Tipuri de cercetari ĂŽn psihologie Curs 3
Obiectivele cursului:
Studentul trebuie să fie capabil: – să diferenţieze diversele tipuri de cercetări în psihologie – Să analizeze comparativ cercetarea calitativă şi cea cantitativă – să descrie succint demersurile calitative – să descrie succint demersurile de cercetare descriptive – să analizeze relaţiile cauzale şi limitele acestora – să analizeze comparativ cercetarea corelatională şi cercetarea experimentală pornind de la căte un exemplu concret identificat în literatura de specialitate
Criterii de clasificare a cercetarilor în psihologie şi educaţie 1
tipul de relaţie între cercetător şi subiect
– Cercetări experimentale – cercetătorul intervine manipulând o variabilă independentă şi provocând reacţii comportamentale (variabila dependentă) – metodă: experimentul de laborator – Cercetări cvasiexperimentale – cercetătorul chestionează participanţii la studiu asupra unor evenimente sau trăiri psihologice, dar nu intervine pentru a provoca reacţii – metodă : ancheta, chestionarul – Cercetări observaţionale – cercetătorul rămâne necunoscut pentru subiect (care oferă informaţii)
Criterii de clasificare a cercetarilor în psihologie şi educaţie 2 Tipuri
de metode de cercetare
– Cercetări cantitative – prin caracterul riguros al metodelor (standardizate) şi prin condiţiile de eşantionare acest tip de cercetări permit controlul rezultatelor şi generalizarea lor – Cercetări calitative – vizează o analiză de profunzime a caracteristicilor unui segment al relaţiilor sociale
Criterii de clasificare a cercetărilor în psihologie şi educaţie 3
În funcţie de scop:
– cercetări descriptive – descrierea evoluţiei unor evenimente psihice – corelaţionale – evidenţiază legături intre fenomene, care nu sunt de ordin cauzal – explicative – explică cauza apariţiei unor evenimente psihice
În funcţie de nr. de subiecţi
– Cercetări statistice – Cercetări cazuistice – se analizează cât mai complet un nr. mic de cazuri (studiul de caz)
(Dincă M. – Metode de cercetare în psihologie, Ed. Univ. Titu Maiorescu, Bucureşti, 2003, pg. 46 – 49)
Criterii de clasificare a cercetărilor în psihologie şi educaţie 4
După natura problemei – Cercetări exploratorii – aprofundarea unei probleme – Cercetări descriptive – descrierea caracteristicilor fenomenelor psihosociale – Cercetări cauzale
Categorii de cercetări Cercetarea
fundamentală Cercetarea aplicativă
Cercetarea fundamentala (Basic research) – Conduce la dezvoltarea, testarea sau rafinarea unor teorii – Example legate de teoriile învăţării Teoria
psihogenetică - Piaget Constructivism Socioconstructivism Cognitivism
Cercetarea aplicată (Applied research) – Conduce la examinarea utilităţii unei teorii în rezolvarea unor probleme practice – Exemple Examinarea
eficienţei curriculumului centrat pe elev la gimnaziu Analiza eficienţei diverselor stiluri didactice în raport cu vârsta şi domeniul de studii
Cercetarea de evaluare
Conduce la evaluarea meritelor sau valorii unei practici specifice într-un context determinat Meritul
este exemplificat prin faptul că un program îndeplineşte funcţiile pe care trebuie să le îndelinească (ex. platforma e-learning este funcţională şi facilitează accesul la informaţie)
Valoarea
constă în semnificaţia ataşată programului de către cei care îl folosesc (ex. platforma e-learning constituie una din cele mai reprezentative realizări ale reformei în universitate)
Familii de metode de cercetare ď ľ Cantitative ď ľ Calitative
