Impuls 10

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 1

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 2

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 3

3 Impuls

Num`rul 10, de nota 10!!?

Text: Adriana {erban, Alukönigstahl

m ajuns acum, la aproape 3 ani de la lansarea „oficial`” a revistei Impuls – care a avut loc pe 15 iunie 2009, s` tip`rim num`rul 10 al revistei noastre.

Am \nceput mai timid, cu o revist` mai sub]iric`, dar care a crescut frumos \n timp. {i nu doar ca num`r de pagini, ci [i ca informa]ie. Acest lucru s-a datorat \n primul rånd colaboratorilor no[tri, care ne-au stat al`turi, f`cånd efortul (altruist) de a scrie cåte ceva despre realiz`rile lor sau despre proiecte pe care le-am dus \mpreun` la bun sfår[it.

Dac` ave]i ceva de spus despre experien]ele [i realiz`rile dum-

A

neavoastr`, despre viitorul pe care \l spera]i pentru ora[ul dumneavoastr`, v` invit`m s` ne scrie]i [i vom g`si spa]iu de publicare \n Impuls.

Mul]umim pe aceast` cale tuturor celor care au contribuit la aceast` \ncercare a noastr` de a face cunoscute lucrurile bune care se \ntåmpl` la noi \n ]ar` sau pe alte meleaguri.

Mul]umim [i dumneavoastr`, cititorilor no[ti, pentru care \ncerc`m, f`r` a fi de meserie jurnali[ti, s` aducem \n paginile revistei informa]ii actuale, pertinente, \ntr-o form` cåt mai pl`cut`.

Revist` editat` de Alukönigstahl SRL Bd. Unirii nr. 64, Bl. K4, Bucure[ti; tel: +40 21 327 77 80, fax: + 40 21 326 4860 Concept grafic [i redactare: igloomedia Brezoianu 4, ap. 1, Bucure[ti; tel./fax: +40 21 313 41 18; www.igloo.ro Concept editorial: Alukönigstahl SRL

aks 10

4/26/12

4:22 PM

Page 4

Viitorul apar]ine cl`dirilor cu bilan] energetic pozitiv Text: Adriana {erban, Alukönigstahl Foto: Schüco International

rimul Congres al Energiei organizat de Schüco la Centrul Tehnologic din Bielefeld a avut loc la sfår[itul lunii februarie sub patronajul ministrului landului german Westfalia, Prof. Dr. Klaus Töpfer.

Acest eveniment s-a dorit s` fie un impuls dat antreprenorilor din Westfalia de Est pentru un viitor economic s`n`tos [i ecologic responsabil \n aceast` regiune.

Revolu]ia energetic` este o tem` deosebit de important` \n zilele noastre. Importan]a dezvolt`rii [i utiliz`rii energiilor regenerabile este \n cre[tere semnificativ` pe termen lung [i acestea au un rol tot mai important fa]` de sursele clasice de energie. |n primul rånd, \n prim-plan pentru sectorul construc]iilor va fi reducerea emisiilor de CO2. |n discursul s`u, dl. Dirk U. Hindrichs, pre[edinte [i proprietar al Schüco International, a spus urm`toarele: „Conversia sistemului energetic \n Germania [i \n Europa, dezvoltarea energiei regenerabile [i cre[terea eficien]ei energetice sunt cuvinte cheie pentru alimentarea cu energie \n viitor. Pentru asta, un rol important \l au cl`dirile auto-suficiente din punct de vedere energetic, valabil pentru cl`diri noi, dar [i pentru renov`ri. Pentru c` alimentarea cu energie electric` se va face \n viitor din ce \n ce mai descentralizat, [i din mai multe surse decåt se face ast`zi. Acest lucru la råndul s`u necesit` o mai mare responsabilizare a fiec`ruia pentru protejarea mediului.”

Scopul politicii europene este promovarea eficien]ei energetice \n cl`diri. Deja de la sfår[itul acestui deceniu fiecare cl`dire nou` din

P

Europa va fi echipat` cu tehnologiile potrivite s` devin` un „furnizor de energie”. Multe cl`diri noi vor fi auto-suficiente din punct de vedere energetic sau chiar vor produce energie suplimentar`. |n concluzie, tehnica instala]iilor, utilizarea energiei solare, managementul energetic [i arhitectura durabil` se vor influen]a reciproc. |n perioada curent` toate guvernele europene [i EU convin asupra condi]iilor energetice care vor trebui s` se aplice \n Europa din anii 2020 pån` \n 2030 [i dup` aceea. Acesta este un pas important, \n fond infrastructura energetic`, de produc]ie [i transport din Euro are \n medie 30-40 ani vechime. Acum trebuie luate deciziile pentru structurile produc`toare [i consumatoare de energie pån` \n 2050. Dac` ast`zi se iau deciziile corecte, se ac]ioneaz` consecvent pentru energii regenerabile [i se folosesc cele mai noi tehnologii, atunci vom fi \n siguran]` pe termen lung.

Investi]iile necesare au nevoie de strategii pe termen lung la nivel federal [i de stat, precum [i la nivel de \ntreprinderi [i administra]ii locale. Acest lucru implic` \n special decizii pentru investi]ii de anvergur`. Deoarece noul sistem energetic ar putea schimba \n viitor societatea [i condi]iile de via]` [i de munc` este nevoie ca subiectul s` fie discutat public, din diferite puncte de vedere. De aceea, pentru compania Schüco este o preocupare deosebit de important` ca regiunea Westfalia de Est s` se dezvolte [i pe viitor la fel de dinamic ca \n deceniile trecute. |n acest sens, ministrul D. Prof. Dr. Klaus Töpfer a subliniat \n discursul s`u: „Revolu]ia energetic` are nevoie de \ntreprinderi care [tiu s` valorifice oportunit`]ile.

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 5

5 Impuls

Urm`torii vorbitori la congres, Dr. Bertrand Piccard, Dr. Alexander Rieck [i Prof. Peter Wippermann, au dorit s` stimuleze formatorii de opinie.

Piccard se ocup` intens de mai mul]i ani, ca un psiholog [i explorator ce este, de comportamentul oamenilor afla]i \n situa]ii extreme [i obliga]i pentru g`sirea unor solu]ii noi. El este un f`ptuitor [i un excelent motivator. Prezentarea sa cu titlul „Viziune: mutarea limitelor prin procese de schimbare” a fost o excelent` introducere pentru tema zilei.

Arhitectul [i omul de [tiin]` Rieck prive[te viitorul din punctul de vedere al cl`dirilor noi. Referatul s`u cu tema „Arhitectur` [i energie: o incursiune \n istoria energiilor” se refer` la metode de construc]ie care au realizat o simbioz` perfect` \ntre calitatea vie]ii [i tehnologie.

Wippermann analizeaz` schimbarea social` din perspectiva cercet`torului de tendin]e \n lucrarea sa: „Cercetarea viitorului: viziuni [i tendin]e”. Dintr-o analiz` asupra intereselor viitoare ale oamenilor el dezvolt` recomand`ri pentru rela]ii publice [i marketing. |n concluzie: sisteme care satisfac, atåt pentru cl`diri comerciale, cåt [i pentru construc]ii reziden]iale, cele mai exigente norme de eficien]` energetic` [i \n acela[i timp asigur` cele mai bune condi]ii de siguran]`, confort [i siguran]`. Atåt pentru cl`diri noi, cåt [i pentru moderniz`ri, ferestrele, u[ile [i fa]adele izolate termic economisesc energie. Sistemele solare, montate pe acoperi[ sau integrate \n cl`dire, produc energie ecologic`. {i integrarea \n

re]ea face posibil ca energia produs` s` fie stocat`, dirijat` [i folosit` \n locul unde este produs`. Astfel este posibil ca orice cl`dire s` devin` o mic` central` electric`. Din punct de vedere economic, are sens. Din punct de vedere ecologic, de asemenea.

Pentru c`, pe lång` sc`derea costurilor cu energia, scad [i emisiile de CO2. |n paralel, valoarea cl`dirii cre[te. |n concluzie: un bilan] bun pentru dumneavoastr` [i pentru clim`. Dar, \nainte de toate, un pas important spre independen]a energetic` [i spre un viitor mai sigur.

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 6

Schüco International la Frontale 2012 – din nou despre eficien]` energetic` Text/Foto: Alukönigstahl Romania

Ca lider \ntre ofertan]ii de \nvelitori pentru cl`diri orientate spre viitor, Schüco are un aport important la protejarea mediului. Acestui aspect \i corespunde [i deviza actuala Energy3 – Economisirea energiei – Producerea energiei – Legarea \n re]ea. Acest lucru este realizabil datorit` sistemelor superizolate pentru ferestre, u[i [i fa]ade, care reduc considerabil consumul energetic.

Schüco are la dispozi]ie toat` gama de materiale, [i un \ntreg departament de cercetare [i dezvoltare.

La Expozi]ia interna]ional` pentru ferestre [i u[i, „fensterbau/frontale 2012” de la Nürenberg, \ntre 21-24 martie, Schüco International a prezentat \n standul 503 din Hala 7 numeroase solu]ii de construc]ii eficiente energetic.

