Zile și Nopți Sibiu | 1-15 septembrie 2025

salut, sibiu

Răzvan SĂDEAN, redactor

Toamna în Sibiu? O continuare mai degrabă decât un nou început

Încă o vară care a trecut pe nerăsuflate! Încă o vară în care Sibiul a fost plin de evenimente și, mai ales, de oameni care s-au lăsat purtați de spectacol în toate formele lui. Despre toamnă se spune că e un nou început, dar dacă ne referim la viața culturală din Sibiu, aș zice că e mai degrabă o continuare, căci energia verii nu dispare, ci se transformă, iar orașul rămâne la fel de vibrant, doar că într-un alt registru. Toamna culturală de la Sibiu seamănă un pic cu tarabele din piață: este bogată, colorată și n-ai cum să guști tot ce e pe ea deodată. Dacă vrei să nu te pierzi printre atâtea opțiuni, ți-am pregătit o listă scurtă a principalelor evenimente – nu le cuprinde pe toate, dar e un punct bun de plecare:

 Plimbă-te prin Piața Mare, la Târgul Olarilor – simbol al venirii toamnei. Și dacă nu cauți ceva anume, mai mult ca sigur vei pleca cu ceva în mână.

 Lasă muzica să-ți facă „pielea de găină”, în Muzeul ASTRA, la Sibiu Guitar Meeting. Este acel eveniment ajuns un adevărat fenomen național, care culminează cu un concert-manifest, când sute de tineri din toată țara pun mâna pe chitară și cântă la unison.

Ediţia de Sibiu

Apare bilunar - gratuit nr. 15 (516) | 01 - 15 septembrie

 Str. General Magheru, nr. 54, Sibiu

 /zilesinoptiSibiu

 zilesinopti.ro

Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava)

Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior.

Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online sau dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi: Distribuție: 0743 56 66 60

 Fă o tură pe malul Cibinului în ziua când cei 3 km de pistă se transformă într-un festival al mișcării pe două roți și al comunității. Cibin Bike Day cuprinde toate elementele unui festival reușit, așa că sigur nu te vei plictisi chiar dacă alegi să te pornești pe jos.

 Aventurează-te într-un „pelerinaj” al bisericilor din Sibiu incluse în traseul Ars SACRA, eveniment în cadrul căruia lăcașurile de cult își deschid porțile pentru concerte, expoziții și spectacole.

 Vezi un spectacol de teatru, mai ales că noua stagiune a TNRS se deschide cu două premiere: „Aici nu se simte” cu Ofelia Popii, la Secția Română, și „Union Place”, un spectacol interpretat în trei limbi, la Secția Germană.

 Întâlnește meșteri și artizani locali, la Micul târg creativ de toamnă din Piața Mică și, de ce nu, cumpără un produs unicat, ca amintire.

 (Re)Descoperă Mănăstirea Ursulinelor, transformată într-o impresionantă sală de expoziție în cadrul Festivalului Internațional de Artă Contemporană – SCAF. În concluzie, vara s-a încheiat, dar Sibiul nu ia pauză. Și asta e partea cea mai frumoasă.

Publisher: Marius Dicoiu | marius.dicoiu@zilesinopti.ro | 0744 35 99 10

Vânzări - Distrubuitie: Marius Cătană | marius.catana@zilesinopti.ro | 0743 56 66 60

Administrativ -Vânzări: Denisa Ciocoiu | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro | 0751 79 71 39

Redactor: Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro

Redactor colaborator: Monika Tompos

Layout & DTP: Gabriela Hogea

SALUT SIBIU

Toamna în Sibiu? O continuare mai degrabă decât un nou început

VIAȚA ORAȘULUI

CE NE PLACE ȘI CE NU NE PLACE LA

începutul școlii

SIBIENI CELEBRII

Marius Vecerdea

CHESTIONAR DE #SIBIU

Claudiu Urse

3

5

8

10

58

p Op-U p stOr i es p Op-U p p-U stOr i es Or s

Cînd parfumul devine artă

INDIE STAR

Frankie Cosmos

ARTĂ

Sabrina Carpenter

MUZICĂ

De ce iubim muzica

phonk: gym & drifts . . . . . .

PREMIERĂ

caught Stealing

PREMIERĂ .

Familia Rose

PREMIERĂ

Este Filmul de Miercuri

DESIGN / ARHITECTURĂ

Arhitectura de interior

. 19

27 PE GUSTUL NOSTRU

Sniperi și tomate, o poveste despre Sarajevo

ECOTURISM

Contextul senzorial al gastronomiei locale

TEXT DE RĂZVAN SĂDEAN

Viața orașului...

Ne luăm rămas-bun de la vară și întâmpinăm toamna cu bucuria unui început efervescent: stagiuni noi la teatrele din oraș și la filarmonică, premiere cinematografice, festivaluri și târguri consacrate. În rândurile de față, vorbim despre Ars SACRA, Festivalul Enescu la Sibiu, noua premieră a Naționalului sibian și spectacolul care îi aduce pe scena sibiană pe îndrăgiții actori Marius Manole și Emilia Popescu. Agenda completă a evenimentelor din perioada 1–15 septembrie este disponibilă pe zilesinopti.ro/sibiu.

Ars sACrA

Între 13 și 21 septembrie, Sibiul găzduiește o nouă ediție a festivalului Ars SACRA, eveniment dedicat artei sacre și dialogului spiritual. Sub motto-ul „Pelerinii speranței”, șase parohii istorice ale orașului, alături de administrația locală și instituții culturale din Ungaria, propun un traseu inedit prin lăcașuri precum Biserica Sf. Treime, Catedrala Evanghelică, Biserica Reformată Calvină sau Sinagoga Mare. Programul cuprinde tururi religioase ghidate, concerte corale și camerale, recitaluri excepționale cu Nataly Oryon și Jazzation, expoziții, un spectacol de dans tematic despre soarta sașilor evanghelici deportați în 1945, precum și o vizită la Tipografia Șaguniană. Participarea la festival e gratuită, o invitație deschisă pentru toți cei care vor să descopere spiritualitatea și cultura Sibiului.

„Antiportret de familie” vă invită în sufrageria familiei Niculescu, unde pereții casei părintești ascund secrete pe care nimeni nu le cunoaște pe deplin, iar fiecare își dorește ceva de la celălalt. Spectacolul se joacă la Centrul Cultural „Ion Besoiu”, joi, 4 septembrie, de la ora 19:00.

Noua stagiune aduce la TNRS premiera spectacolului „Aici nu se simte”, de Lia Bugnar, cu Ofelia Popii și Ciprian Scurtea, în 5 septembrie, de la ora 19:00, la Sala Studio – o comedie romantică sensibilă și paradoxală, despre o iubire mică, dar profundă, spusă cu umor și emoție.

Ediția din acest an începe în 2 septembrie, de la ora 19:00, la Filarmonica sibiană cu Sinfonia Varsovia, un simbol al excelenței muzicale poloneze, ce epatează printr-un rafinament greu de egalat. Programul serii include Uvertura (1943) de Grażyna Bacewicz, Concertul nr. 1 pentru pian în mi minor, op. 11 de Fryderyk Chopin și Simfonia nr. 3 în la minor, op. 56 „Scoțiana” de Felix Mendelssohn. La pupitrul dirijoral se va afla Marta Gardolińska, iar solist va fi renumitul pianist Rafał Blechacz.

AN tip Ortret De FAm iLie FestiVALUL eNesCU LA sibiU

AiCi NU se simte

Ce ne place și ce nu ne place la

începutul școlii

Pe 8 septembrie începe un nou an școlar. Pentru unii este primul, pentru alții o continuare, iar pentru alții, finalul unui drum. Pentru profesori, este un an cu multe mize și schimbări. Așadar, începutul școlii oscilează între bucuria și emoția elevilor, stresul părinților și tensiunea cadrelor didactice. Am pregătit o listă scurtă cu plusurile și minusurile anului școlar 2025–2026.

Ne place

 Ne place că, indiferent de vârstă, luna septembrie aduce cu sine emoția reîntoarcerii la școală. Fie că ne privește direct sau doar ne trezește nostalgii, acest moment rămâne o experiență încărcată de trăiri unice.

 Ne place că școala rămâne, și astăzi, un spațiu real de socializare și învățare pentru copii, într-o lume tot mai înstrăinată și dominată de relații digitale. Vorba aceea: cei mai buni prieteni din viață ți-i faci în anii de școală.

 Ne place că în școli apar tot mai multe opționale și programe care încurajează dezvoltarea creativității, a competențelor de comunicare, a celor socioemoționale și a unui comportament prosocial în rândul copiilor.

 Ne place că școlile se digitalizează tot mai mult, iar accesul părinților la situația școlară a copiilor devine mai simplu și mai puțin birocratic. Din acest an, catalogul online va fi introdus în toate școlile din țară.

Nu ne place

 Nu ne place că reînceperea școlii înseamnă un trafic și mai intens într-un oraș deja aglomerat. Mai mult, opririle repetate ale părinților în jurul școlilor, pentru a-și lăsa sau lua copiii, blochează străzile minute în șir.

 Nu ne place că școala începe cu o serie de incertitudini, mai ales pentru cadrele didactice.

Schimbările apar de la un minut la altul, iar profesorii sunt menținuți într-o stare de tensiune care ar putea culmina cu proteste.

 Nu ne place că, de ani buni, ne confruntăm cu aceleași probleme în educație. Indiferent de ministrul Educației sau de partidele aflate la putere, salariile, programa sau infrastructura continuă să scârțâie.

 Nu ne place că actualul guvern vizează reducerea deficitului bugetar dintr-un sector atât de important și vulnerabil precum educația, unde, dimpotrivă, ar trebui investit mult mai mult pentru a-l face relevant și performant.

Marius Vecerdea

Născut la Sibiu în 1974, Marius Vecerdea și-a petrecut copilăria în cartierul de după Gară, acolo unde a urmat și școala generală. A continuat studiile la Liceul „Gheorghe Lazăr”, iar apoi a ales Clujul pentru facultate, absolvind în 1997 Facultatea de Educație Fizică și Sport din cadrul Universității BabeșBolyai.