Criterii de diferenţiere – Supoziţiile care stau la baza cercetării – Scopul cercetării – Întrebările cercetării – Design-ul cercetării – Interacţiunea subiect cercetător – Variabilele – Colectarea şi analiza datelor – Modalitatea de a raporta cercetarea
Complementaritatea demersurilor cantitative şi calitative de cercetare Scopuri
diferite de cercetare
Explicative Exploratorii
Considerarea
punctelor tari şi a punctelor slabe ale celor două tipuri de demersuri de cercetare
Cercetarea cantitativă Scopuri
– Descrie condiţii ce se regăsesc în realitatea curentă – Investighează relaţii – Studiază cauze şi efecte
Tipuri de cercetari cantitative Cercetări
descriptive Cercetări corelaţionale Cercetări experimentale
Cercetări descriptive Scop–furnizează
o descriere a unei situaţii, eveniment sau set de evenimente particulare – Exemple Câţi
elevi abandonează şcoala în perioada gimnaziului? Din ce categorii? Care este atitudinea elevilor, profesorilor şi părinţilor faţă de probele unice de evaluare? Care este specificitatea relaţiilor de putere în închisoare
Cercetări descriptive 2
Caracteristici Utilizează
loturi largi, dar pot fi realizate şi pe loturi mici sau chiar un singur individ Folosesc teste, chestionare şi sondaje Sunt focalizate pe informaţii privind atitudini, credinţe, practici, interese etc. Se pretează la prelucrări statistice
– Potentiale probleme Instrumentele
folosite – pot să nu fie valide Rata răspunsurilor (poate fi scăzută în sondaje) Calitatea şi onestitatea raspunsurilor subiecţilor
Tipuri de cercetări descriptive Observaţia
naturală Observaţia participativă Studiul de caz Studii longitudinale şi transversale Sondajul
Observaţia naturală
Este o tehnică care colectează date rezultate din derularea unor comportamente naturale.
Caracteristică – caracterul nonobstructiv al observatorului. Observatorul trebuie să rămână complet ascuns pentru a surprinde comportamentul natural.
Valoare - este o metodă foarte bună pentru a obţine o descriere riguroasă, a unui feomen
Limite - cauzele comportamentului sunt imposibil de identificat prin această metodă.
Observaţia participativă
Este un demers descriptiv care constă în observarea si înregistrarea comportamentelor unor persoane in condiţiile in care observatorul participă activ la situaţia interacţională (Ex. Studiul lui Marquart (1983) privind mecanismele formale si informale ale controlului social dintr-o închisoare americană - pentru asta timp de 18 luni a fost angajat ca paznic)
O astfel de cercetare utilizează o diversitate de metode: interviuri informale, observatie directă, participare la viaţa grupului, discuţiicolective, analiza documentelor personale, autoanaliză, anamneză etc.
Valoarea şi limitele observaţiei participative
Valoare:
– Permite aprofundarea unor comportamente, contexte, relaţii – Poate furniza informatii anterior necunoscute foarte importante pentru proiectarea unei cercetări ulterioare (eventual experimentale)
Limite
– Este consumatoare de timp – Documentarea depinde de memoria, disciplina si responsabilitatea cercetătorului – Reclamă efort conştient pentru asigurarea obiectivităţii deoarece metoda este subiectivă
Studiul de caz
Este o descriere intensivă şi o analiză a unui singur individ, organizaţie sau eveniment bazată pe informaţii obţinute dintr-o varietate de surse (interviuri, documente, rezultate ale unor teste, date de arhivă)
Cel mai mare avantaj al studiului de caz este că constituie un teren fertil pentru ipoteze şi cercetări ulterioare.
Dezavantaj –
– incapacitatea de a identifica cauzele. Se pot emite supoziţii dar nu por fi demonstrate. – dificultatea generalizării asupra altor indivizi sau situaţii.
