Cuprins
Jocul didactic în terapia logopedică-prof. logoped Mocanu Cornelia, CJRAE
Vâlcea-Liceul Preda Buzescu Berbești 5
Cadranele -prof. înv. primar Dincă Elena-Simona,Şcoala Gimnazială, Comuna
Sineşti, județul Vâlcea 9
Metoda cadranelor aplicată la clasa pregătitoare-prof.înv.primar Teodorescu
Felicia, Şcoala Gimnazială Alunu, jud. Vâlcea..................................................10
Tehnologia în educație: beneficii și provocări-prof. Mazilu Bianca-Mihaela, Școala Gimnazială Sinești, jud. Vâlcea 14
Kahoot! și Wordwall: inovații în educația interactivă-prof. Petrică Simona C., Școala Gimnazială Alunu,
Portofoliul-o metodă de evaluare centrată pe elev-prof. Boeangiu Cecilia, Școala Gimnazială Alunu,jud. Vâlcea
Feedback constructiv și dezvoltarea autoevaluării la elevi-prof. Cara Alina,
”I love paint” Ana-Maria Nica, clasa a VII a, Școala Gimnazială Sinești, jud.
Gânduri după Evaluarea Națională-elevă Popa Francesca, clasa a VIII a, Școala Gimnazială ”Căpitan Mărășanu”, comuna Stroești, jud. Vâlcea 30
Jocul didactic în terapia logopedică-prof. logoped Mocanu Cornelia, CJRAE Vâlcea-Liceul Preda Buzescu Berbești
"Dacă un copil nu poate învăța în felul în care îi predăm, atunci trebuie să îi predăm în felul în care el poate învăța". ( Ivar Lovaas)
În literatură de specialitate, jocul este definit şi explicat în moduri foarte diferite; tot atât de diferite sunt şi funcţiile şi sensurile ce i se atribuie. Aşa cum îl defineşte J. Huizinga în
“Homo ludens”, jocul este “o acţiune specifică, încărcată de sensuri şi tensiuni, întotdeauna desfăşurată după reguli acceptate de bunăvoie şi în afara sferei utilităţii sau necesităţii materiale, însoţită de simţăminte de înălţare şi de încordare, de voioşie şi destindere”(Bubuţanu, 2016, p. 17). Cel mai eficient mijloc prin care copiii iau contact cu realitate din jurul lor, prin care înţeleg evenimentele şi prin care învaţă din ele este, fără îndoială, jocul. Utilizarea şi dezvoltarea limbajului fac parte integrantă din acest proces. Jucându-se, copilul exersează înţelegerea prin comunicare, îşi dezvoltă capacitatea de discriminare, de judecată, imaginează şi formulează verbal atât realul, cât şi imaginarul (Dumitrana, 1999). În psihologie, jocul este folosit ca mijloc de investigaţie, dar şi ca procedeu terapeutic, atât pentru copii şi adolescenţi, cât şi pentru adulţi. Prin joc, copilul învaţă şi se dezvoltă totodată. Jocul înseamnă o explorare a universului, a realităţii. Tot prin joc, el reproduce, reconstruieşte secvenţe din viaţă sau creează o nouă lume, o altă realitate. Referitor la conceptul de joc, este important să subliniem că prin activitatea de joc, copiii: îşi formează identitatea personală; învaţă acte, acţiuni, operaţii, conduite care îi ajută să rezolve probleme din mediul său; învaţă să fie mai flexibili în gândire, să găsească soluţii diferite; învaţă să
comunice (vorbire, ascultare, înţelegere); îşi dezvoltă atenţia, motivaţia, abilităţile sociale; În „Dicţionarul de termeni pedagogici”, jocul didactic este definit ca fiind: ”o metodă de învăţământ în care predomină acţiunea didactică simulată. Această acţiune valorifică la nivelul instrucţiei finalităţile adaptative de tip recreativ proprii activităţii umane, în general, în anumite momente ale evoluţiei sale ontogenetice, în mod special” (Bubuţanu, 2016, p.19).
Jocul are un rol terapeutic pentru copiii care nu au dezvoltat spiritul de iniţiativă şi curajul de a intra în competiţie. Prin joc se eliberează de vechiul copil timid şi intră cu toate forţele în dinamismul jocului de rol. Nu se mai teme atât de de tare de cenzură deoarece
personajul poate spune orice, iar reproşurile nu i se adresează lui personal. Prin joc copilul proiectează stări, emoții sau gânduri pe care nu are curajul, sau nu are capacitatea de a le comunica frontal.