Pe lång` portofoliul de produse extins cu noi sisteme din PVC cu izolare termic` \mbun`t`]it`, Schüco a prezentat cu aceast` ocazie o nou` tehnologie pentru finisarea suprafe]elor, care a avut rolul principal \n conceptul standului generos dimensionat.

Rezultatul colabor`rii timp de aproape 3 ani \ntre inginerii de la Schüco [i unul dintre cei mai importan]i furnizori de vopsele pentru industria automobilelor a fost o tehnologie absolut nou` de colorare a profilelor din material plastic: Schüco AutomotiveFinish.

Cu aceast` tehnologie este posibil s` se dea profilelor din plastic culorile metalice atåt de cunoscute [i apreciate din industria automobilelor. Culoarea este stabil` \n timp, iar gradul de str`lucire \mpreun` cu rezisten]a foarte bun` la intemperii [i agen]i chimici r`spund celor mai exigente cerin]e, aducånd astfel un avantaj de necontestat partenerilor Schüco.

De mai mult` vreme cererea pentru culori metalice este \n cre[tere. Pentru profilele din aluminiu se pot realiza astfel de nuan]e prin vopsirea lor \n cåmp electrostatic. |n cazul profilelor din PVC nu era posibil pån` acum s` se realizeze culori metalice printr-o tehnologie industrial` [i rentabil`. Schüco a c`utat s` se transpun` tehnologia folosit` cu succes pentru componentele din material plastic la automobile \ntr-o metod` de colorare a profilelor din PVC. {i a reu[it s` foloseasc` aceste tehnologii \n produc]ia standard. Astfel se pot acum oferta profile de plastic metalizate, asem`n`toare ca aspect cu profilele din aluminiu, la un pre] atractiv. Primele proiecte-pilot realizate au confirmat succesul acestei tehnologii. |ntre timp au fost finalizate testele de anduran]`. Pe lång` faptul c` este un proces economic, este [i ecologic, fiind caracterizat prin consum redus de energie [i de[euri pu]ine, nu polueaz` mediul prin emisii, ape reziduale sau alte tipuri de reziduuri.

O caracteristic` important` a acestui finisaj este, pe lång` culoarea

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 7

7 Impuls

deosebit`, un strat special de protec]ie. Acesta determin` parametrii suprafe]ei [i, la cerere, poate fi [i divers texturat.

Deocamdat`, paleta coloristic` con]ine tonuri de gri: DB 703, RAL 9007, RAL 9006 [i alte 6 culori: RAL 450-M, RAL 630-M, RAL 750-M, RAL 350-M, RAL 140-M precum [i dou` nuan]e de alb, doar pentru interior. Lansarea pe pia]` a acestor profile este preconizat` pentru luna mai 2012. |n completarea ofertei de profile din PVC, Schüco ThermoPlus este un nou profil far` arm`tur` [i optimizat energetic, cu adåncimea de construc]ie de 82 mm. Acesta este o dezvoltare a cunoscutului Schüco Corona SI 82+, avånd o izolare termic` mai bun`, static` \mbun`t`]it` [i un consum redus de materiale. {i acest profil are la baz` tehnologia patentat` de coextrudare a profilului din material plastic \mpreun` cu benzi din aluminiu. Aceste bare de aluminiu asigur` stabilitatea profilelor. O optimizare a camerelor interioare ale profilului, mic[orarea fal]ului de aer [i zone izolatoare suplimentare sunt caracteristici ale profilului care faciliteaz` reducerea coeficientului de transfer termic al ramei pån` la 0,79 W/m2K. Pentru design, exist` trei metode de colorare a profilelor: clasica ca[erare cu folii colorate, capacele din aluminiu vopsite \n cåmp electrostatic Corona TopAlu [i noua tehnologie de finisare a suprafe]elor Schüco AutomotiveFinish.

Un alt tip de construc]ie mult utilizat \n domeniul reziden]ial, dar nu numai acolo, sunt u[ile liftant glisante. Noul sistem Schüco ThermoSlide este bazat pe sistemul de profile pvc Corona cu adåncime de 82 mm. Pentru u[i cu dimensiuni obi[nuite [i cu un vitraj tripan (Ug 0,6 W/m2K) se ob]ine pentru u[` un coeficient de transfer termic Uw 0,8 W/m2K. Aceast` valoare este excep]ional` pentru u[i glisante, fiind pe departe cu mult mai bun` decåt cerin]ele energetice de pån` acum. Pentru a ob]ine aceste performan]e, speciali[tii de la Schüco au analizat cu aten]ie profilele cadru, pragurile [i cercevelele pentru a depista [i minimiza eventualele pun]i termice. Schüco ThermoSlide permite montarea sticlei cu grosime de pån` la 52 mm, cu greutate de pån` la 400 kg. O garnitur` de \nchidere asigur` etan[are optim` [i glisarea silen]ioas` a cercevelei. Pragul din aluminiu are 3 separ`ri termice, astfel \ncåt nu se pune problema apari]iei unor pun]i termice nici \n cazul u[ilor cu mai multe foi glisante. Excelentele caracteristici de izolare termic` sunt completate cu etan[eite ridi-

cat` la ploaie [i vånt, f`cånd din Schüco ThermoSlide un sistem care sigur va avea succes.

Pe lång` aceste produse noi, mult` aten]ie a captat sistemul de ventila]ie automat` Schüco VentoTherm, care faciliteaz` ventilarea \nc`perilor f`r` a produce pierderi de c`ldur`. Acum a fost prezentat` o nou` variant` constructiv`, cu montaj vertical, ideal pentru ferestre \nguste sau cu arcade.

Acest sistem de absorb]ie [i evacuare de aer se poate monta pe ferestre de aluminiu [i de PVC, \n zona superioar` a ferestrei. |n aceast` pozi]ie ideal`, el absoarbe aerul viciat, recupereaz` c`ldura [i, \n acela[i timp, filtreaz` (elimin` praful [i polenul) [i apoi \nc`lze[te aerul absorbit \n interior. Este ideal pentru renov`ri [i pentru cl`diri noi.

Toate produsele prezentate de Schüco la frontale 2012 se aliniaz` la sloganul Energie verde pentru planeta albastr`, eficien]a energetic` [i conservarea mediului fiind mereu \n aten]ia companiei.

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 8

Modernizare eficient` energetic – studiu de caz Text: ing. Daniela Badea, Alukönigstahl Foto: Schüco International

Izolare durabil`, ventila]ie controlat` [i conectarea sistemelor produc`toare de energie – ace[tia sunt parametrii decisivi pentru o reabilitare eficient`. Cu seria Schüco ERC 50 pentru modernizarea fa]adelor, Schüco ofer` o solu]ie de sistem, care \ndepline[te toate aceste cerin]e.

Sustenabilitatea cl`dirii \ncepe deja de la faza de proiectare. De aceea, Consiliul German pentru Construc]ii Sustenabile (DGNB) a dezvoltat un sistem de certificare corespunz`tor. Iat` o cl`dire de birouri proiectat` de Schüco, care a primit o certificare preliminar` \n aur, \n care au fost incluse \n jur de 60 de criterii ecologice [i economice, precum [i aspecte tehnice [i sociale. Acest rezultat bun a fost posibil datorit` sistemului pentru modernizarea fa]adelor la calitate de cas` pasiv`, Schüco ERC 50, care, combinånd sistemul AWS 75.SI pentru ferestre [i modulele ProSol TF pentru fa]ada ventilat`, acoper` \n jur de 50 de procente din necesarul de energie al cl`dirii.

Avantajele sistemului pentru modernizarea fa]adelor Schüco ERC 50: • Prin intermediul unei noi anvelope a cl`dirii se \mbun`t`]e[te eficien]a energetic` a cl`dirii, aceasta putånd ajunge pån` la standardul de izolare pentru cas` pasiv`. Acest lucru conduce la reducerea costurilor [i la optimizarea climatului interior – un be-

neficiu-cheie pentru utilizatorii cl`dirii, fie c` este vorba despre o cl`dire de locuin]e sau despre o cl`dire de birouri.

• Conceptul modular permite personalizarea configura]iei fa]adei pentru a ob]ine cl`diri cu un design diferit, precum [i cu diverse standarde energetice. Astfel se pot realiza cl`diri cu o izolare termic` ce corespunde cerin]elor standardelor europene EnEV 2009, sau care atinge standardul de izolare pentru case pasive. Ca module suplimentare sunt disponibile solu]ii pentru protec]ie solar` exterioar`, integrat` ascuns \n noua anvelop`, ventila]ie controlat` cu recuperare de c`ldur` [i module de panouri fotovoltaice amorfe, Schüco ProSol TF, pentru producerea energiei.

• Noul sistem ofer` un domeniu de aplicare larg. Cu acesta se \mbun`t`]e[te aspectul exterior al cl`dirii – fapt care contribuie la cre[terea valorii propriet`]ii [i a poten]ialului de \nchiriere. Vårsta unei fa]ade nu aduce cu ea numai probleme tehnice, care conduc la cre[terea costurilor, aceasta afecteaz` de asemenea [i aspectul exterior al cl`dirii, ceea ce joac` un rol important \n pia]a imobiliar`.

