Page 1

Sergiu Gherghina

George Jiglău

De la entuziasm  la criză  Paşii României după aderarea europeană CA Publishing 2010


© CA Publishing, 2010 Coperta: Palkó Botond (WDS Center) www.wdscenter.ro Redactor: Mihaela Herbel

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHERGHINA, SERGIU De la entuziasm la criză : pașii României după aderarea europeană / Sergiu Gherghina, George Jiglău. - Cluj-Napoca : CA Publishing, 2010 Index ISBN 978-606-92353-6-2 I. Jiglău, George 341.217(4) UE 339.924(4):338(498)

Editura CA Publishing www.ca-publishing.ro Cluj-Napoca, B-dul Eroilor nr. 34, ap. 3


Cuprins

Introducere: Ce am făcut după aderare? ....................... 8 Conținutul volumului .................................................... 10 

PARTEA I Imperfecțiunile sistemului comunitar........................... 17 Valențele presiunii ........................................................ 18  Dependența de agresiune .............................................. 23  Valori diferite în contexte particulare .......................... 28  Un nou mandat de obediență? ...................................... 33  Buturuga cehă și carul european .................................. 37  Întoarcerea la Europa: Motivele DA-ului irlandez din 2009 ..................................... 42  Revolta Estului .............................................................. 47  Uniunea Europeană, un nou început: „aceeași Mărie, acum cu pălărie” ........................ 51  Încă prea departe... ....................................................... 57  Alegeri europene sau alegeri naționale pentru Parlamentul European? ............................. 61  Pentru o Europă reprezentativă și activă ..................... 66  Alternativele aproprierii: cetățenii europeni și aleșii lor .............................................. 71  Criza de după Lisabona. Prea mulți președinți pentru un singur continent? .................. 77  Drum sinuos, candidați problematici ........................... 82 

De la entuziasm la criză. Pașii României după aderarea europeană

5


Unde se va opri extinderea UE? ................................... 87 Excepție sau caz simptomatic? ..................................... 92  Kaczynski și Europa: ce urmează după moartea unui eurosceptic?............................ 97 

PARTEA A II-A Drumul spre europenizare............................................ 102 Sprintul maratoniștilor politici ................................... 103  De ce noi nu putem? ................................................... 108  O comparație forțată................................................... 113  Despre lipsa schimbării .............................................. 120  Ce ne spun alegerile parțiale de la Cluj despre alegerile europarlamentare din Iunie? .... 125  Cu optimism, despre alegerile europarlamentare ...... 131  Paradoxuri cu scadență .............................................. 136  Democrația din România în lumina alegerilor europarlamentare ................... 142  Vacanța dintre alegeri ................................................ 147  Paravanul „Criza” ..................................................... 152  Gesturi de onoare ....................................................... 157  Informația ascunsă...................................................... 161  Evazionismul activ ...................................................... 166  România contra România: bătălia pentru influență peste hotare ............................... 171  La început de drum: profilurile euro-deputaților români ...................................... 176  Autosabotaj ................................................................. 182  6

Sergiu Gherghina, George Jiglău


Timpul cunoașterii ...................................................... 186 Parada umbrelor ......................................................... 191  Europa e la mine în casă! ........................................... 195  Deceniile contrastelor ................................................. 200  Beneficiile deținerii unui comisariat european important.............................................. 204  Valoarea simbolurilor ................................................. 208 

PARTEA A III-A În căutarea unei identități............................................. 212 Ce este U.E.?............................................................... 213  Cultura politică în România: de la parohialism la participare ................................... 219  Lupta trecutului - avântul cetățenilor contra piedicilor elitelor ...................................... 224  Negativismul celorlalți ................................................ 228  Vizibilitate, continuitate, auto-percepție: românii din diasporă ........................................... 233  Republica Moldova, o țară suspendată între Est și Vest ................................. 238  Noile granițe comunitare ............................................ 243  Revoluția unui copil de 6 ani. Ce am învățat din moartea lor ............................. 248  Europa noastră ........................................................... 253  „Democraţia ne-a adus libertatea, dar şi responsabilitatea pentru propria viaţă”.... 257  Index ............................................................................ 266 

