*Ediție specială
Cum ne refacem după 2 ani dificili?
Facem din #offline un mediu sigur!
Un proiect susținut de Ambasada Țărilor de Jos din România
Cuprins Ce am învățat din pandemie?
Ce urme și-a lăsat pandemia în mintea omului?
Post-pandemia în perspectiva medicilor
Pandemia de fake news
Din sălile amfiteatrelor, pe linkurile de zoom
Din băncile facultății, în fața calculatorului
Concurs - Sentimente. Câștigător
Gabriela Forțu Redactor, DTP
Teodora Șuta
Redactor, reporter
Deși am revenit în #offline, urmele pandemiei încă se resimt în viața de zi cu zi. Ne dorim să uităm de amintirile negative din acești doi ani, dar este important să nu uităm de lecțiile pe care le-am învățat. În acest context, Etajul 6 lansează o ediție specială a revistei în cadrul ,,Anti-COVID Waves’’proiect al Universității din București, realizat cu sprijinul Ambasadei Țărilor de Jos în România, menit să reamintească importanța protecției și prevenției împotriva COVID-19.
?
`
Invatat pandemie
și începutul pandemiei a părut ca o mică pauză de la viața cotidiană. Am fost debusolați și aveam sentimente mixte, însă faptul că am fost închiși în case a putut duce și la lucruri pozitive. Deși pandemia și-a lăsat urme adânci în viețile noastre, tuturor ne-ar fi de mare ajutor să privim și ”partea plină a paharului”.
(
`
AM INVATAT SA GATIM (MAI BINE) `
Cele 24 de ore pe care leam avut dintotdeauna au început totuși să se simtă duble în carantină. Dacă înainte ne plângeam că nu avem timp de nimic sau că vrem să luăm o pauză de la activitățile zilnice, în carantină nu mai știam cu ce ne putem umple timpul. Pentru a împlini atât nevoia de mâncare cât și nevoia de a face o activitate plăcută, mulți dintre noi am încercat diferite rețete pe
`
(
(
Am avut parte de 2 ani plini de schimbări. Unii dintre noi am reușit să ne schimbăm viețile în bine, alții dintre noi am avut parte de clipe grele, iar restul am fost de ambele părți ale taberei. Cu toate acestea, cert este că acești doi ani au favorizat apariția unor momente de reflecție în fiecare dintre noi. Apariția virusului ne-a lovit brusc
(
din
>
(
>
Ce am
care nu am fi avut timp să le testăm înainte de pandemie. Un bun exemplu este Banana Bread, o pâine dulce făcută din piure de banane. Acest desert a devenit viral pe rețelele de socializare încă de la începutul perioadei pandemice. În special în primele 2 săptămâni de izolare, era imposibil să deschizi Instagram fără să vezi o poză cu Banana Bread, iar apoi pur și simplu ajungea pe lista ta de „to do”. Avantajul acestei rețete este simplitatea ei și faptul că există diverse variații pe care le poți folosi în funcție de preferințele tale. După ce clasica rețetă de Banana Bread și-a pierdut cele 15 minute de faimă, diferitele variații au început să își facă apariția. Astfel, Banana Bread cu căpșuni, cu ciocolată sau sub formă
preși
(
>
de brioșe au început să domine rețelele sociale bucătăriile oamenilor.
`
(
`
AM INVATAT ca SPORTUL SE POATE FACE FOARTE USOR SI DE ACASA
(
ce în ce mai multe vizualizări și aplicațiile de sport din ce în ce mai multe descărcări. Am devenit mai conștienți de faptul că este foarte important să ne mișcăm corpul și că sportul nu ne ajută doar din punct de vedere fizic, ci și din punct de vedere psihic. Mișcarea a devenit o armă foarte bună împotriva depresiei pandemice și ne-a făcut să trecem mai ușor peste stările de confuzie și frică generate de apariția virusului.