Studii longitudinale şi transversale
Studiul longitudinal – este un studiul în domeniul dezvoltării care măsoară în mod repetat, la intervale selectate de timp, aceleaşi caracteristici, într-un singur eşantion de indivizi. (ex. studiul dezvoltării limbajului)
Studiul transversal - este un studiul în domeniul psihologiei dezvoltării, care măsoară în mod repetat, la intervale selectate de timp, aceleaşi caracteristici, în eşantioane reprezentative la diferite niveluri de vârstă
SONDAJELE
Sunt demersuri aplicate într-un anumit domeniu pentru a culege date asupra unei stari de fapt, pe un eşantion reprezentativ Avantaje – Cantitate mare de informaţii în timp scurt
Dezavantaje: – dificultatea de a extrapola datele de pe un eşantion asupra întregii populaţii; – solicită timp si resurse umanepentru a construi sondajul, a codifica datele , a aplica, a analiza etc.; – Lungimea chestionarului
Cercetarea corelaţională
Scop – a stabili măsura în care două sau mai multe variabile sunt legate între ele – Exemple Există
o relaţie între sentimentul de autoeficacitate al profesorului şi calitatea sa profesională? Există o relaţie între QI-ul părinţilor şi QI-ul copiilor (Conradi Jones, 1940)? Există o relaţie între tipul de disciplină parentală şi rata infracţionalătăţii la copil?
Cercetarea corelaţională Caracteristici Relaţiile
sunt măsurate prin coeficienţi de corelaţie Utilizează instrumente pentru a măsura variabilele Se focalizează pe natura şi direcţia relaţiei dintre variabile
Cercetarea corelaţională Potenţiale
probleme
Validitatea
şi fidelitatea instrumentelor Dificultatea de a face inferenţe asupra cauzei
Exemplu de cercetare corelaţională
Cercetările au demonstrat că cu cât un băiat vede la TV mai multe scene de violenţă cu atât este mai agresiv.
se pune întrebarea: urmărirea unor programe violente determină creşterea agresivităţii sau băieţii mai agresivi aleg să urmărească emisiuni mai violente? - nu putem stabili cu certitudine care este cauza şi care este efectul.
Cînd două variabile corelează între ele este posibil ca una să fie cauza variaţiei celeilalte, dar nu este sigur. Corelaţia este o condiţie necesară a existenţei unei relaţii cauzale, dar nu şi suficientă
Cercetarea experimentală – Scop– testarea ipotezelor privind relaţia cauză - efect între variabile – Exemple Examinarea
efectelor învăţării în funcţie de tipul de strategie (1. strategii cooperative 2. strategii tradiţionale)
Cercetarea experimentală Caracteristici
– Proceduri stricte pentru selectarea subiecţilor (eşantionare strictă) – Manipularea variabilei cauzale – Controlul variabilelor externe – Analiza statistică a datelor
Caracteristicile cercetării experimentale Orice
experiment trebuie să treacă testul TOR, adică să fie: Testabil Observabil Repetabil
Caracterul testabil al problemei Nu
pot fi cercetate experimental probleme etice, morale, filozofice (ex. nu pot raspunde experimental la întrebări ca: este avortul imoral?, este rău consumul de droguri) putem folosi instrumente pentru a evalua opiniile şi atitudinile în legătură cu aceste probleme, dar nu putem testa valoarea de adevăr a acestor afirmaţii
Caracterul observabil al problemei –Nu pot fi cercetate experimental probleme care nu pot fi observate (gândesc câinii la fel ca oamenii?; experienţa mea subiectivă legată de o culoare este identică cu a altcuiva?)
Caracterul repetabil al problemei Nu
pot fi cercetate xperimental evenimente care nu pot fi repetate (Ex. susţinătorii experienţelor extrasenzoriale susţin că acestea apar doar în anumite circumstanţe şi este imposibil să prevedem momentul apariţiei lor.
Limitele cercetării experimentale Inabilitatea
cercetatorului de a controla variabilele externe Utilizarea unor montaje experimentale complicate Complexitatea analizei statistice Dificultatea de a formula relaţii cauzale
Stabilirea cauzei Cauză - implică faptul că manipularea unui eveniment produce alt eveniment. Nu este ușor de stabilit o relaţie cauzală. De ex. dacă certăm un copil că mâzgăleşte pereţi şi după aceea el nu mai scrie pe pereţi suntem tentaţi să spunem că cearta a determinat stoparea comportamentului. Dar această interpretare cauzală nu ia în considerare alte explicaţii alternative. De ex. copilul s-a plictisit, are alte interese, etc.
