

![]()



Răzvan SĂDEAN, redactor
Recent, în centrul orașului, a avut loc un marș pentru siguranța femeilor, organizat de Asociația A.L.E.G.
Peste o sută de oameni s-au adunat în Piața Mare, alăturându-se miilor de participanți din zece orașe ale României, în semn de solidaritate față de dreptul femeilor la libertate, egalitate și non-violență.
Vorbim adesea despre Sibiu ca despre un oraș sigur, ideal „pentru o viață liniștită de familie” sau „pentru a-ți crește copiii”, așa cum se tot spune. Îl lăudăm pentru atmosfera calmă, pentru ritmul tihnit sau vibrant în timpul verii, când e plin de festivaluri și turiști. Dar uităm că, în acest oraș – ca, de altfel, în oricare altul din România – trăiesc oameni care nu se simt mereu în siguranță. Pentru femei, de exemplu, ceea ce ar trebui să fie o normalitate –siguranța – devine adesea o preocupare constantă. Și nu e nevoie să vorbim doar despre femicid, deși cifrele sunt alarmante: peste 50 de femei au fost ucise în România doar în primele zece luni ale acestui an. În ultimii 10 ani, 445 de femei au fost ucise de un membru al familiei, iar în 2024 s-au înregistrat 36.417 plângeri doar pentru loviri și alte violențe. Dar chiar și fără aceste extreme, strada poate fi un spațiu
Ediţia de Sibiu
Apare bilunar - gratuit nr. 19 (520) | 01 - 15 noiembrie
Str. General Magheru, nr. 54, Sibiu /zilesinoptiSibiu
zilesinopti.ro
Ediţiile Zile și Nopţi în România: 235.000 exemplare lunar. (Bucureşti, Cluj, Timişoara, Braşov, Sibiu, Bacău, Piatra Neamţ, Galaţi, Oradea, Piteşti, Bistriţa, Tg. Mureş, Iaşi, Baia Mare, Satu Mare, Suceava)
Dacă doriţi să semanalţi un eveniment: e-mail sibiu@zilesinopti.ro. Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru modificările survenite ulterior.
Pentru publicitate în ediţia tipărită sau online sau dacă vrei să primeşti revista Zile şi Nopţi Sibiu te rugăm să contactezi: Distribuție: 0743 56 66 60
ostil: priviri insistente, remarci deplasate, fluierături, claxoane, atingeri neconsimțite, intimidări – toate pot genera teamă și nesiguranță. Aceste cifre nu sunt doar statistici. Sunt povești reale, dureroase. Și nu vorbim doar despre excepții tragice, ci despre un fundal social care face ca prea multe femei să se simtă în pericol zi de zi. Schimbarea mentalităților și a comportamentelor unei societăți nu se produce peste noapte. Dar nici nu va veni vreodată dacă nu facem pași – oricât de mici – cât mai curând și din toate direcțiile: din familie, din școală, din partea instituțiilor care nu mai pot lăsa astfel de fapte nepedepsite sau ignorate.
Acest text e un apel la conștientizare: nu toți ne bucurăm de aceleași drepturi, deși ar trebui. Și închei cu un citat al Mihaelei Miroiu, o voce importantă în lupta pentru drepturile și siguranța femeilor, dintr-un interviu mai vechi: „Dacă lumea ar trata femeile ca oameni deplini, demni de respect, liberi să își construiască propria lor viață, liberi să gândească, să își formuleze opiniile și interesele în spațiul public, să circule fără opreliști, să fie partenere pentru adulții lângă care trăiesc și muncesc, să se implice egal în treburile cetății, cui i-ar mai arde de feminism și de ce?”
Publisher: Marius Dicoiu | marius.dicoiu@zilesinopti.ro | 0744 35 99 10
Vânzări - Distrubuitie: Marius Cătană | marius.catana@zilesinopti.ro | 0743 56 66 60
Administrativ -Vânzări: Denisa Ciocoiu | secretariat.sibiu@zilesinopti.ro | 0751 79 71 39
Redactor: Răzvan Sădean | razvan.sadean@zilesinopti.ro
Redactor colaborator: Monika Tompos
Layout & DTP: Gabriela Hogea
Siguranță – pentru toate, nu doar pentru unii VIAȚA ORAȘULUI
Calboreanu

P oP-UP STor i es P oP-UP STor i es
Consumul de pop culture în secolul XXI
ALBUM


Dintotdeauna tu
DESIGN / ARHITECTURĂ
Arat invizibilului și știința spațiului




















Eacel moment al anului când se deschide Târgul de Crăciun din Piața Mare. Ediția de majorat va avea loc între 15 noiembrie 2025 și 4 ianuarie 2026. Cu noutăți, surprize, dar și cu elementele clasice mult așteptate, târgul promite o experiență mai participativă în acest an. Tabloul lunii noiembrie e completat de târgul de nunți de la Redal Expo, festivalul Brave New Music și ediția aniversară a festivalului Ars HUNGARICA, care promovează de două decenii cultura maghiară la Sibiu. Notează-le în calendar!



ArS HUnGAriCA
Festivalul Ars HUNGARICA celebrează în 2025 cea de-a 20-a ediție, marcând două decenii de promovare a culturii maghiare în Sibiu. Evenimentul se desfășoară între 7 și 16 noiembrie și propune un program variat: expoziții, spectacole de teatru, concerte, dansuri tradiționale, literatură și întâlniri culturale. Deschiderea oficială are loc vineri, 7 noiembrie, cu o gală aniversară la Sala Thalia, iar ultima zi include un recital de pian și o piesă de teatru contemporan. În weekendul final, Ziua Diasporei Maghiare aduce în prim-plan spectacole de muzică și dans tradițional, urmate de o seară de táncház. Festivalul ajunge și la Ocna Sibiului, cu o expoziție și o conferință dedicate patrimoniului cultural. Ars HUNGARICA 2025 nu este doar o retrospectivă a ultimilor 20 de ani, ci și o invitație la dialog și celebrare multiculturală.
eXP o SibiU
Wedding Expo Sibiu are loc pe 15 și 16 noiembrie la Redal Expo și reunește cele mai elegante rochii de mireasă, costume, decorațiuni, torturi și servicii dedicate nunții perfecte. Un eveniment dedicat viitorilor miri, unde inspirația și profesionalismul se întâlnesc într-o atmosferă de poveste.
brAVe neW mUSiC
Concerte simfonice, recitaluri camerale, conferințe, expoziții și alte evenimente conexe compun programul celui mai tânăr festival de muzică nouă din România –Brave New Music. Cea de-a VI-a ediție va avea loc între 10 și 15 noiembrie, la Filarmonica de Stat Sibiu
Sub tema „E adevărat, e făcut de tine”, Târgul de Crăciun se deschide pe 14 noiembrie în Piața Mare, punând anul acesta accent pe participare și implicare activă din partea vizitatorilor, prin experiențe personalizate. Noutatea ediției constă într-o zonă de picnic cu grătar ecologic, cuptoare cu microunde pentru hrana celor mici și un spațiu special dedicat alăptării. Peste 120 de standuri sunt deja confirmate, iar atracțiile clasice precum patinoarul, roata panoramică, Atelierul lui Moș Crăciun – revin cu teme noi.




Sibiul e plin de farmec, nu doar prin arhitectura și viața culturală vibrantă, ci și prin oamenii care aleg să pună pe picioare ceva al lor aici. Într-un oraș a cărui bunăstare se bazează mult pe turism și evenimente, micile afaceri locale vin ca o completare firească: sunt cele care dau gust, culoare și identitate locului. Dar cum arată pe bune această scenă a micilor afaceri din Sibiu? Hai să vedem.

Ne place că mulți dintre cei care pornesc o afacere mică în Sibiu vin cu un background urban și creativ. Unii s-au întors din străinătate sau s-au mutat din București. Au venit cu energie și ambiție de a face lucrurile altfel.
Ne place că avem de-a face cu idei extrem de inventive: parfumuri și săpunuri artizanale, bere locală, ceramică, bijuterii, genți, obiecte vestimentare, lumânări, decorațiuni pentru casă sau jucării sustenabile.
Ne place că atunci când cumperi ceva local, poți vorbi direct cu omul care și-a pus mintea și mâinile la lucru. Îți povestește cum a ales materialul sau de unde a venit ideea. E ceva ce nu primești când cumperi de la mall.
Ne place că produsele nu sunt de serie, că poartă o amprentă personală și că nu încearcă să copieze tot ce se regăsește „în trend”. Dar pentru asta îți trebuie educație, gust și curaj de a nu fi la fel ca ceilalți.