Clasificarea jocurilor didactice de educare a limbajului
Cunoscându-se cerinţele programei şcolare, ţinându-se seama de greşelile tipice constatate la preşcolari, se poate realiza o grupare a jocurilor didactice după cum urmează:
⮚ Jocuri didactice pentru dezvoltarea laturii fonetice a limbajului;
⮚ Jocuri didactice pentru formarea deprinderii de exprimare corectă din punct de vedere gramatical;
⮚ Jocuri didactice pentru precizarea şi activizarea vocabularului;
Prin folosirea jocurilor didactice astfel grupate, copiii sunt pregătiţi pentru următoarele direcţii:
−să pronunţe corect toate sunetele limbii române;
−să folosească în vorbire cuvinte care denumesc obiecte şi fenomene din mediul înconjurător (substantive), cuvinte care ţin locul unor nume (pronume), cuvinte care exprimă un număr, o determinare numerică sau ordinea obiectelor prin numărare (numerale), cuvinte care denumesc acţiuni (verbe), cuvinte de legătură;
−să folosească formele articulate şi nearticulate ale substantivelor la singular şi plural, precum și şi terminaţiile cazurilor substantivelor - mai ales, la genitiv şi dativ;
−să folosească în contexte diferite numeralele cardinale şi ordinale;
−să schimbe formele verbului după persoană şi număr şi să deosebească timpurile verbului (prezent, trecut şi viitor);
−să exprime corect acordurile gramaticale;
−să realizeze analize fonetice prin metoda fonetică, analitico-sintetică.
Pentruformareaunor comportamenteverbalecorectela copiii preşcolarişi şcolari mici, sepoatefolosi ostrategiedidacticăceimplicăatât metodeşi procedeetradiţionalecât şi metode moderne activizate.
Dintre procedee folosite pot fi amintite: repetarea într-o formă corectă a răspunsului copilului; repetarea formei corecte de către copil; adresarea cererii de a-şi reformula singur răspunsul într-o formă corectă; corectarea ori de câte ori a fost nevoie a copilului care a greşit; activizarea tuturor copiilor; tratarea diferenţiată a copiilor; prezentarea în toate împrejurările a unor modele de exprimare corectă sub aspect gramatical. Jocul didactic, ca metodă, poate fi utilizat în toate compartimentele activităţilor instructiv-educative din grădiniţă şi şcoală (Stan, 2013).
Pe parcursul anului școlar, s-a insistat asupra perfecționării laturii fonetice a limbajului deoarece asimilarea compoziţiei sonore a cuvintelor contribuie la dezvoltarea limbajului, ușurând exprimarea copilului în diferite situaţii. S-a țintit corectare tulburărilor de limbaj, pentru o integrare corespunzătoare atât la nivelul clasei cât și la cerințele mediului școlar.
Astfel, jocul ca activitate didactică are un rol deosebit în realizarea acestor sarcini. Putem afirma că jocul didactic nu trebuie să lipsească din activitățile logopedice realizate atât cu preșcolarii cât și cu școlarii mici. Prin utilizarea jocului didactic se urmărește formarea unei vorbiri corecte, expresive, coerente, dar și îmbogățirea și dezvoltarea vocabularului și a comunicării. În fixarea sarcinilor didactice au fost vizate și particularitățile de vârstă și individuale ale copiilor, contribuind la ridicarea nivelului cunoștințelor copiilor prin participarea activă a acestora la desfășurarea jocurilor. Jocul didactic oferă posibilitatea participării tuturor copiilor și depunerea aceluiași efort de gândire și exprimare.
În planificarea și desfășurarea jocurilor didactice utilizate în activitatea logopedică a fost luată în considerarea și forma pe care o vor îmbrăca jocurile pentru ca activitatea să fie plăcută, atractivă, interesantă, să conțină elemente distractive, dinamice, cu surprize plăcute, iar copiii să participe cu entuziasm și să revină cu plăcere la activitățile logopedice. Limbajul copiilor se dezvoltă sub influența directă a adulților, cu care stabilesc relații de comunicare din ce în ce mai complexe. Vârsta preșcolară și școlară mică este perioada în care se pun bazele însușirii limbajului în mod organizat și sistematic. Cunoașterea nivelului de dezvoltare a limbajului copiilor ajută la abordarea altor procese psihice precum gândirea, memoria, imaginația și afectivitatea.