Legătura sa cu sportul a început devreme, la doar 6 ani, când a practicat gimnastica și apoi tenisul, la Clubul Sportiv Școlar Șoimii din Sibiu. Sportul l-a format: disciplină, perseverență, autodeterminare, integritate și fairplay – toate au devenit repere personale. Între 1990 și 1997, a

petrecut verile în Germania, jucând tenis în echipe din Stuttgart, iar mai târziu s-a mutat în Statele Unite, unde a înființat o academie de tenis și a antrenat jucători de top la cele patru turnee de Grand Slam. Experiența americană l-a învățat ce înseamnă multiculturalitatea, comunicarea și, mai ales, încrederea în sine. Întors în

orașul natal, a înființat Clubul Sportiv Pamira, prin care organizează turneul internațional Sibiu Open, ajuns deja la 13 ediții și recunoscut pentru nivelul său valoric. De asemenea, l-a susținut permanent pe Victor Cornea – singurul sibian crescut și antrenat la Sibiu care a intrat în top 100 ATP, unde s-a menținut timp de 26 de luni consecutive, o performanță de referință pentru sportul local.

Marius Vecerdea este un promotor activ al educației prin sport și se implică în dezvoltarea unei infrastructuri dedicate sportului de masă, cu accent pe sănătate și formare personală. Prin tot ce face, Marius Vecerdea rămâne profund legat de orașul natal, pe care îl promovează prin sport la cel mai înalt nivel.

Ediția din acest an a SCAF are tema „Reziliență” – cum s-a conturat această alegere și ce perspective artistice v-ați propus să aduceți în fața publicului sibian?

Tema „Reziliență” a fost propusă de întreaga echipă de proiect și agreată de curatorii ediției, Alexandru Chituță și Ana Negoiță. Dacă la ediția anterioară ne-am orientat spre ideea de a depăși granițe, acum am considerat firesc să facem un pas mai profund: acela de a sedimenta reușitele, de a rezista și de a ne statornici într-un fel dincolo de limitele deja traversate, înainte de a porni către noi itinerarii. Reziliența, în acest context, vorbește despre capacitatea artei și a comunității de a face față crizelor și transformărilor indiferent de natura lor, dar și despre forța de a regăsi echilibrul prin dialog și creativitate. Astfel, reziliența devine nu doar o temă teoretică, ci o experiență pe care o propunem vizitatorilor: aceea de a reflecta critic, de a participa activ și de a regăsi în artă o resursă comună de încredere.

Line-up-ul artistic reunește peste 150 de nume din România și din afara țării. Ce v-a interesat cel mai mult în alegerea acestora și ce tip de viziuni sau forme de expresie aduc în festival?

Selecția artiștilor a fost ghidată de dorința de a

Alexandra Runcan

Aflat la ediția a 6-a, Sibiu

Contemporary Art Festival (SCAF) are loc între 6 septembrie și 5 octombrie, aducând în prim-plan tema

„Reziliență”. Festivalul reunește peste 150 de artiști din România și din străinătate, în trei spații-cheie din centrul Sibiului: Palatul Brukenthal, Muzeul de Artă Contemporană

și Mănăstirea Ursulinelor. Alexandra Runcan ne oferă mai multe detalii despre ediția din acest an în interviul de față.

aduce în fața publicului un dialog între perspective diverse. Ne-a interesat capacitatea artiștilor de a traduce, prin limbaj vizual, ideea de reziliență – fie că este vorba despre rezistență interioară, solidaritate socială sau regenerare culturală. Line-up-ul reunește artiști consacrați, alături de creatori emergenți, tocmai pentru a pune în lumină diferite etape și forme ale rezilienței. Fotografia artistică este, în ediția de anul acesta, una dintre direcțiile privilegiate prin care tema rezilienței capătă vizibilitate. Cel mai important moment îl reprezintă expoziția „Sibylle Bergemann. Fotografii”, realizată de ifa (Institut für Auslandsbeziehungen) în colaborare cu Centrul Cultural German Sibiu și cu Muzeul Național Brukenthal. Este una dintre cele mai ample retrospective dedicate artistei și a fost itinerată în peste 30 de spații culturale internaționale. Expoziția reunește lucrări esențiale din aproape 35 de ani de activitate artistică: fotografie de modă, reportaj, portret, peisaje urbane, serii Polaroid și note fotografice personale. Abordarea fotografică a lui Sibylle Bergemann, atentă la cotidian, la marginile societății și la nuanțele subtile ale vieții, devine la SCAF un exercițiu de reziliență în sine.

Și în acest an, SCAF pune accent pe diplomația culturală, având Georgia ca țară invitată. Ce a stat la baza alegerii acestei colaborări și cum

se reflectă prezența Georgiei în programul festivalului?

Prezența Georgiei ca țară invitată reflectă reziliența unei națiuni care, de-a lungul istoriei, „a găsit întotdeauna o cale de a prospera”, după cum a subliniat Excelența Sa Tamar Beruchashvili, Ambasadoarea Georgiei în România. Acest spirit se regăsește în festival prin proiecte de fotografie și artă digitală, care aduc publicului sibian energia și vitalitatea scenei contemporane georgiene.

Deschiderea Mănăstirii Ursulinelor ca spațiu expozițional a fost, anul trecut, un adevărat succes. Revine și în ediția din acest an? Ce alte spații vor completa traseul SCAF 2025?

Da, Mănăstirea Ursulinelor revine și în ediția din acest an a festivalului, după succesul de anul trecut, confirmând potențialul acestui spațiu de a deveni un reper al artei contemporane în Sibiu. Traseul SCAF 2025 va fi completat de Palatul Brukenthal (Piața Mare nr. 4) și de Muzeul de Artă Contemporană (strada Tribunei nr. 6).

SCAF a crescut rapid, devenind un reper în peisajul artei contemporane din regiune după doar cinci ediții. Cum intenționați să dezvoltați poziția festivalului în anii care urmează, într-un context tot mai dificil și care cere reziliență?

Creșterea SCAF s-a datorat nu doar artiștilor și curatorilor implicați, ci și Muzeului Național Brukenthal și comunității care a susținut festivalul. Pentru anii următori, intenționăm să consolidăm această poziție prin extinderea colaborărilor internaționale, diversificarea spațiilor de expunere și dezvoltarea de programe dedicate publicului tânăr. Într-un context tot mai dificil, reziliența pentru noi înseamnă continuitate și formarea unei echipe mai puternice. Avem în vedere cooptarea de tineri curatori, inclusiv dintre cei care au făcut sau fac practică în cadrul festivalului. Prin „școala SCAF”, un segment de backstage care ne este foarte drag, avem șansa să lucrăm anual cu masteranzii Centrului de Excelență în Studiul Imaginii al Universității din București care ne confirmă că merită să rezistăm cu speranța că, poate, vom putea să le predăm la un moment dat bazele unui festival cu tradiție.

Ce le recomanzi celor care vin pentru prima dată la festival și cum pot trăi cel mai bine experiența unui festival de artă contemporană?

Experiența unui festival de artă contemporană se trăiește cel mai bine fără prejudecăți, cu deschidere spre dialog și cu disponibilitatea de a privi lucrările. Le recomand celor care vin pentru prima dată să își lase timp și curiozitate. SCAF nu este doar o serie de expoziții, ci un traseu cultural prin câteva dintre cele mai frumoase spații ale Sibiului.

Economia duduie – prima poprire din viața mea

Măi, ce-i cu oamenii ăștia de s-au pus pe confiscat bani? De la cei muncitori, evident. Cred că am ratat eu știrea aia în care ANAF anunță recuperarea celor 3 miliarde de lei datorii acumulate pentru neplata accizelor pe tutun sau celor 777,4 milioane de lei pe care le are Ana Oil datorie la Finanțe. Că altfel nu se explică de ce întreaga Românie s-a trezit lunile trecute cu popriri pe conturi pentru 500-1000 de lei datorii la sănătate sau mai știu eu ce alte restanțe minore ale persoanelor fizice. La fel cum TVA e crescut, la fel cum taxele sunt crescute, la fel cum prețurile cresc... dar pensiile speciale rămân, miile de directorași cu mașini și șoferi rămân, sutele de posturi irelevante în tot felul de instituții obscure rămân. Ne-am găsit noi, cei care muncim cinstiți, să strângem din nou cureaua.

Pentru prima oară în viață într-o astfel de situație, fix de ziua mea onomastică, mi-au confiscat banii din toate conturile. Mi-au închis contul principal și Revolutul. Au luat banii. Și duși au fost. Cum explic eu acum celor de la ANAF că mi-au luat mai mulți bani din conturi decât trebuia? Noroc că am doar două conturi și au putut trage banii doar la dublu. Așa că, pe lângă contul principal personal, și Revolut-ul mi-a golit pușculița de bani și i-a făcut dispăruți. Și când spun dispăruți, chiar dispăruți am vrut să spun. ANAF nu “vede” că că ar fi confiscat mai mulți bani decât ar fi trebuit. Revolut nu mi-a înapoiat sumele retrase în numele ANAF.

Nah, problemă... rezolv-o pe asta!

Elise Wilk și Cristian Ban

Noua stagiune a Secției Germane de la Teatrul Național „Radu Stanca” se deschide pe 11 septembrie, cu o premieră: „Union Place” de Elise Wilk, în regia lui Cristian Ban. Despre text, montare și colaborarea dintre regizor și autoare am stat de vorbă cu cei doi în interviul de față.

Elise, cum a luat naștere ideea piesei „Union Place”?

Elise Wilk: În 2022, teatrul austriac

Schauspielhaus Salzburg m-a invitat să scriu un text special pentru o distribuție internațională, formată din actori din România, Germania și Luxemburg, care să stea la baza unei coproducții a trei teatre europene. Textul trebuia să fie scris în trei limbi și să vorbească despre diferențe și asemănări în Europa de astăzi, despre ceea ce ne unește și ceea ce ne desparte. M-am decis să scriu trei povești care se petrec în aceste trei țări și care sunt legate între ele. Am ales să vorbesc despre diferențe și asemănări în Europa prin prisma relațiilor - fie ele de dragoste sau dintre părinți și copii. A fost prima oară când am scris o piesă trilingvă.

Cristian, ce te-a atras cel mai mult la textul Elisei Wilk?

Cristian Ban: Căutam un text care să celebreze multiculturalitatea trupei de la Sibiu, care să fie comic, emoționant, să spună o poveste cu care publicul să rezoneze, să ofere roluri provocatoare actorilor și, în final, să pună în valoare toate aceste elemente. Am făcut o listă, iar textul Elisei a câștigat detașat.

Spectacolul este interpretat în trei limbi. Cum ai lucrat cu această diversitate lingvistică pe scenă?

Cristian Ban: A fost extrem de simplu, nu am simțit că ne-ar încurca această situație. Poveștile și emoțiile din spatele lor sunt foarte clare, așa că m-am concentrat să le pun în prim-plan mai mult decât cuvintele. E o trupă extrem de diversă, ceea ce este un lucru foarte special. De

exemplu, Gyan s-a născut în Ecuador și nu vorbește româna, dar joacă o scenă de dragoste cu Olga, care s-a născut la Satu Mare și vorbește engleză, germană, română, maghiară și spaniolă.