(
>
>
Deși poate unii dintre noi nu obișnuiam să facem sport zilnic înainte de pandemie, izolarea ne-a făcut să simțim mult mai tare nevoia de mișcare. Dacă înainte îți puteai „păcăli” corpul cu drumurile până la autobuz, până la muncă sau pur și simplu cu agitația cotidiană, în izolare nu mai aveai unde să mergi. Așadar, sportul acasă a devenit un obicei foarte des întâlnit în timpul stării de urgență. Videoclipurile de antrenamente fitness au început să aibă din
am realizat cat de importanta este familia Izolarea față de cei dragi ne-a făcut, cu siguranță, să acordăm mai multă atenție familiei. A fost greu să stăm departe de cei apropiați și să nu ne putem lua în brațe bunicii. Am început să fim mai protectivi și de data aceasta nu doar în scop propriu. Deși poate nu ne aflam în categoria de risc față de virus, preferam să ne protejăm mai mult decât aveam nevoie pentru că ne întorceam acasă la părinții noștri, care erau mult mai sensibili în acest sens. Am ales să fim mai puțini egoiști. Am învățat cât de mult
contează o îmbrățișare și am început să prețuim mai mult orice interacțiune. Desigur, cele de mai sus reprezintă doar o mică parte din lucrurile învățate în pandemie. Realitatea este că pe lângă aceste generalități, fiecare dintre noi am avut propriile trăiri care ne-au făcut să tragem propriile concluzii. Totuși, este foarte important să fim conștienți de lucrurile care s-au întâmplat, să privim și părțile pozitive și să găsim puterea de a învăța câte ceva din orice situație.
DE VORBĂ CU PSIHOLOGUL...
(
Ce urme si-a lasat pandemia , în mintea omului? Știm cu toții că pandemia și-a lăsat amprenta asupra vieților noastre, atât din punct de vedere social, dar și psihologic. Pe lângă schimbarea stilului nostru de a trăi și a comunica, unii am întâmpinat și probleme de ordin mental, precum stări de anxietate sau chiar și depresie. Urmările ultimilor doi ani , respectiv intrarea în mediul online, restricțiile ridicate sau aparția vaccinurilor, au avut la rândul lor un impact psihologic asupra noastră, având diferite efecte. Am vorbit despre mai multe aspecte din perioada pandemiei alături de psiholoaga Gigi Ghinea, care a răspuns întrebărilor pregătite de noi cu privire la impactul psihologic al aparției virusului SARS-CoV-2. Bună ziua, doamna psiholog Ghinea! Ne bucurăm să vă avem alături de noi și să aflăm o perspectivă psihologică asupra perioadei pandemiei De aceea, am vrea să știm ce a însemnat izolarea din timpul pandemiei, din punct de vedere psihologic? Izolarea a fost resimțită in plan psihic ca un șoc traumatic, pentru că a adus cu ea o mulțime de restricții în plan social. Oamenii au fost obligați sa renunțe la o mulțime de drepturi câștigate cu greu în trecut: dreptul la muncă, la educație, la servicii de sănătate curente pentru bolile deja existente, dreptul la educație pentru elevi și studenți, dreptul libertății de mișcare și, nu in ultimul rând, al libertății de exprimare. Toate aceste restricții au fost resimțite de psihicul colectiv al oamenilor ca niște șocuri traumatizante. S-au adăugat apoi toate acele știri legate de pandemie, despre virusul necunoscut care produce forme grave de boala, inclusiv moarte. Iar cum necunoscutul și iminenta morții
produce întotdeauna panică, întreaga societate a avut de suferit în plan psihic, psihicul tuturor oamenilor a înregistrat încă o trauma serioasă care s-a adăugat la traumele emoționale/problemele mai vechi, netratate sau nevindecate. Ce afecțiuni mintale au apărut frecvent în pandemie în rândul tinerilor? Drept urmare, cei cu probleme mai vechi, netratate, au suferit tulburări la nivel mental, de forme grave de anxietate, iar frica, spaima de boala, de moarte, de sărăcie, de pierderea locurilor de muncă, au creat atacuri de panică resimțite în plan mental. Depresia, de asemenea, este o suferință trăită in plan psihic, dar este cauzată de dezechilibre la nivelul creierului. Ce efecte și-a lăsat perioada pandemică asupra minților noastre? Efectele psihologice la nivel mental se manifestă in comportament, prin decizii pripite luate sub imperiul fricilor
Mecanismele de coping eficiente în timpul pandemiei au fost întărirea abilităților de adaptare la necunoscut, la noul mediu creat, la schimbări. Focalizarea pe sarcinile curente, planuri pe termen scurt, evitarea așteptărilor nerealiste legate de viitor, a planurilor pe termen lung, mai mult curaj, realism, conștienți de prezent. Cum putem trece peste stările anxioase produse de pandemie? Tratarea anxietăților începe prin conștientizarea fricilor care produc anxietate, eliminarea celor închipuite, nerealiste. Respirație conștientă, focalizarea pe prezentul imediat și concret. Plimbări în aer liber, în natură, conștientizarea importanței si frumuseții vieții privind copacii, frunzele, iarba, florile, cerul, stele ș.a.m.d.