Jocul didactic asigură apropierea dintre sfera activității intelectuale și a celei fizice, în care gândirea și mișcarea se unesc acționând către același scop. Pentru corectarea tulburărilor de limbaj și comunicare, un rol important îl dețin jocurile didactice și jocurile- exercițiu,
desfășurate atât în etapa jocurilor și activităților alese, cât și în cea a activităților comune, organizate cu grupuri mici de copii, toată grupa sau individual (cu cei care necesită mai mult ajutor în corectarea tulburărilor de limbaj, sau mai mult timp pentru a răspunde la diferite întrebări). În timpul jocului, copilul își formează o pronunție și exprimare corectă, își dezvoltă
reprezentările, are posibilitatea să-și exprime cunoștințele, să-și exerseze priceperile și deprinderile dobândite. Rezultatele obținute de către copiii implicați activ în realizarea, desfășurarea jocurilor didactice utilizate în scopul corectării tulburărilor de limbaj, au fost mai vizibile, eficiente și de lungă durată, copiii participând cu multă dăruire în realizarea activităților, revenind cu plăcere la orele de logopedie.
Bibliografie:
1. Bodea Hațegan, C. (2014). Abordări terapeutice ale limbajului. Perspective actuale, volumul I, Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
2. Bubuțanu, A.L. (2016). Rolul jocului didactic în depistarea, prevenirea și corectarea tulburărilor de limbaj la copilul preșcolar,
3.Dumitrana, M. (1999). Educarea limbajului în învățământul preșcolar , Volumul I, Comunicarea orală, București: Editura Compania, p.9.
4. Stan, F.(2013). Jocul didactic. Jocurile exercițiului și rolul lor în dezvoltarea limbajului copiilor preșcolari, Bacău: Rovimed Publishers
Cadranele -prof. înv. primar Dincă Elena-Simona,Şcoala Gimnazială, Comuna Sineşti, județul Vâlcea
Cel mai important aspect al învățării active îl constituie faptul că elevii devin coparticipanţi la propria lor instruire şi educare.
Pentru atingerea finalităţilor educaţiei, contextualizarea metodelor didactice la specificul demersului educativ reprezintă o importantă sarcină a cadrului didactic. Pentru o utilizare eficientă a acestor metode, în practica didactică, este necesară cunoaşterea teoretică pentru integrarea corespunzătoare în proiectul didactic, în interrelaţie cu metodele tradiţionale. Acest mod de predare transformă elevul într-un participant activ în procesul învăţării.
Metoda cadranelor este metoda prin care se rezumă sau se sintetizează conţinutul unei lecţii. Urmăreşte implicarea elevilor în realizarea unei înţelegeri cât mai adecvate a unui conţinut informaţional.
În activitatea de la clasă am folosit de foarte multe ori metoda cadranelor, încercând să antrenez pe elevi în rezolvarea sarcinilor de lucru. Lucrul în echipă i-a determinat pe aceștia să devină mai cooperanți, mai activi și mai dezinvolți în prezentarea exercițiilor rezolvate. Elevii mai timizi au reușit de fiecare dată că colaboreze cu ceilalți colegi ai lor și să lucreze cu aceștia.
Iată un exemplu de folosire a metodei Cadranele la ora de Comunicare în limba română.
Text suport: ”Buburuza”, de Emil Gârleanu.
1. Uniţi cuvintele:
Cu același sens: insectă a zis
veselă gâză a spus voioasă
Cu sens opus: important ultima frig neimportant prima cald
3. Alcătuiţi două enunţuri folosind cuvântul buburuza.
2. Găsiţi două însuşiri pentru cuvântul buburuza: ........................................
4. Desenați o buburuză:
Metoda cadranelor aplicată la clasa pregătitoare-prof.înv.primar Teodorescu Felicia, Şcoala Gimnazială Alunu, jud. Vâlcea
Dintre strategiile de învăţare prin cooperare pe care le-am folosit în cadrul orelor de comunicare în limba română, la clasa pregătitoare, m-am oprit, în cazul lucrării de faţă, asupra
Metodei CADRANELOR. Aşa cum a definit-o literatura de specialitate, metoda este o modalitate de rezumare şi sistematizare a unui conţinut informaţional , solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea lui adecvată
În cadrul acestei activităţi integrate ,am insisat pe consolidarea cunoştinţelor în ceea ce priveşte literele de tipar de la “A” la “V”.