• Acest sistem complet de fa]ad` – inclusiv ferestrele, izola]ia [i re]eaua de cabluri pentru alimentarea cu curent electric – poate fi montat \n timpul func]ion`rii cl`dirii. Abia dup` finalizarea noii anvelope exterioare, vechile ferestre sunt demontate din interior.

Nu sunt necesari parape]i portan]i, deoarece sistemul se fixeaz` simplu [i rapid pe plan[eul cl`dirii. Astfel se reduc costurile cu materialele de fixare [i se planific` felul \n care vor cre[te costurile pentru securitate.

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 9

9 Impuls

Montaj \n timpul func]ion`rii cl`dirii

1. Punctul de plecare: O construc]ie din beton armat din 1975, a[a cum se pot \ntĂĽlni adesea.

2. Sistemul portant: Profilele portante ale sistemului pentru modernizarea fa]adei se vor fixa vertical pe cl`direa existent`.

3. Ferestrele: |n timp ce acestea sunt montate din exterior, ferestrele vechi r`mĂĽn pe pozi]ie.

4. Etan[area: Ferestrele sunt etan[ate [i celelalte p`r]i ale cl`dirii vor fi izolate.

5. Montajul: Montajul [i alimentarea cu curent electric a sistemelor de protec]ie solar` se va face din exterior.

6. Sistemul de module: Structura portant` poate fi echipat` cu diverse elemente de umplere, cum ar fi panourile fotovoltaice amorfe, SchĂźco ProSol TF.

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 10

7. Interiorul cl`dirii: Dup` finalizarea fa]adei, ferestrele vechi sunt demontate din interiorul cl`dirii.

8. Rezultatul: Design atractiv [i o izolare termic` optim` pentru noua fa]ad`.

Calculul necesarului de energie pentru diverse variante de modernizare a fa]adei cu sistemul ERC 50 Surplus de energie

-50

Surplus de energie

50 150

Energie final` (kWh/m2a)

250 350 Situa]ie existent`

ERC 50 EnEV

ERC 50 EnEV cu ventilare descentralizat` cu 45% recuperare de c`ldur`

ERC 50 Pasiv

ERC 50 Pasiv ERC 50 cu cu ventilare ventilare descendescentralizat` cu tralizat` cu 85% 85% recuperare recuperare de de c`ldur` c`ldur`, izolare termic` îmbun`t`]it` [i panouri fotovoltaice

Echiparea cl`dirii Fa]ad` izolat` conform prevederilor EnEV Fa]ad` cu standard de izolare pentru cas` pasiv` Ventilare descentralizat` cu 45% recuperare de c`ldur` Ventilare descentralizat` cu 85% recuperare de c`ldur` Îmbun`t`]irea analizei termogravimetrice Panouri fotovoltaice ProSol TF (est/vest/sud/acoperi[)

Calculul a fost efectuat luånd ca exemplu o cl`dire realizat` \n conformitate cu prevederile normelor germane DIN V 18599.

Baza de calcul a fost o cl`dire fictiv`, construit` \n anul 1975, cu [ase etaje [i o suprafa]` total` de 650 m2. Fa]ada cl`dirii are o suprafa]` de 2.688 m2, inclusiv ferestrele, din care acestea ocup` o suprafa]` de 1.030 m2. Studiul f`cut arat` foarte clar c`, indiferent

de varianta de modernizare aleas`, se pot ob]ine economii de energie. Mai mult decåt atåt, \n varianta constructiv` \n care se opteaz` pentru utilizarea solu]iei care include modulele de panouri fotovoltaice amorfe, Schüco ProSol TF, cl`direa poate avea un bilan] energetic pozitiv, a[a cum se poate observa \n coloana din dreapta a graficului de mai sus.

aks 10

4/26/12

1:35 PM

Page 11

11 Impuls

Nout`]i legislative privind eficien]a energetic` a cl`dirilor Text: Luiza Manolea Foto: Schüco International

ficien]a energetic` a cl`dirilor tinde s` atrag` din ce \n ce mai mult aten]ia celor implica]i \n pia]a construc]iilor, fie ei proiectan]i, dezvoltatori, proprietari, antreprenori, produc`tori de materiale de construc]ii [i de echipamente [i instala]ii, precum [i a prestatorilor de servicii de audit [i management energetic.

Dezvoltarea pie]ei, chiar dac` incipient`, este sus]inut` de obliga]ii legale care tind s` fie din ce \n ce mai ambi]ioase, \n spiritul \ndeplinirii obliga]iei mai largi de a reduce \n anul 2020 consumul de energie primar` cu 20% fa]` de cantitatea previzionat`. |n acest sens vin stadiul avansat de aplicare a Directivei europene privind performan]a energetic` \n cl`diri (Directiva nr.

2010/31/UE), a c`rei dat` limit` de transpunere \n legisla]ia romåneasc` se apropie vertiginos (pentru marea parte a prevederilor: 9 iulie 2012) [i negocierile care se poart` acum pe subiectul modific`rii Directivei europene referitoare la eficien]a energetic` la utilizatorii finali [i la serviciile energetice (Directiva nr. 2006/32/CE).

Astfel, \n ce prive[te performan]a energetic` a cl`dirilor, avem obliga]ia ca, la orice construc]ie nou` sau renovare major` a unei cl`diri care include atåt anvelopa, cåt [i instala]iile de \nc`lzire, r`cire etc., s` lu`m m`suri de eficientizare a consumului de energie, astfel \ncåt s` respect`m unele cerin]e minime de performan]` energetic`. Aceste cerin]e minime sunt definite de fiecare stat \n parte \n baza metodologiei stabilite prin Regulamentul nr. 244/2012, aplicabil din 10 aprilie 2012.

Aceast` metodologie urm`re[te s` existe un echilibru \ntre banii investi]i [i economiile de energie realizate. Prin urmare, vom [ti cum trebuie s` calcul`m nivelul optim din punct de vedere al costurilor ale cerin]elor minime de performan]` energetic` a cl`dirilor [i a elementelor acestora. |n plus, data de 9 iulie 2012 ar trebui s` ne aduc` [i defini]ia casei cu consum aproape zero de energie, pentru a [ti la ce nivel trebuie s` aducem toate casele nou construite \ncepånd cu 1 ianuarie 2021 (cl`dirile noi de]inute de stat vor trebui s` ating` acest standard \ncepånd cu 1 ianuarie 2019). |n ce prive[te eficien]a energetic` la utilizatorii finali, suntem \n plin proces de negociere – parte a procedurii de adoptare a directivelor la nivel european – a m`surilor ce ar trebui luate [i care ar trebui s` se materializeze \n obliga]ii clare. Iat` cåteva dintre m`surile adoptate de Parlamentul European [i supuse negocierii cu Comisia European` [i Consiliul Uniunii Europene: 1. reducerea consumului de energie primar` \n cl`diri s` fie de pån` la 80% pån` \n anul 2050, \n trei etape intermediare: 15% pån` \n 2020, 30% pån` \n 2030 [i 60% pån` \n 2040; 2. planificarea renov`rii stocului de cl`diri existent – private [i publice – la standarde ridicate de eficien]` energetic`, astfel

E

\ncåt s` se economiseasc` cel pu]in 75% din energia consumat` \nainte de renovare; 3. renovarea anual a cel pu]in 2,5% din suprafa]a cl`dirilor de]inute de administra]ia public`, indiferent dac` este central` ori local`; 4. crearea de mecanisme financiare agregate, care s` aduc` o coeren]` \n finan]area proiectelor de eficientizare energetic`, inclusiv a proiectelor de renovare a cl`dirilor; 5. folosirea de bani din fondul creat urmare a obliga]iilor furnizorilor [i distribuitorilor de energie de a reduce cu 1,5% din volumul energiei furnizate anual consumatorilor finali; 6. promovarea societ`]ilor de servicii energetice „ESCO”-uri.

Aceste m`suri ar contribui la dezvoltarea pie]ei: - prin fixarea de obiective clare pe termen mediu [i lung (vezi reducerea consumului cu 80% pån` \n 2050), investitorii ar putea fi atra[i de confortul unei pie]e stabile, ale c`rei reguli sunt bine cunoscute, ceea ce confer` un caracter previzibil rezultatelor; - renovarea cl`dirilor existente [i rolul de model pe care \l are administra]ia public` reprezint` motorul de dezvoltare a pie]ei, ceea ce conduce la cre[terea num`rului locurilor de munc` \n domeniul construc]iilor; - dedicarea de instrumente financiare \ntr-o manier` coerent` [i concertat` din partea statului ar contribui nu doar la finan]area proiectelor, ci [i la atragerea de capital privat; - renovarea cl`dirilor la un standard ridicat de performan]` energetic` ar asigura o nou` pia]` pentru serviciile energetice.

F`r` \ndoial`, interesul ar`tat \n domeniul eficien]ei energetice \n general [i cel subsumat cl`dirilor reprezint` o certitudine a zilelor noastre [i o oportunitate pentru viitorul apropiat.

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 12

Tehnologie verde pentru fiecare cl`dire Text: Adriana {erban, Alukönigstahl Foto: Schüco International

anourile fotovoltaice ProSol, prezentate anul trecut \n ianuarie, la tårgul interna]ional pentru arhitectur` [i construc]ii de la München, BAU 2011, sunt deja folosite la tot mai multe obiective.

