Catalog Școala de la București - Art Safari 2020 by artsafaree

Saddo

Untitled (detaliu), 2015, acrilic pe pânză, Colecție privată

Ioana Ciocan Antigona Silvia Rogozea

Școala de la București Tradiție, amor, trădare

București, 2020

Cuvânt înainte Cea de-a VII-a ediție Art Safari s-a desfășurat în perioada 11–20 septembrie 2020, în Victoria Tower, dar și în AFI Cotroceni, marcând anul acesta premiera a două spații distincte. În total, muzeul temporar a găzduit 11.000 de metri pătrați de artă românească de patrimoniu și contemporană, dar și artă internațională. Art Safari se află sub patronajul Primăriei Municipiului București și UNESCO România și este realizat în parteneriat cu Institutul Cultural Român și Muzeul Municipiului București. Conceptul arhitectural al Art Safari este semnat de Attila Kim, comisarul României la Bienala de Veneția, începând cu ediția 2016, până în prezent. Pavilionul „Sabin Bălașa. Albastru”, curatoriat de Ioana Spiridon, aduce în atenția publicului opera unuia dintre cei mai cunoscuți artiști români contemporani. Pictorul Sabin Bălașa a fost un artist cu o operă extrem de densă, cu o coloristică originală și un reprezentant al „romantismului cosmic”. Un artist nu de puține ori criticat, contestat, dar care a reușit să transpună plastic, la un nivel înalt, folclorul românesc, legende și mituri ce stau la baza creației literare și vizuale culte. Prin Pavilionul dedicat artistului pentru prima dată în istoria evenimentului, ne-am propus să oferim publicului o altă imagine a acestuia, nu doar cea de pictor, ci și cea de artist polivalent, regizor de filme de animație, scriitor. Expoziția cuprinde o serie de lucrări monumentale, aparținând unor importante muzee și instituții publice, evaluate la valori de aproximativ 100.000 de euro fiecare. Și Camera Deputaților din România a împrumutat, în premieră națională, opt lucrări de artă semnate de Bălașa. Pavilionul Muzeal „Gheorghe Petrașcu. Despre farmecul realității”, coordonat de istoricul de artă Ruxandra Dumitru și de directorul Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” din Târgoviște, Dr. Ovidiu Cîrstina, a găzduit cea mai mare expoziție din ultimii 50 de ani dedicată maestrului. Poate insuficient cunoscut, Petrașcu s-a impus, încă de la începuturi, pe simezele celor mai relevante manifestări artistice românești, fiind considerat unul dintre cei mai importanți maeștri ai artei de început de secol XX. Artistul a participat la trei ediții ale Bienalei de Artă de la Veneția, expoziție pe care iubitorii de artă nu o ratează nici azi. Îl regăsim în toate colecțiile importante de artă modernă, însă de la ultima retrospectivă din 1972, artistul nu a mai avut parte de o expoziție cuprinzătoare. Petrașcu este fondatorul unui curent caracterizat printr-un colorit grav și prin forța de evocare a obiectelor și peisajelor naționale, dar și internaționale, cu precădere italiene. Capodoperele din Pavilionul Muzeal Petrașcu sunt reprezentate de o serie de lucrări cu valori cuprinse între 100.000 și 150.000 de euro, printre care „Interior la Viforata”, „Natură