De-a lungul orelor de predare şi consolidare am folosit multe resurse educaţionale deschise , filmuleţe cu literele învăţate ,iar în timpul acestei activităţi ,la cererea copiilor, am pus din nou poveştile literelor solicitate de ei.
https://www.youtube.com/watch?v=OGty_rQufLM ( povestea literei “R”)
https://www.youtube.com/watch?v=8DH6N9eF4XA(povestea literei “V”)
https://www.youtube.com/watch?v=CreCs_EOuyQ (povestea literei “L”) etc
Le-am explicat copiilor cum se va desfăşura ora, le-am prezentat o fişă împărţită în 4 cadrane şi ce vor avea de făcut în fiecare .
Elevii au fost împărţiţi în 3 grupe: Rubble, Skye, Rocky (căţeii din Patrula Căţeluşilor)
Am distribuit câte o fişă împărţită în 4 cadrane la fiecare grupă ,am lipit în colţ imaginea cu căţeluşul reprezentativ ca denumire a echipei şi le-am dat următoarele sarcini:
-să scrie literele respective cu diverse culori în primul cadran
-să scrie două cuvinte sau silabe care se pot alcătui cu aceste litere
-să deseneze obiecte care încep ,se termină sau conţin literele respective
-să se deseneze pe ei ,aşa cum sunt în momentul activităţii (fericiţi,trişti,furioşi)
După ceauterminat sarcina,fiecaregrupaşi-a prezentat fişa,aufoarteîncântaţi delucrările lor ,iar la sfârşitul orelor le-au prezentat părinţilor cu mare entuziasm
Tot atunci am hotărât că îi vom cumpăra pe cei trei căţeluşi să rămână mascotele noastre;
Echipa Rubble –literele A,M,I,N
Tehnologia în educație: beneficii și provocări-prof. Mazilu BiancaMihaela, Școala Gimnazială Sinești, jud. Vâlcea
În ultimele decenii, tehnologia a transformat profund multe aspecte ale vieții noastre, inclusiv educația, devenind o componentă esențială a procesului de predare-învățareevaluare, oferind oportunități fără precedent pentru îmbunătățirea întregului proces
Tehnologiile și instrumentele digitale în educație includ o gamă largă de resurse, de la table interactive și laptopuri până la software educațional și platforme de învățare online.
Astfel, internetul oferă acces la o cantitate vastă de informații și resurse educaționale, inclusiv articole, videoclipuri, cărți și cursuri online; platformele de învățare online permit personalizarea experienței de învățare, adaptând conținutul și ritmul de învățare la nevoile individuale ale fiecărui elev; instrumentele digitale, cum ar fi Google Classroom și Microsoft
Teams, facilitează colaborarea și comunicarea între elevi și profesori, permit partajarea de documente, proiecte de grup și discuții online, extinzând oportunitățile de învățare dincolo de clasă. Nu în ultimul rând tehnologiile digitale permit evaluarea continuă și oferirea de feedback în timp real. Utilizând testele online, quiz-urile interactive și aplicațiile de evaluare, cum ar fi Kahoot! și Quizlet, care oferă profesorilor date valoroase despre progresul elevilor și domeniile care necesită îmbunătățiri, evaluarea competențelor dobândite de către fiecare elev în parte este mult mai atractivă.
Una dintre principalele provocări ale utilizării tehnologiei în educație este inegalitatea accesului, adică nu toți elevii au acces la dispozitive digitale și internet de înaltă viteză, ceea ce poate duce la disparități în oportunitățile educaționale. De asemenea, utilizarea eficientă a tehnologiei în predare necesită formare adecvată pentru profesori. Nu în ultimul rând, profesorii trebuie să găsească un echilibru între utilizarea tehnologiei și metodele tradiționale de predare, asigurându-se că toți elevii sunt implicați și că instrumentele digitale sunt utilizate în mod responsabil. Este deja cunoscut faptul că tehnologia a schimbat rolul profesorilor, de la simpli transmițători de cunoștințe la facilitatori ai învățării iar acest lucru impune o mai mare flexibilitate și deschidere la noile metode de predare
Deși există provocări semnificative, beneficiile pe termen lung sunt considerabile dar acest lucru presupune o permanentă colaborare între toți actorii din sistemul de educație pentru a depăși aceste obstacole și pentru a crea un mediu educațional echitabil și eficient, în care toți elevii să aibă șansa de a-și atinge potențialul maxim.