Elise, cum a decurs dialogul dramaturgregizor în această montare?

Elise Wilk: Dialogul dintre noi decurge mereu cu ușurință. Cristian a mai montat la Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe un text scris de mine, „Dispariții”. Pentru „Union Place” mă aștept să așeze un strat nou peste povestea mea și să mă surprindă cu rezolvări ingenioase. Între timp, colaborăm deja la un al treilea spectacol, primul text scris special pentru Cristian.

Cristian, cum ai descrie prima ta colaborare cu echipa de la TNRS?

Cristian Ban: Excelentă. Scris cu majuscule: EXCELENTĂ. Îmi place foarte mult energia trupei. Există o igienă de lucru în care mă regăsesc, iar colaborarea a fost armonioasă, liniștită și plină de bucurie. O să regret finalul acestui proiect, pentru că m-am simțit foarte bine aici.

SEPTEMBRIE NOIEMBRIE

06 septembrie, ora 19:00 FAUST

De: J. W. Goethe

Regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust

D 100/ 25 lei

07 septembrie, ora 17:00 FAUST

De: J. W. Goethe

Regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust

D 100/ 25 lei

11 septembrie, ora 19:00 PREMIERĂ UNION PLACE

De Elise Wilk

Regia: Cristian Ban

Y Sala Mare TNRS

D 40/ 25 /10 lei

12 septembrie, ora 19:00 SUNT O BABĂ COMUNISTĂ

De: Dan Lungu

Regia: Mariana Mihu – Plier

Y Sala Mare TNRS

D 40/ 25 /10 lei

13 septembrie, ora 19:00 IUBIRE CU NĂBĂDĂI

De: Marc Camoletti

Regia: Șerban Puiu

Y Sala Mare TNRS

D 40/ 25 /10 lei

19 septembrie, ora 19:00 FAUST

De: J. W. Goethe

Regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust

D 100/ 25 lei

20 septembrie, ora 19:00 FAUST

De: J. W. Goethe

Regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust

D 100/ 25 lei

25 septembrie, ora 19:00 (APROAPE) TOATE OPERELE LUI MOLIÈRE / DER GESAMTE MOLIÈRE (NAHEZU)

De: Vincent Caire

Regia: Daniel Plier

Y Sala Studio

D 40/ 25 /10 lei

26 septembrie, ora 19:00 PUZZLE

Regia: Ianoș Petrașcu

Y Sala Studio

D 40/ 25 /10 lei

27 septembrie, ora 19:00 PUZZLE

Regia: Ianoș Petrașcu

Y Sala Studio

D 40/ 25 /10 lei )

28 septembrie, ora 17:00 LUNGUL DRUM AL ZILEI CĂTRE NOAPTE

Eugene O’Neill

Regia: Timofey Aleksandrovich Kulyabin

Y Sala Mare TNRS

D 50/ 30 /10 lei

28 septembrie, ora 17:00 GREUTATEA UNUI CORP

Y Centrul Cultural Habitus

D 40/ 25 /10 lei

03 octombrie, ora 19:00 FAUST

De: J. W. Goethe

Regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust D 100/ 25 lei

04 octombrie, ora 19:00 FAUST

De: J. W. Goethe

Regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust D 100/ 25 lei

31 octombrie, ora 19:00 FAUST

De: J. W. Goethe

Regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust D 100/ 25 lei

01 noiembrie, ora 19:00 FAUST

De: J. W. Goethe

Regia: Silviu Purcărete

Y Fabrica de Cultură – Sala Faust

D 100/ 25 lei

p Op-U p stOr i es p Op-U p O -U stOr i es Or e

Când parfumul devine artă: Shalimar, la 100 de ani

ntr-o lume în care arta s-a exprimat, de-a lungul timpului, prin culoare, cuvânt sau sunet, parfumul rămâne o formă de creație subtilă, dar extrem de puternică. Cu 100 de ani în urmă, Parisul găzduia

Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes, un eveniment care consacra, oficial, stilul Art Deco

Dacă la începutul secolului XX, stilul

Art Nouveau impunea o estetică feminină, respingând simetria clasică în favoarea formelor inspirate din natură, liniilor fluide și curbate, ornamentației elaborate, tonurilor pastelate și nuanțelor naturale, după Primul Război Mondial, Art Deco s-a afirmat ca reacție directă la această sensibilitate decorativă.

Punând accentul pe rigoare geometrică, simetrie, linii drepte și forme stilizate, mișcarea a adus cu sine o paletă cromatică mai îndrăzneață, utilizând materiale precum lacul, lemnul exotic, alama, sticla sau marmura

pentru a exprima eleganță și eficiență. Stilul nu celebra astfel nostalgia unei epoci care respingea industrializarea și separarea actului de concepere de cel de producere efectivă a obiectului, ci îmbrățișa progresul tehnologic, dominat de un nou spirit. Evenimentul din 1925, care a atras în șase luni aproximativ 15 milioane de vizitatori, a marcat un moment esențial pentru o nouă exprimare creativă, care avea să devină din ce în ce mai populară: parfumeria. În cadrul expoziției, parfumeria franceză a fost recunoscută ca ramură distinctă, fiind reprezentată, la momentul respectiv, de Robert Bienaimé, sprijinit de Pierre Guerlain.

Alături de alte nume emblematice ale parfumeriei franceze, precum Coty, Houbigant, Roger & Gallet sau Lubin, Guerlain a avut un rol esențial în promovarea parfumului ca formă de artă decorativă. Contribuția lui a consolidat prestigiul internațional al brandului, punând în valoare atât elementul olfactiv, cât și ambalajul, pe care l-a transformat într-un obiect de lux. Shalimar, un parfum revoluționar nu doar prin compoziția sa, ci și prin povestea care îl însoțește, a schimbat industria pentru totdeauna.

Inspirat de legenda indiană a împăratului

Shah Jahan și a soției sale, Mumtaz Mahal, în memoria căreia a fost ridicat celebrul Taj Mahal, Jacques Guerlain a creat un parfum care poartă numele grădinilor Shalimar, locul de întâlnire al celor doi îndrăgostiți. El a integrat, pentru prima dată, vanilia într-o compoziție alături de bergamotă, iris, opoponax și tămâie. Pe lângă aroma inconfundabilă, sticla elegant curbată, cu capac în formă de evantai albastru, realizată de faimosul producător de cristal

Maison Baccarat pentru a aminti de fântânile din grădinile Mughal, a devenit un simbol al luxului Art Deco. Reunind povestea, mirosul și prezentarea vizuală, Guerlain a creat o formă de artă completă.

Pentru marile case de parfumerie, ambalajul nu reprezintă doar un simplu recipient, ci

o extensie a identității de brand. Shalimar, în edițiile sale de colecție, a fost reinterpretat inclusiv de vizionarul Art Nouveau René Lalique. Colaborările sale cu parfumeriile începutului de secol XX au dat naștere unor sticle decorate cu motive florale, imagini delicate și capace inspirate din natură sau mitologie. Unele dintre ele, gravate manual și împodobite cu foiță de aur sau pietre prețioase, au devenit astăzi piese de muzeu vânate de colecționari.

După succesul Shalimar, parfumierii au început să investească din ce în ce mai mult în designul produsului. René Lalique și-a continuat misiunea, creând modele spectaculoase pentru Maison D’Orsay sau Worth. Sub îndrumarea sa, sticla a căpătat un aspect mat, a fost decorată, iar capacele au început să fie sculptate, devenind reale bijuterii. Această perioadă marchează și apariția primelor ediții limitate, destinate exclusiv clienților fideli sau colecționarilor.

După ce și-a început cariera studiind pictura și călătorind prin Europa, unde a fost influențat de estetica Art Nouveau, Louis Comfort Tiffany, fiul lui Charles Lewis Tiffany, fondatorul casei Tiffany & Co., a devenit unul dintre pionierii artei decorative în America începutului de secol XX. Tiffany Glass, cea mai importantă realizare a sa, reprezintă o tehnică inovatoare de prelucrare a sticlei colorate, folosită frecvent în fabricarea lămpilor, vitraliilor și altor obiecte, precum

PAGINA

sticlele de parfum, care urmau să fie expuse ca piese decorative pe măsuțele de toaletă.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, accesul la ingredientele pentru parfumuri a fost limitat, iar multe materii prime, precum uleiurile esențiale naturale, au devenit dificil de procurat din cauza blocadelor. Totuși, pentru a face față perioadei, casele au început să utilizeze ingrediente sintetice sau alternative, transformând parfumeria într-un refugiu emoțional care oferea oamenilor alinare și un sentiment de normalitate.

După încheierea războiului, un val de optimism a adus revenirea la eleganță, iar parfumeria a început să exprime speranța unei noi ere. Vedetele de la Hollywood au transformat parfumul într-un simbol și i-au consolidat statutul.

În 1946, Elsa Schiaparelli a creat una dintre cele mai originale sticle din istorie, alături de Salvador Dalí. Obiectul de artă, pe care l-a numit Le Roy Soleil, a fost fabricat de Maison Baccarat și lansat într-o ediție limitată de 2000 de exemplare. Designul sticlei reprezenta un soare împodobit cu păsări care simbolizau speranța și eliberarea Franței de sub ocupația nazistă. Continuând această tematică, sticla parfumului L’Air du Temps, lansat de Nina Ricci în 1948, ilustra doi porumbei, un alt simbol al libertății.

Inspirat de stilul Art Deco, Pierre Dinand a înființat în 1968 Ateliers Dinand, o companie specializată în designul ambalajelor pentru parfumuri și produse de lux. De-a lungul carierei, Dinand a contribuit la peste 1000 de ilustrații și linii cosmetice, consolidându-și reputația de unul dintre cei mai influenți artiști din industrie.

Printre creațiile sale emblematice regăsim

Yves Saint Laurent Opium, inspirat de recipientul tradițional purtat de bărbații japonezi în perioada Edo (numit inrō), Dior Eau Sauvage, Paco Rabanne Calandre și Calvin Klein Eternity. În 2015, el a adus la viață și viziunea casei Vilhelm Parfumerie. Definit ca o bibliotecă olfactivă în care fiecare parfum spune o poveste unică (Poets of Berlin, Dear Polly, Morning Chess), brandul amintește de spiritul legendarului Shalimar, în care parfumul nu este doar un accesoriu, ci o expresie senzorială a unei amintiri.