Nu ne place că multe afaceri faine rămân cunoscute doar în cercuri restrânse sau pe social media. Lipsesc spațiile accesibile în centrul orașului, iar chiriile împing creativii în zone mai puțin frecventate.
Nu ne place că oamenii nu sunt întotdeauna pregătiți pentru prețurile micilor antreprenori. Educația de consum și respectul față de munca altora sunt, încă, un proces în desfășurare. Încă primează ideea de ieftin și bun.
Nu ne place că nu există platforme locale care să promoveze constant brandurile locale. Nici hub-uri sau piețe permanente de design. Majoritatea trăiesc de la un târg la altul și de la o comandă online la alta.
Nu ne place că autoritățile locale susțin prea puțin, spre deloc, acest tip de inițiativă. Se vorbește frumos despre antreprenoriat, dar sprijinul concret e firav. Cei mai mulți au economii limitate și riscă investindu-și toți banii.
noiembrie

19:00
Sala Mare TNRS
40/ 25 /10 lei

În 31 octombrie – 1 noiembrie, aniversăm 300 de reprezentații ale producției Faust! Sunt 18 ani de când jucăm acest spectacol fascinant, cu un parcurs incredibil și cu o cerere din partea spectatorilor care probabil nu a avut egal nu numai în România, ci în întreaga lume. Toate biletele au fost vândute pentru toate reprezentațiile în câteva minute, cu o afluență impresionantă de public care a manifestat un interes cum rar s-a mai văzut vreodată pe pământ, fără a folosi vorbe mari. Spectacolul a însemnat încununarea Sibiului cu titlul de Capitală Culturală Europeană într-un spațiu care apoi a fost schimbat încă de două ori. Generații întregi de Margarete au fost schimbate odată la 3-4 ani, la fel și generații întregi de actori care și-au terminat studiile la Sibiu și în alte părți și care au făcut parte din corul acestui spectacol. E o sărbătoare atât de specială, încât cuvintele sunt uneori sărace în a exprima bucuria publicului, a actorilor și a tuturor celor care sunt părtași la acest eveniment. În același timp, Fabrica de Cultură devine un obiectiv național și internațional prin succesul extraordinar al Faustului și al celorlalte spectacole-emblemă care dau conținut misiunii acestui centru cultural. Mă refer la Lulu, Povestea prințesei deocheate, Jocuri, vorbe, greieri..., la producțiile semnate de Eugenio Barba sau la Metamorfoze – minunata



creație outdoor care a deschis Luxemburg –Capitală Culturală Europeană în 2007. Ce spectacole de patrimoniu extraordinare care au adus atât de multă bucurie publicului și care au fascinat generații întregi de spectatori! Sărbătorim acum, iată, 300 de reprezentații care ar însuma, practic, din cei 18 ani de când jucăm, o concentrare de aproape un an întreg de spectacole încontinuu. Dintre cei doi protagoniști, Ofelia Popii e singura care e alături de noi de la începuturi până la final. Am început cu ea, alături de Ilie Gheorghe, apoi cu Miklós Bács. Sunt, de asemenea, mai mulți actori care au fost de la începuturi prezenți în acest spectacol până în această zi, precum Cristi Stanca, Diana VăcaruLazăr, Pali Vecsei, Diana Fufezan, Codruța Presecan, Adrian Matioc sau Eduard Pătrașcu. Ne bucurăm să avem o astfel de bijuterie extraordinară și că putem să ducem mai departe acest miracol așteptat la Paris, Varșovia, Tokio, New York. Să nu uităm că cele cinci mari turnee de-a lungul timpului (la Frankfurt, Edinburgh, Maribor, Bruxelles și Budapesta) au ctitorit în spațiile unde a fost jucat centre culturale care acum sunt exemple la nivel mondial pentru ceea ce înseamnă a ctitori un loc cu miracol. Mulțumim Bunului Dumnezeu că ne-a învrednicit să avem parte de asemenea împlinire în viețile noastre și că putem să aducem atât de mult frumos publicului din Sibiu, din România și de pretutindeni!
La mulți ani, Faust! La cât mai multe împliniri viitoare!

Faust foto©TNRS, Sebastian Marcovici

Faust foto©TNRS, Paul Băilă
Faust
foto©TNRS, Sebastian Marcovici


Faust foto©TNRS, Sebastian Marcovici



actorul sibian cu 343 de roluri
În a treia zi a anului 1896, într-o familie modestă din localitatea Turnişor, astăzi cartier al Sibiului, se năștea George Calboreanu, actorul care avea să devină una dintre figurile legendare ale teatrului românesc. În cei 67 de ani petrecuți pe scenă, a interpretat nu mai puțin de 343 de roluri și a dat viață unei impresionante galerii de personaje. Din Sibiu, drumurile l-au purtat mai întâi spre București, apoi spre Constanța, unde voia să se îmbarce pe un vapor și să plece în America. Revenit în Capitală, s-a angajat în corul unei biserici și a încercat să intre la Operetă – fără succes, comisia neputând decide dacă are voce de
tenor, bas sau bariton. A urmat apoi Iașul, unde, odată cu mobilizarea din timpul
Primului Război Mondial, s-a înscris la Conservatorul de Artă Dramatică, în clasa lui State Dragomir, având colegi precum C. Ramadan, Miluță Gheorghiu, Sorana Țopa, Costache Antoniu și Alex
Critico. A urmat cursurile cu atâta intensitate, încât până în iunie 1918 reușise să parcurgă doi ani de studiu. În primăvara

lui 1919, a absolvit toate cele patru clase ale Conservatorului, cu nota 10. În același an a debutat pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, în stagiunea 1918–1919, cu roluri în „Fântâna Blanduziei” și „O noapte furtunoasă”, unde l-a interpretat pe Chiriac. În 1920, Calboreanu a devenit angajat al Teatrului Naţional din Cluj, a obținut un premiu care i-a oferit posibilitatea să studieze la Viena, iar la revenirea în ţară a fost angajat la Teatrul „Regina Maria”, condus de soţii Bulandra.
Din 1923 și până la pensionare, George Calboreanu a fost actor al Teatrului Naţional din Bucureşti, unde a împărțit scena cu marii actori ai vremii: Aura Buzescu, Sonia Cluceru, Ion Finteșteanu, George Vraca. Ultimii ani de viață i-a trăit discret, departe de scenă, marcat de singurătate.



Toamna sună a jazz la Sibiu! Între 5 și 9 noiembrie, orașul găzduiește cea de-a 53-a ediție a Sibiu Jazz Festival, un eveniment cu tradiție care aduce pe scenă artiști consacrați, spectacole de teatru și muzică de calitate. Timp de cinci zile, publicul va putea descoperi ritmuri diverse și povești sonore, în unele dintre cele mai frumoase spații din Sibiu.

JAZZ PENTRU SUFLET
Evenimentul se deschide pe 5 noiembrie, de la ora 18:00, la Sinagoga din Sibiu, cu un spectacol aparte susținut de actorul Alexandru Pribeagu și Mădălina Petre (chitară, voce). O întâlnire sinceră între cuvânt și muzică, între introspecție și emoție, acest moment special promite o experiență fără clișee sau rețete. Prin sonorități calde și versuri ce vorbesc despre speranță și supraviețuire emoțională, publicul este invitat să își descopere propriile trăiri. Acces gratuit!

ROBERT PATAI
TRIO
Pe 6 noiembrie, de la ora 17:00, festivalul continuă cu un concert susținut de un trio remarcabil format din Robert Patai (voce), Alex Borșan (pian) și Vlady Săteanu (contrabas). Grupul aduce în eleganta Sală a Oglinzilor din cadrul FDGR, propun un repertoriu elegant, cu improvizații pline de sensibilitate și energie, o combinație subtilă de jazz, soul și funk. Acces gratuit!
NIMENI NU APLAUDĂ
Festivalul continuă în 6 noiembrie, de la ora 19:00, cu un spectacol de teatrujazz, găzduit de Sala Festivă a Bibliotecii Județene ASTRA

Sibiu (Corp A). Actorul Alexandru Pribeagu și muziciana Mădălina Petre construiesc o lume fragilă, în care tăcerea devine parte din partitură, iar fiecare notă și fiecare vers invită publicul la introspecție. Nu este un spectacol despre aplauze, ci despre prezență, despre clipa trăită și despre magia care se naște între sunet și emoție.
BLUESETTE DUO
A treia zi de festival, vineri, 7 noiembrie, debutează la ora 17:00, la Sala Oglinzilor a FDGR, cu un concert susținut de Raluca Stoica (voce, percuții) și Alex Tomaselli (voce, chitare). Cei doi artiști aduc, printr-o interpretare expresivă și plină de energie, spiritul jazzului și al bluesului. Cu o bogată experiență pe scene din România și Europa, propun un sound cald, în care improvizația și emoția se împletesc firesc. Acces gratuit!


LOMBOK ETHNO FUSION
Pentru prima dată în România, trupa Lombok Ethno Fusion aduce pe scena Sibiu Jazz Festival 2025 sonoritățile vibrante ale Indoneziei, într-o fuziune spectaculoasă între tradiția gamelanului și libertatea jazzului contemporan. Concertul va avea loc vineri, 7 noiembrie, de la ora 19:00, în Sala Festivă a Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu (Corp A).
ROLANDO LUNA & CARLOS SARDUY
Pe 8 noiembrie, de la ora 19:00, la Filarmonica de Stat Sibiu, publicul este invitat la un concert susținut de Rolando Luna (pian) și Carlos Sarduy (trompetă), doi artiști de referință ai scenei internaționale de jazz. Originari din Cuba și activi în spațiul european, cei doi muzicieni construiesc un dialog sonor în care virtuozitatea pianului cubanez se împletește cu expresivitatea unei trompete solare. Împreună, explorează ritmuri afro-cubane, influențe moderne și nuanțe lirice, creând un spațiu muzical în care improvizația devine limbaj comun.
CHRISTINE SALEM - RENYON
După un turneu amplu în Franța, cu săli pline în teatre și festivaluri de

prestigiu, Christine Salem propune publicului sibian o călătorie sonoră între tradiție, jazz, blues și transă. Concertul are loc pe 8 noiembrie, de la ora 21:00, la Filarmonica de Stat Sibiu. Proiectul său actual, Renyon, pune în lumină forța creatoare a femeilor în muzică, reunind artiste din zona rockului francez și a muzicii improvizate.
Duminică, 9 noiembrie, de la ora 19:00, la Filarmonica de Stat, trupa EYOT aduce pe scena festivalului un sound eclectic și captivant – o fuziune de jazz, rock, punk, ambient și influențe clasice, reunită într-o expresie sonoră intensă și rafinată. Cvartetul sârb depășește barierele temporale, geografice și culturale ale jazzului balcanic, combinând energia art-rockului cu profunzimea muzicii tradiționale și delicatețea impresionismului.


KOUYATE LEGACY BAND
Ultimul concert al ediției are loc duminică, 9 noiembrie, de la ora 21:00, la Filarmonica de Stat, și îi aduce pe scenă pe membrii Koyute Legacy Band: Sefoudi Kouyate (kora), Mamady Kouyate (chitară bas), Daouda Kone (percuție) și Moise Sagara (tobe). Proiectul reunește artiști originari din Africa de Vest într-un set energic și expresiv, în care ritmurile tradiționale se împletesc cu groove-uri moderne, improvizație și influențe jazzistice.