Kahoot! și Wordwall: inovații în educația interactivă-prof. Petrică Simona C., Școala Gimnazială Alunu, jud. Vâlcea
Tehnologia a adus o varietate de aplicații care îmbunătățesc procesul de predare și învățare. Una dintre cele mai inovative aplicații care a captivat atenția cadrelor didactice și a elevilor este Kahoot!. Lansată în 2013, Kahoot! este o platformă de învățare bazată pe jocuri, care permite profesorilor să creeze și să distribuie chestionare interactive, sondaje și jocuri de învățare transformând lecțiile tradiționale în experiențe interactive și captivante. Aceste activități sunt accesibile pe orice dispozitiv conectat la internet, cum ar fi computere, tablete și smartphone-uri. Interfața intuitivă și ușor de utilizat a Kahoot! face ca platforma să fie accesibilă pentru utilizatorii de toate vârstele și nivelurile de competență digitală.
Profesorii trebuie să fie creativi și să dezvolte activități captivante care să stimuleze interesul și implicarea elevilor. În același timp, elevii devin mai activi și responsabili în procesul de învățare, dezvoltând abilități critice pentru viitorul lor.
Avantajele utilizării Kahoot! :
• Kahoot! transformă învățarea într-o experiență de joc, care este mult mai atractivă pentru elevi comparativ cu metodele tradiționale de predare. Elementul competitiv și interactiv al platformei motivează elevii să participe activ și să se implice în procesul de învățare.
• Elevii află instantaneu dacă răspunsurile lor sunt corecte, ceea ce le permite să corecteze greșelile pe loc. Profesorii pot monitoriza performanțele elevilor în timp real și pot ajusta lecțiile în funcție de nevoile acestora.
• Încurajează colaborarea între elevi prin activități de grup și competiții prietenoase.Acest lucru promovează spiritul de echipă și comunicarea, abilități esențiale pentru dezvoltarea personală și profesională.
• Kahoot! poate fi utilizat pentru o varietate de subiecte și niveluri de educație, de la grădiniță până la învățământul superior. Profesorii pot personaliza chestionarele pentru a se potrivi nevoilor specifice ale clasei lor.
Sursa imaginii-https://www.instruction.uh.edu/2018/12/18/active-learning-with-kahoot/
Dezavantajele utilizării Kahoot!
• Una dintre principalele provocări este asigurarea accesului egal la dispozitive și internet pentru toți elevii: lipsa resurselor tehnologice poate limita oportunitățile de învățare.
• Dificutatea profesorilor de a menține un echilibru între distracție și învățare, în special la clasele mari
• În zonele cu acces limitat la internet, utilizarea platformei poate fi problematică.
• Utilizarea excesivă a platformelor de învățare interactive poate duce la suprasolicitarea digitală a elevilor impunându-se un echilibru între metodele tradiționale de predare și utilizarea tehnologiei.
Printre numeroasele instrumente digitale care și-au făcut loc în sălile de clasă, Wordwall se distinge prin capacitatea sa de a crea activități interactive și captivante, facilitând atât predarea, cât și învățarea, oferind profesorilor posibilitatea de a crea resurse educaționale personalizate și de a stimula interesul elevilor. Wordwall este o platformă online care permite crearea de jocuri educaționale, chestionare și activități interactive, unde profesorii pot alege dintr-o varietate de șabloane pentru a crea resurse educaționale atractive și personalizate iar activitățile create pot fi utilizate pe orice dispozitiv conectat la internet, facilitând astfel accesul și utilizarea în diferite contexte educaționale.
Spre deosebire de Kahoot! care pune accent mai mare pe competiție, Wordwall oferă o varietate mai mare de activități educaționale, permite feedback detaliat și analiză pe termen lung, potrivit pentru învățare continuă. Nu în ultimul rând, Wordwall oferă mai multe opțiuni de personalizare și tipuri de activități, elevii devind mai activi și responsabili în procesul de învățare, având posibilitatea să exploreze și să învețe într-un mod care li se potrivește cel mai bine.
