copilului

Poveștile și rolul lor în dezvoltarea copilului

Raisa Josan, bibliotecar Filiala nr. 2 Biblioteca Municipală „Eugeniu Coșeriu” Bălți

Făt-Frumos, Ileana-Cosînzeana, Scufiţa Roşie, Harap Alb sunt doar câţiva dintre eroii copilăriei noastre. Trăiam alături de ei, reciteam de zeci de ori peripeţiile prin care treceau şi ne străduiam să memorăm fiecare replică, ne imaginam că într-o zi vom spune aceleaşi poveşti copiilor noştri. Spre regret, eroii copilăriei noastre sunt străini micuţilor de astăzi. Ei au fost înlocuiţi cu Shrec, Nemo, Tom şi Jerri, personaje interesante, dar parcă fără farmecul eroilor de basm. Prea puţini părinţi găsesc timpul necesar pentru a spune copiilor poveştile cu care au crescut ei înşişi. Poveştile sunt uitate, ignorate, deşi sunt pline de întâmplări din care copiii pot trage învăţăminte utile: să nu fie neascultători ca Scufiţa Roşie, să nu fie răutăcioşi ca mama vitregă a fetei moşneagului etc. Din poveşti, copiii află care sunt consecinţele defectelor şi calităţilor umane, care sunt efectele faptelor bune şi rele. Antitezele din basme îi ajută să facă diferenţe între bine şi rău, între minciună şi adevăr, între laşitate şi curaj, îi învaţă care sunt calităţile pozitive şi care sunt defectele oamenilor. Trăind alături de personajul preferat în basm, copilul învaţă cum este lumea din jur, fară să fie pus în situaţii periculoase şi dificile. Un alt avantaj major al poveştilor este acela de a stimula imaginaţia şi fantezia copilului. Povestitorul descrie imagini pe care copilul nu le vede. Astfel, începe să se dezvolte imaginaţia celui mic, el este nevoit să construiască în minte peisaje, chipuri, situaţii. În afară de imaginaţie, poveştile stimulează intelectul copiilor, care se străduie să reţină cât mai multe detalii ale poveştilor, să memoreze cuvintele folosite de părinte pentru a fi capabil să le reproducă. Nu trebuie să uităm nici de rolul benefic pe care poveştile îl au asupra afectivităţii copilului. Frica, bucuria, iubirea sunt trăite de copil la intensitate maximă, fără ca el să fie pus în situaţii complicate. Există părinţi, care îşi fac griji dacă personajele negative i-ar provoca copilului emoţii prea puternice. Copiii mai sensibili, poate ar fi bine, să beneficieze de o variantă puţin îndulcită a poveştii. Să nu uităm însă că la un moment dat, el va trebui să ţină piept lumii, care nu este întotdeauna atât de frumoasă şi îngăduitoare cu fiecare pe cât ne-am dori.