După colaborarea cu Elsa Schiaparelli, Dalí a pătruns în universul parfumeriei în anii ‘80, lansând Salvador Dalí Femme. Inspirat de un detaliu al tabloului Apparition of the Face of Aphrodite of Knidos, artistul descria parfumul ca fiind cea mai intimă formă de memorie lichidă. Mai departe, în 1993, Jean Paul Gaultier a lansat Classique. Sticla a devenit rapid un obiect legendar datorită bustului stilizat al unei femei în corset roz pal, evocând figurile care i-au marcat cariera (de la bunica sa până la Madonna).

În ultimele decenii, parfumeria a trecut prin numeroase schimbări. Odată cu ascensiunea parfumurilor de nișă, dominate de branduri precum Diptyque, Byredo, Frederic Malle sau Le Labo, care pun accent pe creativitate, originalitate și calitate artistică, ambalajul a revenit în centrul atenției nu doar ca element funcțional, ci ca obiect de colecție. Social media a redefinit relația consumatorului cu parfumul, devenit, în prezent, o carte de vizită pe care o purtăm, alături de o identitate și un set de valori, în fiecare zi.

FRANKIE COSMOS

Different Talking, lansat la începutul acestei veri la label-ul Sub Pop, este al şaselea album înregistrat de Frankie Cosmos, de această dată în formulă de cvartet, numele reprezentând pseudonimul tinerei cantautoare newyorkeze Greta Kline (n. 1994), care debutase iniţial în spaţiul Indie în anii 2010 ca Ingrid Superstar, formă de a-şi masca ascendenţa celebră, ea fiind fata apreciaţilor actori de cinema şi teatru Phoebe Cates (Gremlins) şi Kevin Kline, câştigător de Oscar pentru A Fish

Called Wanda. De altfel, încă din copilărie, Greta a apărut în producţii de film independente premiate la Cannes sau Sundance, realizate de prieteni de familie precum Jennifer Jason Leigh (The Anniversary Party) sau Noah Baumbach (The Squid and the Whale).

În muzică, s-a făcut remarcată ca Frankie Cosmos încă de la primul său LP, Zentropy (2014), în a cărui serie de miniaturi muzicale (nicio piesă nu depăşea 3 minute) se simțea influenţa poeziei lui David O’Hara, lider al New York School, lucru oarecum de înţeles dat fiind faptul că Greta, educată

prin homeschooling, frecventa asiduu underground-ul artistic din Big Apple, interesată fiind de toate formele de expresie, inclusiv volatila scenă AntiFolk sau mişcarea Twee Punk. De atunci, prin discuri ca Next Thing şi Inner World Peace, Kline a continuat să îşi nuanţeze propriul template muzical, care, treptat, s-a deplasat un pic din

zona Indie-Pop înspre cea a Rock-ului, iar Different Talking ne prezintă o artistă mult mai stăpână pe sine creativ, mai ales că tema principală a albumului este trecerea timpului, la care autoarea se raportează cu o melancolie milenială nu lipsită de un pic de umor sau detaşare.

Încă din prima piesă, Pressed Flowers, primim o soluţie pentru evadarea din cotidian, dar şi o explicaţie, “I will never love you again / I can’t even remeber when”, pentru ca discul să se încheie cu Pothole, ce ne reaminteşte că sentimentul de libertate poate fi mai pregnant dacă evităm să ne comparăm mereu cu ceilalţi şi, nu în ultimul rând (Life Back), că este păcat că ne pierdem prea repede în procesul de maturizare inocenţa şi naivitatea cu care privim lumea. Dincolo însă de mesajele clare sau de repetitivitatea sonoră, fiecare dintre ascultători poate descoperi semnificaţii şi sensuri personale în felul în care Greta Kline - acompaniată pe Different Talking de Hugo Stanley, Katie Von Schleicher şi Alex Baileyîşi expune anxietăţile şi obsesiile existenţiale, iar asta pentru că Frankie Cosmos ne propune ca, măcar în interiorul nostru, să nu ne maturizăm niciodată... total.

DE 30 ANI ÎN SLUJBA

ARTEI INTERPRETATIVE

TEXT DE MĂDĂLINA LEFTER

Sabrina Carpenter – „Man’s Best Friend” Îndrăzneț, pop și sursă de controversă

După ce vara trecută a fost marcată de hit-urile ei colorate și, pe alocuri, enervant de catchy, Sabrina Carpenter revine în 2025 cu un nou material care promite să împingă granițele pop-ului modern și să dea din nou tonul în cultura pop. Man’s Best Friend, al șaptelea album de studio al artistei, va fi lansat pe 29 august și deja pare că va fi un statement muzical, vizual și cultural. Cu un titlu ironic, o copertă controversată și un single principal care s-a cățărat rapid în topurile internaționale, Sabrina ni se arată mai încrezătoare ca niciodată, îmbinând umorul, autocritica și sex-appeal-ul cu umorul fin al ironiei și al Zeitgeist-

Pop încrezător cu accente country

Primul single, Manchild, co-produs cu Jack Antonoff (responsabil și pentru multe dintre succesele ei anterioare), este o piesă care amestecă sunetul Bubblegum Pop cu inserții country, și, desigur, sarcasm din plin. E o melodie care îți rămâne întipărită în minte de îndată ce o auzi, dar care, dincolo de aura sonoră pozitivă, ascunde o critică subtilă (sau nu) la adresa bărbaților cărora le este greu să se maturizeze. Clipul o arată pe Sabrina într-un road trip absurd printrun deșert plin de personaje masculine - să fie o alegorie pentru relațiile contemporane sau doar entertainment? Pe fundalul succesului anterior, Short n’ Sweet, albumul care i-a adus primul Grammy și locul 1 în Billboard 200, Man’s Best Friend pare o continuare naturală, dar deloc predictibilă. În timp ce Espresso și-a obișnuit fanii cu un vibe jucăuș și seducător, noul proiect pare să exploreze o nouă latură a artistei - mai încrezătoare, vocală, asumată și pe alocuri chiar provocatoare.

PAGINA 24

Controversă cu sens?

Imaginea de copertă – în care Sabrina apare în patru labe, într-o rochie scurtă, în timp ce un bărbat pare că o trage de păr - a stârnit, inevitabil, un val de reacții peste tot în lume. De la acuzații că perpetuează clasicele stereotipuri misogine până la voci care au interpetat-o ca un act de satiră feministă. Răspunsul artistei nu a întârziat să apară: o nouă copertă, de data aceasta cu ea într-o rochie elegantă, privind în altă direcție, cu subtitlul ironic „approved by God”. Este lesne de înțeles Sabrina Carpenter nu mai e doar fostul star Disney, reușind să devină acum o figură influentă în Pop-ul contemporan, inspirând noua generație. Mai mult decât o colecție de hit-uri, noul ei album pare a fi manifestul unei artiste care știe exact cine e și nu se teme să fie văzută - raw, vulnerabilă și în toate formele ei.

De ce iubim muzica phonk: gym & drifts

Dacă ai intrat recent pe TikTok, ai fost la sală sau ai văzut un videoclip cu drifturi spectaculoase de mașini, e foarte posibil să fi auzit în fundal o melodie intensă, cu bass profund, voci distorsionate și un vibe aproape hipnotic. Acel stil se numește phonk.

Phonk este un gen muzical care combină ritmuri de hip-hop cu influențe din funk, jazz și lo-fi. A apărut în anii 2010, dar se inspiră din rap-ul sudic american al anilor ’90. Ce îl face special e felul în care sună: agresiv, dar relaxat în același timp: o combinație care îți dă chef de mișcare, fie că ridici greutăți sau ai o pasiune pentru condus.

Pe baza datelor de pe Spotify, mai jos se află unele dintre cele mai ascultate piese care domină playlist‑urile de phonk:

ATLXS ‑ PASSO BEM SOLTO

Deși studiile de specialitate nu sunt multe, ritmurile captivante pot sprijini concentrarea și reducerea stresului: ascultătorii declară că phonk e perfect ca sunet de fundal, conform unui studiu publicat pe platforma NeuroLaunch. Acesta menționează cum phonk-ul poate fi folosit ca „soundtrack” pentru studiu, gaming, antrenament sau șofat, fără a distrage atenția de la aceste activități, ba chiar îmbunătățind-o. De asemenea, nostalgia derivată din piesele old school susține o stare emoțională pozitivă. Popularitatea genului se remarcă și pe platforma Spotify, unde playlistul oficial „Phonk”

are aproximativ 9,6 milioane de urmăritori, în timp ce hashtag-ul #phonk pe TikTok a strâns peste 9 miliarde de vizualizări și căutările pe Google pentru „phonk” au crescut cu 370% în ultimul an, atingând circa 1,4 milioane de căutări lunare, conform unei analize publicate pe platforma Medium.

Yb Wasg’ood, Ariis ‑ LUNA BALA Slowed

RXDXVIL ‑ Brazilian Dança Phonk

Kordhell Murder în My Mind

Interworld ‑ Metamorphosis

ATLXS, MXZI, Itamar Mc ‑ MONTAGEM LADRAO

Ogryzek GLORY

Eternxlkz ‑ SLAY!

Kordhell Live Another Day xxanteria, isq ‑ FUNKED UP SLOWED

De menționat: multe dintre aceste piese au un număr de ascultări pe Spotify mai mare chiar decât cele ale unor artiști consacrați, precum The Weeknd sau Dua Lipa. Pe scurt, phonk a devenit un fenomen global, cu zeci de milioane de ascultători, playlist-uri uriașe și prezență virală pe TikTok. Acesta nu e despre versuri complexe sau linii melodice elaborate, ci despre ritm, atitudine și energie. De ce iubim phonk? Pentru că ne dă entuziasm, ne ajută în concentrare și ne face să ne simțim mult mai încrezători.

Cosmin Marcu

Guitar Meeting Festival revine în 2025, între 5 și 7 septembrie, la Muzeul ASTRA din Dumbrava Sibiului. Păstrând elementele care l-au consacrat – atelierele, concertele și comunitatea chitariștilor – festivalul vine anul acesta cu o nouă viziune: devine o experiență educativă și artistică deschisă publicului larg, nu doar pasionaților de chitară.

Cosmin Marcu, reprezentant al Asociației Culturale Play, vorbește cu entuziasm despre miza acestui eveniment: „Educația nu se face doar la școală și cu manuale. Uneori, o chitară și câțiva oameni care te ascultă pot schimba multe, mai ales când ești tânăr. De 15 ani, Pune Mâna pe Chitară înseamnă exact asta: un prim acord care deschide un drum, o poveste. Poate nu către o carieră muzicală, dar către ceva mai important – curajul de a te exprima, de a te cunoaște.”