Kahoot! și Wordwall sunt două platforme inovative care au transformat educația tradițională într-un proces interactiv și captivant. Integrarea acestor instrumente în educație poate îmbunătăți semnificativ procesul de predare și învățare, contribuind la dezvoltarea competențelor digitale și la crearea unui mediu de învățare mai dinamic și angajant. Utilizate în mod responsabil și echilibrat, aceste platforme pot asigura un progres educațional continuu și echitabil pentru toți elevii.
Sursa imaginii: https://www.researchgate.net/figure/Wordwall-Templates-Adopted-fromhttps-wordwallnet_fig1_360485883
Portofoliul-o metodă de evaluare centrată pe elev-prof. Boeangiu Cecilia, Școala Gimnazială Alunu,jud. Vâlcea
Evaluarea progresului individual în educație poate fi realizată prin mai multe modalități, care să ofere o imagine mai cuprinzătoare și mai exactă a dezvoltării competențelor și a cunoștințelor fiecărui elev în parte.
Portofoliul ca metodă de evaluare este o metodă care implică colectarea și analizarea unui set de lucrări realizate de un elev pe o perioadă determinată, reflectând progresul, abilitățile și cunoștințele acumulate. Această metodă este din ce în ce mai populară datorită avantajelor sale în măsurarea progresului individual și oferirii unui feedback constructiv.
Evaluarea pe baza portofoliului individual se caracterizează prin faptul că elevii își adună lucrările pe parcursul unui semestru sau an școlar, oferind o imagine de ansamblu asupra progresului lor în timp, poate include o gamă variată de materiale, cum ar fi eseuri, proiecte, desene, înregistrări audio sau video, feedback de la colegi, elevii sunt încurajați să reflecteze asupra propriilor lucrări, să identifice punctele forte și zonele care necesită îmbunătățiri, evaluarea fiind adaptată la stilul și ritmul individual de învățare al fiecărui elev.
Ca și avantaje ale utilizării portofoliului ca metodă de evaluare se pot menționa:
➢ portofoliul oferă o imagine completă a progresului elevului, nu doar o evaluare punctuală.
➢ permite integrarea diferitelor tipuri de lucrări și activități
➢ încurajează auto-reflecția și îmbunătățirea continuă.
➢ elevii devin participanți activi în procesul de evaluare, nu doar subiecți ai acesteia.
Exemple de lucrări care pot fi incluse într-un portofoliu:
• Pentru a evaluarea abilităților de scriere și gândire critică: eseuri și lucrări scrise
• Pentru a evalua abilitățile de cercetare și prezentare: proiecte și prezentări
• Pentru a evalua creativitatea și abilitățile artistice: desene și lucrări artistice
• Pentru a evalua abilitățile științifice și de cercetare: experimente și rapoarte de laborator
• Pentru a evalua gândirea critică și abilitățile de auto-reflecție. reflectări scrise
• Pentru a include perspective externe asupra progresului: feedback de la colegi și profesori
Evaluarea portofoliului poate fi realizată pe baza unor rubrici clare și bine definite, care includ criterii precum:
• Originalitatea și creativitatea lucrărilor.
• Calitatea conținutului și a informațiilor prezentate.
• Progresul demonstrat de la începutul până la sfârșitul perioadei de evaluare.
• Reflecțiile și auto-evaluările elevilor.
• Organizarea și prezentarea portofoliului.
Evaluarea pe bază de portofoliu este o metodă eficientă și cuprinzătoare de a măsura progresul individual al elevilor având în vedere faptul că aceasta nu doar că oferă o imagine clară a abilităților și cunoștințelor acumulate, dar încurajează și dezvoltarea unor competențe esențiale precum auto-reflecția, gândirea critică și organizarea. Prin adoptarea acestei metode, profesorii pot sprijini elevii în mod mai eficient în procesul lor de învățare și dezvoltare continuă.
Feedback constructiv și dezvoltarea autoevaluării la elevi-prof. Cara Alina, GPN Leotești, jud. Olt
Educația modernă nu se mai concentrează exclusiv pe transmiterea de informații, ci și pe dezvoltarea competențelor critice și a abilităților de autoevaluare la elevi. Feedback-ul constructiv joacă un rol esențial în acest proces, oferind elevilor nu doar informații despre performanțele lor, ci și ghidare pentru îmbunătățire, claritate cu privire la ceea ce au realizat bine și ce aspecte necesită îmbunătățiri, poate spori motivația elevilor și încrederea în sine
Recunoașterea eforturilor și realizărilor lor îi încurajează să continue să se dezvolte și să-și depășească obstacolele.
