Issuu on Google+

Identificarea problemei de cercetare


Obiectivele cursului: 

Studentul trebuie să fie capabil: – să identifice principalele surse ale problemelor de cercetare – să analizeze principalele surse ale cercetării – să identifice individual 3 probleme de cercetare – să analizeze în grup tipul de cercetare pentru problemele enunţate – să stabilească problema de cercetare ce va face obiectul proiectului de cercetare


Factori care influenţează alegerea temei (Chelcea – Experimentul în psihosociologie)

Factori sociali – – –

Factori ştiinţifici – – –

Necesităţile practice Comandamente politice şi ideologice Sensibilitatea societală Logica dezvoltării ştiinţei Tradiţiile Modul de organizare al activităţii

Factori de personalitate şi orientarea paradigmatică a cercetătorului


Curiozitatea 

Identificarea unei probleme de cercetare este adesea o simplă problemă de observare a ceea ce se intîmplă în jur. Curiozitatea este principalul motor al cercetării

Exemple: – – – – – –

Doi tineri fac jogging: Dorm mai bine oamenii care fac sport? Un cuplu de îndrăgostiţi: Găsesc femeile bărbaţii cu barbă mai atractivi? Un grup mare de elevi intră în clasă: Învaţă mai bine elevii în clase mari decât în clase mici? Un automobil opreşte la trecere: Dau soferii mai mult prioritate pasagerilor de sex opus? Este timp frumos: Lucrează oamenii mai eficient sau mai ineficient dacă este timp frumos? O bibliotecă: Învaţă studenţii mai bine în bibliotecă decât acasă sau la cămin?


Surse ale problemelor de cercetare 

Autoobservaţia –

Observarea prietenilor – – Observarea se va face într-o manieră nonintruzivă


Surse ale problemelor de cercetare 

Observarea copiilor – Spre deosebire de adulţi care au învăţat că trebuie să se comporte în mod raţional, logic şi consecvent în faţa unui observator, copiii se comportă în mod firesc, necomplicat de pattern-uri complexe sau inhibiţii sociale.

Observarea animalelor de companie – Se pot modifica condiţiile de mediu. Unele rezultate pot fi extrapolate asupra oamenilor.


Documentarea din cercetări anterioare 

Argumente: – – –

Problema s-a dovedit a fi de interes şi fost deja validată de autor şi de evaluatorii articolului Există deja nişte răspunsuri care constituie un sistem de referinţă: pot fi contestate, dezvoltate etc. Autorul a folosit un anumit instrumentar care poate fi dezvoltat sau adaptat într-o cercetare ulterioară

Pentru a identifica cercetări anterioare trebuie să existe un domeniu şi un subiect de interes, care ghidează căutarea surselor de informare (cărţi, jurnale etc) .


Dezvoltarea propriilor cercetări – Orice experiment dă răspunsuri, dar şi multiplică întrebările care pot fi puse şi generează noi cercetări. – Stiinţa este un sistem deschis, în continua restructurare, nu un bloc fix de cunoştinţe


Fobia de cercetare         

Geniofobia Imitofobia Frica de aparate Manufacturofobia Parcimoniofobia Statisticofobia Imperfectofobia Pseudononfonoscientofobia Ergofobia


Fobia de cercetare 

Geniofobia – se bazează pe credinţa că cel care face cercetare trebuie să fie un geniu; - Cercetatorii sunt oameni obişnuiţi

Imitofobia – teama de a propune o idee care nu este originală. – Cercetări cu adevărat originale sunt puţine în psihologie. Cele mai multe combină sau dezvoltă rezultatele altor cercetări


Fobia de cercetare 

Frica de aparate – frica de montaje experimentale

Manufacturofobia - frica că un experiment nu este valoros decât dacă presupune montaje experimentale sofisticate – Piaget a descoperit teoria sa folosind pe post de motaj experimental jucării, cuburi, panglici


Fobia de cercetare 

Parcimoniofobia (frica de simplicitate) – provine din credinţa că cercetătorul trebuie să propună experimente grandioase care schibă cursul ştiinţei – Motto “dacă e simplu, nu e ştiinţă”

Statisticofobia – statistica este un instrument care ajută cercetătorul în interpretarea rezultatelor – ea este un prieten, nu un duşman


Fobia de cercetare 

Imperfectofobia – teama de a iniţia un experiment până când toate detaliile nu au fost revizuite – un experimet final este extrem de diferit de ideea iniţială

Pseudononfonoscientofobia (teama că nu sună ştiinţific) – utilizarea jargonului ştiinţific (Ex. un experiment care îşi propune să stabilească dacă oamenii reţin mai bine cuvinte atunci cînd acestea sunt grupate poate suna în jargon “efectul organizării taxonomice şi categoriale în cluster asupra retenţiei materialului verbal” – efectul: face obscură cercetarea


ERGOFOBIA  Pentru

ea nu

există tratament !!!!!!


A fi sau a nu fi; aceasta-i întrebarea 

Intrebarea nu este: – “Unde să găsesc o idee de cercetare?”

Ci: – “Pe care din ideile de cercetare să o pun în aplicare”


SUCCES!


Test grila 1. Care din următoarele propoziţii este formulată ca o problemă de cercetare? Scopul următorului studiu este de a determina: ..... a. Cum pot studenţii depăşi anxietatea legată de evaluarea în sesiune b. Dacă există o diferenţă între performantele studenţilor evaluaţi prin examen teoretic şi cei evaluaţi prin portofoliu şi proiect în rezolvarea unei probleme practice c. Valoarea de adevăr a propoziţiei “învăţământul preuniversitar este un învăţământ elitist” d. În ce măsură poate fi schimbată mentalitatea profesorilor


2. Care din următoarele propoziţii NU este formulată ca o problemă de cercetare experimentală? a. Scopul acestui eseu este de a descrie şi analiza efectul orarului modular asupra performanţelor studenţilor b. Acest studiu investighează relaţia dintre stilul de evaluare al profesorului şi retenţia materialului de învăţat c. Acest studiu testează ipoteza că retenţia cunoştinţelor este mai mare la studenţii care descoperă singuri conceptele şi teoriile decît la cei care învaţă pe de rost materia d. Acest studiu investighează atitudinile morale


3. Care din următoarele situaţii NU constituie o sursă pentru identificarea unei probleme de cercetare? a. Observarea faptului că studenţii care repetă un program de studiu au performante la fel de slabe ca şi prima dată b. Experienţa personală în domeniul creşterii şi educării copiilor c. Dorinţa de a testa o supoziţie d. Un studiu comparativ între nevoile copiilor din mediul rural în comparaţie cu cei din mediu urban


Raspunsuri 1–b 2–d 3-c


Identificarea metodei de cercetare