Datorit` domeniului larg de utilizare – la fa]ade calde sau reci, integrat \n sistemele de umbrire [i \n elemente mobile sau folosit ca fa]ad` rezemat` – [i a faptului c` buna lui func]ionare nu depinde de gradul de \nsorire, produsul se recomand` singur.

Se pot utiliza suprafe]e mari, nefolosite pån` acum, pentru a fi transformate \n „microcentrale electrice”. Pån` la apari]ia acestei tehnologii, se putea face o instala]ie fotovoltaic` doar dac` aveai un acoperi[ corespunz`tor (suprafa]` liber` orientat` spre soare, cl`direa trebuia s` reziste greut`]ii suplimentare a panourilor etc.).

ProSol [i fa]ada rezemat` ofer` posibilitatea ca aproape orice cl`dire s` devin` central` electric` ecologic`.

P

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 13

13 Impuls

Pentru a-[i verifica practic solu]ia, Schüco a construit o fa]ad` rezemat` pe una dintre cl`dirile sale. Investi]ia a meritat, din mai multe puncte de vedere: produce energie pentru uz propriu [i serve[te ca obiectiv de referin]`. |n limbaj de specialitate, fa]ada rezemat` se nume[te FSE 3000 (Facade-mounted Solar Energy). Acest tip de construc]ie produce energie electric` f`r` a interveni \n structura fa]adei.

Modulele fotovoltaice sunt montate cu un unghi de 80° fa]` de perete, pe o construc]ie metalic` de sus]inere. Cu aceast` solu]ie se pot folosi toate lateralele halelor industriale [i depozitelor, cu cheltuieli [i investi]ii reduse. Un alt atu care u[ureaz` calcula]ia [i instalarea: pachetul de baz`, care se poate multiplica modular, este format din 8 module cu strat amorf, cu o suprafa]` de 10,5 x 4,4 m, plus structura metalic` de a[ezare [i pachetul de leg`turi [i componente electrice necesar.

Montajul este la fel de simplu ca [i ideea de baz`. Sistemul de tip „plug and play” are componente de conectare prefabricate.

Modulele sunt montate pe o construc]ie de sus]inere din o]el, cu bare verticale [i console oblice, care se livreaz` \mpreun` cu toate accesoriile. Pentru prinderea de fa]ad` sunt necesare doar patru puncte. Astfel, costurile de montaj se reduc considerabil.

Dup` finalizarea lucr`rii, dl. Oliver Steffen, directorul firmei care a executat montajul fa]adei a f`cut urm`toarele aprecieri: „Modulele, de[i cu dimensiuni relativ mari, se fixeaz` simplu [i rapid pe construc]ia suport, pentru c` aceasta este mai \ntåi a[ezat` [i doar ulterior se fixeaz`. Un lucru este important [i sim-

plific` evident montajul: grinzile orizontale se pot deplasa pe orizontal` [i montajul nu este afectat de structura de raster a cl`dirii.

Concluzia noastr` este c` fa]ada solar` rezemat` este o solu]ie practic` [i eficient` pentru utilizarea atåtor suprafe]e existente \n domeniul industrial, mai ales c` nu se intervine \n structura de rezisten]` a cl`dirii.”

Un sistem complet cu opt module produce anual aproximativ 2200 kWh.

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 14

Centrul de sprijinire [i dezvoltare a afacerilor Ia[i Text: arh. Iulian Nicolau Foto: Liviu Chirica

Vedere din {os. P`curari

Denumirea proiectului: Centru de sprijinire [i dezvoltare a afacerilor Amplasament (adresa): Municipiul Ia[i, România Autor: IANIS DECO DESIGN {ef proiect: arh. Iulian Nicolau Colaboratori: arh. Mircea Filip, arh. Marius Dinco Design: arh. Iulian Nicolau [i Laura B`lan

Ianis Deco Design \[i desf`[oar` activitatea pe pia]a de proiectare de construc]ii din anul 2003, acumulånd un portofoliu consistent [i diversificat de proiecte – cl`diri civile [i industriale, investi]ii publice [i private – echipa de arhitec]i [i designeri fiind apreciat` atåt pentru gestionarea „all in one” a investi]iilor, cåt [i pentru caracterul premium asigurat proiectelor derulate.

Centrul de sprijinire [i dezvoltare a afacerilor reprezint` un important proiect de investi]ii derulat \n perioada 2007-2011 \n zona de Nord-Est, (Ia[i, Romånia), finan]at prin Programul Opera]ional Regional (POR) 2007 – 2013 – Axa prioritar` 4 – „Sprijinirea mediului de afaceri regional [i local”.

Imobilul este situat adiacent uneia dintre c`ile majore de acces în Municipiul Ia[i, venind dinspre capitala ]`rii, Bucure[ti.

Este o construc]ie destinat` afacerilor, adresåndu-se \n principal intreprinderilor mici [i mijlocii, dezvoltat` \n dou` corpuri de cl`dire independente la nivelul parterului, dar legate func]ional pe \n`l]imea celor 3, respectiv 4 niveluri.

Pozi]ia implantului \n sit a fost influen]at` \n mod deosebit de forma geometric` absolut neregulat` a terenului confruntat` cu necesitatea rezolv`rii coerente a fluxurilor de acces la cele 185 locuri de

Vedere din {os. P`curari, seara lans`rii

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 15

15 Impuls

parcare [i la func]iunile anexe care deservesc \ntregul imobil, solu]ia de penetrare a parterului de c`tre circula]ia auto degajåndu-se drept cea mai favorabil` interven]ie din punctul de vedere al structur`rii amplasamentului.

Conceptul arhitectural a avut la baz` tema clasic` a imobilelor destinate birourilor, reinterpretat`, completat` [i \mbog`]it` cu elemente func]ionale noi care s` r`spund` nevoilor imediate ale utilizatorilor, ap`rute \n principal ca urmare a modific`rii din ultimii ani a specificului activit`]ii de baz`: grad ridicat de ocupare, timp prelungit de lucru la birou, distan]e mari \ntre punctele de interes, trafic aglomerat etc.

Astfel, suprafe]ei de cca 10.000 mp destinat` birourilor, structurat` atåt \n spa]ii mici de cca 50 mp, cåt [i \n spa]ii de tip openspace avånd pån` la 500 mp, i-au fost subordonate alte 2.000 mp de spa]ii de training puse la dispozi]ie gratuit firmelor g`zduite de c`tre administratorii cl`dirii, sala de conferin]e, restaurant de zi [i restaurant de protocol, cafenea, recep]ie comun`, hol foyer pentru \ntålniri [i discu]ii, inclusiv o gr`dini]` cu program prelungit, pentru trei grupe de vårst`, care se adreseaz` \n principal copiilor utilizatorilor imobilului.

Volumetria ansamblului construit nu a fost influen]at` semnificativ de vecin`t`]ile imediate, avånd \n vedere faptul c` acestea nu erau clar structurate la momentul lans`rii proiectului, chiar incoerente \n

mare m`sur`, ceea ce a constituit o oportunitate din punctul de vedere al îmbun`t`]irii imaginii zonei prin solu]iile adoptate [i cre[terea gradului de atractivitate a acesteia, oferind posibilitatea unei dezvolt`ri pozitive în viitor, \n corela]ie stråns` cu planurile urbanistice agreate de comunitatea local`.

Imaginea exterioar` a fost subordonat` func]iunii principale, designul fa]adelor f`cånd apel la simplitatea liniei orizontale, la stabilitatea f`r` echivoc a volumelor prismatice, la neutralitatea sticlei [i capacitatea acesteia de a aspira bidimensional \ntreaga dinamic` urban` \nconjur`toare. Din punct de vedere tehnic, \ntreaga anvelopant` a trebuit s` r`spund` cerin]elor referitoare la eficien]a energetic`, securitatea la incendiu [i siguran]a \n exploatare, toate acestea raportate la o perioad` cåt mai \ndelungat` de folosin]`.

La interior, designerii au hot`råt s` contrazic` sobrietatea specific` func]iunii principale, omniprezent` \n imobilele de birouri, pro-

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 16

Compartimentare vitrat` rezistent` la foc 60 minute – Hol

punåndu-[i s` evite o suprapunere \ntre aceasta [i pesimismul perioadei economice dificile pe care o traverseaz` toate domeniile de activitate. Ca atare, din ambientul interior au disp`rut nuan]ele specifice de gri, gri-verzui, verde, negru, gri petrol, impunåndu-se spectaculos, drept accente care personalizeaz` nivelurile, nuan]e de lila, roz, ro[u carmin, maro ciocolat`, galben auriu, bronz, exprimate atåt prin intermediul finisajelor clasic dedicate func]iunii office – sticl` laminat`, var, o]el inox – dar [i a unor finisaje speciale, mai pu]in \ntålnite \n spa]iile comune ale unor astfel de func]iuni – tapete, piele, lemn.