Feedback-ul constructiv transformă elevii în participanți activi la propriul lor proces de învățare. În loc să primească pasiv note, elevii sunt implicați în discuții despre cum pot îmbunătăți și ce pași concreți trebuie să urmeze; prin analizarea feedback-ului primit, elevii își dezvoltă abilități de gândire critică, învățând să evalueze informațiile și să aplice sugestiile pentru a-și îmbunătăți performanțele.
Feedback-ul trebuie să fie specific, indicând clar ce anume a fost realizat corect și ce necesită îmbunătățiri. Comentariile generale precum „Bună treabă” sau „Mai ai de lucru” nu sunt suficiente pentru a ghida elevul. Feedback-ul ar trebui să se concentreze pe procesul de învățare, nu doar pe rezultatele finale: încurajarea efortului și a strategiilor utilizate este crucială pentru dezvoltarea unei mentalități de creștere.
Feedback-ul trebuie oferit cât mai curând posibil după activitate pentru a fi relevant și util iar oferirea de feedback continuu pe parcursul procesului de învățare ajută la monitorizarea progresului și la ajustarea metodelor de învățare.
Autoevaluarea implică reflectarea asupra propriilor realizări și a modului în care acestea pot fi îmbunătățite, elevii învațând să își recunoască punctele forte și slabe, dezvoltând o înțelegere mai profundă a propriilor lor abilități. De asemenea, prin autoevaluare, elevii pot stabili obiective clare și realizabile pentru îmbunătățire, proces care îi ajută să își planifice
pașii necesari pentru a atinge aceste obiective.
Nu în ultimul rând autoevaluarea dezvoltă responsabilitatea și independența elevilor, încurajându-i să ia controlul asupra propriei învățări. Ei devin mai autonomi și mai capabili
să gestioneze propriul proces de dezvoltare, își dezvoltă abilități de auto-monitorizare și
ajustare a metodelor de învățare în funcție de sugestiile primite.
Competențele cheie sunt fundamentale pentru dezvoltarea completă și armonioasă a elevilor.Acestea le permit să devină cetățeni responsabili, activi și bine informați, capabili să contribuie la societate și să se adapteze într-o lume în continuă schimbare. Pentru a dezvolta aceste competențe, sistemele educaționale trebuie să ofere un curriculum echilibrat, metodologii de predare diverse și oportunități de învățare practică și experiențială.
Conform cadrului european de referință pentru competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții:
1. Competențe în limba maternă implică capacitatea de a exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii atât oral, cât și în scris (ascultare, vorbire, citire și scriere) și de a interacționa lingvistic adecvat și creativ în toate mediile și contextele.
2. Competențe în limbi străine includ abilitatea de a înțelege, exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii în limbi străine în contexte sociale și culturale diferite. Ele presupun cunoașterea vocabularului și a gramaticii, precum și sensibilitatea interculturală.
3. Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologie
➢ Competențe matematice:Abilitatea de a dezvolta și aplica gândirea matematică pentru a rezolva probleme din viața cotidiană.Acestea includ cunoașterea numerelor, măsurătorilor, structurilor și bazelor aritmetice.
➢ Competențe de bază în științe și tehnologie: Capacitatea de a folosi cunoștințele și metodologia explicativă pentru a explica lumea naturală.Aceste competențe includ o înțelegere de bază a principiilor științifice și a metodologiei științifice.
4. Competențe digitale se referă la utilizarea încrezătoare, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale pentru învățare, la muncă și pentru participarea în societate.Acestea includ abilități de bază în utilizarea computerului, navigarea pe internet, utilizarea aplicațiilor software și înțelegerea problemelor legate de siguranța online.
5.Aînvăța să înveți implică abilitatea de a urmări și organiza propriul proces de învățare, individual și în grup. Este importantă pentru adaptarea la schimbări și pentru gestionarea proceselor de învățare pe tot parcursul vieții. Include gestionarea timpului și informațiilor, atât în învățarea formală, cât și informală.