Criterii pentru a identifica experimental cauzalitatea: John
Stuart Mill (1874) a stabilit 4 criterii pentru a identifica experimental cauzalitatea: – Metoda agrementului – Metoda diferenţei – Convergenta agrementului cu diferenţa. – Metoda variaţiei concomitente
Metoda agrementului –
se identifică cauzalitatea observând elementul comun din mai multe momente ale unui eveniment. Limite –
există variabile semnificative care rămân inaparente (Ex. un bărbat a baut într-o zi gin cu apă şi s-a îmbătat, a doua zi a băut scotch cu apă şi s-a îmbătat, a treia zi a băut vin cu apă şi s-a îmbătat din nou. Concluzia a fost că s-a îmbătat din cauza apei, deoarece a fost singurul element comun în cele trei situaţii. Se ignoră variabila inaparentă: alcoolul)
Metoda diferenţei
se identifică cauzalitatea observând efectele diferite produse efectele diferite produse în doua situaţii care sunt asemănătoare exceptând un singur aspect. De ex. într-un experiment privind efectul medicamentelor asupra TR, un grup ia medicamente, în timp ce alt grup ia placebo. Dacă în grupul care a luat medicamente se inregistrează un TR diferit fata de celalalt grup se conchide ca acestă diferenţă se datoreaza medicamentului.
Convergenta agrementului cu diferenţa
Mai intai se folosește primul criteriu – agrementul – pentru a observa elementul comun, care este apoi formulat ca ipoteza ce va fi testata prin criteriu diferenţei. Ex. în experimentul cu băuturile. Observarea elementului comun (apa) duce la formularea ipotezei ca apa îmbată. Apoi se administrează unui grup apă şi altuia gin. Concluzia infirmă ipoteza, chiar daca apa a fost identificată ca element comun
Metoda variaţiei concomitente 1.
2.
Variaţia unei variabile determină variaţia altei variabile. Ex. relaţia medicamente – TR: Se utilizează în loc de 2 grupuri, 3 sau mai multe grupuri. Unui grup i se administrează placebo, unui grup i se administrează o cantitate de medicament, altuia o cantitate mai mare etc. Dacă la aceasta variatie apare diferenţa de TR, atunci putem conchide că ea este determinata de cantitatea de drog
Surse de eroare în stabilirea cauzalităţii direcţia cauzalităţii al treilea factor variabile cauzale alternative
Direcţia cauzalităţii
Putem gresi direcţia cauzalităţii
Ex. Cercetări recente au demonstrat ca 19 părinţi din 20 utilizează pedeapsa fizică pentru a-şi disciplina copiii. Arareori au fost găşiţi copii care să aibă un comportament exemplar si a căror părinţi să nu fi utilizat niciodată pedeapsa. Concluzia a fost că pedeapsa influenţează comportamentul copiilor, DAR n-ar fi posibil ca unii copii să fi fost atât de cuminţi încât să nu fi obligat niciodata părinţii săutilizeze pedeapsa fizică? In această situaţie variabila cauzală ar fi comportamentul copiilor nu al adulţilor.
Al treilea factor
Uneori relaţia cauzală aparentă decurge din faptul că un al treilea factor determină atât ceea ce era considerat cauza cât si efectul
Ex. Câteva decade in urmă cercetătorii americani au stabilit că elevii de liceu care fumau aveau rezultate slabe la învăţătură. Concluzia a fost că este ceva legat de fumat care influenţează rezultatele.