Prin festival, echipa își propune să ducă mai departe această misiune: „Să îi ajutăm pe tineri să prindă drag de muzică, de ei înșiși și de lumea din jur. Vom vedea astfel că le dăm, de fapt, șansa de a deveni capabili să creeze o lume mai bună, de a fi mai creativi, mai empatici, de a transmite bucurie și optimism oriunde apar cu chitara în mână. Educația prin muzică poate fi vie, sinceră și relevantă. Poate începe la un curs, la o cabană sau într-o gașcă de prieteni, dar poate continua pe o scenă mare.”

Despre cum a evoluat Guitar Meeting Festival, ce aduce nou ediția 2025 și care este line-up-ul celei de-a XI-a ediții, am stat de vorbă cu Cosmin Marcu.

Cum a crescut Guitar Meeting Festival în toți acești ani?

Într-un mod pe care nici noi nu l-am anticipat. Cred că cea mai mare bucurie este să vezi cum copiii se distrează cu părinții lor, cum petrec timp împreună și cum asta îi face să revină și la următoarele concerte sau festivaluri.

Aici învață să fie în siguranță, să fie unii pentru ceilalți, dar și să se distreze și să ia ceva bun din fiecare experiență, din activități, care chiar sperăm să aducă o schimbare în bine.

Dar trebuie să recunosc: devine tot mai provocator de organizat. Festivalul a crescut brusc și abia reușim cu resursele de acum să susținem această dezvoltare. Este dificil și financiar, dar și în a răspunde așteptărilor tuturor celor implicați.

În toți acești ani, Guitar Meeting s-a transformat dintr-un concert colectiv într-un festival complex de edutainment, un mix unic de educație și divertisment. Am crescut în activități, de la ateliere, cursuri și

MUZICĂ

sesiuni demonstrative, până la concerte, expoziții, proiecții de film și întâlniri cu artiști consacrați. Diversitatea concertelor s-a extins de la muzică folk și rock clasic, la subgenuri moderne și experimente artistice. Am reușit să aducem împreună trupe consacrate și artiști tineri, dar și sute de copii care cântă la unison, ceea ce nu este deloc ușor, dar este absolut spectaculos.

Un element definitoriu al evoluției festivalului este faptul că am fost primul festival din țară care a lansat conceptul Young Revolution – o platformă care promovează trupe emergente formate din tineri care au crescut chiar în proiectul nostru. Sunt copii care au început în cercurile noastre de chitară, care au participat an de an la Guitar Meeting și care acum vin pe scenă cu trupe proprii, cu compoziții originale și cu mesaj personal. Este o pepinieră reală de artiști tineri, cărora le-am oferit scena și încrederea necesară pentru a avea o voce. Și ei ne fac deosebit de mândri.

Cred că acum, în 2025, ceea ce face festivalul atât de atractiv este tocmai faptul că fiecare vine pentru altceva și pleacă cu mai mult decât se aștepta: un copil învață un acord nou, un părinte retrăiește muzica tinereții, un profesor pleacă inspirat să creeze un cerc de chitară în școala lui. Este un loc viu, creativ, unde se întâmplă lucruri reale și valoroase.

Festivalul a pornit din programul educațional „Pune Mâna pe Chitară”. Ce a rămas de acolo?

Totul! Guitar Meeting Festival s-a născut din Pune Mâna pe Chitară și acele valori – libertate, solidaritate, curaj, autenticitate și ideea „de a prinde drag de muzică” – sunt baza pe care construim și azi. La un moment dat am luat decizia să separăm clar programul educațional de festival, dar adevărul e că această separare s-a întâmplat singură, cu câțiva ani înainte, într-un mod natural. Noi

doar am pus în cuvinte ceea ce deja se întâmpla și publicul și comunitatea deja ne arătau.

Ce rol au chitariștii în festival?

Chitariiștii sunt mereu în centrul festivalului. Prin Guitar Meeting Festival vrem să îi susținem mai mult, să le creăm mai multe oportunități și să îi motivăm. Anul acesta ne-am dorit să le oferim experiențe cât mai valoroase: de la ateliere educaționale, la zone de socializare și relaxare unde se întâlnesc cu prietenii sau familia. În Concertul Manifest se vede cel mai bine cât de diferiți suntem de la chitarist la chitarist, de la un grup la altul, dar și cât de magic este când suntem toți împreună, cântând la unison.

Concertul Manifest a rămas momentul central al festivalului. Cum a evoluat?

Concertul Manifest este inima Guitar Meeting

Festival, în jurul lui a crescut totul. A pornit cu 200 de chitariști și a ajuns acum să adune peste 1.000, din toate colțurile țării și chiar din afara ei.

Este incredibil să vezi cum unii vin cu părinții, alții cu prietenii, alții însoțiți de profesorii lor de chitară care depun un efort uriaș să-i aducă aici, cu tot cu pregătirea dinainte: ore de studiu, repetiții, învățarea pieselor. Atunci se vede frumusețea, faptul că și-au dorit să fie împreună, să cânte, să facă parte din acest moment.

Astăzi, Concertul Manifest înseamnă chitariști veniți: de la sate mici din jurul Sibiului, cum sunt Cornățel sau Sadu, până la orașe mari ca București, Timișoara, Iași, Craiova sau Cluj-Napoca. Vin copii care fac ore de chitară la Palatul Copiilor din Sibiu sau București, dar și grupuri care vin de la sute de kilometri distanță, din Lețcani, Sânmartin, Pucioasa, Făgăraș sau Oradea. Iar în ultimii ani au venit chitariști și din Paris sau Chișinău.

Cum arată line-up-ul din 2025?

Anul acesta line-up-ul este alcătuit din Vama, Cargo, Trooper, Radu Almășan, Mircea Vintilă, Mircea Baniciu, Revolter, Crocodile Paradox și Antract. Ne bucurăm să avem artiști consacrați, dar și trupe care aduc energie nouă.

Sperăm ca la anul să avem resursele necesare să deschidem și mai mult orizonturile.

Pe lângă aceste concerte mari, festivalul are și alte momente de muzică live: concertele acustice Un Om și o Chitară, concertele Young Revolution cu trupele tinere din România, scena de jam session și concertele ad-hoc de pe Little Main Stage. În plus, în tot orașul prind viață cântările stradale ale grupurilor de chitariști, care aduc festivalul aproape de oameni, în stradă.

Cine poate veni la Guitar Meeting Festival?

Oricine. De la mezinul familiei la bunici. Este o invitație deschisă pentru toți cei care vor să se simtă în siguranță, relaxați și împreună.

Cum se implică artiștii și partenerii în acest proiect?

Sprijinul artiștilor ne copleșește mereu, fiecare încurajare înseamnă mai mult decât cred ei. La fel și partenerii: doar cei care înțeleg în profunzime ce vrem să facem ni se alătură. Ei știu că aici nu este vorba doar de entertainment, ci de calitate și de dezvoltare pe termen lung, de un bine real pentru societate.

Și comunitatea chitariștilor, ce înseamnă pentru voi?

Totul. Mesajele pe care le primim, implicarea lor, felul în care sunt alături de noi ne fac să simțim că merită să trecem peste toate piedicile. Ei, această comunitate care crește de la an la an, sunt dovada vie că ceea ce facem contează și că suntem pe drumul bun.

„Caught Stealing”

Thrillerul anului?

Pregătiți-vă pentru o incursiune în subteranele New York-ului anilor '90, deoarece Caught Stealing (Prins cu mâța-n sac), cel mai nou proiect al celebrului regizor Darren Aronofsky (Requiem for a Dream, Black Swan, The Whale), este programat pentru lansarea în România pe 29 august, acest Crime-Thriller adaptat după romanul omonim al lui Charlie Huston promiţând o experiență cinematografică plină de tensiune, umor negru și o distribuție de zile mari. Drumul spre ecran al cărţii a fost unul lung, proiectul aflându-se în diverse etape de dezvoltare timp de aproximativ 15 ani, perseverență ce indică potențialul remarcabil al poveștii și dedicarea echipei de a o aduce la viață în cea mai bună formă posibilă.

În centrul acțiunii se află Hank Thompson (Austin Butler), un fost jucător de baseball a cărui carieră a apus prematur, iar viața sa a luat o turnură neașteptată și periculos de întunecată. Totul începe când Hank acceptă, cu o naivitate aproape comică, să aibă grijă de pisica excentricului său vecin, Russ (Matt Smith), un punker a cărui apariție rebelă ascunde o latură întunecată. Într-o lume a haosului și a violenței, Yvonne, personajul interpretat de talentata Zoë Kravitz, apare

ca un punct de echilibru, o prezență enigmatică ce i-ar putea oferi lui Hank nu doar o șansă la dragoste, ci și o posibilă cale de scăpare.

Unul dintre punctele forte ale filmului este, fără îndoială, selecția de actori, care reunește nume sonore și talente incontestabile ale cinematografiei contemporane. Pe lângă Butler, Smith și Kravitz, din distribuție mai fac parte Regina King, Liev Schreiber, Vincent D'Onofrio și Griffin Dunne. Un element surpriză vine din partea starului

muzical Bad Bunny (Benito A. Martínez Ocasio), care își face apariția într-un rol de gangster portorican.

Sub bagheta lui Darren Aronofsky, cunoscut pentru filmele sale contemplative și adesea sumbre despre explorarea psihicului uman și a obsesiilor, Caught Stealing marchează o ușoară, dar incitantă deviere tonală. Regizorul însuși a declarat că își dorește o abordare mai lejeră și mai entertaining pentru acest proiect, o „comedie neagră” în stilul filmelor cu gangsteri din anii '90, dar păstrând totodată tensiunea și stilul vizual distinctiv specific genului Thriller. Această schimbare de registru intrigă, oferind publicului o nouă fațetă a muncii sale regizorale și demonstrându-i versatilitatea. Rămâne de văzut dacă Prins cu mâța-n sac va reuși să fure, la propriu, inimile publicului și să devină unul dintre cele mai memorabile și discutate filme ale anului.

„FAMILIA ROSE”

Când iubirea se transformă în luptă, ce mai rămâne din căsnicie? Familia Rose, noua comedie neagră scrisă de Tony McNamara (Poor Things) și regizată de Jay Roach (Meet the Parents), explorează cu ironie fină și intensitate emoțională destrămarea unui mariaj modern. Inspirat de filmul-cult The War of the Roses (1989), unde Michael Douglas și Kathleen Turner ofereau o antologică lecție de distrugere conjugală, Familia Rose aduce în prim-plan un nou duel actoricesc remarcabil: Benedict Cumberbatch și Olivia Colman întruchipează doi soți care transformă mariajul în ring de luptă. Premiera în România: 29 august.

