegl (Austria). În 2011, a câștigat Premiul III la Concursul Internațional de Orgă „Jan Kucharski” din Łódź (Polonia). În anul 2012, a beneficiat de bursa Fundației Eberhard Kraus din Regensburg (Germania). Alături de corul Jubilate, a lansat CD-ul „Cantate Domino”.

Din 2009, este membră a ansamblului de muzică barocă Fonte di Gioia, alături de care susține o intensă activitate concertistică. În 2013, a lansat primul CD audio care își propune să readucă la viață sonoritatea celei mai vechi orgi din Romania (Păucișoara, 1693, județul Mureș), abordând un repertoriu de muzică italiană și transilvăneană. În prezent, este lector universitar la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, în cadrul căreia predă orgă, clavecin și muzică de cameră.

ZSOLT GARAI (România) – Clavecin

S-a născut în 1979, la Arad, unde a început de timpuriu să cânte la pian.

A absolvit Liceul de Artă „Sabin Drăgoi” din orașul natal, la secția de orgă-pian. În cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, a studiat orga, cu Ursula Philippi, Erich Türk și Maria

Abrudan, urmând și cursuri de compoziție muzicală, sub îndrumarea lui Cornel Țăranu. Tot aici, a obținut și diploma de master, în 2005, respectiv, pe cea de doctor, în 2013. A participat la mai multe cursuri de măiestrie la Karlsruhe, Bad Wimphen, Budapesta, Debrețin, Breaza și Oradea. A susținut numeroase recitaluri de orgă și clavecin în România, Ungaria, Germania, Belgia, Austria, Polonia, Statele Unite ale Americii și Israel. În prezent, este conferențiar universitar la Departamentul de Muzică din cadrul Universității Emanuel din Oradea. Din 2010, este clavecinistul ansamblului de muzică barocă Il Pastor Fido.

Traducători

universitatea de vară de muzică veche , ediția a xiv-a

Predă istoria muzicii și paleografia gregoriană la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, precum și analiza cantatelor de Bach, la Facultatea de Teologie Reformată de la Universitatea BabeșBolyai din Cluj-Napoca. A obținut doctoratul în muzicologie, cu teza „Muzica gregoriană în Transilvania medievală”, și a susținut abilitarea, cu teza „Muzicologie academică, muzicologie publică”. A efectuat stagii la Institutul „Kodály” din Kecskemét, Institutul de Muzicologie din Budapesta, Universitatea Erlangen-Nürnberg (bursieră DAAD, Serviciul German de Schimburi Academice), Conservatorul din Madeira, Fundația „Paul Sacher” din Basel, precum și studii postdoctorale, la Universitatea Națională de Muzică din București. În prezent, este cercetător științific gradul I. A susținut conferințe publice la Cluj-Napoca, la Festivalul de Muzică Veche Timișoara și la mai multe universități europene. De mai mulți ani, este traducătoare la Festivalul și Universitatea de Vară de Muzică Veche Miercurea Ciuc.

l traducători

ELENA MARIA ȘORBAN (România)

61

KATALIN HANKE (România)

A obținut diploma de violonist-profesor în 1976, la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. După absolvire, până în anul 1989, a făcut parte din Orchestra simfonică a Filarmonicii „Gheorghe Dima” din Brașov. Din 1992, a predat muzică de cameră la Facultatea de Muzică a Universității „Transilvania” din Brașov.

Pasiunea ei pentru muzica veche se datorează, în mare parte, ansamblului Cantus Serenus din Brașov, înființat în 1973 de către profesori ai Institutului Pedagogic. Primul său concert cu această formație a avut loc la Festivalul de Muzică Veche Miercurea Ciuc, în anul 1981, eveniment urmat de mai multe concerte în țară și în străinătate. Este membru fondator al ansamblului de muzică veche Codex, înființat în 1996 din profesori și studenți ai Facultății de Muzică din Brașov.

l

l

festivalul de muzică universitatea de varăveche de muzică miercurea vecheciuc , ediția9–17. a xiv 07.