Sibiu 2035: orașul pe care-l construim azi
E anul 2035, în centrul Sibiului. Dimineața începe fără claxoane. Mașinile au lăsat locul bicicletelor ori tramvaielor ușoare. Cartierele-s conectate prin coridoare verzi și fiecare are cel puțin un spațiu cultural activ. Pare mai degrabă un scenariu de film SF, nu?
În ultimii ani, Sibiul a crescut vizibil. Pe hartă, în statistici, în percepția turiștilor. Dar a crescut și presiunea pe oraș: uneori, traficul te trimite cu gândul la agitația din București, iar prețul unui apartament se apropie de cele din vestul Europei. Sibiul viitorului nu poate fi un oraș în care pierzi 45 de minute dimineața ca să parcurgi șase kilometri. Avem nevoie de un sistem integrat de transport: linii de autobuz speciale, parcări smart, benzi pentru biciclete. Avem nevoie de drumuri pentru oameni, nu doar pentru mașini. Orașul nu-i doar un spațiu, ci o rețea de oameni.
Ce-ar fi dacă ai avea în cartierul tău un centru civic, indiferent că stai în Ștrand sau în
Gusterița?
Clima se schimbă, iar Sibiul trebuie să respire. Ce-ar fi să avem mai puțin beton și mai multe spații verzi?
Ce ne ține pe loc? Mentalitățile învechite - ne e frică de schimbare. Politica - investițiile se fac, cel mai adesea, pentru voturi, nu cu gândul la generațiile viitoare. Lipsa dialogului real, întrucât consultările publice sunt, de cele mai multe ori, formale.
Suntem români și e natural ca primul gând care ne vine în minte să fie: "să se facă". E adevărat, dezvoltarea orașului ar trebui să fie, în primul rând, treaba administrației locale. Dar nu-i doar a ei.
Putem propune o inițiativă civică. Putem susține proiecte culturale, educaționale, verzi. Orașul se construiește nu doar cu bani, ci și cu idei. Iar Sibiul din 2035 trebuie construit de azi.

Éva Lábadi Megyes, Sâmbătă, 15 noiembrie, orele 11:00 și 18:00
16 noiembrie, ora 11:00



Anul acesta, festivalul Ars HUNGARICA ajunge la ediția cu numărul 20 –un prag cu semnificație simbolică. Cum se simte acest moment de „maturitate” în viața festivalului?
Festivalul Culturii
Maghiare din Sibiu a devenit deja un brand cultural important în regiune, fiind bine poziționat pe harta evenimentelor de referință. Reprezintă o platformă culturală solidă, cu un concept bine conturat, care promovează valorile culturii maghiare într-un mod


Festivalul Ars HUNGARICA
marchează anul acesta o bornă simbolică: ediția cu numărul 20. Între 7 și 16 noiembrie, Sibiul devine din nou scena unui festin cultural maghiar, unde tradiția, arta și comunitatea se întâlnesc sub semnul diversității și al continuității. Am stat de vorbă cu Levente Serfőző, președintele Asociației HID – Centrul Cultural Maghiar și sufletul acestui proiect, despre evoluția festivalului, provocările întâmpinate, momentele memorabile și programul ediției.
„Haideți să vedeți, să auziți, să degustați cultura maghiară!”
armonios, în acord cu așteptările comunității locale, atât ale celei maghiare, cât și ale publicului larg. Totodată, festivalul are un grad ridicat de atractivitate internațională, primind anual numeroase propuneri de evenimente culturale. Dintre acestea, realizăm o selecție atentă, pentru a construi un program coerent, valoros și accesibil publicului de toate vârstele, cu gusturi culturale diverse. Ars HUNGARICA face parte din rețeaua festivalurilor maghiare mari din Transilvania și e cunoscut în tot Bazinul Carpatic. Mulți artiști de peste hotare ne caută și sunt încântați
dacă le oferim posibilitatea participării. Personal sunt foarte bucuros că atingem această bornă și că avem posibilitatea organizării anuale a festivalului cultural maghiar. Așa ca mulți dintre sibieni am avut și eu gânduri sau posibilități de relocare, dar „ceva”, ce nu poate fi descris în cuvinte m-a ținut aici, m-a motivat permanent și mi-a dat imboldurile continuității. Constat cu fericire că pot coagula anual oameni, instituții, fonduri în jurul unor evenimente atât de specifice. Mulțumesc tuturor că sunt alături de noi și sprijină aceste demersuri. E fascinant ce reacții
frumoase primim din partea vizitatorilor, a spectatorilor, a comunității sibiene. Maturitatea înseamnă și să înțelegi aceste semnale, să aprofundezi existența și esența ta ca ființă, să-ți cunoști valorile și limitele. Dacă putem să facem o analogie și transpunere în cazul unui eveniment cultural ajuns la borna 20, aș spune că simțim binișor vibrația și așteptările comunității sibiene și a celei maghiare în mod specific, față de acest eveniment. Iar noi, organizatorii ne comportăm ca atare, încercând să emoționăm, să oferim cât mai multe momente plăcute, dar să oferim și repere motivaționale.
Douăzeci de ediții înseamnă nenumărate întâlniri, povești și momente memorabile. Există o amintire sau o întâmplare care v-a rămas puternic întipărită în minte din istoria festivalului?
Sunt foarte multe momente care sunt adânc întipărite atât în memoria mea, cât și a multora dintre colegii cu care de-a lungul timpului am organizat festivalul și o facem în continuare. Fiecare an are ceva deosebit și chiar încercăm să rememorăm momente frumoase din anii trecuți printr-un eveniment dedicat sărbătoririi celor 20 de ani. Ca să vă dau și exemple concrete, bineînțeles personale, de data aceasta nu pot să uit stresul și anvergura organizării spectacolului „Ștefan, regele” / „István, a király” din 2007 pe Stadionul Municipal. Cei peste 8.000 spectatori veniți din toate colțurile țării, inclusiv cu autobuze și cum cântau
într-un glas cunoscutele melodii din opera-rock maghiară, chiar în data de 23 august seara. Me-mo-ra-bil și emoționant, pentru că spectacolul în sine a fost unul grandios, însă a avut nenumărate aspecte de culise și personale pe care le-am trăit atunci și care mă fascinează chiar și acum. Nu doar pe mine, ci întreg colectivul de atunci, cred că-și amintește cu satisfacție de acea zi memorabilă pentru Sibiul maghiar. Să vă dau un exemplu și mai personal, ca părinte de data aceasta. Sunt tatăl fericit a doi copii, o fată și un băiat. Am amintiri nenumărate cu ambii, Betti e cea mare, deja măritată și mulți o cunosc pentru că de mică a fost parte importantă a festivalului, îmbrăcată în port popular maghiar primea oaspeții la intrarea în sălile de spectacole, sau a fost chiar coordonator al voluntarilor, prezentatoare, mulți ani „umbra” și ajutorul meu de nădejde. Însă o întâmplare cu fiul meu mi-a rămas mulți ani reper și motivație în a continua și a merge mai departe. Avea 3-4 anișori și a fost adus la un concert la Sala Thalia de bona care tocmai avea grijă de el, în timp ce restul membrilor familiei erau implicați 24 din 24 în organizarea festivalului. Eram pe hol și ei plecau de la concert, iar Tamás s-a întors cu o expresie de bucurie inocentă, care nu poate fi descrisă în cuvinte și mi-a spus doar atât: „Tata, mulțumesc pentru ...la-la!” Aș putea spune că aceste două exemple sunt și un fel de „motorașe” care mă motivează, atunci când e greu, atunci când cauți rezolvările, când ai momente de cumpănă și deznădejde, inerente în peste 20
de ani de activitate.
De ce considerați că este important ca un astfel de eveniment să aibă loc anual la Sibiu?
Festivalul Ars HUNGARICA, dar și Zilele Hungarikumfestival organizat vara, sunt platformele culturale care prezintă valorile și patrimoniul culturii maghiare, într-o armonie frumoasă cu așteptările comunității locale și sunt atractive la nivel național și internațional. Suntem într-o perioadă istorică în care toleranța, buna conviețuire și cunoașterea aproapelui, indiferent de limba vorbită, etnia sau religia din care face parte fiecare dintre noi nu mai sunt doar expresii și concepte literare ci sunt real trăite în comunități. La Sibiu chiar un pic mai special, un pic mai profund, un pic mai viu decât în multe alte orașe. Suntem mult mai curioși decât predecesorii noștri și nu mai există acele bariere de netrecut pentru a putea asimila valori culturale diferite de ale noastre, tradiții specifice altor etnii. Datorită acestui fapt cultura maghiară devine din ce în ce mai prezentă și normală în peisajul sibian. Ne-am străduit permanent să ne ținem departe de manifestații și discursuri sau populisme naționaliste. Da, suntem mândri de cultura și tradițiile maghiare, care ne sunt definitorii atât în viața de zi cu zi, cât și în relațiile sociale, însă nu dorim să le impunem ca mod de viață altora. Dorim doar să le prezentăm, să le cunoască cât mai multe persoane și să le putem păstra, perpetua, dezvolta
ca plus valoare adăugată bogăției regiunii, împreună. Cultura maghiară a fost omniprezentă de-a lungul secolelor în Sibiu. Nu poți să te faci că nu ar exista, că nu influențează viața socială. Iar dacă acceptăm asta, iar la Sibiu cred că nu mai este o problemă, atunci prezentarea acestor valori trebuie să aibă asigurate și platformele sale de manifestare, printre care Ars HUNGARICA. Festivalul nostru oferă prilej de bucurie și de socializare. Totodată, este săptămâna în care familiile maghiare, chiar și cele mixte din punct de vedere etnic, regăsesc spectacole culturale pentru care poate ar trebui să călătorească sute de kilometri. În Sibiu nu avem o instituție culturală maghiară în adevăratul sens al cuvântului - muzeu, teatru, bibliotecă - astfel încât noi, Asociația HID – Centrul
Cultural Maghiar încercăm să umplem acest hiat. Menținem legături excelente cu toate instituțiile culturale din Sibiu și am creat parteneriate solide, prin care reușim să oferim publicului larg evenimente și proiecte consolidate, valoroase și atractive.
Sibiul e cunoscut mai ales prin componenta sașilor în istoria orașului, dar, cum ați menționat, și comunitatea maghiară are o prezență profundă aici. Cum a contribuit această comunitate de-a lungul timpului la viața culturală și identitară a orașului?
Aș spune că suntem privilegiați, aici, în Sibiu. Avem oportunitatea să fim parte din cel puțin trei culturi diferite,
cu prezență de secole. Dacă putem face din această tradiție patrimonială un avantaj, atunci vom putea salva specificul acestei regiuni. De ce spun asta? Bineînțeles că amprenta săsească e definitorie și marcantă din punct de vedere cultural, dar și acum, precum și în secolele trecute aceasta trebuie privită în context. Iar, istoric și social vorbind vremurile trebuie înțelese ba în cadrul regatelor maghiare, ba în cadrul Imperiului Austro-ungar, ba în forme de organizare statale românești. Însă, indiferent de orânduirile sociale, sau geo-politice fiecare etnie și-a lăsat amprenta culturală profund integrată în viața de zi cu zi a fiecăruia dintre noi. Consider că fiecare sibian este o personalitate unică și multietnică, care transmite valori deopotrivă săsești, ungurești și românești prin vorbă, gastronomie, cânt, port sau comportament. Noi, maghiarii din zonă suntem responsabili să păstrăm, prezentăm și perpetuăm valorile specifice ungurești și să ajutăm tinerele generații să descopere, la rândul lor complexitatea, frumusețea și unicitatea sibiană.
Ce include programul ediției aniversare?
Ca în fiecare an am pregătit evenimente pentru toate gusturile și categoriile de vârstă. Avem atât spectacole de standup comedy, cât și concerte de muzică clasică, operă, recitaluri de pian. Vernisăm expoziții de artă la muzeu, dar și de fotografie. Dat fiind publicul care ne citește aș dori să invit sibienii la Gala de operă din data de 7 noiembrie,