statică cu vase de alamă și cărți”, „Nud în interior”. Și Muzeul Municipiului București împrumută, în premieră la Art Safari, o lucrare valoroasă de Gheorghe Petrașcu pentru această expoziție. Pavilionul este susținut de Catena. Pavilionul Central „Școala de la București. Tradiție, amor, trădare”, curatoriat de Antigona Silvia Rogozea, director de programe la Muzeul Național de Artă Contemporană, radiografiază arta liberă, creată de artiști din diverse generații, post-1990. Operele lor au ajuns să se integreze consistent circuitului expozițional internațional, inclusiv al marilor bienale/ trienale. Printre celebrii artiști prezenți în expoziție se numără Corneliu Baba, Geta Brătescu, Alexandru Rădvan, Dumitru Gorzo și Saddo. Vizitatorii vor putea admira și lucrări create in situ, printre Ana Bănică și Mihai Zgondoiu, Obie Platon și Mircea Modreanu. Pavilionul este susținut de George. Primul Banking inteligent Expoziția „The Art of Behaving Badly”, semnată de Guerrilla Girls, aduce pentru prima dată în România arta rebelă a grupului anonim feminist care s-a viralizat la nivel mondial. În cariera lor de patru decenii și expoziții la MoMA, Tate Modern, Centre Pompidou, Bienala de la Veneția, Van Gogh Museum, Art Basel, artistele au făcut numeroase intervenții și apeluri prin arta lor — postere, billboard-uri, stickere, flashmob-uri — care au scos la lumină sexismul din lumea artei, militând pentru egalitatea de rasă și sex. Una dintre lucrările lor epice, „Do Women Have to be Naked to Get into the Met. Museum?”, va fi expusă pentru prima dată și în București, la Art Safari 2020. Israel — țară invitată. Anul acesta Israelul este reprezentat printr-o instalație textilă de mari dimensiuni semnată de Gilli Avissar, amplasată în atrium, prin amabilitatea Ambasadei Israelului în României și AFI Cotroceni. Pavilionul Copiilor „Art is Your Superpower” expune lucrări create de copii în perioada de izolare. De asemenea, micuții artiști au propriul program educațional în cadrul Art Safari Kids — ateliere de artă. Satelitul Art Safari din AFI Cotroceni găzduiește 1.000 de metri pătrați de artă, oferind patru experiențe distincte: sculptură, arte textile, instalație mobilă semnată Obie Platon, unul din cei mai bine cotați artiști tineri români. Muzeul temporar a p putut fi vizitat și noaptea, în cadrul unor Night Tours. Grupuri restrânse de vizitatori pot participa la tururi nocturne, vineri și sâmbătă. Participanții au avut parte de tur ghidat, art performance și muzică live. Art Safari 2020 a însemnat cinci mari expoziții de artă, aproximativ 800 de opere, în valoare de 12 milioane de euro, provenind din colecțiile a 18 muzee și a 84 de colecționari privați. Ioana Ciocan Director general Art Safari

Școala de la București Tradiție, amor, trădare curator: Antigona Silvia Rogozea

Expoziția este construită sub forma unei autoreflecții asupra identității/identităților din scena artei vizuale bucureștene în ultimii 30 de ani, contextualizând totodată pozițiile/opozițiile centru-margine și canonic-perific în relațiile maestru-pupil, manifestări, curente și grupări. Sunt prezentate caleidoscopic lucrări ale unor artiști care s-au format la Universitatea Națională de Arte din București după 1990, dar și ale profesorilor și mentorilor din acea perioadă și care lucrează în capitala României în cea mai mare parte a timpului, însă, de asemenea, în străinătate. Selecția este alcătuită panoramic din artiști ce aparțin generației tinere, sau încă tinere, care s-au format după căderea regimului comunist, periplul expozițional fiind unul tematic prin asumarea programatică a stereotipiilor sociale și artistice despre bucureșteni, evocăm toate subiectele care ar trebui evitate la cina cu socrii: religie, politică, sexualitate. Lucrările sunt grupate în capitole despre eterna nestatornicie a bucureștenilor și pendularea între direcții diametral opuse, de la Polarizări: spiritualitate versus noile medii la Cultură și putere până la Geometrizare și melancolie urbană, trecute toate prin filtrele Despre iubire, sexualitate și alți demoni și într-un ton haios, dar direct și, pe alocuri, sarcastic Ludic, fantastic și umor cu privirea mereu îndreptată spre ceea ce ar putea însemna normal în viitorul apropiat sau mai îndepărtat Și acum, încotro? A fost sau n-a fost... Școala de la București? Scurtă introducere. Precursori: Geta Brătescu (1926–2018) și Ion Grigorescu (n. 1945) Artiști de talie internațională în perioada de recuperare post-comunism, Geta Brătescu și Ion Grigorescu sunt unii dintre primii artiști români care trec de la medii clasice (desen, grafică, pictură) la experimentul foto, video și performance (Geta Brătescu, „Către alb”, performance, 1971, înregistrare fotografică de Mihai Brătescu, sau Ion Grigorescu, „Dialog cu tovarășul Ceaușescu”, video, 1978 — un reper pentru arta subversivă în regimuri totalitare). Pe lângă spiritul revoluționar, cei doi artiști au și o anume predilecție pentru culoare și formalism (structuralist — Geta și pictură religioasă — Ionică). Aceste direcții vor influența, în diverse etape, generațiile de artiști bucureșteni din 1996–1997 până în prezent.