-a2022 10–15.

07. 2022

IGNÁC CSABA FILIP (România) – Directorul artistic al Festivalului

62

A terminat studiile la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, la clasa de flaut a profesorului Gavril Costea, și a studiat muzica de cameră, cu regretatul profesor Francisc László.

A participat la mai multe cursuri de măiestrie, unde a studiat flautul oblic și flautul drept. Ca membru al ansamblurilor Cantus Serenus, Amaryllis, Georgius, Codex, Collegio Stravagante etc., a susținut numeroase concerte și recitaluri naționale și internaționale, de teatru, operă și muzică de cameră. Ca solist, a colaborat cu o serie de orchestre filarmonice din țară. În 1998, a publicat două cărți de metodică: „Metodă de flaut drept” și „Muzică pentru flaut drept”, apărute, ulterior, în cinci reeditări. Are în palmares numeroase CD-uri, înregistrări radio și TV. Este cadru didactic (din 1996) și director de departament (din 2001) la Facultatea de Muzică a Universității „Transilvania” din Brașov. În 2004, a obținut diploma de doctor în cadrul Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca. Începând din 2008, este director artistic al Festivalului de Muzică Veche și al Universității de Vară de Muzică Veche Miercurea Ciuc.

Obiectul de artă al Festivalului de Muzică Veche Miercurea Ciuc, la ediția din anul 2022 Lucrare de Ferenc Siklódy (Miercurea Ciuc) Gravură cu dăltița, 15 × 11,5 cm

63

Bilete și abonamente La concertele și evenimentele Festivalului care nu sunt enumerate aici, intrarea este liberă.

Data

Ora

Concert / Eveniment

Locație

Bilet

Sâmbătă, 9 iulie

18.00

Deschiderea oficială a Festivalului

18.30

OBSIDIENNE (Franța)

Cetatea Mikó*

25 lei

18.00

CONCERTO SPIRALIS (Ungaria, România)

Cetatea Mikó*

15 lei

19.00

SEMPRE (România)

Cinema Csíki Mozi

15 lei

21.00

CIPRIANA SMĂRĂNDESCU (Italia)

Cetatea Mikó, sala din bastionul de nord-vest

15 lei

15 lei

Duminică, 10 iulie

festivalul de muzică veche miercurea ciuc

l 9–17. 07. 2022

Luni, 11 iulie

Marți, 12 iulie

21.00

CANLAR (Ungaria)

Cetatea Mikó, sala din bastionul de nord-vest

Miercuri, 13 iulie

19.00

CODEX (România)

Cinema Csíki Mozi

15 lei

Joi, 14 iulie

19.00

FLAUTO DOLCE (România)

Cinema Csíki Mozi

15 lej

Vineri, 15 iulie

19.00

BAROQUE FESTIVAL ORCHESTRA (România)

Biserica Szent Ágoston

25 lei

11.00

Zi renascentistă dedicată copiilor

18.00

CARMINA RENASCENTIA (România)

19.30

MUSICA HISTORICA (Ungaria)

20.00

HORTUS MUSICUS (Estonia)

Sâmbătă, 16 iulie

Duminică, 17 iulie

10 lei Cetatea Mikó*

Biserica Szent Ágoston

25 lei

25 lei

ABONAMENT DE FESTIVAL / Prețul abonamentului, valabil pentru toate concertele festivalului, este de 150 lei/persoană.

Biletele și abonamentele se pot achiziționa, în prealabil și în timpul festivalului, la Cinema Csíki Mozi, respectiv, la locul de concert, cu o oră înainte de începerea spectacolelor.

Tururile de istorie locală sunt gratuite, însă necesită înregistrare prealabilă.

Pentru înregistrare, vă rugăm să apelați numărul +40–746–244235.

Participarea la degustarea de vinuri este posibilă pe baza înscrierii prealabile prin telefon la nr. + 40–753–055311. * În caz de vreme nefavorabilă, Sala Mare a Teatrului Municipal „Csíki Játékszín”

64