și panicii nedorite in
cu viața
consecințe oamenilor.
Cât de mult credeți că regimul de învățare online a afectat studenții? În primul rând, știm cu toții, orice schimbare bruscă a unor obișnuințe e dificilă, iar elevii si studenții fiind tineri în formare, au nevoie de timp de adaptare pentru a redeveni competitivi, eficienți într-un nou regim, necunoscut de învățare. Drept urmare, noul regim de învățare online a afectat nivelul de învățare al acestora. Ce strategii de coping s-au dovedit a fi eficiente în izolare?
De ce unii oameni au refuzat vaccinul? Cei mai mulți au refuzat vaccinul din necunoaștere, din cauza neîncrederii în sistemul medical, în clasa politică și în corporațiile producătoare de medicamente și vaccinuri. Oamenii nu au fost pregătiți și nu s-au oferit suficiente informații în legătura cu efectele adverse ale noului vaccin, obținut printr-o tehnologie nouă, total necunoscută. 8. Care sunt mecanismele psihologice care au determinat oamenii să le fie teamă de vaccin? Interdicțiile, suprimarea libertăților individuale de a lua decizii în cunoștință de cauză produc rezistență. Rezistența la nou, la necunoscut e un mecanism de apărare firesc, natural. 9. Psihologic vorbind, de ce au ajuns oamenii să creadă că masca este o botniță în loc să
fie un element de protejare? Cei mai mulți au purtat masca de frica amenzilor - total greșit. Nu trebuie să porți masca cu rol de a-ți proteja sănătatea de frica de amendă, de pedeapsă. Oamenii ar fi purtat masca dacă ar fi fost educați medical, dacă ar fi beneficiat de o pregătire, dacă statul i-ar fi tratat cu respect, dacă s-ar fi făcut si prevenția bolilor. Dar populația era complet nepregătită în acest domeniu, drept care masca a fost percepută ca un abuz din partea autorităților politice și medicale. Refuzul măștii si simbolizarea ei drept botnița a avut o semnificație legată de pierderea unor libertăți. 10. La ce concluzii ați ajuns după încheierea stării de urgență? După închiderea stării de urgență am ajuns la concluzia logică că atâta vreme cât toate deciziile au fost politice, pandemia a fost legată mai puțin de grija guvernanților pentru sănătatea oamenilor, ci a fost un exercițiu, un test de rezistență pentru oameni, o formă de control al statului asupra oamenilor, o pregătire pentru schimbările în plan economic, geostrategic. Unele mult mai greu de suportat pentru categorii largi de populație care vor avea de suferit de aici încolo. Astfel, sperăm că sfârșitul restricțiilor va reprezenta un nou pas înainte către revenirea la normalitate și către o sănătate mentală mai bună. Vă sugerăm și vouă să ieșiți din mediul online și să va intrați ușor în ritmul din trecut, pentru a deveni cea mai bună versiune a voastră. .
„ Tratarea anxietăților începe prin conștientizarea fricilor care produc anxietate, eliminarea celor închipuite, nerealiste.
”
DE VORBĂ CU DOCTORUL...