Totodat`, prin deschiderea vizual` a spa]iilor de birouri spre holurile comune [i spa]iile vecine, folosindu-se pentru compartimentare de pere]i din sticl`, arhitec]ii au avut \n vedere inducerea unui sentiment de comuniune, de apartenen]` la un grup comun, de invita]ie la socializare [i colaborare, anulånd egoismul spa]iilor ermetizate, deschiderea c`tre vecin`t`]i realizåndu-se gradat datorit` translucidit`]ii acestor panouri din sticl`, decorate cu ajutorul foliei sablate cu teme urbane diverse, personalizat` pe fiecare nivel \n parte, \ntr-un joc controlat dintre claritate [i transluciditate.

Aceste compartiment`ri vitrate au trebuit s` corespund` [i unor cerin]e tehnice esen]iale referitoare la siguran]a la foc de minim 60 minute [i siguran]a \n exploatare.

Construc]ia este proiectat` astfel \ncåt s` r`spund` cerin]elor moderne \n ceea ce prive[te atåt dotarea tehnologic`, cåt [i protec]ia mediului, un accent deosebit fiind pus pe gestionarea responsabil` a resurselor.

Caracteristicile principale ale construc]iei sunt: - suprafa]` construit` total`: cca 2.250 mp - suprafa]` desf`[urat` total`: cca 12.000 mp - regimul de în`l]ime: P+3E [i S+P+4E - în`l]ime maxim`: 20,20 m Din punct de vedere tehnic, anvelopa corpului central al cl`dirii este realizat` cu 2.400 mp perete cortin` Schüco FW50+ semistructural, cu capac V8 – construc]ie special` (adâncime 180 mm) pe orizontal`. Capacul are o form` care permite o scurgere u[oar` a apei, având o geometrie special`, cu o degajare pe interior care,

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 17

17 Impuls

Compartimentare vitrat` rezistent` la foc 60 minute – Hol conferin]e

prin fenomenul de rupere a pic`turii, elimin` posibilitatea scurgerii apei pe geam, murd`rindu-l.

Corpurile laterale însumeaz` pe exterior, 900 mp de perete cortin` în variant` structural`.

Un detaliu decorativ, dar [i cu rol de umbrire a fa]adei, este format din 370 mp de parasolare fixe din aluminiu, de 155 mm tip Schüco ALB, culoare RAL9006.

O caracteristic` important` [i relevant` pentru acest imobil o reprezint` compartiment`rile interioare rezistente la foc timp de 60 de minute. Cei 550 mp de u[i vitrate [i vitraje fixe, rezistente la foc s-au realizat cu profile din o]el sistem Jansen Janisol [i sticl` rezistent` la foc Vetrotech. Toate sistemele pentru construc]ia fa]adei, aluminiu Schüco, o]el Jansen [i sticl` Vetrotech, au fost livrate de Alukönigstahl. |n luna februarie 2012, conceptul de design aplicat \n cadrul Centrului de sprijinire [i dezvoltare a afacerilor a fost recompensat cu Premiul 1 al concursului de design „Insign Awards 2011” la categoria Senior designer.

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 18

Casa „See You!” Text: AA Studio Foto: arh. Cornel LAZIA

Beneficiar: persoan` privat` Amplasament: Tårgu Mure[, jud. Mure[, str. Bradului Autori: Alex ADAM, Roger POP Colaboratori: arh. Mihai Geleletu, arh. M`d`lina Florea Rezisten]`: ing. Attila Barna Instala]ii: Piamex / NAPA Arie desf`[urat` total`: 1.020 mp Terenul, \n ceea ce prive[te conforma]ia [i amplasamentul, este aici cel pu]in la fel de important ca \ns`[i casa, iar condi]ion`rile reciproce au fost pentru noi de departe atuuri, nu impedimente.

Declivitatea accentuat` spre zona cu „best view”, diferen]a de nivel de peste [ase metri \ntre extreme, deschiderea generoas` la strad`, \nsorirea [i distan]a suficient` pån` la prima construc]ie pe direc]ia liniei de pant` fac din teren amplasamentul aproape ideal, iar corpurile de construc]ii, urmeaz` un demers firesc de pliere pe aceste caracteristici, atåt volumetric, cåt [i func]ional. Astfel avem corpul garajului \ncastrat \n teren, legat de subsolul casei printr-un tunel subteran, accesul direct [i f`r` trepte de la nivelul terenului \n demisol, corpul piscinei pe aceea[i curb` de nivel cu

casa, legate printr-o pasarel` suspendat`. De asemenea, dispunerea spa]iilor interioare [i exterioare, raportul plin-gol \n plan vertical la nivelul fa]adelor [i inclusiv mobilarea s-au f`cut dependent de acest context.

Volumetric [i stilistic, construc]iile preiau par]ial din aerul vechii construc]ii a casei construite \n perioada interbelic`, par]ial fiind rezultatul accept`rii [i asum`rii provoc`rii plecate din \nsumarea dorin]elor beneficiarului [i a temei cu \ntregul concept [i cu insertul \n ]esutul urban existent, la nivel de tipologie [i de cromatic`.

Ansamblul este organizat \n trei corpuri de construc]ii. Primul ca impact vizual este casa, care este dispus` pe dou` niveluri supraterane, unul par]ial [i unul subteran, nodul de leg`tur` \ntre ele particularizåndu-se prin faptul c` sc`rile sunt singurele elemente prin rampa dominant` care „neag`” panta terenului. Func]ional, etajul superior e dedicat zonei de noapte, cu trei dormitoare de copii [i cel matrimonial – deschis spre panoram`; parterul – zona de zi cu living room, dinning, buc`t`rie [i un birou-bibliotec`; demisolul – o garsonier` independent`, zona de joac` a copiilor, depozit`ri [i utilit`]i; subsolul – spa]ii tehnice [i articula]ia cu cel

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 19

19 Impuls

de-al treilea corp, anume al garajului. Al doilea corp este cel al piscinei, dispus pe dou` niveluri: la cel suprateran, bazinul [i sala piscinei cu zona SPA, la cel inferior, crama, vinoteca, home cinema [i zona tehnic` aferent` piscinei.

Particularit`]ile acestei lucr`ri, din punct de vedere tehnic, sunt legate de consolidarea buc`]ii men]inute [i de s`p`turile [i lucr`rile sub aceasta, de console [i deschideri, de realizarea treptelor [i luminatoarelor piscinei, de solu]iile [i realizarea articul`rii corpurilor [i de gestionarea energiei, respectiv solu]iile [i realizarea sistemelor alternative de producere [i stocare a acesteia. Din punct de vedere estetic, proiectul se remarc` prin „jocul” volumelor [i alternan]a non-culorilor, „dialogul” [i caracteristicile materialelelor folosite atåt \n interiorul [i la exteriorul construc]iilor [i prin suprafe]ele mari vitrarate atåt \n plan vertical, cåt [i orizontal, sisteme asigurate de Schüco [i executate de Big Aluminium, anume deschideri de sticl` \ntre montan]i de pån` la cinci metri jum`tate, luminatoare, pasarela suspendat` de sticl`, glisante automatizate, PAF-uri [i „plutitoare”.

Proiectul a fost f`cut \n anii 2006-2007, lucr`rile au \nceput \n 2008 [i s-au finalizat \n 2011, fiind rezultatul unei conlucr`ri constructive \ntre beneficiar, proiectan]ii de specialit`]i, constructor [i executan]i, furnizorii de sisteme, echipamente, obiecte [i materiale, [i noi.

aks 10

4/26/12

4:23 PM

Page 20

Text: Bruno Andre[oiu Foto: {erban Bonciocat, Cosmin Dragomir

n România, discu]iile despre arhitectur` sunt mult mai interesante decât arhitectura \ns`[i. Dac` cineva ar asista numai la dezbaterile de breasl`, citind numai textele arhitec]ilor, justific`ri sau explica]ii ale proiectelor, ar fi tentat s` cread` c` arhitec]ii români sunt o ga[c` de genii. Ie[ind apoi pe strad`, a[tept`rile i-ar fi teribil \n[elate, c`ci lucrurile cu care arhitec]ii ar trebui s` se ocupe \n principal arat` cu totul altfel decât textele lor fondatoare.

Aceast` scurt` [i u[or polemic` aser]iune vrea s` spun` c`, \n general, \n România, e mai bine s` nu ai \ncredere \n textele arhitec]ilor, cel pu]in pân` nu vezi [i produsul construit al muncii lor. F`când-o \ns` \n scris, probabil c` nu trebuie tratat` nici ea cu prea mult` \ncredere…

Prin urmare, pentru iglooarchitecture a[ l`sa mai degrab` s` vorbeasc` imaginile, proiectele – construite sau nu – pe care echipa de 17 arhitec]i [i 3 ingineri adunat` sub numele asta le-a comis.

Dac` mai adaug câteva lucruri, e numai pentru c` dimensiunea textului mi-a fost oarecum impus` de logica editorial` a bro[urii pe care o ]ine]i \n mân`. {i poate totu[i c`, \n ciuda circumspec]iei la care v` \ndemn, vor ajuta totu[i la decriptarea inten]iilor din spatele fotografiilor.