Benedict Cumberbatch este Theo Rose, un arhitect visător și devotat, care trăiește aparent într-un mariaj ideal alături de soția sa, interpretată de Olivia Colman, trecută de la chelneriță la figură influentă în lumea gastronomiei. Cei doi formează la început un cuplu perfect armonizat: îndrăgostiți, cu copii și aspirații comune. Însă echilibrul fragil al relației începe să se destrame odată cu concedierea lui Theo, care alunecă într-o criză de identitate și inutilitate, în timp ce cariera

www.zilesinopti.ro

soției sale prinde aripi.

Pe măsură ce diferențele dintre ei se adâncesc, căsnicia lor se transformă într-o confruntare absurdă, plină de gesturi pasiv-agresive și momente de umor grotesc. De la crabi aruncați în cadă până la farfurii sabotate și filmate pentru internet, războiul domestic escaladează spectaculos, atingând un punct în care nici consilierea de cuplu nu mai poate oferi o salvare.

Actorii și regizorul au vorbit deschis despre cât de personal

și ușor de identificat poate deveni acest film pentru public. Benedict Cumberbatch declară: „Filmul este o parabolă despre doi oameni care s-au iubit intens, apoi au ajuns să se urască la fel de intens, ratând complet spațiul de mijloc. Multe dintre situații sunt dureros de familiare: cum ne chinuim să arătăm iubire față de cei pe care îi iubim cel mai mult și cât de repede se poate destrăma totul”.

Olivia Colman completează: „Mi-a plăcut faptul că poți urmări parcursul a două personaje care se adoră, dar care, încetul cu încetul, încep să se distrugă reciproc”. La rândul său, regizorul Jay Roach adaugă: „Suntem niște idioți. Oamenii sunt atât de imperfecți. Iar când totul se întoarce împotriva noastră, durerea poate fi imensă. Dar uneori, cea mai sinceră formă de a recunoaște asta este prin umor”.

Familia Rose este o comedie neagră cu accente absurde, care transformă destrămarea unei căsnicii într-un spectacol

Benedict Cumberbatch și Olivia Colman

DESTE Filmul de Miercuri proiecții

upă o scurtă pauză de vară, imediat după cea de-a noua ediție a ESTE

FILM Festival, singurul cineclub cu proiecții săptămânale din Sibiu a revenit din august cu forțe proaspete, titluri captivante și o extindere surprinzătoare.

În Sibiu, ESTE Filmul de Miercuri s-a mutat, încă din primăvară, la Cine Gold din Promenada Mall, unde experiența cinematografică este completată de condiții moderne și un ecran generos. Însă noutățile nu se opresc aici: începând din acest sezon, cineclubul depășește granițele județului și ajunge, în fiecare miercuri, și la Palatul Cultural Blaj. Este o extindere firească pentru un cineclub care nu doar proiectează filme, ci cultivă gustul pentru cinema de calitate și creează comunități în jurul cinemaului de autor. ESTE Filmul de Miercuri își păstrează misiunea de a aduce filmul relevant și curajos mai aproape de publicul din afara marilor centre urbane, acolo unde accesul la astfel de producții este adesea limitat.

Septembrie la Sibiu: patru clasice românești

În luna septembrie, cinefilii din Sibiu vor avea ocazia să redescopere patru filme românești clasice:

 3 septembrie, ora 20:00 – 100 lei (regia Mircea Săucan), un film psihologic profund din 1973, cu Ion Dichiseanu și Dan Nuțu în rolurile principale.

 10 septembrie, ora 20:00 – Croaziera (regia Mircea Daneliuc), o satiră lucidă și incomodă a regimului totalitar, o oglindă tulburătoare a societății românești din acea vreme.

 17 septembrie, ora 20:00 – Pe malul stîng al Dunării albastre (regia Malvina Urșianu), cu o interpretare memorabilă a Ginei Patrichi, care a primit Premiul ACIN pentru acest rol.

 24 septembrie, ora 20:00 – Marfa și banii (regia Cristi Puiu), considerat punctul de pornire al Noului Cinema Românesc, cu un stil autentic și un realism tăios care anunța o nouă eră în filmul românesc.

Septembrie la Blaj: documentare și animația anului

Publicul din Blaj este invitat, în fiecare miercuri, la Palatul Cultural, unde va putea viziona:

 10 septembrie, ora 19:00 – Triton (regia Ana Lungu), un documentar despre apartenență și libertate.

 17 septembrie, ora 19:00 – Tata (regia Radu Ciorniciuc, Lina Vdovîi), un documentar care explorează cu sensibilitate dinamica dintre tată și fiică în contexte sociale dificile.

 24 septembrie, ora 19:00 – Flow (regia Gints Zilbalodis), o animație poetică și vizual impresionantă, cu o pisică neînfricată în rol principal – o adevărată revelație cinematografică, premiată inclusiv cu Oscar.

Este Filmul de Miercuri

Sniperi și tomate, o poveste despre Sarajevo

Prin definiție, explorarea înseamnă căutatul ineditului, dar, inevitabil, încerci să identifici locuri comune. Sarajevo e altfel. Nu seamănă cu nimic de până acum. Relativ aproape de București și, totuși, diferit. Nu are nici culorile și verva orașelor mediteraneene, nici răceala și zgârie norii occidentale, nici librăriile și cluburile Belgradului, nici măcar mărimea Bucureștiului. Atât Viena, cât și Istanbulul sunt prea departe, deși influențele sunt vizibile de unde aruncă zmeul cel mare buzduganul cel greu de-o parte și de alta a graniței, marcată simbolic în pavaj: „Sarajevo meeting of cultures” cu o busolă împietrită ce indică estul și vestul.

Din loc în loc, minaretele împung cerul, iar oamenii se trezesc din sastiseală, opresc lungile discuții de la nenumăratele cafele bosniace și ascultă chemarea muezinului. Pisicile sunt grase, blânde și vorbărețe, cam ca în tot Orientul. Foarte vorbărețe. Porumbeii sunt obraznici, ca peste tot. În Sarajevo, cu excepția unor clădiri, centrului vechi și mâncării, „atracțiile turistice” nu pot fi numite astfel. În Sarajevo se face turism de tragedie. Belvedere înseamnă locul perfect pentru lunetiști. E bine să te uiți pe jos și să ocolești bucățile de trotuar ce par pictate cu trandafiri abstracți. Roșul e de la sânge, iar acolo au murit oameni. La 40 de ani învăț istoria și, sper, citându-l pe Cristian Iohan Ștefănescu, colegu’ de cameră, sarmale și rakija, că poate Balcanii or să fie ceaunul cu sarmale al Europei, nu butoiul cu pulbere.

Pe aici, aproape totul îmi e străin. Nici munții nu-s la fel cu sutele lor de tuneluri și poduri, nici cafeaua, nici prețul țigărilor. Așadar, nimic nu mă pregătise pentru povestea asta. Miran Karic este un tânăr chef din Sarajevo. Rockstar aici. Jovial, sigur pe sine și amabil. Am stat de vorbă vreo două ore, între două filmări. Ne-a furnizat o sumedenie de informații culinare. Ne-a recomandat restaurante, a dat telefoane, am schimbat mailuri, ne-a trimis către producători locali și oameni de interes inclusiv din țări vecine.

Ei bine, Miran mi-a povestit despre unul dintre acele momente ce-ți rămân înfipte în creier ca un tirbușon: era copil, îmbrăcat tot în alb, pregătit să fie luat în oraș. Strigătul de atenționare al surorii lui întârziase câteva secunde. Dezastrul deja se produsese. Un copil pofticios și o roșie „inimă de bou” (da, a menționat soiul). Altfel de „trandafiri” pictați pe tricoul și pantalonii albi.

A căutat acel gust mulți ani. L-a regăsit la un producător undeva „in the middle of nowhere” mulți ani mai târziu. S-a întors acolo și anul următor, dar nu mai era la fel. Ei bine, doi străini stând de vorbă despre gustul roșiilor din copilăria noastră fac ca distanțele să se compacteze, granițele să se estompeze și diferențele să nu ni se pară atât de mari.

Miran Karic

Sarajevo

FContextul senzorial al gastronomiei locale

iința umană percepe realitatea prin intermediul celor cinci simțuri fundamentale – văzul, auzul, mirosul, gustul și simțul tactil – fiecare transmițând informații esențiale către creier. În sfera experienței culinare, interesul nostru se concentrează asupra modului în care un context senzorial complex poate intensifica plăcerea gustativă și poate deveni un instrument de atracție pentru vizitatori, în special în mediul rural, acolo unde se află sursa autentică a culturii gastronomice. Desigur, percepțiile diferă semnificativ de la o persoană la alta, astfel încât răspunsul la această problemă nu este niciodată unul univoc. Mâncarea constituie elementul central al experienței, însă asocierea acesteia cu un cadru narativ și senzorial îi amplifică impactul. De pildă, sintagma „corcodușe și salvie la

Nocrich” activează instantaneu imaginația și favorizează decizia de a gusta preparatele, spre deosebire de evocarea exclusivă a patrimoniului arhitectural sau meșteșugăresc, care solicită un timp mai îndelungat de reflecție. În cadrul evenimentelor noastre rurale, vizitatorii nu sunt invitați doar să consume mâncarea, ci să interacționeze cu persoanele care au pregătit-o. Gospodinele locale, prezente la masă, oferă explicații și încurajări, transformând actul gustării într-un dialog cultural. Astfel, experiența nu mai este redusă la simplul gust, ci devine o integrare a tuturor simțurilor, completată de povestea locului și a oamenilor.

După momentul culinar urmează explorarea satului printr-un tur ghidat, menit să răspundă unor întrebări esențiale: de ce spațiul arată într-un anumit fel, de ce se cultivă aici cartofi și ceapă și nu alte produse, sau cum resursele

naturale definesc tradițiile gastronomice. Înțelegerea acestor conexiuni transformă vizitatorii în potențiali ambasadori ai regiunii, capabili să caute și în alte locuri specificul local și sensul ascuns al gustului. Pentru a diversifica experiența și a răspunde preferințelor variate, evenimentele includ și o componentă educativă: ateliere practice. Astfel, în localități precum Sibiel, unde se află Muzeul icoanelor pe sticlă, participanții sunt invitați să experimenteze pictura tradițională, dobândind astfel o dublă înțelegere – estetică și culturală – a patrimoniului. Rămâne deschisă întrebarea: ce atrage mai puternic, gustul în sine sau povestea care îl însoțește? Fiecare vizitator va răspunde diferit. Totuși, indiferent de motivație, experiența rurală oferă o ocazie unică de cunoaștere, învățare și trăire autentică.