POST-PANDEMIA ^în perspectiva MEDICILOR Atunci când vorbim de Coronavirus ne vin prima dată în minte măsurile de protecție, sfaturile primite din partea medicilor și în general informații venite din sistemul medical. Știm cu toții că indicațiile oferite de doctori, apariția vaccinului și metodele de protecție individuale au fost cele care ne-au ajutat să trecem cu bine peste pandemie și să revenim la offline. Totuși, este important să fim informați în continuare, de aceea l-am rugat pe medicul primar ATI Radu Țincu, de la Spitalul de Urgență București, să ne răspundă la câteva întrebări despre virus, cum ne putem proteja în continuare și ce a reprezentat pandemia până acum. Bună ziua, domnule doctor! Mulțumim pentru dorința de a ne fi alături și de a ne răspunde la câteva întrebări. Știm cu toții ce este Coronavirusul, dar puțină lume a auzit de sindromul Long-covid-19. De aceea, puteți să ne oferiți câteva detalii despre ce reprezintă acest sindrom? Este o complicație care apare după ce te recuperezi din boală acuta și este cauzat de o serie de modificări în principiu la nivelul creierului. Aceste modificări apar în timpul perioadei de îmbolnăvire cauzate de inflamația vaselor
de sânge, care antrenează o scădere a oxigenării creierului. Ulterior, procesele neurocognitive sunt încetinite, iar pacientul simte ca o ceață mentală. Această ceață mentală este perceputa ca o scădere a capacitații intelectuale și pe de altă parte ca o oboseala cronică. Majoritatea pacienților nu își mai pot desfășură activitățile cotidiene în condiție normale și au nevoie de perioade mai lungi de recuperare. Sindromul Long-covid se poate întinde pe o perioadă de câteva săptămâni, dar au fost pacienți care au experimentat toate aceste simptome pe o perioadă de câteva luni de zile, mulți dintre ei necesitând intervenție medicală pentru recuperare. Cum ne putem proteja în continuare de coronavirus, în contextul în care oamenii par să fi uitat de existența virusului? În primul rând să continuam să menținem măsurile igienico-sanitare, igiena mâinilor, indepartarea fizică în spațiile aglomerate, să purtăm mască acolo unde simțim că este nevoie și nu în ultimul rând să ne vaccinăm împotriva Coronavirusului. În acest moment toate
Coronavirusului. În acest moment toate datele la nivel internațional ne spun faptul că vaccinul ne protejează împotriva formelor severe de Coronavirus și pe de altă parte scade riscul de spitalizare. Ce suplimente alimentare este recomandat să folosim pentru a avea o rezistență mai mare împotriva virusului? Nu este nicio recomandare în privința suplimentelor alimentare, e nevoie de o alimentație echilibrată, bogată în vitamine și minerale pe care le obținem dintr-o alimentație sănătoasă. Iar dacă vrem într-adevăr să suplimentăm alimentația cu aceste produse naturale, putem să luăm în calcul cele care conțin vitamina C, seleniu, vitamina D, echinaceea, propolis. Însă aceste suplimente alimentare nu trebuie administrate pe perioade lungi de timp și ar fi important să avem avizul medicului de familie atunci când intenționăm să luăm un astfel de supliment. De ce credeți că oamenii au fost reticenți la ideea de vaccinare, deși ne-a ajutat? În România există o reticență în privința vaccinării, nu doar în timpul Coronavirusului, dar și în alte patologii. Ne amintim că a fost un eșec campania de vaccinare împotriva HPV. Mamele nu au dorit să își vaccineze fiicele împotriva acestui virus. De asemenea, avem o rată mică de vaccinare în comparație cu țările vest-europene. Răspunsul este unul simplu și singur, din păcate avem un nivel de educație sanitară scăzut. Acest nivel de educație sanitară trebuie să fie implementat de către autorități și să se înceapă din timpul școlarizării. Trebuie să trecem de la această programă școlară cu materii pe care le cunoaștem și să implementăm educație pentru mediu, educație sanitară. Sunt lucruri de
care copiii au nevoie și doar din perioada de școlarizare le vor putea deprinde. Considerați că, în cele din urmă, acest virus va dispărea? Nu știu dacă va dispărea complet, dar în mod evident se va înregistra o scădere a circulației virusului la nivel populațional. Cel mai probabil vor mai fi momente cu episoade de epidemie în perioadele de sezon rece, la debutul anului școlar, atunci când oamenii se vor întoarce la colectivități, însă nu cred că vom mai înregistra acele valuri cu zeci de mii de îmbolnăviri în fiecare zi. Chiar dacă virusul nu o să dispară prea curând, descoperim împreună pe zi ce trece noi metode de protecție. Revenirea în offline aduce de la sine și responsabilitatea de a ne proteja în continuare și de a avea grijă de cei din jurul nostru.