de la Sala Thalia, deschiderea oficială a festivalului, la recitalurile de pian din cele două duminici, precum și la un eveniment literar foarte interesant alături de poeți contemporani maghiari, dar care vor fi prezentate în limba română. Chiar aș scoate în evidență data și ora acestui eveniment, inedit aș spune eu: 13 noiembrie, joi la ora 19:00, la Sala Oglinzilor a FDGR. De ziua limbii maghiare poeți contemporani maghiari se vor prezenta în fața publicului larg. Evenimentul se va desfășura în limba română, iar moderator va fi Dr. Radu Vancu, binecunoscutul poet, eseist, profesor universitar sibian. Expozițiile vernisate în cadrul festivalului sunt un alt gen cultural oferit tuturor persoanelor iubitoare de artă și fotografie, așa cum am obișnuit deja publicul, aceste evenimente sunt bilingve. Bineînțeles, avem în program și evenimente dedicate comunității maghiare: spectacole pentru copii, teatru și seri literare.
Cu ce gânduri invitați publicul, sibieni și turiști, să participe la această ediție? Ce v-ați dori să simtă sau să ia cu ei din experiența festivalului?
Evenimentele precedente au fost vizitate deopotrivă de publicul maghiar și de cel care nu cunoaște limba, dar este curioasă sau chiar fascinată de frumusețea culturii noastre. Evenimentele muzicale, arta, gastronomia sunt exemple care nu au nevoie de traducere, iar dacă ceea ce auzim, vedem sau gustăm ne place, nu trebuie neapărat explicat sau tradus. Cu aceste gânduri invit publicul sibian la evenimentele festivalului cultural maghiar: haideți să vedeți, să auziți, să degustați cultura maghiară!
7 noiembrie – vineri
12:00 Vernisajul expoziției: Graficieni maghiari din colecția de artă contemporană a Muzeului Național Brukenthal / Galeria Contemporană a Muzeului Brukenthal (Tribunei 6) (eveniment bilingv RO-HU)
*Lansare de carte: Incze Ferenc – Vis / Álom (Editura MNB)
19:00 Gala aniversară de 20 de ani / Sala Thalia (eveniment bilingv RO-HU)
• Discursuri oficiale/ Spectacol de gală: Misterele sufletului - Benedekffy Katalin, Molnár Levente. Acompaniază la pian de Sándor Szabolcs. Cele mai frumoase arii din literatura de operă și operetă.
• Recepție
8 noiembrie – sâmbătă
17:00 Vernisaj: XXV. Salonul Internațional de Fotografie Maghiară – 2025, fotografii premiate ale Uniunii Mondiale a Fotografilor Maghiari. Expoziția va fi prezentată de vicepreședintele Uniunii István Magdó / Sala de expoziții CIT al Primăriei Municipiului Sibiu (eveniment bilingv RO-HU)
18:00 20 DE ANI - Asociația HÍD & Ars HUNGARICA / Sala Oglinzilor, FDGS
• Vernisaj expoziție/Program festiv/ Spectacol festiv: Opra Monica & MoniAcustique – Sentimental Journey
• Retro Party cu DJ Szabi (cele mai cunsocute piese maghiare și internaționale din anii '70, '80, '90 și '00) *Intrarea se face pe bază de invitație. Formularul pentru confirmarea prezenței se va transmite împreună cu invitația.
9 noiembrie - duminică
11:00 Vernisaj: Dragostea de-a lungul anilor – expoziție tematică a fotografilor din Sf. Gheorghe. Expoziția va fi prezentată de Art. Szilamér Huszár – ambasador al fotografiei în Secuime / Galeria Bisericii Reformate
12:00 Tur ghidat cu Enikő Balázs: Sibiu, orașul ca o bijuterie / Centrul orașului Sibiu
18:00 Recital de pian: Fejes Krisztina / Sala Oglinzilor (eveniment bilingv RO-HU)
10 noiembrie – luni
19:00 Lansare de carte și întâlnire cu autorul: István Kovács Lehel – „A Csukás-hegység turistakalauza”
(Ghid turistic al Munților Cicaș) - Editura Tortoma. Gazda serii: László Demeter, director / Sala Oglinzilor (eveniment în limba maghiară)
11 noiembrie – marți
17:00 Spectacol pentru copii: Rosszcsont Zénó – interpretat de Zorkóczy Zenóbia / Sala Oglinzilor (eveniment în limba maghiară)
19:00 Prezentare de carte și discuție Zorkóczy Zenóbia. Moderator: Szebeni Zsuzsanna / Sala Oglinzilor (eveniment în limba maghiară)
Miercuri, 12 noiembrie
17:00 Teatru de păpuși: Teatrul de păpuși Halvirág – Laci ürge – sau rătăcind cu Petőfi / Sala Oglinzilor (eveniment în limba maghiară)
18:00 Vernisaj: János DemeterBaroque... naturally, vernisajul va fi deschis de Zsuzsanna Szebeni și Daniel Bălțat / Turnul Sfatului (eveniment bilingv RO-HU)
19:00 Prezentare revistă: Magyar Kultúra Magazin (Magazin Cultural Maghiar). Invitată: Bonczidai Éva, redactorșef. Moderator: Szebeni Zsuzsanna / Sala Oglinzilor
13 noiembrie – joi
Literatură și comunitate - Ziua Limbii Maghiare / Sala Oglinzilor
18:00: Literatură – poeți contemporani: Fekete Vince, Dimény H. Árpád
Moderator: Szonda Szabolcs (eveniment în limba maghiară)
19:00 Literatură – traduceri: lansarea antologiei de poezie E-MIL în limba română
Concert de gală (limba evenimentului: română)
Invitați: Dimény H. Árpád, Fekete Vince, Andrei Dósa, Szántai János
Moderator: Radu Vancu
14 noiembrie – vineri
11:00 Academia Civilă – Deschidere oficială
19:00 Stand-up comedy: Szomszédnéni Produkciós Iroda – Fețe ale puterii / CineGold 3 (eveniment în limba maghiară)
15 noiembrie – sâmbătă Ziua Diasporei Maghiare (evenimente bilingve RO-HU)
18:00 Spectacol Hungarikum: Cântecul trandafirului / Sala Thalia (eveniment bilingv RO-HU)
Erdő Zoltán - taragot, câștigător al Premiului pentru Patrimoniul Maghiar din Transilvania, Lisztes Jenő – țambal 19:30 Spectacol de dans popular: Dansul se moștenește – Bekecs Dance Theatre / Sala Thalia
21:00 Táncház cu Formația Tokos, instructori: Kovács János și Kovács Erika / Sala Thalia
16 noiembrie - duminică
17:00 Recital de pian: Szőcs Henrik –Hommage a Bartók / Sala Oglinzilor (eveniment bilingv RO-HU)
19:00 Teatru: Slawomir Mrozek –EMIGRANȚI / Sala Studio a Teatrul Național Radu Stanca (eveniment în limba maghiară) Producție a Teatrului Spectrum din Tg. Mureș. Cu Bogdán Zsolt și Szarvas József. Muzica: Kelemen László, scenografie și costume: Tímea Takács, lumini și sunet: Incze Róbert, regizor: Viola Török
OCNA SIBIULUI - Sala Bisericii Reformate
9 noiembrie - duminică
11:00 Vernisaj expoziție: Harta
Confesiunilor
16 noiembrie - duminică
Conferință: András RomhányiCultura maghiară în Europa



Anul 2025 va fi un moment de referință pentru dansul sportiv din România. În Sibiu, între 31 octombrie și 2 noiembrie, va avea loc Transylvanian Grand Prix, acompaniat de nu mai puțin de trei Campionate Mondiale sub auspiciile WDSF.
Pe parcursul a trei zile, peste 2.000 de sportivi din întreaga lume se vor reuni pentru a demonstra pasiunea și performanța pe ringul de dans. Concursuri pentru toate vârstele și clasele valorice – clasele H, E, D, Open Basic și Open – coexistă cu competiții internaționale de excepție: WDSF Open Junior II, Rising Star, Tineret, dar și WORLD OPEN STANDARD & WORLD OPEN LATINO. Totodată, Campionatele Mondiale vin ca punct culminant al spectacolului.