Abonamente disponibile

pentru noii suporteri C sU sibiu

Până pe 19 septembrie, suporterii galben-albaștri care nu au avut abonament în sezonul trecut își pot achiziționa unul pentru sezonul 2025-2026. Abonamentele sunt disponibile online, prin intermediul platformei bilete.ro, sau la casieria

clubului, în următoarele intervale: 1-3 și 15-17 septembrie, între orele 11:00 și 19:00. Cardurile sunt nominale și netransmisibile, fiind valabile pentru toate meciurile oficiale disputate pe teren propriu în Liga Națională și Cupa României. Emiterea cardului fizic presupune un cost suplimentar de 10 RON, iar în caz de pierdere, reemiterea digitală e disponibilă tot contra sumei de 10 RON. Prețurile abonamentelor pentru noii abonați variază între 340 RON (sectoarele A/B) și 440 RON (sectoarele C/D). „Suporterii reprezintă fundația echipei, iar fiecare abonament achiziționat este o garanție că fanii sunt alături de noi și contribuie activ la dezvoltarea clubului”, a transmis Alexandru Hanea, președinte CSU Sibiu. În plus, abonații vor beneficia de reduceri oferite de partenerii clubului: Aria Sibiu, CineGold, Andu Sport, Venom Karting și Iaconi Dental.

t rei zile de spectacole pe două roți în munții Făgăraș

Cei mai buni rideri de biciclete asistate electric sunt așteptați din nou în inima Văii Avrigului, la cea de-a patra ediție a competiției care a devenit un reper în calendarul național de eMTB: Triada eMTB Xperience. Evenimentul, organizat de Asociația Club Sportiv Pro Cycling și

coordonat de Tudor Oprea, se va desfășura între 12 și 14 septembrie, pe traseele spectaculoase din Munții Făgăraș. Cu șapte probe, mii de metri diferență de nivel și un mix savuros de urcări tehnice, coborâri rapide și peisaje de vis, competiția promite adrenalină și provocări serioase pentru pasionații de eMTB. Este cel mai complex concurs din România dedicat bicicletelor asistate electric. Participanții pot alege să se înscrie fie pentru toate cele trei zile de concurs, fie doar pentru cele două curse finale de duminică, în funcție de nivelul de pregătire și disponibilitate. Termenul limită de înscriere este 12 septembrie pentru cei care doresc să participe la toate probele și 14 septembrie pentru cei care aleg doar ultima zi. Triada eMTB Xperience nu este doar un concurs, ci o experiență de neratat pentru orice rider.

Festival pe două roți, pe pista de pe malul Cibinului

După o primă ediție cu răsunet, care a adunat sute de participanți și a transformat pedalatul într-o adevărată sărbătoare urbană, Cibin Bike Day revine în 2025 cu un suflu proaspăt. Activități în natură, ateliere creative, service de biciclete, târg de biciclete, atelier de reguli de

circulație, zone de food & drinks și muzică bună - toate pregătesc terenul pentru o nouă experiență memorabilă pe două roți. Cea de-a doua ediție a evenimentului va avea loc sâmbătă, 13 septembrie, între orele 10:00 și 22:00, pe pista de biciclete de pe malul Cibinului. Cu o lungime de peste 3 km, între Kaufland (Șos. Alba Iulia) și autostradă, înconjurată de spațiu verde și apă la o aruncătură de băț, plus numeroase insule și pontoane pentru recreere, pista este locul perfect pentru o zi de pedalat relaxat, joacă, socializare și distracție în mijlocul naturii urbane. Activitățile sunt concepute pentru toate vârstele și gusturile, fiind presărate de-a lungul traseului astfel încât fiecare să poată descoperi, la pas sau pe două roți, ceva care să-i facă ziua mai frumoasă. Evenimentul este organizat de Urban Bike Revolution.

Patrick Vuc

Patrick Vuc, fotbalist cu dublă cetățenie germană și română, s-a format la cluburi din Germania, iar în această vară a semnat cu FC Hermannstadt. Am stat de vorbă cu el despre așteptările pentru această nouă etapă profesională și speranțele legate de parcursul său în fotbalul românesc.

Ca fotbalist, te-ai format în Germania, activând la cluburi precum Waiblingen, Bernhausen, Böblingen și Reutlingen. Cum ai descrie experiența fotbalului german?

Este un fotbal axat pe tehnică, dar mai ales pe pregătirea fizică. Jucătorii sunt foarte serioși și muncitori. Concurența este mare, cu mulți copii talentați, atât în Germania, cât și în alte țări. Nu am jucat la echipe mari în perioada junioratului - am început de jos, de tot, și, prin muncă și încredere, am urcat treptat. Mi-am dat seama destul de devreme că trebuie să muncesc mai mult decât alții ca să ajung acolo unde îmi doresc.

Ce aspecte din fotbalul profesionist din Germania crezi că îți vor fi cele mai utile în parcursul tău din Liga I?

Disciplina, seriozitatea și munca în echipă sunt cele mai importante aspecte ale fotbalului german care mă vor ajuta în parcursul meu din Liga I.

Ce te-a determinat să alegi transferul la FC Hermannstadt și mutarea la Sibiu, în locul continuării carierei în Germania? Întoarcerea la rădăcini și șansa de a fi cât mai aproape de lotul național al României, pentru care am visat mereu să joc. Am vrut să încerc ceva nou și, când mi s-a oferit șansa transferului la FC Hermannstadt, am știut imediat că aici vreau să ajung.

Cum ai fost primit la Sibiu - de club, colegi și suporteri? Ce te-a surprins plăcut până acum?

Mă simt ca acasă. Simt căldură și apreciere din partea tuturor. Nu este ușor pentru un sportiv să se acomodeze rapid într-o echipă nouă, dar în cazul meu acest lucru a fost posibil datorită colegilor și staff-ului, care au făcut ca integrarea să fie cât se poate de firească și rapidă.

Care sunt obiectivele și așteptările tale pentru sezonul următor?

Sper să pot contribui cât mai mult și cât mai bine la evoluția echipei. Vreau să mă dezvolt și eu individual, dar, cel mai important, ne dorim cu toții să ne atingem obiectivul comun: calificarea în play-off.

Profită de ultima lună de vară la Aria Sibiu răsfăț, relaxare și distracție

Vara își scrie ultimele pagini, iar locul ideal unde să o trăiești din plin este Aria Sibiu. Aici te așteaptă un univers de relaxare și distracție, creat să-ți ofere clipe de vacanță chiar în Sibiu.

Indiferent dacă vrei să simți energia verii pe toboganele acvatice, să te relaxezi în piscine, să te bucuri de un masaj reconfortant sau să te bronzezi pe terasele Aria – inclusiv pe terasa spectaculoasă de pe rooftop – acum este momentul să profiți de fiecare zi rămasă din sezon.

Piscinele și toboganele interioare îți aduc acea doză de energie și voie bună care fac din Aria un loc iubit de întreaga familie. Copiii descoperă un tărâm al distracției, iar adulții se pot bucura de o pauză binemeritată de la agitația zilnică. Ultima lună de vară este ocazia perfectă să-ți faci cadou momente de răsfăț la Aria Wellness. Alege dintre terapiile dedicate stării de bine – masaj de relaxare, terapii asiatice, deep tissue, drenaj limfatic, reflexoterapie. În completare, zona de SPA devine refugiul tău pentru liniște și echilibru.

Cele două terase de bronz îți oferă ocazia să te bucuri de ultimele raze de soare ale verii. Fie că alegi terasa de la nivelul piscinelor sau rooftop-ul cu priveliște spectaculoasă, vei regăsi aici o atmosferă de vacanță autentică, chiar în Sibiu.

De ce să îți petreci sfârșitul de vară la Aria Sibiu

 Ai parte de experiențe complete: distracție, relaxare și răsfăț

 Toată familia găsește activități dedicate

 Ești la un pas de o oază urbană cu aer de resort

Trăiește intens fiecare clipă rămasă din sezon și lasă Aria Sibiu să transforme ultima lună de vară într-o amintire de neuitat.

Mai multe detalii pe ariasibiu.ro

VARA SE SIMTE LA ARIA!

CUMPĂRĂ BILETE ACUM!

Arhitectura de interior: Între artă aplicată și coerență identitară

În cadrul unui proiect complex de arhitectură, rolul arhitectului nu se oprește la nivelul compoziției volumetrice sau al coordonării tehnice. Una dintre cele mai rafinate și, totodată, esențiale misiuni ale sale este arhitectura de interior – un demers multidisciplinar care implică sensibilitate estetică, rigoare funcțională, competență tehnică și viziune integratoare. Într-o lume în care calitatea spațiului interior influențează direct confortul, productivitatea și percepția utilizatorilor, colaborarea cu un arhitect de interior devine o investiție strategică, nu doar o alegere stilistică.

Amenajarea unui spațiu interior, indiferent că este vorba despre o locuință, un magazin, un restaurant sau un birou, presupune mai mult decât alegerea unor culori plăcute sau a unui mobilier elegant. Ea presupune înțelegerea profundă a fluxurilor de utilizare, a necesităților ergonomice, a contextului tehnic (instalații, structuri, materiale) și a modului în care aceste elemente pot fi armonizate într-o soluție coerentă, personalizată și sustenabilă. Arhitectul de interior este specialistul care poate gestiona toate aceste variabile simultan, asigurând o viziune unitară de la concept până la detaliu executiv.

În același timp, este important de subliniat că în domeniul amenajărilor interioare activează mai multe tipuri de specialiști, ale căror intervenții variază în funcție de nivelul de competență și de complexitatea proiectului. În vârful acestei ierarhii se află arhitectul diplomat sau arhitectul de interior, singurii profesioniști care dețin pregătirea și dreptul legal de a propune și proiecta inclusiv intervenții volumetrice, structurale sau care afectează configurația spațială

www.zilesinopti.ro

în mod semnificativ. Acestora le urmează, ca grad de complexitate, designerul de interior, care lucrează preponderent cu elementele existente ale spațiului, fără a le modifica în profunzime, și se concentrează pe amenajarea funcțională și estetică. În cele din urmă, decoratorul de interior are un rol mai restrâns, axat pe selecția materialelor, a culorilor și a obiectelor decorative, fără a interveni în organizarea structurală sau funcțională a spațiului. Astfel, alegerea specialistului potrivit devine esențială în funcție de obiectivele proiectului și de natura transformărilor dorite.