Pandemia de Au trecut deja doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, însă presupusele teorii și știri false legate de vaccin sau de răspândirea bolii nu ezită să apară nici măcar în prezent. Pandemia a adus pe lângă îmbolnăviri, școli închise și modificări în societate, și un val de știri false, care se difuzau mai repede decât ai spune COVID. Primele scepticisme au apărut încă din momentul răspândirii în masă a virusului într-un timp foarte rapid.
„N-are cum să ajungă din China până la noi în țară.”
- acestea erau vocile care răsunau peste tot în momentul în care se ajungea la discuția despre noua epidemie începută în cea mai populată țară a lumii. După câteva luni, cele mai mari forțe ale lumii, precum Statele Unite ale Americii, Italia, sau Marea Britanie erau asaltate de infectările unei boli care nu avea un tratament concret la momentul respectiv. Ulterior, pe data de 26 februarie 2020 este confirmat primul caz de COVID-19 în România. Din ce în ce mai multe țări, inclusiv România, încep să ia măsuri de siguranță și să oblige oamenii să iasă cât mai puțin timp din casă pentru a reduce posibilitatea de a se întâlni cu o persoană purtătoare de virus. Acesta este momentul în care cele mai multe teorii conspiraționiste intră în scenă.
„Este doar o simplă răceală. Nu va afecta pe nimeni.” – spuneau cei care erau prea preocu-
pați de viața lor socială în detrimentul propriei sănătăți. Alt exemplu de fake news a fost cel care viza China. Potrivit informațiilor din online, statul chinez a dezvoltat o armă biologică pentru a reduce din populația lumii și a deghizat-o sub forma acestui virus numit COVID-19. S-a mai presupus de-a lungul timpului că masca folosită pentru a ne proteja reduce nivelul de oxigen din creier, lucru ce a fost confirmat ca fiind neadevărat printr-un simplu experiment realizat de Cristian Presură, un fizician român. La rândul său, vaccinul a stârnit numeroase controverse printre persoanele care nu și-au ales bine sursele de informare. Cele mai populare teorii conspiraționiste afirmau că produce infertilitate, altele că cei vaccinați ar avea cipuri în corp, lucruri total absurde și aberante în condițiile în care aceste vaccinuri au fost testate de medici specializați în domeniu. De asemenea, una dintre cele mai puțin credibile știri despre vaccin făcea lumea să fie convinsă de faptul că vaccinul este obținut din țesutul plămânilor unor fetuși avortați.
Când au apărut pentru prima dată știrile false și dezinformarea?
Pandemia de COVID-19 nu a fost însă primul moment din istorie în care populația a fost dezinformată prin fenomenul de ”fake news”. Cutremurul de pământ din Lisabona din 1755 a fost unul dintre cele mai dezastruoase hazarde din istoria omenirii.
FAKE NEWS Cu toate acestea, știrile de la acea vreme spuneau că seismul a fost o răzbunare divină împotriva păcătoșilor, iar persoanele care au reușit să supraviețuiască erau reprezentări ale virtuții și credinței. Alt exemplu de știri false au apărut în secolul al XIX-lea, în Statele Unite ale Americii, unde se vehiculau informații cărora afroamericanii au devenit peste noapte albi, sau că sclavii de pe plantații produc crime. Când ne referim la fake news în perioada contemporană, una dintre situațiile dezbătute a fost candidatura lui Donald Trump în 2016. Alegerile prezidențiale din Statele Unite au fost cel mai cunoscut moment al secolului XXI în care omenirea a luat contact cu dezinformarea în mass-media.
adevărată prin câțiva pași simpli:
1
Alegem
credere
2 3
doar
care
surse au
de
în-
notorietate
Verificăm sursa din cel puțin trei știri; Distingem opiniile anumitor indivizi
de fapte concrete, ce pot fi dovedite;
Totuși, cum ajungeau aceste știri să fie distribuite și citite de atât de multă lume?
Aceste tipuri de știri au fost publicate pe site-uri necreditate care aveau extensii necunoscute, de genul infonews.xyz, și care erau promovate masiv pe pagini de Facebook. Clickbait-ul este un alt mod prin care știrile au căpătat notorietate în timp scurt, fiind utilizat de site-uri precum sputnik, liniaveche.ro, justițiarul.ro.
Cum reușim să ne ferim de acest fenomen?