Posibile surse de eroare
– cauzalitate inversă (rezultatele erau atât de ingrozitoare incât elevii s-au apucat de fumat pentru a scăpa de stress) – Al treilea factor - mai tarziu s-a considerat că adevărata cauză era situaţia financiară si socială a părinţilor. Elevii care proveneau din clasa socială de jos erau predispuşi mai probabil să fumeze dar şi să aibă rezultate slabe. Deci, situaţia financiară determina atât fumatul cît şi performanţele
variabile cauzale alternative
Rezultatele sunt determinate de variabile cauzale alternative
ex. Susan Carol Losh a stabilit in urma cercetărilor efectuate că nivelul cunoştinţelor ştiinţifice de bază este mai ridicat la bărbaţi decât la femei. Cei ce au citit studiul au conchis că femeile sunt mai necunoscătoare decât bărbaţii. Ulterior ea a descoperit ca diferenta nu venea din faptul că femeile dădeau mai multe raspunsuri greşite ci pentru că dădeau mai multe raspunsuri NU STIU. In legătură cu acest tip de răspunsuri poate fi pusă in discuţie problema auto eficacităţii, a semnificaţiei cercetării, a încrederii în sine, nu doar a necunoaşterii
Alte surse de eroare o
populatie limitată, un eşantion nereprezentativ, un chestionar incorrect (sau cu itemi incorecţi), un model experimental incomplet etc.
Cercetarea calitativă Scop – furnizează descrieri şi intrepretări detaliate ale participanţilor într-un domeniu prestabilit Patru tipuri de demersuri
– – – –
Cercetarea în acţiune Cercetare istorică Etnografia Cercetarea premiselor teoretice
Cercetarea în acţiune
Scop – Furnizarea unor soluţii pentru problemele specifica care apar într-o organizaţie determinată – Dezvoltarea practicilor în organizaţia respectivă – Exemple Cum
poate fi optimizată activitatea studenţilor din FPSE? Care sunt principalele probleme la nivelul relaţiei profesor student în FPSE? Valoarea şi limitele orarului modular
Cercetarea în acţiune Caracteristici Metoda
clinică de colectare şi analiză a
datelor Demers în 4 paşi: – identificarea problemei, colectarea datelor, analiza datelor, acţiunea de rezolvare a problemei
– Potenţiale probleme Natura
insulară a procesului poate afecta rigoarea studiului
Cercetarea istorică Scop
– explorarea trecutului individului, evenimentelor, problemelor pentru o mai bună înţelegere a situaţiei actuale Exemplu: Dificultatea
de a implementa reforma invăţământului în România poate fi mai bine înţeleasă dacă cunoaştem caracterul proifund centralizat al învăţământului în trecut
Cercetarea istorică Caracteristici
– Focalizarea asupra unui individ, eveniment sau problemă specifică Principala
sursa a datelor o constituie documentela sau mărturiile individuale sau ale martorilor Datele preexistă cercetării şi trebuie identificate, analizate, interpretate Trebuie operată o evaluare strictă a autenticităţii şi corectitudinii datelor
Cercetarea istorică – Potenţiale probleme Autenticitatea
datelor Veridicitatea datelor Se bazează pe surse secundare Valorile cercetătorului pot afecta interpretarea
Etnografia
Scop – A obţine o înţelegere a credinţelor şi practicilor comune ale unui grup particular – Exemple Cu
ce probleme se confruntă un profesor care începe să folosească demersul constructivist după ce ani de zile a folosit metodele tradiţionale de predare Ce înseamnă “incluziune” pentru un copil cu nevoi special (CES) care este integrat într-o clasă incluzivă
Etnografia Caracteristici Studiul
se desfăşoară într-un cadru determinat pentru o lungă perioadă de timp Demersuri de cercetare emergente Participanţii sunt observaţi în activităţi curente şi în mediul lor natural Relaţie de încredere cercetător – participanţi Principalele metode de colecatre a datelor sunt observaţia şi interviul Analiza datelor este inductivă
Etnografia – Potenţiale probleme Timp