A[ spune \n primul rând c` nu suntem (sau nu ne consider`m, sau

|

aks 10

4/26/12

4:23 PM

Page 21

21 Impuls

nu vrem s` fim) din categoria celor care v`d arhitectura ca pe ceva de o importan]` grav`, masiv`, definitiv` [i al c`ror discurs cap`t` accente majore când termenul apare \n zon`. Nu lu`m pozi]ia de drep]i când concepem proiecte, nu desen`m cu privirea pierdut` \n zarea eternit`]ii [i nici nu avem \n vedere vreun soclu la fiecare proiect f`cut. Ne place s` credem c` pentru a te bucura de arhitectur` nu ai nevoie nici de doctorate \n antropologie, nici de cursuri avansate de filosofie [i nici m`car de un IQ seme]. Tot ce-]i trebuie este o fiin]` corect constituit`, câteva sim]uri \n stare de func]ionare [i un aparat cognitiv func]ional. De aceea, proiectele noastre, indiferent de natura [i complexitatea elementelor de inspira]ie, \ncearc` s` vorbeasc` pe limba oricui, f`când apel la repere comode, inteligibile. Cât ne iese asta, nu [tiu, r`mâne s` judece fiecare. |n prezent, echipa iglooarchitecture este format` din: Bruno Andre[oiu, Adrian Cioc`zanu, Dana Tigan, Ana Diaconu, Catrinel Negru, Ana Maria Mihai, Cristina Nicolaescu, Florin T`n`soiu, Andrei Oproiu, Mircea Stroescu, Laura Barabas, Andreea Buta, Andrei Creang`, Gabriel Amzucu, George Barbu, Adrian Boro[, Andrei Iv`nescu (arhitec]i), Valeria Cioc`zanu, Florentina Sandu, Teodor Cojanu (ingineri).

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 22

Proiecte despre care vom mai vorbi Text/Foto: Alukönigstahl

FLOREASCA OFFICE, BUCURE{TI

PROMENADA MALL SIBIU

Beneficiarul investi]iei: RAIFFEISEN EVOLUTION Proiectant arhitectur`: ECOPOLIS ARCHITECTURE GROUP Prelucrator aluminiu: TEHNOREX SRL

Beneficiarul investi]iei: NRE SIBIU SHOPPING CITY SRL Proiectant arhitectur`: PZP ARHITECTURA SRL Prelucr`tor aluminiu: URBAN ELECTRIC SRL

Floreasca City Center este un proiect impresionant, care se ridic` \n zona de nord a capitalei, format din mai multe cl`diri cu diferite destina]ii, printre care [i Sky Tower, care va avea nu mai pu]in de 131 de metri în`l]ime. A doua cl`dire de birouri din complex la care deja se lucreaz` este Floreasca Office. Suprafa]a \nchiriabil` oferit` de cele 7 nivele (parter + 6 etaje) ale acesteia va fi de aproximativ 16.000 m2.

Intr`rile \n Mall Promenada Sibiu de tip box cu \n`l]ime mare (16 m) au fost realizate dintr-o structur` de sistem de fa]ad` fw50+ fixate de structura metalic` de tip grinzi.

Un sistem de parasolar cu adåncime de 120 vertical perpendicular pe fa]ad` genereaz` o grafic` cu sistem special de fixare \n sistemul de fa]ad`. Ultimele registre ale fa]adelor cap`t` o placare cu tabl` perforat` (cu densit`]i diferite).

Leg`turile cu corpul de cl`dire existent se fac prin coridoare de tip tunel construite \n acela[i mod ca [i fa]adele intr`rilor.

Conceptul dezvoltatorului pentru realizarea unor „econogy offices” implic` simbioza \ntre ecologie [i economie, acestea asigurånd beneficiarilor spa]ii de birouri reprezentative, a c`ror exploatare responsabil` ecologic [i economic scade costurile de \ntre]inere [i garanteaz` un mediu pl`cut de lucru.

Pentru a r`spunde acestor cerin]e speciale, pentru anvelopa cl`dirii un punct important \l reprezint` izolarea termic` performant`. De aceea s-au folosit sisteme AWS 70.HI pentru tåmpl`rie [i FW50+.1semistructural pentru fa]ade (capace pe vertical` [i sigilatur` umed` pe orizontal`). Elementele de tåmpl`rie incluse \n fa]ad` sunt marcate atåt de corpul tåmpl`riei, cåt [i de capacele ornament.

Pentru interioare, un capitol special \l reprezint` modul de tratare al c`ilor de evacuare cu clasa de rezisten]` la foc 30 [i 60 de minute, cu func]ii speciale de control acces [i func]ie de antipanic`, ce au fost utilizate pentru u[ile construite cu sistemul ADS80 FR. Cl`direa va fi finalizat` la sfår[itul anului 2012.

aks 10

4/26/12

1:37 PM

Page 23

23 Impuls

Conferin]a „Eficien]a energetic` \n construc]ii.

Oportunit`]i de pia]`”, Bucure[ti, 29 martie 2012 Text/Foto: Bursa Construc]iilor

evista Bursa Construc]iilor a organizat \n 29 martie, conferin]a „Eficien]a energetic` \n construc]ii. Oportunit`]i de pia]`”, eveniment care s-a bucurat de un real succes avånd \n vedere num`rul mare de participan]i, peste 160 de persoane, auditoriu extrem de numeros pentru un eveniment de acest tip.

Invitatul special al Conferin]ei a fost dl Pau Garcia Audi, reprezentantul Comisiei Europene – Agen]ia Executiv` pentru Competitivitate [i Inovare (EACI), Intelligent Energy Europe.

Pe lista de lectori s-au mai aflat reprezentan]ii Ministerului Dezvolt`rii Regionale [i Turismului, ai Institutului European pentru Performan]a Cl`dirilor, din Bruxelles (BPIE), compania Westfourth Arhitecture înfiin]at` la New York de un arhitect român, precum [i reprezentan]ii Asocia]iei Române pentru Promovarea Eficien]ei Energetice, Consiliului Român pentru Cl`diri Verzi, platformei Econet a Camerei de Comer] Romåno-Germane, ai Patronatului Român al Proprietarilor de Cl`diri.

Conferin]a a prezentat perspectivele deschise de directivele europene [i oportunit`]ile pentru pia]a construc]iilor, o pia]` care \[i caut` ie[irea din criza economic`.

Exigen]ele Uniunii Europene privind eficien]a energetic` a cl`dirilor vor cre[te treptat \n urm`torii ani, iar pia]a construc]iilor va trebui s` ]in` pasul \n ceea ce prive[te tehnologiile aplicate.

Adesea, reglement`rile europene sunt destul de confuze pentru utilizatorii la nivel na]ional.

Prin urmare, reprezentantul Agen]iei Executive pentru Competitivitate [i Inovare din cadrul Comisiei Europene, Pau Garcia Audi a prezentat \n cadrul conferin]ei principalele directive europene cu

R

impact asupra construc]iilor [i modul \n care acestea trebuie aplicate pentru atingerea obiectivelor stabilite de Strategia Europa 2020.

Pån` la sfår[itul acestui an urmeaz` s` fie definitivat` noua Directiv` privind eficien]a energetic`. „|n urm`torii 3-4 ani vor avea loc multe schimb`ri prin directiva privind eficien]a energetic`”, a aten]ionat domnul Garcia Audi.

Ministerul Dezvolt`rii \ntreprinde eforturi pentru a transpune directivele europene \n legisla]ia romåneasc`. Astfel, \n perioada urm`toare o serie de amendamente propuse la legea 372/2005 privind performan]a energetic` vor fi deliberate de Guvern [i Parlament.

Amendamentele vizeaz` aspecte precum obligativitatea prezent`rii certificatului de performan]` energetic` \n cazul tranzac]iilor imobiliare [i la construc]ia unei case noi, dar reglementeaz` [i controlul, prin intermediul Inspectoratului de Stat \n Construc]ii, stabilind \n acelasi timp sanc]iuni pentru \nc`lcarea reglement`rilor.

De asemenea, partea romån` continu` negocierile cu Comisia European` \n vederea atragerii de fonduri europene nerambursabile pentru reabilitarea termic` a locuin]elor.

Succesul de care s-a bucurat Conferin]a „Eficien]a energetic` \n construc]ii. Oportunit`]i de pia]`” arat` interesul deosebit care exist` în rândul publicului specializat pentru nout`]ile \n direc]ia implement`rii m`surilor pentru cre[terea eficien]ei energetice \n construc]ii.

aks 10

4/26/12

1:39 PM

Page 24

Sediul Schüco Italia din Padova – renovare, tehnologie, eficien]` energetic` Text/Foto: Schüco International

Stil de via]` mediteraneean, arhitectur` simpl` [i solu]ii energetice cu \nalt` eficien]` – noul sediul al Schüco International Italia din Padova arat` cum un parc logistic \nvechit poate fi transformat \ntr-un mediu de lucru modern [i atractiv. |n luna noiembrie 2008, Schüco a \nceput reabilitarea unei fabrici din zona industrial` a ora[ului Padova. Transformarea vechii cl`diri \n noul sediul al Schüco Italia avea s` dureze 11 luni. Proiectul transform`rii construc]iei \ncastrate \n arhitectura monoton` a zonei industriale a fost o real` provocare pentru arhitec]ii Renato Bredariol [i Marco Bonariol de la biroul de arhitectur` B+B Associati din Trevisio.