Putem afla dacă o informație este
4
Verificăm dacă știrea îndeplinește toate regulile specifice de redactare (prezența numelui autorului, scrierea corect gramatica, utilizarea unui limbaj obiectiv și formal). Voi v-ați întânit în timpul pandemiei cu o știre de tip fake news? Dacă da, cum ați reușit să vă dați seama că nu este reală?
DE VORBĂ CU PROFESORII...
DIN SĂLILE AMFITEATRELOR, PE LINK-URILE DE ZOOM Pandemia a reprezentat o perioadă grea pentru noi, ca studenți, deoarece a trebuit să ne adaptăm unui mediu total necunoscut și am simțit noi stări în momentul în care orele noastre se desfășurau în fața unui ecran. Cu toate acestea, nu doar noi am fost afectați de trecerea în mediul online, ci și profesorii noștri. De aceea, am decis să vorbim cu doi dintre profesorii din cadrul facultății noastre, Dan Podaru și Mădălina Moraru, pentru a vedea punctul lor de vedere cu privire la perioada de doi ani pe care au petrecut-o în fața laptopului sau calculatorului.
Ce v-a răpit pandemia? Păi, cred că ne-a răpit tuturor o parte din activitatea cotidiană, prietenii, ieșirile în oraș. (Dan Podaru) Cred că mi-a răpit organizarea timpului, căci cantitativ nu mi-a răpit, în sensul că munceam același număr de ore. Bineînțeles că mi-a răpit capacitatea de a relaționa și interacționa altfel, adică evident că una e să discutăm cu studentul și cu, mă rog, ceilalți, verbal, non-verbal, gestual și alta e să vedem niște pătrățele. (Mădălina Moraru)
Cum v-ați adaptat în online și care au fost sentimentele cu privire la această perioadă de schimbare? Am fost unul dintre puținii care am lucrat offline chiar și în perioada pandemiei. Am încercat să ne întâlnim, atât cât legislația sanitatră a permis să ne întâlnim cu studenții la facultate față în față. (Dan Podaru) Repede, aveam abonamentul Zoom deja făcut, desfășuram destul de multe meeting-uri în avans în online. Cred că unele aspecte au fost mai dificile, cum ar fi implementarea Moodle, dar am fost în prima tură de profesori care a urmat cursurile. A fost efortul mai mare de timp suplimentar dedicat conceperii examenelor, dar m-am adaptat, însă munca în plus a existat. (Mădălina Moraru)
De ce v-a fost cel mai mult dor în pandemie? Cred că cel mai mult dor ne-a fost dor de concerte, sau de întâlnirile de tipul ăsta mai tinerești cu muzică, cu antren, cu evenimente. Astea au lipsit cu siguranță, sunt o absență importantă în perioada pandemică. (Dan Podaru) De oameni, de cafeaua de vis-à-vis de faculate, de stat de vorbă, de contrazis în anumite momente, de văzut campanii care rulau minunat din partea studenților mei și de timpul de calitate printre oameni. Și mi-a fost dor și de imaginea mea printre ceilalți și de ideea de comunitate academică. (Mădălina Moraru)
Ce lucruri ați pierdut în această perioadă? Nu cred că am pierdut nimic. N-am reușit să trăim exact la nivelul și la cota la care ar trebui să trăiască un om pe tot parcursul vieții lui, dar în realiate, pragmatic, n-am pierdut practic nimic. (Dan Podaru) Cred că o anumită treaptă a socializării s-a redus, treptat am găsit alte preocupări. Dorința de a ajuta pe cât mai multe trepte, oricât de mult m-am străduit n-a ieșit întotdeauna și nivelul de încredere a fost destul de mult schimbat. Am încercat să le recuperez foarte mult anul acesta, de aceea am luat decizia în februarie să mă întorc la școală înaintea celorlalți. (Mădălina Moraru)
Cum a fost pentru dumneavoastră trecerea în offline? A fost foarte grea, sunt poate mai rigid și mă adaptez mai greu la situații în care nu pot controla, îmi doresc să nu se copieze, oamenii să fie corecți. Ne adaptăm, mergem înainte și trecem peste anii ăștia și ne intrăm în normalitate. (Dan Podaru) Minunată, am intrat în amfiteatru, s-a aplaudat, am aplaudat și eu și mi s-a făcut așa un dor de ei până la celălalt curs. Senzația aceea de amfiteatru plin este de nedescris și eu cred că un profesor trebuie să simtă asta. Sperăm că revenirea în mediul offline va reprezenta un moment benefic atât pentru noi, cât și pentru profesorii noștri, alături de care ne dorim cât mai multe întâliniri față în față anul viitor. (Mădălina Moraru)
DE VORBĂ CU STUDENȚII...