Tranziția: Cei vechi, dar noi. Noile medii versus tradiționalism Perioada 1990–2000 este caracterizată în arta vizuală, ca și în majoritatea aspectelor societății românești, prin recuperarea timpului pierdut și de racordarea la actualitățile occidentale. Astfel, activitatea artiștilor se coagulează în jurul Centrului Soros pentru Artă Contemporană/CIAC prin experimente/instalații și noi tehnologii — branșați la scena internațională, aceștia călătoresc mult, produc mult și conceptualizează mult. Pe de altă parte își continuau activitatea și artiștii din grupurile spiritualisto-ortodoxiste (Prolog, Catacomba); tradiționaliști și introvertiți,

prelungind într-un fel formalismul abstract-geometric escapist al anilor ’70–’80. Cu fața spre ... Pictură: Grupul Rostopasca Grupul Rostopasca a funcționat în perioada 1997-2001, fiind inițiat de Angela Bontaș, Nicolae Comănescu, Dumitru Gorzo și Alina Pențac. Ulterior s-au alăturat Alina Buga, Florin Tudor și Mona Vătămanu. Tonul Rostopasca este dezaxat, provocator, ludic, colorat, dar și coroziv, tăios, iar șocul colorat viu, reflecția dezinhibată asupra corpului, marchează începutul Școlii (noi) de la București. Deși au experimentat în mod substanțial cu performance-ul și noile medii, Rostopasca a dat tonul tinerilor artiști contemporani români ca și curent individualist pe scena contemporană, înaintea debutului internațional al Școlii de la Cluj. Spre deosebire de artiștii clujeni, care preferau noul realism cu o cromatică grea, întunecată și cu o privire spre trecutulsocialist, Rostopasca a reprezentat spiritul juvenil și sarcastic, figurativ, nonstop painting-ul ca formă de viață. Viața post-Rostopasca: Pictură și iar pictură Artiștii Rostopasca au schimbat limbajul vizual, saturat de gestualism și neo-ortodoxie, ceea ce a transformat implicit și receptarea picturii pe scena contemporană. Între artiștii care au debutat în cadrul revoluționar-avangardist al grupului Rostopasca, Nicolae Comănescu, Angela Bontaș și Dumitru Gorzo au rămas, în mare măsură, fideli picturii. În timp ce Gorzo (n. 1975) caută să depășească limitele suportului pictural înlocuind adesea pânza cu obiectul din lemnul traforat, Nicolae Comănescu (n. 1968) practică pictură în sensul clasicizant al termenului, dar folosind materiale neconvenționale, ca praful sau muștarul. Ambii rămân în registrul figurativ, cu o tematică inspirată din imaginarul cotidian. Violența corpului nud Alexandru Rădvan (n. 1977) expune prin picturile sale corpul în violența naturaleții instinctuale, ca și experiență spirituală. În ultimii ani se (re)creează metaforic și în plan tridimensional, prin sculptură. Senzualismul, eroticul suav-agresiv este prezent în picturile Suzanei Dan (n. 1976), îmbinând arta naivă cu un umor negru, orbitor în tragi-comicul său. Suzi atinge prin lucrările sale tematica feministă, afirmând (prin intermediul unei lucrări) în stilul său de o brutalitate calmă și, în mod paradoxal, caldă: Well-behaved women rarely make history [Femeile cuminți rareori rămân în istorie]. Generația 2000: De la figurativ la geometrist Roman Tolici (n. 1974), basarabean de origine, bucureștean prin adopție, simplifică fotografic pictura dându-i prospețimea și relaxarea de care avea nevoie după o perioadă de stilizare excesivă în scena locală. Imaginile sunt aleatorii în contemporaneitatea scenelor, iar tonul, aproape plat, este atât de proaspăt încât devine evident pentru privitor că procesul creativ este pentru artist o experiență pasionantă. Gili Mocanu (n. 1971), ca și Tolici și restul