insuficient alocat cercetării Insuficiente date colectate Insuficientă analiză a datelor Erori induse de cercetărori (bias)
Cercetarea premiselor teoretice Scop
– A formula concluzii teoretice pornind de la identificarea şi analiza unor pattrnuri, comportamente sau teme constante care pot fi observate în practică – Exemple Cum
se explică schimbarea strategiilor de evaluare de către profesori, de la evaluarea tradiţională către modalităţi alternative de evaluare (portofoliu, proiect, competenţe)
Cercetarea premiselor teoretice Caracteristici Respectarea
credinţelor şi punctelor de vedere ale participanţilor Colectare calitativă a datelor utilizând strategii analitice Sinteză inductivă a datelor prin utilizarea unor analize comparative
Cercetarea premiselor teoretice Potenţiale Erori
probleme
datorate prejudecăţii cercetătorilor Strategii insuficiente de culegere a datelor Dificultatea anlizei datelor
Cum alegem un design de cercetare
Problemele dictează selecţia metodelor – Fiecare design are caracteristici particulare care satisfac anumite categorii de probleme (ex. studiul gemenilor univitelini impun o abordare descriptivă) – Problemele induc limite în selecţia metodelor de cercetare (ex. nu putem studia influenţa alcoolului asupra performanţelor în manieră experimentală)
Evaluare
Care este obiectivul cel mai important al cercetărilor descriptive? Identificati situaţii in care aţi utiliza fiecare din tehnicile descriptive Identificati avantajele si dezavantajele fiecărui demers descriptive Care sunt asemănările si diferentele dintre doua tehnici descriptive la alegere
Test grila
1. Cercetarea calitativă şi cea cantitativă sunt similare în ceea ce priveşte: a. rolul cercetătorului b. tipul de documentare c. focalizarea pe date empirice d. supoziţiile anterioare ale cercetărorului e. importanţa contextului
2. Care din următoarele activităţi descriu un cercetător cantitativist a. încearcă să controleze variabilele externe b. încearcă să înţeleagă contextul în care se produce comportamentul c. încearcă să înţeleagă antecedentele unei persoane d. încearcă să urmărească un comportament dea lungul unei perioade de timp
3. Care din următoarele activităţi descriu un cercetător calitativist? a.
b. c.
d.
Este interesat în înţelegerea perspectivei unei persoane asupra mediului social în care trăieşte Analizează statistic datele . Adoptă o atitudine obiectivă în culegerea datelor. Utilizează metode pe care le selectează înainte de începerea studiului
4. Cele mai abstracte şi generale cunoştinţe sunt derivate din: a. b. c. d.
Cercetare Cercetare Cercetare Cercetare
aplicată. fundamentală. educaţională de evaluare a unei practici.
5. Care din următoarele tipuri de cercetări evaluează utilitatea unei teorii ştiinţifice într-un domeniu dat? a. b. c. d.
Cercetare Cercetare Cercetare Cercetare
de evaluare în acţiune fundamentală aplicată
6. Incadrati cercetarea cu titlul “Influenţa strategiei constructiviste de învăţare asupra performantelor studenţilor” a. b. c. d.
Cercetare Cercetare Cercetare Cercetare
corelaţională longitudinală experimentală fundamentală
7. Pentru a examina comportamentul social al cimpanzeilor un grup de cercetători petrec câtiva ani observându-I în mediul lor natural Ce tip de cercetare este utilizată în acest exemplu? a. b. c. d. e.
Studiul de caz Metoda experimentală Observaţia naturală Cercetarea în acţiune Cercetarea corelatională
8. Cercetătorii vor să evalueze efectul utilizării televizorului asupra performantelor şcolare. În urma analizei datelor ei constată că: cu cît numărul de ore petrecute în faţa televizorului creşte, cu atît performantele scad. Acest studiu este un exemplu de: a. b. c. d.
Cercetare experimentală Cercetare corelatională Studiu de caz Observaţie naturală
Raspunsuri 1 2 3 4 5
– – – – –
c a a b d
6 7 8
– –
c c b