De la entuziasm la criză. Pașii României după aderarea europeană

7


Introducere: Ce am făcut după aderare? Reacţia firesc‐raţională pe care o avem în momentul în care întâlnim noi concepte este să investigăm pentru aflarea înţelesului, pentru desluşirea conţinutului. Uniunea Europeană (UE) este un astfel de concept care necesită înţelegere din cel puţin două motive interdependente. În primul rând, UE reprezintă o realitate politică și socială majoră care influenţează semnificativ nu doar instituțiile de la nivel național, ci și viața fiecăruia dintre noi. În acest sens, ca rezultat direct al acestui rol, există numeroase repercusiuni pentru fiecare stat membru. Cel de‐al doilea argument se găseşte la nivelul cetățeanului obişnuit fără acces la informaţiile vaste prezentate în rapoarte, luări de cuvânt, comunicate de presă la nivel european, transmisiunile în direct ale şedinţelor sau articole analitice din mediul academic (de obicei străin). Cantitatea redusă de informaţii din media românească, deseori însoţită de absenţa calităţii, acurateţii sau obiectivităţii analitice nu face decât să sporească gradul de confuzie. Cum poate exista un grad ridicat de informare referitor la UE în absența acestor condiții esențiale? Pornind de la aceste elemente, acest volum abordează problematici diverse, derivate din apartenenţa României la Uniunea Europeană, dar şi chestiuni de politică internă sau externă relevante pentru ultimul an şi jumătate. Astfel, sunt tratate detaliat rundele de alegeri prin care România a trecut în 2008 şi 2009, procesul de ratificare şi intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, procesul de desemnare a noii Comisii Europene, dar şi analize teoretice asupra construcţiei europene, identităţii româneşti, profilului parlamentarilor sau elemente ale actualei crize financiare globale. Reunind articole din perioada octombrie 2008 – mai 2010, apărute în revista clujeană 8

Sergiu Gherghina, George Jiglău


„Tribuna”, volumul cuprinde informaţii şi analize utile pentru publicul românesc interesat de problematica europeană şi de politica internă şi externă a României. De asemenea, cartea este orientată şi către mediul academic şi cel jurnalistic, stilul nostru îmbinând rigoarea metodologică şi teoretică şi flexibilitatea articolului de presă. Volumul se încheie cu un interviu acordat de Adam Michnik, figură emblematică a luptei anti‐comuniste din Polonia, oferindu‐le astfel cititorilor oportunitatea rară de a asista, prin acest mijloc, la o discuţie cu o personalitate care rareori s‐a exprimat în faţa unor jurnalişti sau intelectuali din România. Toate acestea în speranţa că cititorul va înţelege substanţa avalanşelor discursive din ultima perioadă sau va observa conţinutul dincolo de includerea sa în cadrul unor form(ul)e clişeistice. Scris de doi tineri politologi, volumul îmbină cunoştinţele tehnice cu stil jurnalistic, încearcă să renunţe la haina rigorii ştiinţifice, însă nu pentru a distorsiona realitatea, ci pentru a oferi viziuni şi interpretări proprii într‐un limbaj cât mai accesibil publicului larg. Aveţi oportunitatea ca în acest volum să citiţi articole care le‐au adus premii la nivel european celor doi autori sau care sunt derivate din lucrări ştiinţifice ample, publicate în jurnale academice de cel mai înalt nivel din Europa. Nu în ultimul rând, trebuie salutată prezenţa câtorva dintre colaboratorii noştri pe parcursul acestui volum. Fără a avea concluzii definitive, ne propunem să ilustrăm în limbaj uzual funcționalitatea UE şi distanța care încă ne separă de aceasta. Sergiu Gherghina George Jiglău

De la entuziasm la criză. Pașii României după aderarea europeană

9


Conținutul volumului Partea I: Imperfecţiunile sistemului comunitar „Valenţele presiunii” abordează criza provocată de Rusia în iarna 2008‐2009, după stoparea livrărilor de gaze către Europa, dar şi felul în care a răspuns UE atunci când s‐a confruntat cu această situaţie. „Dependenţa de agresiune” compară discursul politic din România cu cel din alte state ale UE, în contextul apropierii alegerilor europarlamentare din iunie 2009. „Valori diferite în contexte particulare” analizează rezultatele alegerilor europarlamentare, subliniind aspecte precum prezenţa redusă la vot la nivel european sau rezultatele obţinute de partidele extremiste. „Un nou mandat de obedienţă?” analizează auspiciile sub care a debutat al doilea mandat de preşedinte al Comisiei Europene al lui Jose Barroso, în toamna lui 2009. „Buturuga cehă şi carul european” prezintă dificultăţile cu care s‐a confruntat UE în fazele finale de ratificare a Tratatului de la Lisabona, în special opoziţia preşedintelui Cehiei, cel care a întârziat la maxim să îşi pună semnătura pe un document aşteptat de întreaga Uniune. Pe acelaşi subiect, „Întoarcerea la Europa. Motivele DA‐ului irlandez din 2009” analizează motivele care i‐au făcut pe irlandezi să revină la sentimente mai bune faţă de Tratatul pe care l‐au respins cu un an mai devreme. 10