generației post-2000, Gili trece prin figurativul exhibiționist, însă se face remarcat rapid prin noua direcție geometristă, plină de culori saturate. Noul figurativ: La Nouvelle Vague George Anghelescu (n. 1985), Adrian Preda (n. 1985) sau Ștefan Ungureanu (n. 1984) continuă linia figurativului plat, curățat de stilizări excesive, prin cromatica saturată și umorul sarcastic. Această generație își construiește însă un imaginar semifantastic cu iz suprarealist, cu accente steam punk în etape mai recente ale creației lor. Un deceniu de efervescență: 2011–2020 Această ultimă decadă aduce împreună în București artiști foarte tineri și îndrăzneți cu artiști din generațiile anterioare care se reinventează continuu. Este epoca spațiilor artist-run, proiectelor independente, evenimentelor urbane de amploare, reconversiei spațiilor industriale în hub-uri creative, festivalurilor interdisciplinare și trans-disciplinare, street art-ului, dar și a inserțiilor de artă contemporană în spațiul public sau a vocalizării subiectelor de gen; arta devine instrument de coagulare comunitară. Artistul a învățat să se promoveze și să se marchetizeze, și foarte bine a făcut. Prin prospețimea și umorul său colorat, arta contemporană bucureșteană reușește să se apropie mai mult de publicul larg, rupându-se de cultura highbrow anterioară, participând activ la o benefică schimbare de paradigmă în raportarea la spațiul urban.

George Anghelescu Corneliu Baba Maria Balabaș Ana Bănică Ioana Bătrânu Anca Benera Horia Bernea Ion Bitzan Emanuel Borcescu Geta Brătescu Ștefan Câlția Alexandru Chira Francisc Chiuariu Dorin Coltofeanu Nicolae Comănescu Alexandra Croitoru Călin Dan Suzana Dan Raluca Ilaria Demetrescu 8

Alina Crasovschi Feneș Ovidiu Feneș Andrei Gamarț Ion (Alin) Gheorghiu Marin Gherasim Dumitru Gorzo Teodor Graur Ion Grigorescu Vincențiu Grigorescu Gina Hagiu Wanda Hutira Sorin Ilfoveanu Costin Ioniță Aurora Király Iosif Király Daniel Knorr Alina Marinescu Henry Mavrodin Florin Mitroi 9

Gili Mocanu Giuliano Nardin Georgeta Năpăruș Ioana Nemeș Mircea Nicolae Alexandru Niculescu Ion Pacea Constantin Pacea Ciprian Paleologu Alexandru Patatics Magdalena & Bogdan Pelmuș Dan Perjovschi Constantin Petrașchievici Obie Platon Eugen Popa Gheorghe Rasovszky Lea Rasovszky Cristian Răduță Alexandru Rădvan 10

Paula Ribariu Saddo Mihai Sârbulescu Larisa Sitar Napoleon Tiron Roman Tolici Ștefan Ungureanu Aurel Vlad Elena Lot Vlad Bogdan Vlăduță Ecaterina Vrana Vladimir (Mirel) Zamfirescu Marian Zidaru Victoria Zidaru Mihai Zgondoiu

Saddo Orcus, 2015 acrilic pe pânză Colecție privată

Suzana Dan

Inner Me acrilic pe pânză Colecție privată

Iosif Király Untitled, 1993–1994 obiect fotografie alb-negru pe hârtie / casetă metalică cu fetru, ediția 1/5 Colecție privată

Geta Brătescu

Regula cercului, regula jocului colaj, tempera, guașă și creion pe hârtie lipită pe carton, Fundația Plan B, Cluj

