ÎNGRIJIRE
Viaţa după Covid-19 Strategii de recuperare
O mare parte a pacienţilor vindecaţi de Covid-19, fie că au fost trataţi în spital, fie că au luptat cu virusul pe cont propriu, rămân cu o serie de sechele atât fizice, cât şi psihice, indiferent de severitatea simptomelor. Necesitatea recuperării medicale post-Covid-19 se datorează efectelor inflamatorii pe care SARS-CoV-2 şi procesul de vindecare le au asupra organismului, precum şi a duratei în timp până la dispariţia acestora. Studiile demonstrează că între 50% şi 80% dintre pacienţi continuă să aibe diverse tulburări, chiar şi la 3 luni după ce virusul este complet eliminat din corp. Tulburări dupa Covid-19 În timpul bolii, dar şi după vindecare, medicii de familie pot oferi asistenţă medicală în timp real, în cazul în care apar simptome noi sau simptomele existente se agravează. Recuperarea după Covid-19 poate necesita, deseori, susţinere medicală. Cele mai des întâlnite simptome sunt: dureri şi slăbiciuni musculare, oboseală accentuată, dificultate de respiraţie, dificultăţi mentale şi durere de cap, tulburări ale somnului, depresie şi anxietate, ce pot dura luni de zile.
Organe afectate de SARS-CoV-2
Plămânii, principalul organ afectat de noul coronavirus, prezintă o serie de distrugeri la nivelul alveolelor pulmonare, mici săculeţi de aer ce permit schimbul de oxigen şi dioxid de carbon
realizat între plămân şi sânge. Ca urmare a atacului viral şi a procesului de vindecare, acestea se cicatrizează, rezultând în probleme de respirație pe termen lung. Pacienţii vindecaţi de Covid-19 suferă leziuni de durată ale mușchilor inimii, observabile în testele imagistice, provocate de cheaguri de sânge. Acest lucru poate crește riscul de insuficiență cardiacă sau alte complicații cardiace în viitor. Creierul este afectat direct sau indirect de virus, prin formarea de cheaguri de sânge ce pot provoca accident vascular cerebral şi alte
complicaţii. De asemenea, persoanele tratate în unităţi de terapie intensivă, trec prin momente critice referitor la speranţa de supravieţuire, ce pot provoca sindromul de stres post-traumatic, iar ulterior depresie și anxietate, precum şi deficienţe de concentrare sau de coordonare.
37