Ziua de debut, vineri, 31 octombrie, este marcată de DSE Team Challenge Cup, o probă dedicată spiritului de echipă, ce deschide oficial competiția. Sâmbătă, 1 noiembrie este o zi cu încărcătură maximă. Pe de o parte, se va desfășura proba WDSF World Open Latin. Pe de altă parte, se va desfășura Campionatul


Sibienii și vizitatorii vor putea fi martori la concursuri de top, la lupte pentru coroane mondiale și la demonstrații de grație și forță. Acest Grand Prix își propune să rămână în memoria celor care participă, ca o celebrare a dansului la cel mai înalt nivel.
Mondial de Adulți Standard – momentul cel mai așteptat al întregului eveniment. România va urmări cu atenție evoluția perechii Rareș Cojoc & Andreea Matei, aflată în top mondial și aspirând la titlul suprem în fața propriului public. Spectacolul continuă duminică, 2 noiembrie cu WDSF World Open Standard și cu două Campionate Mondiale: Campionatul Mondial de Junior II Latino și Campionatul Mondial de Profesioniști la proba 10 Dansuri.
Zilele competițiilor încep zilnic la ora 08:00 și se încheie cu finalele de seară. Evenimentul va beneficia de peste 60 de oficiali internaționali, care provin din peste 35 de țări, alături de 50 de arbitri și oficiali români, ceea ce asigură un cadru de excelență și corectitudine.





31 OCT - 2 NOIEMBRIE 2025, SALA TRANSILVANIA, SIBIU, ROMÂNIA
3 CAMPIONATE MONDIALE DE DANS SPORTIV










tunci când vorbim despre cultura populară a secolului XXI, este imposibil să trecem cu vederea marile inovații tehnologice din ultimele decenii ale secolului trecut. În anii ‘80 și ‘90, apariția și răspândirea computerului personal, a internetului, a telefoniei mobile și a jocurilor video au transformat radical modul în care oamenii comunică, lucrează și se distrează.
Televiziunea prin cablu, alături de canalele de muzică și divertisment, precum MTV, au creat primele forme de consum cultural globalizat, generând simboluri și tendințe care traversau rapid granițele. Noile tehnologii au anticipat universul digital de astăzi, în care cultura populară reflectă preocupările, preferințele și aspirațiile oamenilor din întreaga lume.

Scriitorul american Jeffrey Eugenides teoretiza că oamenii au încetat să fie cu adevărat oameni în anul 1913, când Henry Ford a introdus linia de asamblare. Un prim moment în care industrializarea și standardizarea au schimbat relația dintre individ și societate, inaugurând o cultură de masă în care produsele, ideile și experiențele devin repetabile și accesibile publicului larg.
Privind în urmă, putem spune că istoria culturii online a început să prindă contur în 1994, odată cu apariția primului blog. Patru ani mai târziu, Larry Page și Sergey Brin lansau motorul de căutare Google, care avea să schimbe fundamental modul de accesare și organizare a informației. În 1999, Blogger a adus o nouă schimbare, oferind utilizatorilor posibilitatea de a-și crea propriile spații virtuale și de a publica gratuit conținut personal. La începutul lui 1993, pe internet existau 50 de
pagini web. La finalul anului, numărul lor ajungea la 500. În prezent, vorbim despre 4,2 miliarde.
Inovațiile tehnologice nu doar că au democratizat accesul la exprimare, dar au introdus și primele elemente definitorii pentru ceea ce avea să devină social media. Tot atunci începea să se contureze și ideea identității digitale, iar oamenii învățau să fie atenți la imaginea pe care o proiectează online: cine sunt, cum se exprimă și, cel mai important, cum aleg să se prezinte în fața celor care privesc prin intermediul ecranului.

Potrivit lui Roger Clarke, identitatea online poate fi înțeleasă, pornind de la teoriile lui Jung, prin conceptul de digital persona: o mască pe care fiecare utilizator o afișează în fața celorlalți. Masca nu este fixă, ci se adaptează permanent în funcție de context, nevoi și interacțiuni.
Dacă ne-am întoarce în timp, la primele zile ale divertismentului, am observa o diferență uriașă în ceea ce privește raportarea oamenilor la mass-media. La început, marile studiouri de cinematografie, companii de producție și edituri controlau modul în care poveștile erau distribuite. Filmele erau văzute la cinematograf, televiziunile, ca unice surse de transmisie, aveau un program pe care privitorul trebuia să îl respecte, podcastul era emisiunea auzită la radio, iar tiparul era singura formă de comunicare în print.
Prin urmare, cel care intra în contact cu orice formă de Popular culture accesa anumite „ferestre de timp” (Anne Zeiser). Audiența se afla la o distanță relativ mare de creatorii
și protagoniștii narațiunilor, precum actorii sau artiștii care erau văzuți în reviste, în fotografii publicate în presă sau la evenimente, limitându-se la statutul de spectator.

În Era Digitală, datorită internetului și rapidității cu care putem transmite și accesa informația, acest lucru s-a schimbat. Filmele și serialele pot fi văzute oricând prin intermediul platformelor de streaming, foarte mult conținut s-a mutat pe YouTube, unde oricine poate posta videoclipuri, iar odată cu apariția social media, fenomenul s-a extins pe Facebook, Instagram și TikTok.
Creatorii de conținut au devenit noile celebrități pe care le putem urmări, în această nouă etapă, zi și noapte. Fenomenul, cunoscut ca „The Maker Revolution”, reprezintă momentul în care puterea s-a mutat în mâinile spectatorilor deveniți, în Web 2.0, creatori. Toate produsele Pop culture pot fi accesate, în Lumea Digitală, prin multiple gadgeturi, precum laptop, telefon, tabletă, ochelari VR, ceas sau consolă, din orice loc (acasă, în metrou, la muncă, la școală), formându-se fenomenul „TV Everywhere”.
Dacă înainte oamenii citeau, priveau și ascultau poveștile marilor industrii media, acum, prin cultura DIY (Do It Yourself), fiecare individ are posibilitatea de a-și spune propria poveste exact cum își dorește, primind feedback în timp real și construind, în același timp, noi comunități în fiecare zi.
Pierre Bourdieu susținea că Popular culture reprezintă un joc social al distincției. Prin urmare, unul dintre rezultatele alegerilor pe care le facem în privința formelor de cultură populară pe care le consumăm este acela de a ne diferenția de ceilalți.

Poziția noastră în cadrul ierarhiilor sociale depinde, astfel, de afișarea unor gusturi culturale, maniere și comportamente considerate „potrivite”. Deși avem impresia că ne exprimăm autentic autonomia atunci când ne declarăm preferința pentru anumite produse Popular culture, este important să recunoaștem că alegerile sunt, în mod inconștient, modelate de forțe sociale prin care exprimăm atât apartenența la un grup, cât și diferențierea față de altele.
Gusturile noastre, fie că vorbim despre alegerea unui artist de pe Spotify, despre un serial urmărit pe Netflix sau despre un brand ori o carte afișate pe Instagram, devin semne prin care ne poziționăm în raport cu ceilalți. A urmări Game of Thrones sau Squid Game, a fi Swiftie sau BTS ARMY, sau a participa la un concert virtual în Fortnite nu înseamnă doar consum cultural, ci și asumarea unei identități recunoscute în interiorul comunităților globale. Ele nu reflectă doar preferințe personale, ci și o rețea de asocieri simbolice care ne plasează într-un anumit „spațiu” al ierarhiilor culturale.
Fragmentarea Popular culture în multiple subculturi digitale (de la comunități de gaming până la grupuri de Reddit sau Discord) nu anulează logica distincției, ci o multiplică. Nu mai trăim într-o realitate marcată de o singură cultură dominantă, ci de o multitudine, fiecare cu propriile coduri de apartenență și excludere. Alegerea unei platforme, a unui stil vizual (coquette, old money, cottagecore, coastal grandmother, barbiecore)

sau a unui tip de conținut devine un gest de diferențiere recunoscut și validat în interiorul comunității.
Această „democratizare a gustului” nu elimină însă raporturile de putere: algoritmii platformelor, promovarea mascată a produselor, logica vizibilității și economia atenției continuă să privilegieze anumite forme de conținut și voci, consolidând noi ierarhii.
Exemplele culturale care au marcat începutul secolului XXI sunt relevante pentru această dinamică. Lansarea seriei Harry Potter pe marele ecran și, mai târziu, extinderea universului Marvel au redefinit modul în care publicul consumă povești colective, transformând francizele în experiențe globale. În același timp, seriale precum Breaking Bad, The Big Bang Theory sau cel mai recent Wednesday au fost transformate în limbaje comune ale internetului, generând meme-uri, dezbateri și trenduri.