Georgeta Năpăruș Weekend, 1992 ulei pe pânză Colecție privată

Alexandru Patatics

Still Life (remake after Bill Viola — Room for St. John of the Cross), 2020 instalație video Prin amabilitatea artistului

Ecaterina Vrana Mă mut, 2005 ulei, creion și apă minerală pe pânză Colecție privată 18

Andrei Gamarț

A Field in Memory, 2014 ulei pe pânză Colecție privată

Alexandru Rădvan Soț și soție, 2013 acrilic pe pânză Colecție privată

Francisc Chiuariu

Înger cu urechi roșii, 2008 ulei pe pânză Colecție privată

Călin Dan Sample City, 2011 digigrafie pe hârtie, ediția 3/5 Colecția Răzvan Bănescu

Gina Hagiu

De-a lungul canalului ulei pe pânză Colecție privată

Sorin Ilfoveanu Moscofor, 2005 ulei pe pânză Colecție privată

Horia Bernea

Grădină, 1994 ulei pe pânză Colecția Roxana și Daniel Ghiuruțan

Ovidu Feneș Plută milimetrică tehnică mixtă Colecție privată

Gheorghe Rasovszky

Pantelimon Nebraska, 2002 inkjet pe hârtie fotografică, ed. 1/5 Colecția Răzvan Bănescu

Henry Mavrodin Still Life Cloud ulei pe pânză Colecție privată

Larisa Sitar

Untitled print lenticular Colecție privată

Nicolae Comănescu Pe bloc in Berceni acrilic și nisip pe pânză Colecție privată

Paula Ribariu

Rugăciune ulei pe pânză Colecție privată

Bogdan Vlăduță Curte în spatele blocurilor, 2006 ulei pe pânză Colecția Răzvan Bănescu 32

Ion Grigorescu

Mama cu frații mei, 1974 ulei pe fotografie Colecție privată

Alexandru Chira Oglinda pentru autoportret, 1986 tehnică mixtă pe hârtie, Colecția Irina Chira 34

Marin Gherasim

Diptic (Poartă și coif), 1997 ulei pe pânză Colecția Alina Gherasim

Constantin Pacea Natură moartă, 1981 ulei pe pânză Colecția familiei artistului

Gili Mocanu

Untitled, 2009 acrilic pe pânză Colecția Răzvan Bănescu

Roman Tolici Bloody Curtain, 2013 ulei pe pânză Colecția Alexandru Rus

Mihai Sârbulescu

Clopot, 2009 ulei pe pânză Colecție privată

Dorin Coltofeanu Clopotar, 2013 ulei pe pânză Colecție privată

Corneliu Baba

Rege nebun, 2009 ulei pe pânză SUN Collection

Ștefan Câlția Femeie în rochie verde ulei pe pânză Colecție privată

Vladimir (Mirel) Zamfirescu

Arlechin ulei pe pânză Colecție privată

Napoleon Tiron Untitled lemn Colecție privată

Vincențiu Grigorescu

Fără titlu ulei pe pânză Colecție privată

Mircea Nicolae Untitled tehnică mixtă Colecție privată

Ana Bănică

Stau, aștept și te visez păretar Colecție privată

Ioana Nemeș Mască „Zlătar” Vrancea, 2008 ulei pe pânză Colecție privată

Lea Rasovszky

Tall Man tehnică mixtă pe hârtie (pagină de carte) Colecția Răzvan Bănescu

Florin Mitroi Cut 6.X.1996, 1996 tempera pe tablă zincată Colecția Octavian Brandeu

Anca Benera

Untitled tehnică mixtă Colecție privată

Ion Alin Gheorghiu Madonă, 1990 ulei pe pânză Colecția familiei artistului

Wanda Hutira

Barbie, 2020 ulei pe pânză Prin amabilitatea artistei

George Anghelescu Aperitivo, 2007 ulei pe panou de lemn Colecție privată

Ciprian Paleologu

Hero acrilic pe placaj Colecția Răzvan Bănescu

Eugen Popa Pălăria zburătoare, 1965–1972 ulei pe pânză Colecție privată

Ion Pacea

Grădină ulei pe pânză Colecția familiei artistului

Giuliano Nardin Peisaj, 2006 ulei pe pânză Colecția Răzvan Bănescu

Dumitru Gorzo

Mr. President is a Sexual Object, 2005 acrilic pe pânză Prin amabilitatea artistului