6. Competențe sociale și civice
➢ Competențe sociale: Capacitatea de a se relaționa în mod eficient cu ceilalți și de a se integra în diferite contexte sociale, de a colabora în mod constructiv, de a-și gestiona conflictele și de a participa activ la viața comunității.
➢ Competențe civice: Cunoștințele și abilitățile necesare pentru a participa activ și responsabil la viața civică și socială.Acestea includ cunoașterea conceptelor de democrație, justiție, egalitate și cetățenie.
7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat implică abilitatea de a transforma ideile în acțiune. Include creativitatea, inovația și asumarea riscurilor, precum și abilitatea de a planifica și gestiona proiecte pentru a atinge obiectivele. Este esențială pentru a dezvolta atitudini proactive și antreprenoriale.
8. Sensibilizare și exprimare culturală implică o înțelegere a importanței exprimării creative de idei, experiențe și emoții într-o varietate de medii, inclusiv muzică, artă vizuală, literatură și spectacole. De asemenea, include înțelegerea diversității culturale și respectul pentru aceasta
”I love paint” Ana-Maria Nica, clasa a VII a, Școala Gimnazială Sinești, jud. Vâlcea
Gânduri după Evaluarea Națională-elevă Popa Francesca, clasa a VIII a, Școala Gimnazială ”Căpitan Mărășanu”, comuna Stroești, jud. Vâlcea
Dragă cititor,
Am înțeles în sfârșit ce înseamnă libertatea. Deși nu am fost privată de ea într-un mod agresiv, cum s-a întâmplat de atâtea ori de-a lungul istoriei, modul în care mi-am pierdut timpul liber a fost unul cât se poate de firesc. Evaluarea Națională.
Ca orice elev, a venit timpul să dau un examen. Examenul care, în teorie, îmi va dicta drumul în viață. Nimic mai fals. Un examen nu înseamnă sfârșitul lumii. E un eveniment firesc prin care trec toți oamenii, la un moment dat. Însă, la început, eu nu știam toate aceste lucruri. Sfaturi aveam de unde primi. Chiar nu duceam lipsă. Am avut și profesori buni care m-au pregătit. Dintotdeauna mi-a plăcut să învăț si să citesc. Am avut parte de susținerea și sprijinul părinților și a oamenilor dragi mie. Pe hârtie, aveam toate motivele să stau liniștită și să nu mă stresez pentru examen. Dar realitatea era puțin diferită. Totul pleacă de la gândire, iar fiecare om gândește și reacționează diferit. Fiind primul examen important, nu prea știi cu ce se mănâncă și îi întrebi pe cei care au o experiență vastă. Un sfat poate fii bun, dar dacă nu treci prin această experiență de unul singur, nu vei înțelege niciodată pe deplin. Te vei familiariza cu structura testelor, caracterizările de personaj, mesajul unui test liric, narativ sau dramatic, tiparele textuale, teoreme, formule, probleme cu elevi în bănci, flori în vaze, expresii și funcții. Când se termină totul, îți dai seama că nu trebuia să te stresezi atât de mult. Cheia acestui examen este să fi constant. Puțin câte puțin, până ajungi să știi aproape totul. Da, aproape totul. Nu poți să știi totul. Cum spuneam, după ce dai examenul îți recâștigi libertatea. Te poți distra din nou fără să te simți vinovat, poți să nu faci nimic toată ziua (doar dacă ai dat examenul poți înțelege cât de valoros este timpul liber, cu adevărat liber), ai libertatea de a citi orice, nu doar cărțile din programă, te poți gândi la viitoarele luni fără să le mai numeri, cum făceai când aveai examen, dar cel mai important este că îți iei o piatra de pe inimă. Pentru unii are greutatea unei roci, iar pentru alții are greutatea unui bob de orez.
Așadar, dragă cititor, există într-adevăr viață și după examen. Așa mi-au spus profesorii. Nu i-am crezut la început. Credeam că ne mint, dar acum, când s-a terminat totul, le dau dreptate. Nu mai complicați examenul ăsta, cum am făcut eu. Dar, dacă totuși, vă simțiți sufocați, în timpul clasei a VIII-a, de examen, faceți un pas în spate și făceți-vă timp să citiți ,,Fata care a evadat de la Auschwitz" de Ellie Midwood. Credeți-mă, după ce citiți cartea asta, care prezintă doar fapte reale, nu veți mai considera că soarta voastră este crudă, nefericită și fără sens.