Ascensiunea TikTok din timpul pandemiei, cu dansurile virale și provocările sale, a demonstrat că spațiul digital nu mai este doar un mediu de difuzare, ci o scenă principală a culturii populare. Chiar și jocurile de realitate augmentată, cum ar fi Pokémon GO, au generat comunități care interacționează fizic și digital, consolidând dinamici de grup și norme sociale.
Cultura populară de început de secol XXI poate fi, astfel, simultan globală, fragmentată, diversă și extrem de codificată, redefinind identități și influențând felul în care oamenii înțeleg realitatea contemporană.



e aproape două decenii, Taylor Swift redefinește muzica pop și country prin transpunerea propriilor trăiri în melodii de succes. Toamna aceasta, artista revine cu un nou album, The Life of a Showgirl, iar momentul merită sărbătorit cu un playlist Taylor Swift. Deși a devenit cunoscută abia în 2008–2009, povestea lui Swift începe în 2006, cu albumul omonim Taylor Swift, unde piese precum Tim McGraw și Teardrops on My Guitar conturau deja stilul său personal: un amestec de muzică country și povești emoționale despre dragoste și maturizare.
Fearless (2008) a transformat-o într-un fenomen global. Love Story și You Belong with Me au fost și sunt hit-uri cu care rezonează generații întregi, albumul câștigând multiple premii Grammy. În 2010, cu Speak Now, Swift a explorat introspecția cu piese precum Back to December. Albumul a demonstrat abilitatea ei de a construi povești complexe prin melodiile sale, aducând un plus de maturitate stilului cu care își obișnuise până atunci fanii.
Red (2012) a fost probabil unul dintre cele mai perso-

nale și experimentale albume ale sale, cu hit-uri ca All Too Well, albumul combinând stilurile country, pop și indie. 1989 (2014) este albumul în care artista s-a concentrat apoi asupra stilului pop, iar Blank Space și Style au combinat autoironia cu estetica sofisticată a pop-ului new wave.
Reputation (2017) ne-a adus piese precum Look What You Made Me Do, care arătau discrepanțele dintre viața publică și cea privată a artistei, combinând pop-ul experimental cu mesaje despre presiunea pe care media o are asupra artiștilor, iar prin Lover (2019), Swift a celebrat optimismul și iubirea matură. Piesa de titlu, alături de The Archer, au adus o atmosferă retro și romantică, arătând un moment de echilibru emoțional în viața artistei. În 2020, cu Folklore și Evermore, a adoptat un stil indie-folk, Cardigan și Willow explorând nostalgia, dar și povești despre iubirea pierdută într-un registru muzical la fel de captivant, după care Midnights (2022) a reprezentat un album muzical de tip jurnal al gândurilor și nesiguranțelor artistei, cu hit-uri precum AntiHero. The Tortured Poets Department (2024) ne arată curajul lui Swift de a explora teme mai profunde, cu piese precum „The Tortured Poets Department” care explorează introspecția și autoanaliza, iar acum, cu The Life of a Showgirl, Taylor Swift pare pregătită să deschidă un nou capitol. Albumul promite o combinație de povestiri personale, continuând evoluția ei artistică, iar cei interesați îl pot asculta începând cu 3 octombrie.



Pentru Robbie Williams, 2025 pare să fie mai mult decât un an de simple lansări muzicale. Se împlinesc trei decenii de la plecarea din Take That, un moment ce i-a schimbat cariera, i-a oferit libertatea de care avea nevoie pentru a explora genurile muzicale care îl atrăgeau la acel moment, dar și care i-au propulsat cariera solo.
Cel mai nou album al său, Britpop, nu vine doar ca o simplă colecție de piese, acesta fiind gândit ca un omagiu adus epocii în care Williams a crescut și s-a format: anii ’90, momentul în care Britpop-ul domina. În interviurile recente, artistul se raportează la acest album cu mândrie:
„există niște influențe <<britanice>> și cu siguranță și niște influențe <<pop>> – sunt extrem de mândru de acest proiect”. Britpop este un album cu piese compuse alături de nume importante din rock/ pop-ul britanic, precum Tony Iommi, chitaristul de la Black Sabbath, Chris Martin, solistul trupei Coldplay, dar și fostul său coleg de trupă, Gary Barlow.
Până la lansarea oficială, amânată pentru februarie 2026, fanii au avut deja ocazia de a asculta trei single-uri de pe acest album. Rocket are un aer rock puternic și reprezintă colaborarea cu Tony Iommi, Spies duce ascultătorul într-o zonă de introspecție, dar păstrează atmosfera specifică anilor ’90, iar cea mai recentă piesă, Human, este realizată împreună cu duo-ul mexican Jesse & Joy și


adaugă sensibilitate viitorului album. Poate cel mai interesant și așteptat gest menit să promoveze Britpop este concertul pe care Robbie Williams îl va susține la Dingwalls, Camden Town, Londra, pe 9 octombrie. Acesta e anunțat ca fiind cel mai mic concert cu bilete vândute din întreaga sa carieră... modul lui Williams de a demonstra că muzica nu se măsoară în dimensiunea mulțimii, ci în forța emoției transmise. Alegerea locației este intenționată: Camden a fost epicentrul Britpopului, iar întoarcerea sa acolo, într-un cadru intim, sugerează dorința artistului de a-și împărtăși muzica fără cenzură. La acest eveniment, publicul va asculta integral atât Life Thru A Lens, albumul său de debut solo din 1997, cât și noul Britpop. Astfel, noul album și concertul din Camden pot fi văzute ca felul prin care Williams își arată maturitatea artistică și explorează nostalgia în propria carieră, oferindule fanilor care l-au urmărit, l-au iubit și i-au fost aproape timp de trei decenii o experiență în care trecutul și prezentul se întâlnesc.












upă ce a avut premiera în iunie, la Tribeca Festival, filmul-concert
Depeche Mode intitulat „M” va rula în sfârșit pe ecranele din toată lumea, inclusiv în România. „M” este mai mult decât o simplă înregistrare a unui concert, este un material ce documentează legăturile dintre viziunea trupei asupra vieții și cultura mexicană a morții. Festivitățile prilejuite de „Día de los Muertos” pe stil Depeche încep în cinematografele din Capitală și marile orașe pe 28 octombrie.

asigură neuitarea prin cântece, versuri, petreceri cu cranii viu colorate – simbol nu doar al morții, ci și al trecerii spre altă viață, al
Filmat cu ocazia celor trei spectacole susținute de trupă în Mexico City, în cadrul turneului mondial „Memento Mori” (2023) și regizat de Fernando Frías, „M” marchează explorarea unui nou teritoriu mistico-creativ de către Depeche Mode, formație aflată sub influența pierderii, un an mai devreme, a membrului fondator Andy Fletcher. În acest context, albumul și turneul omonim au avut o tematică morbidă fățișă – coroane mortuare, cranii – în deplină armonie cu tradițiile mexicane, care nu se rezumă doar la a-i plânge pe cei trecuți „dincolo”, ci le
Ce incearcă să redea „M” prin imagini nu e doar un simplu concert Depeche Mode, ci practic un amalgam de idei, sentimente, versuri și muzică, toate aparent simple, dar cu straturi multiple și extrem de complexe, profunde. Regizorul mexican a mizat pe un material ce alternează imagini de concert cu elemente ce țin de cultul morții în tradiția populară locală. Rămâne de văzut ce și cum i-a reușit. Oricum, fanii care așteaptă de zeci de luni un material video oficial din turneu se vor bucura, indiferent de rezultat.
Totodată, cu „M”, Depeche Mode îmbrățișează inevitabilul pas spre altceva. Care nu se știe dacă și ce va fi. Se știe doar că melodia ce rulează la finalul producției se numește „In The End” și e una dintre cele patru nelansate pe ultimul album. Ce mesaj transmite rămâne de văzut. E cortina de final sau speranța într-o altă viață?




După succesul Call Me by Your Name și Challengers, Luca Guadagnino ne transpune într-o zonă cel puțin la fel de tensionată, de această dată în inima mediului academic, în cea mai nouă peliculă a sa, After the Hunt (După vânătoare). Cineastul ne propune o poveste despre prietenie, loialitate și dileme morale, în care Alma Imhoff (Julia Roberts), profesoară de filosofie la Yale, este prinsă într-o situație delicată atunci când o studentă, Maggie (Ayo Edebiri), îl acuză pe Hank (Andrew Garfield), coleg de catedră și prieten apropiat, de hărțuire sexuală. Alma devine, astfel, nu doar martor și mediator, ci și parte a unui conflict care îi reamintește de propriul trecut – unul care, odată dezvăluit, ar putea să îi zdruncine complet reputația.

Distribuția este, fără exagerare, una de top. Julia Roberts revine pe marile ecrane, după succese precum Erin Brockovich, pentru care a primit un premiu Oscar, sau Pretty Woman, oferindu-ne un personaj complex, care, deși pare că are viața în ordine, are câteva secrete tulburătoare. Andrew Garfield, cunoscut pentru rolul lui Spider-Man, are aici o prestație de excepție, prezentându-ne un personaj carismatic, dar și vulnerabil,


iar Ayo Edebiri ne surprinde cu rolul lui Maggie și ne demonstrează versatilitatea ei artistică, trecând de la comedie la dramă fără efort. Din distribuție fac parte și Michael Stuhlbarg, cunoscut pentru rolurile sale din Call Me by Your Name și The Shape of Water, precum și Chloë Sevigny, asociată cu Boys Don’t Cry și American Horror Story. La fel de impresionantă este și echipa din spatele camerelor. Scenariul poartă semnătura Norei Garrett, cunoscută pentru modul în care abordează teme puternice și relevante, inclusiv
cele legate de mișcarea #MeToo, reușind să creeze personaje complexe și situații tensionate. Producția este coordonată de Brian Grazer, premiat cu Oscar pentru A Beautiful Mind și cunoscut pentru implicarea sa în filme de succes precum Apollo 13 sau 8 Mile, și Luca Guadagnino, care își asumă dublul rol de regizor și producător, supraveghind fiecare aspect al filmului pentru a se asigura că viziunea sa artistică este reflectată cu succes în întreaga producție. După vânătoare se anunță una dintre premierele de neratat ale toamnei, abordând o temă sensibilă, cu momente de tensiune și reflecție asupra alegerilor morale și va putea fi vizionat în cinematografe începând cu 17 octombrie.





