Alexandra Croitoru Untitled (Prime Minister), 2004 C-print, ediția 4/5 Colecție privată

Dan Perjovschi

World, 2004 tuș pe hârtie Colecție privată

Teodor Graur Culture no. 6, 2004 asamblaj Colecție privată

Magdalena & Bogdan Pelmuș

Empty Space with Wounded Uterus, 2015 instalație video-obiect, video 5’00”, obiect țesut din mărgele de sticlă Prin amabilitatea artiștilor

Emanuel Borcescu Oameni mulți muncesc cu spor (Proiect 1990) acrilic pe panouri de polistiren Prin amabilitatea artistului

Alexandru Niculescu

So Cares? Mișto!, 2013 acrilic și colaj pe hârtie Colecția Răzvan Bănescu

Ion Bitzan Fotoliul lui Lenin, 1995–1996 instalație Fundația Ion Bitzan

Aurel Vlad

Explozie de bucurie, 2020 zinc turnat și colorat Prin amabilitatea artistului

Mihai Zgondoiu Coloana Rubik, 2018 obiect Prin amabilitatea artistului

Alina Marinescu

Pastime, 2020 obiect, lână și mărgele pe textil Prin amabilitatea artistei

Victoria Zidaru Arborele vieții, 2018 piatră și pânză brodată Prin amabilitatea artistei

Marian Zidaru

A nu se lăsa la îndemâna copiilor, 2017 lemn, metal și obiecte ludice Prin amabilitatea artistului

Maria Balabaș Bucharest by Heart, 2020 instalație audio Prin amabilitatea artistei

Obie Platon

Hide and Seek, 2019 ulei pe pânză Colecție privată

Alina Crasovschi Feneș Untitled acuarelă, creion, colaj, acrilic pe pânză Colecție privată

Aurora Kiraly

Soft Drawings_Subconscious Narratives, 2020 colaj din material textil Prin amabilitatea artistei

Ioana Bătrânu Interior melancolic, 2013 acrilic pe pânză Prin amabilitatea artistei

Ștefan Ungureanu

Defusal, 2015 acrilic pe pânză Colecția Florin Petcu

Cristian Răduță Nefertiti, 2020 aluminiu pictat Prin amabilitatea artistului

Raluca Ilaria Demetrescu

E5, 2019–2020 desen cusut pe batiste Prin amabilitatea artistei

Constantin Petrașchievici Opinci obiect, piele naturală Colecția Silvian Sferlea

Daniel Knorr

Tramvaie și instituții, 2010 fotografie montată pe aluminiu Colecția Răzvan Bănescu

Costin Ioniță Cerc vicios, 2020 sculptură cinetică Prin amabilitatea artistului

Elena Vlad

Coloane (detaliu), 2004 8 coloane cu 8 sculpturi, pământ ars Prin amabilitatea artistei