Sergiu Gherghina, George Jiglău


„Revolta estului” contextualizează opoziţia din interiorul Uniunii venită dinspre Cehia şi Polonia, dar şi problemele de instabilitate internă provocate de căderea Guvernului României în urma unei moţiuni de cenzură în toamna trecută. „Uniunea Europeană, un nou început” adaptează un cunoscut proverb românesc la contextul creat de intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009. „Aceeaşi Mărie, acum cu pălărie” anticipează că modul de funcţionare al UE nu se va schimba fundamental, cel puţin nu pe termen scurt, dincolo de crearea a două noi funcţii de conducere. Urmează o serie de patru articole ‐ „Încă prea departe...”, „Alegeri europene sau alegeri naţionale pentru Parlamentul European”, „Pentru o Europă reprezentativă şi activă” şi „Alternativele apropierii: cetăţenii europeni şi aleşii lor” – care fac parte dintr‐un raport amplu realizat de think‐tankul clujean Europe Academic Group, din care cei doi autori fac parte, asupra deficienţelor actualelor proceduri de alegere a europarlamentarilor şi a soluţiilor oferite pentru corectarea acestor deficienţe. „Criza de identitate de după Lisabona. Prea mulţi preşedinţi pentru un singur continent?” analizează o primă consecinţă negativă a implementării Tratatului, după ce preşedintele american a refuzat să mai ia parte la un summit SUA‐UE ca urmare a disensiunilor apărute între numeroşii lideri ai Uniunii. „Drum sinuos, candidaţi problematici” subliniază dificultăţile care au apărut în procesul de învestire a noii Comisii Europene. De la entuziasm la criză. Pașii României după aderarea europeană

11


„Unde se va opri extinderea UE?” prezintă statele care au cele mai mari şanse să ridice numărul de state membre ale UE la 30 în următorii trei ani. „Excepţie sau caz simptomatic?” analizează situaţia în care se regăseşte Grecia şi dificultăţile pe care le ridică pentru UE. „Kaczynski şi Europa. Ce urmează după moartea unui eurosceptic?” abordează tragedia care a lovit Polonia din perspectiva poziţiei sale în cadrul UE în timpul mandatului lui Lech Kaczynski. Partea a II‐a: Drumul spre europenizare „Sprintul maratoniştilor politici” abordează comportamentul politicienilor în preajma unei noi runde de alegeri, în speţa cele generale din 2008. „De ce noi nu putem?” continuă dezbaterile asupra alegerilor parlamentare românești, punându‐le în antiteză cu cele americane, din aceeaşi perioadă, care l‐au propulsat în fruntea SUA pe Barack Obama. „O comparaţie forţată” contrazice unele aprecieri din mediul politic şi din mass‐media din România, conform cărora coaliţia stânga‐dreapta rezultată în urma alegerilor parlamentare din 2008 seamănă cu cea care a guvernat Germania până în 2009. „Despre lipsa schimbării” reprezintă o perspectivă personală asupra evoluţiei României în cei 20 de ani de tranziţie, raportat la aşteptările existente după căderea comunismului. 12

Sergiu Gherghina, George Jiglău


„Ce ne spun alegerile parţiale de la Cluj despre alegerile europarlamentare din iunie?” analizează comportamentul clujenilor la alegerile pentru Primărie din februarie 2009 şi emite predicţii despre comportamentul lor la alegerile europarlamentare care urmau peste patru luni. „Cu optimism, despre alegerile europarlamentare” prezintă calitatea candidaţilor propuşi de partide pentru alegerile europarlamentare. Aceasta este accentuată în speranţa unei campanii electorale diferite de cele cu care erau obşinuiţi românii. „Paradoxuri cu scadenţă” identifică doar câteva dintre neajunsurile clasei politice din România. „Democraţia din România în lumina alegerilor europarlamentare” analizează realităţile autohtone care au ieşit din nou la iveală în urma scrutinului „european” din iunie 2009. „Vacanţa dintre alegeri” critică activitatea lipsită de importanţă a partidelor româneşti în perioadele de acalmie electorală. „Paravanul criza” reflectă modul românesc de raportare la criza economică şi modul în care sunt ascunse deficienţe cu rădăcină internă în spatele unei crize globale. „Gesturi de onoare” critică lipsa asumării de responsabilitate şi lipsa de sinceritate a unor politicieni români aflaţi în funcţii publice. „Informaţia ascunsă” subliniază cantitatea redusă de De la entuziasm la criză. Pașii României după aderarea europeană