Pe o suprafa]` total` de 31.000 m2 au fost g`zduite cl`diri pentru birouri [i s`li de conferin]e, depozite, showroomuri pentru cele dou` sortimente de produse „energii regenerabile“ [i „anvelopante pentru cl`diri”, restaurant precum [i propriile laboratoare de cercetare. Pe lång` cerin]ele func]ionale, noul sediu trebuia s` exprime, cu ajutorul celor mai noi tehnologii [i produse Schüco [i a designului modern, cele dou` domenii de activitate [i filozofia firmei. Acest lucru a fost realizat prin interac]iunea dintre solu]ii eficiente energetic [i inovatoare \n domeniul fa]adelor, al instala]iilor fotovoltaice [i energiei termice solare.

Complexul a devenit un proiect pilot atåt pentru Italia, cåt [i pentru pia]a european` [i \ntruchipeaz` impresionant misiunea Schüco: „Energie3 – economisirea energiei [i producerea energiei”, reunind toate resursele tehnologice disponibile. Datorit` tehnologiei fotovoltaice cu strat amorf, a energiei termice solare [i

geotermale, precum [i a pompelor de c`ldur` [i a unui sistem solar de r`cire, cl`direa este complet opera]ional` doar cu energii regenerabile.

Conceptul arhitectural – unitatea \n pofida diferen]elor Complexul este format din dou` componente, o cl`dire nou`, care g`zduie[te birouri [i showroomuri, [i depozitul renovat. Cl`direa nou` se bazeaz` pe grila de coloane existente [i se desf`[oar` paralel cu cea existent`. Designul este redus. Forme geometrice simple, numeroase deschideri [i transparen]e creeaz` un design arhitectural clar pentru ambele cl`diri. Aceast` deschidere se

aks 10

4/26/12

1:39 PM

Page 25

25 Impuls

reg`se[te [i la etaj. Suprafe]e mari de birouri [i spa]ii comune sc`ldate de lumin` realizeaz` spa]ii de lucru moderne [i confortabile. Spa]iile exterioare [i interioare se contopesc, cum ar fi restaurantul din cl`direa veche [i gr`dina central`, realizånd astfel suprafe]e largi, confortabile. Calitatea de spa]iu interior al cur]ii centrale este accentuat` suplimentar de un perete u[or curbat.

Acest lucru are caracter atåt de leg`tur`, cåt [i de separare [i stabile[te rela]ia dintre diferitele caracteristici [i arhitecturi. Un element suplimentar de conexiune este un pod de sticl` care une[te la primul etaj noua cl`dire [i cea veche [i, de asemenea, serve[te drept camer` de zi. Panouri de metal, vitraje izolante [i lamele exterioare de protec]ie solar` pe fa]ada culoarului central asigur` un climat interior pl`cut \n interior, \n ciuda panourilor de sticl` de \n`l]imea camerei.

Intrarea principal` \n partea de est este accentuat` de un zid de beton lung al cl`dirii reabilitate, care culmineaz` cu un unghi ascu]it [i direc]ioneaz` privirile spre atriumul de sticl` al noii cl`diri.

Astfel ambele cl`diri devin una. Benzi de ferestre de \n`l]imea unui etaj unesc optic fa]adele celor dou` cl`diri [i sunt tr`s`tura caracteristic` a dou` cl`diri.

Pe lång` design, fa]ada preia cele mai importante func]ii ale construc]iei: ideea proiectului cerea o fa]ad` omogen` cu vitraje generoase, foarte bine izolat` termic, care s` permit` iluminat natural optim, s` protejeze \mpotriva radia]iei solare excesive [i \n acela[i timp s` permit` alte func]iuni, cum ar fi de exemplu generarea curentului electric. Pentru fa]adele de est [i de sud-est s-a ales fa]ada multifunc]ional` Schüco E2. |n acest tip de fa]ad` sunt integrate module pentru aerisire, protec]ie solar` [i climatizare

aks 10

4/26/12

1:39 PM

Page 26

descentralizat`. Pentru o aerisire optim` s-a optat pentru ferestre coplanare cu fa]ada, cu deschidere \n plan paralel, echipate \n plus cu sistemul de umbrire de mare performan]` Schüco CTB. Elementul caracteristic pentru fa]ada sudic` este o fa]ad` dubl` cu \n`l]imea de cca 9 m, care acoper` dou` etaje. Spa]iul interior al acestei fa]ade duble este accesibil din interior. Elementul deosebit [i caracteristic al acestei zone este modulul fotovoltaic ProSol TF, folosit atåt pentru ferestre, cåt [i pentru peretele cortin`. Acesta r`spunde \n acela[i timp cerin]elor estetice [i genereaz` energie.

Modulele fotovoltaice cu strat amorf cu 20% transparen]` garanteaz` condi]ii de iluminare perfecte f`r` a restrånge vederea spre exterior.

O protec]ie solar` automat` cu senzor pentru intemperii [i fereastra de aluminiu de AWS 70. HI cu geam izolant completeaz` sistemul.

Pentru a demonstra cåt mai evident pentru fiecare vizitator misiunea companiei „Energie2 – economie de energie [i generare de energie”, \n holul de intrare se afl` un ecran care afi[eaz` \n timp real energia generat` [i cea economisit` prin tehnologiile folosite.

Conceptul energetic al complexului se bazeaz` pe energie fotovoltaic` [i solar`, geotermal`, un sistem solar de r`cire, fa]ade inteligente [i o pomp` de c`ldur`. Un alt element important pentru reducerea consumului energetic este sistemul automat de control dezvoltat pentru acest obiectiv.

Instala]ia fotovoltaic` instalat` pe cl`direa nou` [i pe hal` num`r` 3.570 de module monocristaline [i are o putere instalat` de 600

aks 10

4/26/12

1:40 PM

Page 27

27 Impuls

kWp, pe o suprafa]` de 4.550 m2. Pentru integrarea instala]iei de pe acoperi[ \n arhitectura cl`dirii, modulele au fost montate sub un unghi de 6° fa]` de orizontal`. Instala]ia acoper` necesarul de curent al \ntregii cl`diri, produc]ia anual` de „energie curat`” fiind de circa 700.000 kWh. Conform calculelor proiectan]ilor, emisiile de CO2 se reduc cu 500 tone anual. Elementele generatoare de energie sunt instala]ia de pe acoperi[ [i modulele Prosol TF integrate \n ferestrele [i peretele cortin` de pe fa]ada sudic`. Sistemul fotovoltaic cu strat amorf de pe fa]ada sudic`, descris mai devreme, se caracterizeaz` prin utilizarea optim` a luminii difuze [i, deci, este cel mai potrivit pentru utilizarea pe pere]i verticali.

Pentru utilizarea energiei geotermale s-a folosit o pomp` Schüco HPSol 17, cu sonde la 80 m adåncime, cu o putere de 17 kW, sustinut` de 5 colectoare solare termice. Ace[ti colectori \nc`lzesc boilerul folosit pentru producerea apei calde.

Conceptul energetic a fost completat printr-o instala]ie solar` de r`cire cu chiller Schüco LB 15. Ciclul termodinamic func]ioneaz` cu o solu]ie de ap`/LiBr, \n care apa este utilizat` ca un agent de r`cire. Energia este furnizat` de o instala]ie cu panouri solare termice, un turn de evaporare elimin` c`ldura rezidual` din instala]ie [i o transport` prin schimb`torul de c`ldur` la rezervorul de energie termic`.

Acest proiect inovator de renovare demonstreaz` transformarea impresionant` a unei foste cl`diri industriale \ntr-o cl`dire de birouri durabil`, confortabil`, care economise[te resurse.

A[a arat` construc]iile eficiente energetic ale viitorului.

aks 10

4/26/12

1:40 PM

Page 28

Noua bibliotec` de stat a ora[ului Stuttgart: Un centru cultural caracterizat de confort, securitate [i design minimalist prin intermediul sistemelor GEZE Text: Mihnea Bâldea, Geze România Foto: Geze GmbH

„Stadtbibliothek” din Mailänder Platz este numele oficial al noii biblioteci din Stuttgart, care a fost inaugurat` la sfår[itul lunii octombrie 2011. |nc` de la \nceputul perioadei de construc]ie, aceasta a fost cunoscut` de c`tre public prin denumirea „Biblioteca 21”, din apropierea G`rii Centrale Stuttgart. |n aceast` cl`dire, care respect` cele mai noi standarde, s-au investit 79 de milioane de euro, iar num`rul de titluri prezente pe rafturi este de 500.000.

Arhitectul Eun Young Yi din Köln a proiectat „un volum monolit, de sine st`t`tor“. Cubul are 44 x 44 metri l`]ime [i 40 de metri \n`l]ime. Biblioteca are regimul de \n`l]ime constituit din dou` etaje subterane [i nou` etaje supraterane.

Anvelopanta exterioar` a cl`dirii este format` dintr-o suprapunere a dou` straturi de fa]ad`: la exterior – pere]i din c`r`mid` din sticl` cu rol estetic, \n timp ce la interior putem descoperi fa]ada structural` termoizolant`. Conceptul pe care Young Yi a dorit s` \l expun` prin prezen]a fa]adei „ascunse“ este acela c` lumea c`r]ilor [i a culturii este g`zduit` de acest spa]iu introvertit, complet deta[at de lumea exterioar`. Zona dintre aceste dou` straturi este folosit` ca spa]iu de promenad` [i contemplare a ora[ului, pe timpul nop]ii fiind iluminat` fascinant \n albastru neon.

