PERSPECTIVE ISTORICE
bani, pentru eliberarea mamei şi soţiei sale, pe care atacatorii le luaseră în captivitate 67. Deşi Cetatea de Colţ era încă folosită la mijlocul secolului al XVI-lea, rezidenţa Cândeştilor era la Râu de Mori unde a fost identificată o curte nobiliară fortificată. Complexul arhitectural 68 , aflat în mijlocul satului Râu de Mori, cuprinde următoarele edificii şi elemente constructive: palatul nobiliar, construcţie cu două nivele, în formă de L, având un corp de clădire paralel cu râul, iar celălalt perpendicular; capela calvină a curţii; grajdul; clădirea anexă; biserica parohială, vechiul paraclis al primilor Cândeşti; zidul de incintă; zidul median al curţii interioare. 15. Răchitova (com.). Cetatea de la Răchitova este situată pe un deal de 50-60 m înălţime, în sudul localităţii. Satul Răchitova era situat în nord-vestul districtului Haţeg şi aparţinea familiei cneziale şi nobiliare Muşina de la Densuş 69 . Documentele vremii îi menţionează pe cnezii de la Densuş ca posesori ai satelor Răchitova şi Lunca, în baza dreptului cnezial 70. Fortificaţia, ridicată la începutul secolului al XIV-lea 71 se compune dintr-un turn-donjon şi amenajările din jurul lui. Donjonul de piatră este aşezat chiar pe marginea pantei, cu fundaţia pe stâncă, la aproximativ 1 m adâncime şi are o formă patrulateră cu laturile de 8,50 m. Zidăria este din piatră locală înecată în mortar. La bază donjonul avea un soclu gros de 2,60 m şi înalt de 2 m, uşor taluzat spre exterior, iar de la soclu în sus zidurile au o grosime de 1,65 m, ajungând la 1 m grosime, la ultimul nivel 72. Donjonul are o înălţime de 12 m, cu un parter semiîngropat, fiecare sprijinit de bârne de
stejar. Ultimul etaj avea o galerie exterioară susţinută de bârne. Se pare că în faza iniţială donjonul a avut doar parter şi două etaje, al treilea fiind construit mai târziu, la fel ca şi tencuirea zidăriei exterioare a turnului. Parterul avea rol de depozit şi nu comunica cu exteriorul, accesul la el fiind posibil de la primul etaj, printr-o scară interioară. Intrarea în turn era pe partea de nord-vest, la primul sau la al doilea etaj, la care se ajungea pe o scară exterioară, probabil din lemn 73, această parte a turnului fiind distrusă în urma unui cutremur. Donjonul era înconjurat de un şanţ sec şi de un val de pământ plasat în interior, distanţa faţă de turn fiind între 9-14 m. Şanţul era lat de 3-5 m şi adânc de 1,50 m, iar valul de pământ avea o lăţime de 2-3 m şi înălţimea de 1,50 m, având şi palisadă de lemn. În a doua fază de construcţie, în secolul al XV-lea 74 , incinta a fost lărgită şi a fost ridicat un alt val pe latura de sud la distanţa de 34 m faţă de primul val, creându-se o curte interioară în cetate. Noul val era din blocuri de piatră şi pământ, cu palisadă, şi avea o lăţime de 6-8 m şi înălţimea de 2-3 m, în faţa lui fiind săpat un nou şanţ, lat de 6-10 m şi adânc de 4 m. În această zonă se află şi poarta de intrare în cetate, cu un pod peste şanţul de apărare. Construcţiile din interiorul incintei, probabil din lemn, nu au fost surprinse 75. 16. Sântămărie Orlea (com.). Au fost identificate urmele unei posibile fortificaţii medievale 76 17. Sălaşu de Sus (com.). Curtea nobiliară fortificată a fost ridicată în secolul al XVI-lea, când datează primele construcţii importante de la Sălaşu de Sus 77 . Primele amenajări par să dateze din secolul al XV-lea 78, fiind surprinse urmele unui zid, din acest secol. Din curtea nobiliară se mai păstrează o parte a
277F
278F
283F
284F
279F
280F
281F
285F
286F
282F
287F
288F
Rusu, Adrian Andrei, Miscellanea Hatzegiana (informaţii şi reinterpretări privitoare la istoria Ţării Haţegului în Evul Mediu), II, în Acta MN, XXIV-XXV (1987-1988), Cluj-Napoca, p. 270. 68 Pinter, Karl Zeno, Ţiplic, Ioan Marian, Căstăian, Mihai, Râu de Mori, com. Râu de Mori, jud. Hunedoara, Reşedinţa nobiliară a Cândeştilor, în CCA, campania 1997 (1998). 69 Rusu, Adrian Andrei, Castelarea Carpatică, p. 529. 70 Holban, Maria, Deposedări şi judecăţi în Haţeg în vremea Angevinilor, în Studii, V (1960), p. 155. 71 Anghel, Gheorghe, Fortificaţii medievale de piatră din secolele XIII-XVI, p. 155. 72 Ibidem. 67
Popa, Radu, La începuturile Evului Mediu românesc. Ţara Haţegului, p. 219. 74 Anghel, Gheorghe, Fortificaţii medievale de piatră din secolele XIII-XVI, p. 155. 75 Popa, Radu, La începuturile Evului Mediu românesc. Ţara Haţegului, p. 219. 76 Luca, Sabin Adrian, Arheologie şi istorie (III). Descoperiri din judeţul Hunedoara, Ed. Economică, Sibiu, 2005, p. 216. 77 Eskenasy, Victor, Rusu, Adrian Andrei, op. cit., p. 88. 78 Ibidem, p. 66. 73
64