Beneficiile colaborării cu un arhitect de interior sunt multiple și evidente pe termen scurt, mediu și lung. Dincolo de aspectul vizual atractiv, specialistul oferă garanția unor soluții tehnice competente, adaptate contextului, bugetului și nevoilor reale ale utilizatorilor. Se evită astfel improvizațiile costisitoare, se optimizează resursele și se obțin rezultate coerente, sustenabile și durabile. De asemenea, prin capacitatea sa de a anticipa disfuncționalitățile spațiului

DESIGN/ ARHITECTURĂ

și de a le transforma în oportunități de proiectare, arhitectul de interior acționează ca un veritabil strateg spațial.

Într-un context economic și social în care spațiul interior devine tot mai mult un vector de identitate, eficiență și experiență, apelarea la un arhitect de interior nu este un moft, ci o decizie fundamentată. Este o alegere care aduce beneficii financiare prin optimizarea investiției, beneficii estetice prin claritate vizuală și beneficii funcționale prin adaptarea spațiului la nevoile reale ale utilizatorului. Este, în cele din urmă, o investiție în calitate, în confort și în valoare de durată.

Pentru a înțelege mai bine cum se traduc în realitate toate aceste principii – de la funcționalitate și estetică până la identitate și eficiență – îți propunem câteva exemple concrete de amenajări interioare. Proiectele realizate de Arhitect Ioana Covali, fondatoare Claar Studio, ne arată cum o abordare profesionistă poate transforma atât spațiile de locuit, cât și cele comerciale în locuri cu personalitate, bine gândite și adaptate perfect nevoilor reale.

Ioana ne povestește despre amenajarea

acestui spațiu rezidențial ca despre un proces de traducere a dorințelor într-un ambient care se simte ca acasă. Apartamentul I se află la etajul unei case construită în cel din urmă an al perioadei interbelice, 1939, reprezentând un moment de sinteză între stilurile arhitecturale care marcau timpurile –neoclasicul francez simplificat prin registrele fațadei, ancadramentele ferestrelor, cornișa proeminentă și proporțiile echilibrate; stilul neoromânesc, cu trimiteri către curentul mediteranean prin ferestrele împerecheate,

cu arcade ovale, coloane și brâuri; mișcarea modernistă și funcționalistă prin simplitatea generală a planurilor fațadei și a decorației. Rezultatul este un dialog cultural între spațiul local și spațiul vestic, specific arhitecturii urbane interbelice românești, tipic pentru orașele anilor ’20-’40, care aspirau să integreze modelele europene, păstrând identitatea națională.

Procesul de reabilitare și reconfigurare al spațiilor și fluxurilor interioare a urmărit păstrarea elementelor definitorii ale

apartamentului din fiecare etapă a existenței lui, inclusiv gesturi care au apărut în decursul unei renovări din perioada socialistă (spre exemplu, ansamblul de uși de sticlă și dulapuri dinspre living) și recompartimentare în vederea obținerii unor spații optimizate în acord cu cerințele actuale de locuire – acces privat spre baie din dormitorul principal și dressing propriu, reconfigurarea unei camere și a unui hol adiacent ei într-o cameră cu o baie suplimentară. Decorarea cu brâuri și cornișe a venit ca o reacție naturală la specificul volumetric al spațiilor și al clădirii în general, oferind proporție, ritm și o eleganță conservatoare, în contrast cu modernitatea mobilierului și a detaliilor metalice negre și aurii în notă contemporană. O bună parte dintre materialele și obiectele folosite au fost atent alese pentru a evoca calitatea atemporală –vopsea ultramată sau satinată pentru pereți, piatră naturală pentru blaturi, ceramică de dimensiuni mici, furnir de lemn de stejar, parchet și friz de stejar, mânere de alamă pentru uși. Tâmplăriile au fost recondiționate integral, păstrând fidel aspectul celor existente, în schimb toate golurile de ușă au fost redimensionate, iar foile de ușă înlocuite cu foi cu tăblii, rezultând o compoziție mai plăcută și mai coerentă. Proiectul s-a desfășurat pe parcursul a doi ani și a fost un efort comun al arhitectului (proiectare, coordonare și implementare) și al proprietarului (finanțare și viziune).

Cele două proiecte comerciale valorifică spațiile situate la parterul blocurilor de locuințe colective, adaptându-le cu atenție nevoilor funcționale și estetice specifice. Designul pune accent pe crearea unor medii atractive și eficiente, care să susțină atât identitatea brandului, cât și experiența utilizatorilor, integrându-se armonios în contextul urban existent.

Indiferent de tipul spațiului – locuință, birou sau spațiu comercial -, arhitectura de interior rămâne un demers profund uman, menit să creeze locuri care nu doar funcționează, ci și inspiră.

Foto: Alexandru Dan, Andrei Burcea

Arhitect: Ioana Covali - Claar Studio

Horoscop

Pentru Berbeci, luna septembrie 2025 se anunță destul de intensă în plan profesional și, dacă sunt atenți și conștiincioși, au posibilitatea să identifice și să repare anumite erori sau scăpări din trecut.

Depui mai mult efort, pentru că este posibil să fii solicitat și de familie. Ca să rezolvi tot ceea ce trebuie rezolvat – atât în plan profesional, cât și în plan personal și acasă – este recomandat să îți stabilești priorități clare și cât mai realiste.

Să îți faci o rezervă pentru situația în care survine o cheltuială neplanificată, pentru că nu este exclus să se deterioreze un bun de care crezi că ai neapărată nevoie și să fie nevoie să îl repari sau să îl înlocuiești.

Este posibil să fii în atenția șefilor ori a unor autorități, sau să fii pus în situația să îți aperi ori să îți susții cu dovezi concrete reputația ori competența, de exemplu în fața unui nou client potențial sau a unui nou angajator.

Nu este exclus ca sarcinile de serviciu să se suprapună cu anumite responsabilități casnice pe care ți le asumi de bună voie ca să te asiguri că ai timp să faci pe îndelete ceea ce este necesar ca pregătire pentru sezonul rece.

Dacă ai propria ta afacere sau administrezi o afacere, este timpul să faci o evaluare a situației financiare și să vezi dacă este nevoie să ajustezi anumite cheltuieli, ca să nu te trezești mai târziu că nu poți să te încadrezi în bugetul stabilit.

Este vremea să arăți că ai experiență și că ești dispus să înveți lucruri noi, că ești conștiincios și că poți fi ingenios atunci când este necesar. De asemenea, este în interesul tău să eviți bârfele și concurența nepotrivită la locul de muncă.

Să faci în așa fel încât să îți pui în valoare anumite talente nefolosite sau irosite, pentru că astfel ai șanse să îți îmbunătățești situația materială.

Până când îți dai seama cum ar fi bine să procedezi, fii econom și gestioneză-ți bugetul cu cumpătare.

În cazul în care te-ai angajat să faci un anumit lucru, este posibil ca acum o persoană cu autoritate să verifice dacă ți-ai îndeplinit obligațiile. Ia măsurile necesare chiar și în al 12lea ceas, ca să nu ajungi într-o situație neplăcută.

Să nu refuzi schimbările și transformările necesare, oricât ar părea de incomode. Acestea pot avea legătură cu activitatea ta zilnică, din mai multe puncte de vedere: programul de muncă, atribuțiile, conducerea echipei în care lucrezi, componența colectivului etc.

Este posibil să constați că anumite schimbări ori ajustări au devenit necesare și că este vremea să iei o decizie, să îți stabilești un obiectiv, sau să analizezi ce fel de schimbare te avantajează mai mult.

ai grijă să nu tratezi cu lejeritate sarcinile de serviciu. Pot apărea mici dificultăți de rezolvat în legătură cu o procedură, o regulă sau un parteneriat ori o colaborare care nu funcționează foarte de bine din cauză că încă nu au fost rezolvate anumite chestiuni vechi.

Berbec Capricorn

Vărsător

Pești

Balanță

Scorpion

Săgetător Rac

Taur Leu

Fecioară Gemeni

Claudiu Urse

Claudiu Urse este originar din Brăila și a ajuns pentru prima dată la Sibiu în 2007, când orașul purta titlul de Capitală Culturală Europeană. L-a cucerit din prima, așa că s-a mutat aici și a urmat cursurile Facultății de Litere și Arte, în cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Deși format ca actor, în ultimii ani și-a îndreptat atenția spre compoziție și sound design, semnând proiecte în teatru și performance. Îi place să transforme sunetul în spații tridimensionale și să se joace cu percepțiile auditive ale oamenilor.

DE CE SĂ LOCUIEȘTI ÎN SIBIU Pentru ritmul

său echilibrat: suficient de liniștit cât să respiri, dar cu o viață culturală care te ține mereu conectat.

TREI LOCURI PE CARE ORICINE AR TREBUI SĂ

LE VADĂ ÎN SIBIU Parcul Sub Arini, Muzeul ASTRA și Muzeul Național Brukenthal.

UN FESTIVAL TARE CU CARE ASOCIEZI

SIBIUL În 2007, când eram în liceu, am participat pentru prima dată la Festivalul Internațional de Teatru – FITS și tot atunci am vizitat și Sibiul pentru prima oară. Prin urmare asociez Sibiul cu FITS.

ÎN SIBIU MĂ INSPIRĂ Istoria, arhitectura și calmul oamenilor.

UN GUST, UN PREPARAT SPECIFICE SIBIULUI Ciorba de burtă și ciolanul cu fasole.

CEA MAI BUNĂ MÂNCARE DIN ORAȘ O

GĂSEȘTI Sunt multe locuri bune în Sibiu, dar când vreau să merg la sigur, aleg Grand Plaza.

CE TE FACE SĂ ZÂMBEȘTI PE STRĂZILE

SIBIULUI Oamenii cunoscuți pe care îi întâlnești mereu dacă treci prin centru.

UN LOC PREFERAT DE UNDE POȚI VEDEA

TOT ORAȘUL Turnul Bisericii Evanghelice din Piața Huet.

SPAȚII DIN ORAȘ CARE MERITĂ SĂ FIE

REVITALIZATE Fostele clădiri industriale, pentru a fi transformate în spații culturale alternative.

FORMULA CARE DEFINEȘTE STAREA DE SPIRIT A SIBIULUI Calm și creativ.

SIBIULUI ÎI LIPSEȘTE Spații independente pentru artiști tineri și experimente curajoase.