Accentuånd ideea unei axialit`]i perfecte, centrul cl`dirii dezv`luie prezen]a a trei \nc`peri suprapuse: un auditorium la subsol, o sal`

principal` cu patru etaje amplasat` deasupra [i o galerie pentru lectur` cuprins` de ultimele cinci etaje.

Vizitatorul p`trunde de la parter \n „inima“ bibliotecii – avånd dimensiunile de 14x14x14 metri – alb` [i complet nemobilat`.

Aceasta este centrul meditativ [i spa]ial al \ntregii cl`diri, un nucleu care \mbie la reflec]ie. |n ceea ce prive[te biblioteca propriu-zis`, ea se dezvolt` perimetral cu laturile cubului, fiind delimitat` de rafturile de c`r]i ce se retrag succesiv, etaj cu etaj. Pe parcurs ce vizitatorul urc` drumul cunoa[terii, perspectiva sa se l`rge[te atåt la propriu, cåt [i la figurat c`tre un orizont vizual [i intelectual luminos. Galeriile pentru lectur` au fost \mbog`]ite cu opere transferate din „b`tråna“ Bibliotec` Na]ional` a Fran]ei din Paris, secolul al 18-lea.

Cl`dire public` proiectat` pe baza conceptului „f`r` bariere” Accesul f`r` bariere \n holul de forma unui inel al acestui spa]iu al p`cii interioare [i medita]iei, complet alb, din mijlocul districtului bancar al ora[ului Stuttgart este posibil din toate cele patru laturi ale cl`dirii, prin intermediul u[ilor \nalte ale windfangului. U[ile batante duble \n dou` canate, complet automatizate, cu sisteme GEZE Slimdrive EMD F-IS asigur`, \n mod convenabil [i silen]ios, traficul continuu al vizitatorilor. U[ile anticipeaz` \n mod simbolic a[tept`rile celor ce vor parcurge spa]iul: confortul unei biblioteci

aks 10

4/26/12

1:40 PM

Page 29

29 Impuls

moderne, siguran]`, lini[te [i un design purist. Datorit` tastelor de ac]ionare integrate \n månerele u[ii, o \mpingere u[oar` este suficient` pentru a declan[a deschiderea silen]ioas` a foilor de u[` \nalte. Detectorul de mi[care [i baghetele cu senzor de siguran]` aplicate pe u[i ajut` la evitarea contactului u[ii cu trec`torii, r`månånd totu[i discrete. Decorul alb din zona de intrare, cu un accentuat design minimalist, este sus]inut de designul filigranat al u[ii: unitatea de control a secven]ei de \nchidere, cu rol de \nchidere a ambelor canate \n ordinea corect`, este integrat` invizibil \n capacul unit`]ii de ac]ionare \nguste, cu o \n`l]ime de doar 7 cm. |mbinarea conceptului „f`r` bariere”, a cerin]elor de protec]ie la incendiu [i design poate fi \ntålnit` aproape \n tot cuprinsul bibliotecii datorit` sistemelor GEZE. |n cadrul acestei structuri complexe, \n care se afl` mereu sute de persoane, protec]ia la incendiu joac` un rol fundamental. U[ile automate \ntr-un canat, rezistente la foc, din profile de aluminiu [i prev`zute cu sisteme de ac]ionare pentru u[i batante Slimdrive EMD-F, discrete [i compacte, pot fi, de asemenea, \ntålnite ca mijloace de acces c`tre etajele unde se g`sesc galeriile destinate lecturii. Acelea[i solu]ii pentru u[i au fost utilizate pentru alc`tuirea culoarelor [i a compartimentelor de incendiu de pe fiecare etaj. Amortizoarele GEZE testate [i verificate, \n special cele din seria TS 5000, pot fi \ntålnite la majoritatea u[ilor cl`dirii.

U[i glisante automate rezistente la foc vitrate integral Cele patru intr`ri aglomerate c`tre primul nivel de lectur` al galeriei, aflat imediat deasupra „inimii bibliotecii”, au fost echipate cu u[i glisante liniare complet automatizate. Sc`rile interioare sunt pozi]ionate astfel \ncåt s` conduc` fluxul de vizitatori \n mod coerent, perimetral. U[ile glisante din sticl`, rezistente la foc, T30, echipate cu automatiz`ri Slimdrive SL, reprezint` un produs exclusiv realizat de GEZE \mpreun` cu produc`torul de u[i [i por]i Hörmann. Acesta este singurul sistem automat de u[i glisante cu protec]ie la foc aprobat de Institutul german pentru tehnologia construc]iilor (Deutsches Institut für Bautechnik). U[ile glisante automate vitrate integral din clasa rezistent` la foc T30 ofer` astfel arhitec]ilor [i proiectan]ilor o solu]ie confirmat`. |n cazul unui incendiu, u[ile se \nchid automat [i devin o barier` anti-incendiu – aceasta se \ntåmpl` chiar [i atunci cånd func]ia de blocare a u[ilor \n pozi]ia deschis a fost activat` anterior. U[ile se deschid f`r` a fi nevoie de [ine de rulare \n zona de trecere [i confer` un acces facil, f`r` bariere \n modul de operare obi[nuit. Unit`]ile de ac]ionare \nguste au fost integrate discret \n capacul profilului superior al u[ii, la fel ca [i detectorul de mi[care.

Un programator cu ecran [i o tast` de ac]ionare pentru protec]ia u[ii \mpotriva oper`rii neautorizate au fost \ncorporate \n decro[ul peretelui pe care sunt dispuse rafturile pentru c`r]i.

aks 10

4/26/12

4:22 PM

Page 30

O zi \n Elve]ia Text/Foto: Robert Mollner [i Florin Borjog, Alukönigstahl

Unul dintre partenerii firmei noastre este produc`torul elve]ian de sisteme de profile din o]el, Jansen AG. |nfiin]at` \n 1923, compania are acum peste 750 de angaja]i \n cele dou` unit`]i de produc]ie, din Oberriet (Elve]ia) [i din Dingelstädt (Germania). De curånd, sediul Jansen este g`zduit de o cl`dire nou`, cu arhitectur` modern`, un exemplu pentru posibilit`]ile oferite de sistemele produse.

Aici se afl` [i un showroom generos, unde vizitatorii pot s` studieze numeroasele mostre, mari [i mici, prezentate.

Anul acesta am vizitat sediul Jansen [i \mprejurimile \mpreun` cu un grup de arhitec]i romåni. V` prezent`m \n continuare cåteva imagini elve]iene, care au impresionat mai mult, \n scurta vizit` f`cut` \n luna martie.

Universitatea din Lichtenstein are dou` sec]ii, de arhitectur` [i de managementul afacerilor. Pe lång` arhitectura \n sine a locului, pentru grupul nostru a fost interesant s` compare s`lile [i dot`rile existente, cu cele [tiute.

Urm`torul popas al „turi[tilor” no[tri a fost la muzeele Liner [i Kunsthalle Zigelhütte, din Appenzell. Muzeul Liner, datorit` str`lucirii gri mate a acoperi[ului [i a fa]adelor \mbr`cate \n pl`cu]e din o]el cromat, aminte[te ca aspect de vechile case elve]iene, iar

aks 10

4/26/12

1:40 PM

Page 31

31 Impuls

acoperi[ul neregulat re-creeaz` un mic lan] muntos, profilat pe cel real. Cele dou` ferestre panoramice de pe fa]ada sudic` [i cea nordic` deschid vederea spre peisajul exterior [i aduc lumina natural` \n interior.

Kunsthalle Zigelhütte se afl` \ntr-o fost` fabric` de ]igle, construit` \n secolul 16. Dup` renovarea din anii 2001-2003, a fost transformat` \ntr-un centru cultural multifunc]ional. |n centrul ora[ului St. Gallen, la cinci minute de mers pe jos de gara central` a urbei spre zona pietonal`, se afl` a[a-numitul City Lounge. Ideea acestui proiect neobi[nuit le apar]ine arhitectului Carlos Martinez [i artistei multimedia Pipilotti Rist. Ace[tia au transformat centrul cartierului bancar \ntr-o oaz` de relaxare [i afaceri, realizånd cel mai mare „salon \n aer liber“ din Elve]ia. Acest loc v` invit` s` lenevi]i [i ofer` spa]iu pentru \ntålniri. Un uria[ covor ro[u acoper` pavajul, ca \ntr-un lounge, \n timp ce deasupra atårn` luminile plutitoare care lumineaz` subtil scena.

Periplul s-a \ncheiat la „Lockremise”. Acesta este o loca]ie unic`, dedicat` dansului, teatrului, artei, filmului, gastronomiei etc. |n fostul depou de locomotive s-a deschis un complex centru cultural, ale c`rui spa]ii generoase ad`postesc proiecte culturale, congrese sau festivaluri. |n depoul de locomotive St. Galen, construit \n anii 1903-1911, se afl` cea mai mare remiz` circular` de locomotive din Elve]ia.

aks 10

4/26/12

1:40 PM

Page 32