La începutul anilor ’80, Bruce Springsteen era deja un superstar al muzicii, întrucât discuri precum Born to Run, Darkness on the Edge of Town şi, mai ales, The River, ajuns #1 în topul Billboard, se vânduseră în milioane de exemplare pe toate meridianele, înainte ca artistul să împlinească vârsta de 30 de ani. Practic, avea lumea la picioare şi, totuşi, în toamna lui 1982, s-a retras în căsuţa lui izolată dintr-un cătun din New Jersey şi a înregistrat următorul album, Nebraska, de o manieră indie-folk, singur în dormitor, folosindu-se de un magnetofon cu patru piste. Câţi tineri ajunşi pe culmile gloriei şi expuşi tentaţiilor acesteia s-ar fi comportat ca un pionier al trendului DIY şi, mai ales, ce l-a motivat pe cel supranumit de fanii săi “The Boss” să caute din nou simplitatea exprimării individuale? Poate vom afla unele răspunsuri din drama

biografică scrisă şi regizată de Scott Cooper, autorul unui alt film memorabil despre muzica americană, Crazy Heart (2009), mai ales că Springsteen: Deliver Me From Nowhere are girul total al celebrului cantautor, care a vizitat în repetate rânduri platourile de filmare şi l-a urmărit îndeaproape pe cel ales să-l interpreteze, la rândul său binecunoscut în spaţiul Pop culture, Jeremy Allen White, multipremiat pentru rolul principal din serialul The Bear. Bazat pe cartea din 2023 a unui specialist în biografii, Warren Zanes, fost responsabil cu programele publice în cadrul Rock and Roll Hall of Fame and
Museum, Deliver Me From Nowhere, care va avea premiera la noi pe 24 octombrie, se anunţă a fi un Biopic extrem de interesant tocmai datorită faptului că încearcă să definească personalitatea lui Springsteen şi criza lui de identitate din acea perioadă doar prin intermediul unui episod limitat temporal şi, drept urmare, nu trebuie să ne aşteptăm la un soi de “Greatest Hits”. Plus că White n-are deloc o sarcină uşoară să-l întrupeze pe idolul rock al clasei muncitoare americane, aşa că a trebuit să ia lecţii serioase pentru a fi credibil atunci când cântă... Born in the USA. Tânărul actor beneficiază însă de o distribuţie-suport remarcabilă, din care fac parte Jeremy Strong, ca manager al lui Springsteen, alături de Stephen Graham (serialul Adolescence) şi Gaby Hoffman (serialul Transparent), în rolurile părinţilor muzicianului. Dată fiind expertiza dovedită a cineastului Scott Cooper în asemenea proiecte de suflet, nu există mari îndoieli că Springsteen: Eliberează-mă de nicăieri ne va oferi un studiu de caracter profund, care va face să merite incursiunea noastră în sala de cinema.



La trecerea în noul mileniu abia învățam să vorbesc și stăpâneam cât de cât mersul în două picioare, care era pe atunci o abilitate nou dobândită. În paralel, undeva departe, la mii de kilometri distanță, noul star de cinema al Hollywoodului, care tocmai furase inimile tuturor fetelor cu rolul din Titanic și mai târziu cu vorbele dulci ale lui Romeo, Leonardo DiCaprio, colabora cu regizorul britanic Danny Boyle la filmul ce avea să se numească The Beach. Timpul a trecut, cariera lui DiCaprio a explodat odată cu întâlnirea cu Martin Scorsese, iar eu am început să mă uit la filme. Și, uite cum, într-o seară, undeva prin școala generală, în timp ce ar fi trebuit să învăț pentru a nu rămâne corigent la chimie, eu făceam tot posibilul să ajung la zi cu filmografia tânărului blond care luase cu asalt cinematografia mondială și care părea că face filme mai repede decât apuc eu să le văd. În seara cu pricina, după mai multe eșecuri absolut admirabile din partea mea de a învăța că Na2SO4 este același lucru cu sulfatul de sodiu, am dat de The Beach.

respectivă, ferită de ochii lumii, impactul pe care l-a avut povestea atunci asupra mea m-a făcut să aleg să scriu azi despre el, la aniversarea de 25 de ani a revistei.

Deși departe de vreo capodoperă, țin minte că filmul a reușit performanța de a mă lua de pe scaunul meu de birou și de a mă arunca direct în Thailanda, acolo unde se întâmplă acțiunea. Ce-i, drept, aș fi dat orice să fac schimb cu Leo (sau Richard, după cum se numește personajul lui în film) și să îl las pe el să dea test la chimie în locul meu. Ideea unei plaje ascunse, undeva departe pe o insulă, unde eroul nostru ajunge mai mult sau mai puțin din greșeală era rețeta perfectă pentru tânărul din mine care căuta scăpare. Deși apoi filmul capătă o notă ușor ciudată odată cu apariția Tildei Swinton și a sectei ei ciudate care locuia pe insula
Sunt mai multe filme celebre care au avut premiera în anul respectiv, în 2000, poate chiar altele mai bune și mai emblematice, de la Memento la American Psycho sau Snatch, pe care le-am văzut cam în aceeași perioadă în care laptop-ul meu servea drept o fereastră către o altă lume și era plin până la refuz cu filme, dar, cumva, The Beach a fost primul care mi-a venit în minte când m-am gândit la acest an atât de important în istoria noastră recentă. Peste niște ani, într-o seară, filmul era la televizor și am zis să-l revăd. Deși îl priveam cu alți ochi, ochii cuiva care trecuse peste sute de alte filme, ceva din magia serii în care l-am văzut prima dată și sulfatul de sodiu care striga din foile caietului de chimie s-au păstrat și l-am revăzut cu plăcere. Cine știe, poate peste alți 25 de ani o să fie la fel. Sau mă duc în Thailanda. Că la chimie sigur nu mai învăț.









Filmul cult al lui
Cristi Puiu revine în cinema după 20 de ani
La 20 de ani de la premieră, Moartea domnului Lăzărescu, al doilea lungmetraj al lui Cristi Puiu, revine pe marele ecran. Această relansare nu este doar o ocazie aniversară, ci și o invitație la reevaluarea unui film esențial pentru cinemaul românesc post-2000, redescoperirea sa de către o nouă generație de spectatori și un prilej de a reflecta dacă, între timp, s-au produs schimbări reale în sistemul medical. Acest film cult reintră în cinematografe începând cu 24 octombrie.
La momentul lansării, în 2005, Moartea domnului Lăzărescu a stârnit reacții puternice, nu doar prin stilul său realist și observațional, ci și prin luciditatea cu care expunea mecanismele impersonale și adesea cinice ale sistemului medical românesc. Povestea unui bătrân bolnav, plimbat dintr-un spital în altul în căutarea unui tratament care nu mai vine, a devenit o oglindă incomodă a unei realități pe care mulți o știau, dar nu avuseseră ocazia să o vadă transpusă cu atâta acuratețe în cinema. Filmul transforma experiențele personale –frustrante, umilitoare, dureroase – în reflecție colectivă, scoțând

în evidență nu doar limitele infrastructurii medicale, ci și indiferența sistemică, pierderea empatiei și vulnerabilitatea omului în fața instituțiilor. Forța producției stă și în interpretările
remarcabile ale actorilor: Ion Fiscuțeanu, Luminița Gheorghiu și Doru Ana, care ne-au părăsit între timp, dar și Monica Bârlădeanu, Dorian Boguță, Dragoș Bucur, Mimi Brănescu și mulți alții.
Realizat cu un naturalism care-l apropie de cinema-ul documentar, caracterizat prin planuri lungi, cadre fixe și o estetică lipsită de orice cosmetizare, filmul s-a impus rapid pe scena internațională. A câștigat Premiul secțiunii Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes, în 2005, și a fost distins cu peste 30 de premii internaționale. Recunoscut atât pentru calitățile sale cinematografice, cât și pentru curajul de a expune un sistem aflat în colaps, filmul a primit nominalizări la European Film Awards pentru „Cea mai bună regie” și „Cel mai bun scenariu”, confirmându-și astfel importanța în contextul cinematografiei europene a începutului de secol XXI. După două decenii, Moartea domnului Lăzărescu rămâne o creație relevantă, un manifest despre empatie, fragilitate umană și neasumarea responsabilităților sociale. Dincolo de toate, este o invitație la compasiune față de aproapele nostru. Relansarea sa este și un gest simbolic, care recunoaște influența durabilă asupra cinematografiei românești și felul în care înțelegem societatea în care trăim.






Într-o toamnă care promite să aducă emoții intense pe marile ecrane, Dintotdeauna tu (Regretting You) se anunță a fi mai mult decât o simplă adaptare a bestseller-ului semnat de Colleen Hoover. Filmul, care va avea premiera pe 31 octombrie, urmărește drama intimă dintre Morgan și fiica ei, Clara, ale căror vieți sunt zdruncinate după un accident tragic care le răstoarnă universul familiar și le pune față în față cu o serie de secrete dureroase. În acest context, pierderea, trădarea și iubirea adolescentină se întrepătrund, conturând o poveste despre reconstrucție și redescoperirea legăturilor familiale (și nu numai).
Ce diferențiază această ecranizare de restul este atenția meticuloasă pentru autenticitate: adolescenții din poveste sunt interpretați de actori de vârsta personajelor, o alegere rară în Hollywoodul autohton, care reușește să surprindă perfect vulnerabilitatea și emoțiile crude ale unei vârste marcate de confuzie și dorință de apartenență. Chimia deloc forțată între Mckenna Grace, Mason Thames și restul distribuției transformă fiecare scenă într-un schimb fluid și
natural de emoții, indiferent că e vorba de momente tensionate, flirt sau scene ușor umoristice. Allison Williams, Dave Franco, Scott Eastwood și Willa Fitzgerald completează tabloul, dând viață unui univers în care fiecare personaj jonglează cu ușurință între dramă și umor, în timp ce producătorii și scenarista Susan McMartin se asigură că adaptarea păstrează esența romanului, adăugând totodată mici surprize, care fac filmul accesibil și pentru cei care nu sunt familiari cu cartea.
Regizorul Josh Boone, cunoscut pentru adaptările emoționante precum The Fault in Our Stars, aduce fără doar și poate experiența și sensibilitatea necesare pentru a păstra sufletul romanului intact, lucru care crește așteptările cinefililor și cititorilor înrăiți de pretutindeni. Acesta reușește să îmbine, astfel, gravitatea dramei cu momente pe alocuri amuzante, amintindu-ne că viața nu e niciodată doar alb sau negru. Decorurile suburbane aparent idilice și momentele aparent banale, precum o petrecere aniversară, un dialog în bucătărie sau un schimb de priviri pe un leagăn, ascund tensiuni și adevăruri care, odată dezvăluite, fac ca întreaga poveste să pulseze de emoție. Adaptarea păstrează esența romanului, dar adaugă subtilități vizuale și improvizații ale actorilor, transformând filmul într-un fel de ritual colectiv pentru spectatorii care au trecut prin adolescență și au învățat, simultan, să iubească și să piardă.