DIN BĂNCILE FACULTĂTII, ÎN FATA , CALCULATORULUI Pandemia și-a lăsat urme asupra psihicului nostru, asupra sănătății, dar, în același timp, a afectat viața noastră studențească. Zeci de mii de tineri din toată lumea nu au putut să se bucure de cea mai frumoasă perioadă a vieții lor și au fost nevoiți să își mute activitățile de zi cu zi în online. Trecerea de la o viață normală la una online a fost una bruscă și a venit la pachet atât cu bune, cât și cu rele. Am învățat să ne adaptăm mai repede situațiilor din jurul nostru, să comunicăm diferit cu oamenii și să ne desfășurăm activitățile cotidiene în alte moduri. Ulterior, după ce măsurile de protecție s-au diminuat și ne-am căpătat viețile de zi cu zi, a trebuit să ne obișnuim cu viața dinainte de pandemie, cu evenimentele, socializările și tot ceea ce implica oameni. Acești doi ani au fost o perioadă a schimbărilor și adaptărilor, de aceea, am vrut să aflăm ce a însemnat pentru studenți toată această experiență.
Alina Munteanu, studentă FJSC În pandemie a fost foarte greu să mă adaptez, însă eram obișnuită și de la liceu. Perioada de schimbare a fost destul de dificilă și spun asta deoarece de doi ani am început să am probleme cu anxietatea, și de asemenea m-am dezobișnuit să comunic și a început să îmi e frică să prind încredere în oameni. Dar ușor, ușor încep să îmi revin și simt că lucrurile încep să revină la normal. Cel mai bun lucru în ultima perioadă a fost că m-am întâlnit cu colegii face to face și că am avut diferite activități. A fost foarte frumos să mă văd cu ei și să încep facultatea, și mi-a plăcut foarte mult să îmi văd și profesorii. Totuși sunt tristă pentru că termin anul de facultate, dar abia aștept să înceapă următorul ca să mă pot întâlni iar cu colegii și profesorii.
Daria Bratu, doctorand Facultatea de Geografie Pandemia mi-a răpit serile de distracție cu prietenii, concertele rock și metal și festivalurile de toate felurile. În perioada în care toate activitățile noastre erau online pot să spun ca m-am adaptat destul de bine, eu am ca pasiune gamingul și atunci am simțit că am mai mult timp pentru a mă juca. . În același timp, am privit această perioadă de schimbare ca pe o provocare, am vrut să văd dacă reușesc să mă adap-
tez și și m-am adaptat. Astfel, am avut sentimente de satisfacție, dar am avut și sentimente de dor pentru activitățile pe care pandemia mi le-a răpit, precum concertele. Pandemia m-a făcut să pierd și lucruri importante pentru mine, precum o bursă Erasmus de care nu am mai putut să mă bucur, deoarece nu am putut să călătoresc în acea perioadă. Totuși, am avut și lucruri pe care le-am învățat, și anume că sănătatea omului este foarte fragilă și că fiecare om este responsabil de binele celui din jur. După această perioadă de pandemie, trecerea în offline a fost bine-venită, nu m-am adaptat greu pentru că sunt o fire sociabilă, de aceea totul a venit de la sine. Totuși, am grijă în continuare de mine și folosesc dezinfectant cât de des pot, plus folosesc normele mele de igienă.