13


informaţii pe care românii le au cu privire la calitatea ţării lor de membru în UE, dar şi lipsa lor de interes pentru a‐şi spori gradul de informare. „Evazionismul activ” este o metaforă aplicată politicii din România pentru a ilustra mai bine mecanismele după care funcţionează aceasta. „România contra România: bătălia pentru influenţă peste hotare” abordează contextul care a înconjurat propunerea lui Dacian Cioloş pentru portofoliul Agriculturii în noua Comisie Europeană. „La început de drum: profilurile euro‐deputaţilor români” analizează activitatea românilor din Parlamentul European după primele luni de activitate ale noii legislaturi. „Autosabotaj” analizează şansele pe care le avea România să îl impună pe Dacian Cioloş în funcţia de comisar pe Agricultură, în contextul instabilităţii politice interne din toamna trecută. „Timpul cunoaşterii” caută să explice cauzele entuziasmului românilor faţă de UE. „Parada umbrelor” caută să tempereze tonul festivist care înconjoară sărbătorirea Zilei Naţionale şi care contrastează cu situaţia actuală a României şi cu poziţia sa în interiorul UE. „Europa e la mine acasă!” reprezintă o încercare de a explica faptul că apartenenţa la UE nu mai reprezintă de mult o chestiune de politică externă, ci una cu consecinţe cât se poate de directe asupra vieţii de zi cu zi a fiecărui cetăţean. 14

Sergiu Gherghina, George Jiglău


„Deceniile contrastelor” analizează cei 20 de ani trecuţi de la Revoluţie, cu impactul lor asupra ţării în ansamblu şi asupra comportamentului cetăţenilor. „Beneficiile deţinerii unui comisariat european important” salută numirea lui Dacian Cioloş în funcţia de comisar pe Agricultură şi prezintă avantajele pe care România le poate avea de pe urma acestei numiri. „Valoarea simbolurilor” subliniază importanţa simbolisticii pentru sănătatea morală a unei naţiuni. Partea a III‐a: În căutarea unei identităţi „Ce este UE?” îmbină experienţele personale cu aprecierile generale pentru a oferi o perspectivă complexă asupra Uniunii cu implicaţiile sale asupra cetăţenilor ei. „Cultura politică în România: de la parohialism la participare” se bazează pe consideraţii teoretice pentru a analiza starea de fapt a culturii politice din România la 20 de ani de la căderea comunismului. „Lupta cu trecutul – avântul cetăţenilor contra piedicilor elitelor” continuă demersul de analiză a culturii politice din România, identificând elitele politice drept o frână în calea evoluţiei societăţii. „Negativismul celorlalţi” subliniază faptul că imaginea proastă a României reflectată în presa internă şi internaţională are la bază cauze interne şi nu reaua‐voinţă a celor care realizează astfel de relatări sumbre. De la entuziasm la criză. Pașii României după aderarea europeană

15


„Vizibilitate, continuitate, auto‐percepţie: Românii din diasporă” continuă în aceeaşi notă şi arată că imaginea proastă pe care o avem despre noi înşine şi lipsa respectului de sine sunt motivele pentru imaginea adeseori negativă a românilor aflaţi peste hotare. „Republica Moldova, o ţară suspendată între Est şi Vest” analizează poziţia vecinilor de peste Prut în lumina violenţelor şi a alegerilor parlamentare din 2009. „Noile graniţe comunitare” analizează procesul de extindere a UE în lumina Tratatului de la Lisabona, subliniind progresele făcute de fiecare ţară candidată (sau potenţial candidată) şi şansele de a fi acceptată în UE. „Revoluţia unui copil de 6 ani. Ce am învăţat din moartea lor?” reprezintă o viziune personală asupra evenimentelor din decembrie 1989 şi asupra modului în care s‐a dezvoltat România în cei 20 de ani trecuţi de la sacrificiul a mii de români. „Europa noastră” arată cum criza provocată de erupţia vulcanului islandez a scos la iveală funcţionalitatea mecanismelor orientate către cetăţeni, create în interiorul UE. Volumul se încheie cu un interviu acordat de Adam Michnik, unul dintre exponenţii luptei anti‐comuniste din Polonia, interviu în care sunt abordate chestiuni precum satisfacţia cetăţenilor faţă de democraţie, oportunitatea unui proces de lustraţie sau confiscarea în scop politic a istoriei recente.

16

Sergiu Gherghina, George Jiglău

De la entuziasm la criza (preview)  
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you