Dragă vizitatorule, Îți mulțumesc că ai venit să ne cunoști în aceste vremuri cel puțin ciudate (o precizare: dacă ești în căutarea textului serios, el se regăsește pe zidul de vizavi). Vreau să îți comunic negru pe alb (sau mai degrabă roz fosforescent pe alb, în stilul Școlii de la București) că această expoziție este făcută special pentru tine și orașul în care trăiești. Am făcut selecția artiștilor cu gândul la tine și la familia ta, gândindu-mă cum aș putea să te/vă conving să reveniți într-o expoziție de artă contemporană. Am reflectat la toate paradoxurile care ne fac să iubim și să urâm deopotrivă de feroce spațiul ăsta în care locuim: exuberanța haotică a orașului nostru, neseriozitatea creativă și emotivitatea noastră fanfaronardă, raportarea problematică la orice fel de autoritate, fie ea religioasă, politică sau juridică, zeflemeaua noastră cea de toate zilele. Și la cum au înglobat artiștii bucureșteni, voit sau nu, aceste caracteristici în lucrările lor. Așa că veți găsi mult umor și multă, dar multă, culoare în sălile ce urmează. Să nu fiți surprinși dacă găsiți lucrările unui artist în spații diferite, sunt exact acolo unde trebuie să fie: politicul e la politic, spiritualitatea la spiritualitate și dragostea la dragoste! Și trebuie să mărturisesc că am sperat să mai prind pe cineva în joc, pe copilul tău! Multe dintre lucrări sunt alese cu gândul la el, mi-am dorit să nu fie intimidat de arta contemporană din săli, să se simtă în largul său printre lucrările de artă (nu atât încât să le atingă totuși, deși ar fi un deziderat pe termen lung). Și am mai gândit expoziția pentru cineva, pentru artistul bucureștean care împarte aceste vremuri de restriște cu tine. Și la toată sinceritatea lui de artist, la dorința sa de comunicare cu publicul, la emoția sa când vede că cineva îi apreciază lucrarea. De aceea, am o rugăminte, mare rugăminte: te rog frumos să mergi să vezi cât mai multe expoziții, să vă faceți selfie-uri și să postați despre artiștii și locurile care vă plac, să îți iei copilul și să mergi la muzee, să participați la ateliere de creație, să ai curajul să cauți și să intri în galerii de artă, să vorbești cu artiștii și curatorii, să întrebi și să ceri informații, să cauți un artist atunci când îți place o lucrare, crede-mă, orgoliul său va fi gâdilat enorm, nu trebuie să fii pregătit cu fraze pompoase și definiții din DEX, ci doar să fii curios! Iar viața ta ar putea deveni și mai frumoasă! Acestea fiind spuse, am pregătit pentru tine și copilul tău o surpriză: ultimul perete din expunere este alb și vă așteaptă. Puteți desena pe el o imagine din expoziție sau ce vreți voi, numai să încercați. La finalul expoziției, desenul colectiv va putea fi descărcat de pe artsafari.ro și îl veți putea tipări sau prezenta digital (dacă sunteți preocupați de schimbările climatice, ca noi toți), lăudându-vă că ați participat într-o expoziție de artă contemporană. Îți mulțumesc încă o dată și sper, pe curând, Antigona Silvia Rogozea Curatorul expoziției

Mulțumiri Complexul Muzeal Arad Muzeul Județean Argeș Complexul Muzeal Iulian Antonescu Muzeul Județean de Artă Bacău Muzeul Vasile Pârvan Bârlad Muzeul Municipiului București Muzeul de Artă Brașov Muzeul de Artă Cluj-Napoca Muzeul de Artă Constanța Muzeul Național Cotroceni Muzeul de Artă Craiova Muzeul Județean de Artă Prahova Ion Ionescu-Quintus Muzeul de Artă Târgu Mureș Complexul Național Muzeal Curtea Domnească Târgoviște Institutul de Cercetări Eco-Muzeale Gavrilă Simion, Tulcea Muzeul Județean Aurelian Sacerdoțeanu, Vâlcea Parlamentul României, Camera Deputaților Fundația Jean Louis Calderon, București Academiei de Studii Economice, București Radisson Blu Hotel, București Muzeul de Artă Vizuală Galați Consiliul Național al Cinematografiei Arhiva Națională de Filme precum și tuturor artiștilor și colecționarilor care ne-au împrumutat lucrări și care au dorit să rămână anonimi.

#ArtSafari Team The People Who Make Things Happen! Mulțumiri echipei pentru sincronismul de disciplină, muncă și pasiune. Un eveniment realizat de iubitori de artă pentru iubitori de artă! Adina Marin Alberto Ursache Alexandra Marin Alexandra Matei Alexandru Ducu Ana Bănică Attila Kim Bianca Dragne Bianca Dumitrache Catalin Hertz Ciprian Dudulea Dacian Foldi Eliza Leșanu Florin Petcu Gabriel Ghizdavu Horia Stupu Ioana Gavril Ioana Spiridon Madalina Burduja Maria Munteanu Marius Iepan Marius Istrate Mircea Modreanu Radu Ștefan Ruxandra Dumitru Vlad Babenco