Mihai Surdu, student FJSC Pandemia mi-a răpit libertatea de mișcare, in contextul in care eu călătoresc foarte mult. Odată cu venirea pandemiei totul a fost restrâns, trebuiau certificate, vaccine și câte și mai câte. Apoi a venit trecerea în online, iar schimbarea a fost foarte monotonă, în contextul în care profesorii nu aveau nimic pregătit, platformele online erau vraiște, iar alții comunicau prin mesaje sau platforme. În principal s-a diminuat modul de învățare. Nu am mai avut interacțiune cu colegii, iar interacțiunea cu profesorii s-a diminuat vizibil. În perioada asta mi-a fost dor de colegi, pentru că de fiecare dată după un curs ieșeam la o țigară sau mai erau momentele când ieșeam afară la un suc, când plecam într-o excursie. Pot să spun că în perioada asta mi-am pierdut cheful de viață, de învățare și m-am făcut foarte leneș. Totuși, toate lucrurile rele vin la pachet și cu lucruri bune. De aceea, recunosc că în perioada asta am învățat să apreciez mult mai mult anumite lucruri care chiar dacă sunt mici, au un impact foarte mare în viața noastră.
Maria Coman, studentă Pandemia mi-a răpit dorința de a ieși mai mult din casă, pentru că eu acum mai multe crize de anxietate. Mi-a răpit de asemena și prietenii, pe care îi vedeam doar în mediul online. M-am adaptat în noul mediu prin multe video-call-uri, eu și prietenii ne sunam și încercam să facem diferite activități. Cu privire la această perioadă de schimbare, m-am simțit foarte tristă, dar am încercat să fac lucruri pentru mine, precum sport în casă. În perioada pandemiei, am pierdut din activitate, din starea de energie și am devenit mai moleșită. Am învățat să apreciez mai mult timpul și prietenii. Trecerea în mediul offline este foarte frumoasă, deoarece transmitem alte sentimente, ne putem vedea zâmbetele. Mă protejez purtând după mine un dezinfectant, care mă protejează de bacterii. Astfel, sperăm că trecerea în offline va fi benefică nouă, studenților, deoarece avem nevoie de socializare și de un suflu nou în cadrul facultății. Le urăm pe această cale mult succes tuturor studenților care vor merge la facultate, începând din toamnă.
monotonie
familie
muzică oboseală
apropiere aventură goliciune
frustrare
frică dezvoltare panică dor nerăbdare apatie încordare
restricție nervozitate
responsabilitate
cunoaștere
creativitate
anxietate TikTok
izolare nervozitate
disociere
plictiseală debusolare lene neliniște
distracție
stagnare
speranță ipohondrie contemplare
liniște
speranță
relaxare
debusolare
monotonie
teamă
singurătate somnolență
suflet
multi-tasking
neputință
dubii
online
depresie
paranoia
confuzie
singurătate
distrugere
curiozitate
liniște
evoluție
disperare
productivitate
stres
incertitudine
Dacă ne urmăriți pe Instagram (@etajul6.fjsc), cu siguranță ați aflat de giveaway-ul nostru, în urma căruia am decis să oferim un Smartwatch Fitbit Versa 2! Ei bine, una dintre cerințele concursului a fost să scrieți un comentariu în care să descrieți starea voastră din timpul pandemiei. Am avut un total de 202 comentarii, 202 de emoții, unele pozitive, altele negative, iar câteva dintre acestea s-au repetat de la o persoană la alta. Interesant este faptul că în timp ce unii dintre voi au simțit „confuzie”, alții au simțit „singurătate”. În timp ce unii au simțit „stagnare”, alții au simțit „evoluție”, iar lista merge mai departe. Am fost „loviți” de același eveniment, pandemia, însă suntem diferiți și am trăit și văzut lucrurile în moduri diferite. Unii oameni au putut lua din acest eveniment tot ce au putut mai bun, iar alții s-au lăsat pradă emoțiilor negative. Orice ar fi, cert este faptul că pandemia a venit neașteptată, ne-a găsit nepregătiți și a lăsat urme adânci în viețile multora dintre noi. Acesta este și motivul pentru care am ales să așternem pe hârtie toate aceste emoții, pentru a fi conștienți de efectele atât negative cât și pozitive ale perioade pandemice. După conștientizare, următorul pas este de a păstra cu noi în continuare lucrurile pozitive pe care leam învățat de-a lungul acestei perioade.
(
Câstigatoarea giveaway-ului , În urma concursului nostru, Teodora a câștigat smartwatch-ul Fitbit Versa 2! Ne bucurăm să îi oferim premiul Teodorei și sperăm că ceasul o va ajuta în activitățile zilnice. Sperăm să se bucure de premiu!
Un proiect susținut de Ambasada Țărilor de Jos din România