BUCOVINA LITERARĂ
reflux Actualitatea lui Malcolm Lowry Alexandru Ovidiu VINTILĂ
La peste 50 de ani de la moartea sa, Malcolm Lowry (1909 - 1957) rămâne unul dintre cei mai actuali scriitori. Sub Vulcan, inegalabilul roman al scriitorului englez, „se numără, afirmă Alfred Kazin, cu siguranŃă, printre creaŃiile cele mai originale şi mai pline de inventivitate”. Nu întâmplător în New York Times s-a scris că „Sub vulcan nu poate fi comparat decât cu marile cărŃi totemice ale secolului XX: De veghe în lanul de secară a lui J.D. Salinger sau Pe drum a lui Jack Kerouac”. O altă prestigioasă publicaŃie, Atlantic Monthly, nota următoarele: „Sub vulcan rămâne una dintre cele mai puternice pledoarii lirice asupra condiŃiei umane şi a luptei neobosite a individului împotriva forŃelor naturii care ameninŃă să-l distrugă”. Lumea acestui roman, polifonică şi nicidecum facilă, greu de pătruns, arborescentă, având mereu tendinŃa să se ramifice, are un farmec aparte şi o aură de mister care cuceresc. Maurice Nadeau ne avertiza în prefaŃa ediŃiei franceze a romanului că dacă dorim „să-i pătrundem semnificaŃiile şi să-i savurăm mai bine frumuseŃea” este necesar să-l citim şi să-l recitim. Doar aşa vom fi capabili să descifrăm acest roman poematic,
extraordinară, beŃia consulului e în acelaşi timp beŃia întregii lumi, moartea sa este semnalul de alarmă pe care scriitorul îl trage cu privire la viitorul civilizaŃiei umane. Scriitorul englez este de părere că „viaŃa fiecărui om este importantă de vreme ce în ea se află, concentrat şi esenŃializat, destinul întregii umanităŃi” (Sorin Titel). Douglas Day, comentatorul vieŃii şi operei lui Lowry, decelează, în afirmaŃia de mai sus, morala profundă a romanului. Trebuie spus din capul locului că Firmin este marcat de o tristeŃe covârşitoare, are mustrări de conştiinŃă chinuitoare, este lipsit de orice speranŃă, se simte realmente părăsit şi, în consecinŃă, întoarce spatele nedreptăŃilor şi suferinŃelor prezente în jurul său. Un roman magic, Sub vulcan se desfăşoară pe parcursul a nu mai mult de 12 ore, ultimele ale consulului, de la 7 dimineaŃa la 7 seara, însumând 12 capitole, totul petrecându-se de Ziua MorŃilor, către asfinŃit, într-o zi de noiembrie. SpaŃiul în care se desfăşoară „acŃiunea” romanului este unul îndrăgit de autor, acesta locuind chiar la un moment dat acolo. Este vorba despre orăşelul Cuernavaca (Quauhnahuac), din Mexic, un loc pitoresc, aflat în apropierea vulcanilor stinşi Popocatepetl şi Ixtaccihuatl. Tot aici, în vecinătate, se află şi pavilionul de vânătoare al împăratului Maximilian, aflat în ruină, mărturie a poveştii de iubire dintre acesta şi Charlotte, „doi singuratici în surghiun împurpuraŃi” şi care „nu vor avea parte decât de o singură măreŃie, cea a tragediei”. Întocmai ca aceştia, de acelaşi tratament au parte şi personajele centrale ale cărŃii: consulul Geoffrey Firmin şi Yvonne Constable. Şi acesta nu este singurul biografem din cartea de faŃă. Între viaŃa scriitorului şi a eroului său poate fi descoperită o serie întreagă de corespondenŃe. Fluxul conştiinŃei, monologul interior,
Mănăstirea Zamca
un contrapunct care impresionează prin complexitate, prin coloristica fantastică a locurilor unde se desfăşoară acŃiunea, a cărei protagonist principal este consulul Geoffrey Firmin, „exorcistul de fantome”, „un personaj plecat în căutarea propriei morŃi” (Florin Şlapac). Dominat de patima băuturii, ca de altfel şi Malcolm Lowry, personajul central al cărŃii este de o luciditate
dialogul imaginar, confesiunea crudă apar pe fond bahic, toate acestea având, în mod ineluctabil, corespondenŃe autobiografice. Fără echivoc, scriitorul englez împrumută trăsături personale actanŃilor scriiturii sale, ceea ce ne duce cu gândul că Sub vulcan (continuare în pag. 88)
49