„Revolta estului” contextualizează opoziţia din interiorul Uniunii venită dinspre Cehia şi Polonia, dar şi problemele de instabilitate internă provocate de căderea Guvernului României în urma unei moţiuni de cenzură în toamna trecută. „Uniunea Europeană, un nou început” adaptează un cunoscut proverb românesc la contextul creat de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009. „Aceeaşi Mărie, acum cu pălărie” anticipează că modul de funcţionare al UE nu se va schimba fundamental, cel puţin nu pe termen scurt, dincolo de crearea a două noi funcţii de conducere. Urmează o serie de patru articole ‐ „Încă prea departe...”, „Alegeri europene sau alegeri naţionale pentru Parlamentul European”, „Pentru o Europă reprezentativă şi activă” şi „Alternativele apropierii: cetăţenii europeni şi aleşii lor” – care fac parte dintr‐un raport amplu realizat de think‐tankul clujean Europe Academic Group, din care cei doi autori fac parte, asupra deficienţelor actualelor proceduri de alegere a europarlamentarilor şi a soluţiilor oferite pentru corectarea acestor deficienţe. „Criza de identitate de după Lisabona. Prea mulţi preşedinţi pentru un singur continent?” analizează o primă consecinţă negativă a implementării Tratatului, după ce preşedintele american a refuzat să mai ia parte la un summit SUA‐UE ca urmare a disensiunilor apărute între numeroşii lideri ai Uniunii. „Drum sinuos, candidaţi problematici” subliniază dificultăţile care au apărut în procesul de învestire a noii Comisii Europene. De la entuziasm la criză. Pașii României după aderarea europeană
11