Când ne gândim la anotimpul toamnă, o mulțime de imagini se conturează imediat: frunzele arămii care foșnesc sub pașii trecătorilor, seri mai răcoroase, festivaluri de toamnă, plimbări prin oraș și momente cozy petrecute cu prietenii. Atmosfera blândă, dar ușor misterioasă a lunilor de toamnă – mai ales în octombrie –merită însoțită de băuturi care să încălzească spiritul și să completeze culorile sezonului. Și ce poate fi mai potrivit decât un cocktail elegant, cu arome de mere, scorțișoară, dovleac sau note fine de condimente? Hai să descoperim cele mai savuroase cocktailuri de toamnă, perfecte de degustat în următoarea perioadă.

PUmPKin SPiCe mArTini
APPLe CiDer mULe

„Toamna este o a doua primăvară, când fiecare frunză este o floare”. – Albert Camus
Acest cocktail a devenit extrem de apreciat în sezonul de toamnă datorită combinației perfecte dintre aromele de mere și ghimbir. Popular în majoriratea barurilor moderne, Apple Cider Mule aduce un twist estival clasicului Moscow Mule, folosind cidru de mere, în loc de combinația dintre vodcă și lime. Numele său sugerează atât prospețimea fructului, cât și energia revigorantă a băuturii, făcându-l alegerea ideală pentru serile răcoroase de octombrie. Dacă veți îmbina vodca cu cidrul de mere, sucul proaspăt de lime și puțin sirop de ghimbir, veți obține un echilibru plăcut între dulce, acrișor și picant. Pentru un plus de efect vizual și aromă, adăugați felii de mere și un baton de scorțișoară, care vor stiliza frumos băutura și îi vor accentua imaginea de toamnă.
Este un cocktail colorat și festiv care evocă perfect atmosfera liniștită a toamnei. Dacă doriți o seară relaxantă acasă, cu aromele sezonului din octombrie, trebuie neapărat să încercați stilatul Pumpkin Spice Martini. Aspectul său este unul elegant și sofisticat, iar gustul său bogat se datorează combinației de lichior de dovleac, vodcă și note de scorțișoară și nucșoară. Culoarea sa caldă și portocalie amintește de frunzele arămii care cad în acest timp al anului. Pentru a decora frumos băutura, se poate adăuga un strop de frișcă deasupra și un baton mic de scorțișoară pe marginea paharului. Acest cocktail celebrează farmecul și confortul toamnei în cel mai delicios mod.

Este un cocktail vibrant și plin de aromă, care surprinde perfect esența toamnei. Dacă doriți să aduceți acasă o atmosferă caldă și prietenoasă, Autumn Sangria este alegerea desăvârșită. Aspectul său este bogat și colorat, iar gustul său fatal este dat de combinația armonioasă între fructele de sezon – merele, perele, rodiile – și vinul roșu sau alb, completate de note subtile de scorțișoară și cuișoare. Pentru un plus de stil, decorați paharul cu felii de mere, felii de portocală sau boabe de rodie, care vor evidenția atât frumusețea, cât și aromele băuturii. Acest cocktail va transforma orice întâlnire într-o experiență plină de căldură și savoare autumnală.

SPiCeD PeAr CoLLinS

Pentru ocaziile speciale vă recomand acest cocktail elegant și aromat. Combinația surprinzătoare dintre gin, vermut dulce și Bitter Orange vă va încânta plăcut simțurile olfactive, dar mai ales vizuale datorită nuanței calde, portocaliu-aurii a băuturii. Vă asigur că vă veți îndrăgosti iremediabil de aromele complexe, ușor amărui, care evocă perfect farmecul boem al toamnei. De obicei, garnish-ul este opțional, dar dacă vreți ca invitații să remarce cât de sofisticată este această băutură, tot ce trebuie să faceți este să ornați paharul cu o felie subțire de portocală.
Ajungem la finalul miniseriei de recomandări pentru cocktailuri și momente romantice de toamnă cu un alcool ce combină note fructate și seducătoare. Pe lângă aromele dulci și delicate ale perei, regăsim și ingredientele bittersweet, precum scorțișoara, ghimbirul și un strop de miere. Pentru obținerea acelei culori aurii, specifice tematicii autumnale, dar și a unui mix armonios care vă va încălzi sufletul și va crea o atmosferă de poveste, se adaugă suc proaspăt de lămâie și apă minerală carbogazoasă. Acest Spiced Pear Collins este alegerea perfectă pentru serile răcoroase de toamnă, oferind un taste plăcut, rafinat și o notă subtilă de eleganță romantică.
Pe lângă mixurile de mai sus, puteți explora și alte cocktailuri de toamnă care surprind aromele și atmosfera sezonului, precum margarita, cranberry mule sau pear & ginger.
www.zilesinopti.ro





La noi și „bătaia se mănâncă”, iar la același raion lexical am identificat câteva zeci de alte expresii care exprimă violență, amenințări sau stări ce preced iminente agresiuni. Și care conțin elemente gastronomice: de la „te fac pilaf” la „îți dau borșul pe nas”, de la „îți sparg fasolea” la „te frăgezesc ca pe șnițel”. De aici pleacă noul proiect pe care, împreună cu o mână de oameni de bine, îl pritocim de ceva timp.
Ce va fi?
Un manifest gastronomic împotriva violenței de orice fel. O trecere de la „pe muzica mea îți poți bate nevasta” la „cu această rețetă îți poți răsfăța nevasta!”. Plecăm de la materia primă furnizată de folclorul culinar și o transformăm în ingredientele unei campanii sociale complexe cu enorm de multe declinări. Cosiderăm că dacă doar fasolea sau frișca se bat, o să avem nu doar o lume mai bună, ci și mult mai gustoasă.
Donăm cea mai mare parte din profit unor ONG-uri care au dovedit în ultimii ani că luptă cu succes cu flagelul violenței. Atât numele lor, cât și criteriile de selecție vor fi comunicate transparent înainte de a începe monetizarea propriu-zisă a proiectului.
Ce ne propunem?
Pe termen scurt și mediu: un site dedicat, o carte multidisciplinară care pornește de la aceste expresii, o campanie de video-uri de educație socială, evenimente gastronomice ș.a.m.d.
Suntem foarte la început, iar acest text este un preambul al lansării oficiale a proiectului. Momentan, știm că o să ni se alăture voluntar câțiva chefi, grupe de studenți de la diferite facultăți, dar și alți specialiști în diverse domenii. Lucrăm la partea concretă – site, strategie de comunicare, parteneriate media și suntem în căutarea altor voluntari, dar și a partenerilor și sponsorilor. Profit de ocazie să îi rog pe toți cei care vor să se implice să îmi scrie pe cosmin.dragomir@gastroart.ro. Sunt sigur că găsim câte ceva de făcut pentru oricine dorește să se implice. De la cercetare la un simplu share, totul ajută.

Aș dori să mai lămuresc un aspect important: ideea a venit de la o cercetare gastronomică, în care am redescoperit expresia: „a face pe cineva ciulama”. În aceeași dimineață citisem știrea despre cel de al 29-lea femicid din acest an. Așa s-a născut conceptul: din dorința de mă implica într-o campanie socială împotriva violenței, dar care să plece din domeniul la care mă pricep cel mai bine - gastronomia. Statistica este înfiorătoare, iar în ultimele zile/săptămâni/luni, lumea parcă a luat-o razna. Suntem înconjurați de atât de multă violență și ură, încât nici mâncarea nu ne mai priește: ori ne rămâne în gât, ori pică greu la stomac, așa că e timpul să ne implicăm și să credem în #mâncareNUbătaie.
Proiect inițiat de Cosmin Dragomir & Anca Duma , Diana Popescu, Mihnea Dumitru, Dragoș Vasile și derulat prin Asociația Curaj Înainte.

Etoamnă, adică sezonul bucuriei de fructe și la mai puțin de 25 km de Sibiu găsim cele mai bune meere. În Sibiel e deja o tradiție târgul de mere. Livezile tradiționale de aici reprezintă un capitol aparte al identității satului. În esență, o astfel de livadă are un dublu scop: este în același timp livadăpășune sau livadă-fâneață. Asta înseamnă că vara se cosesc iarba și fânul printre pomi, iar toamna, animalele sunt lăsate libere să pască acolo. Aceste livezi sunt forme de cultură extensivă a pomilor fructiferi de talie mare, cu coroane ample și distanțe generoase între exemplare. Pomii impresionează nu doar prin dimensiune, ci și prin longevitate – mulți trăiesc peste o sută de ani. Îngrijirea lor este una blândă, cu intervenții


minime și fără utilizarea substanțelor chimice. Acest mod de gospodărire contribuie la protejarea solului de eroziune sau alunecări, iar diversitatea soiurilor asigură o alimentație bogată și echilibrată pentru comunitate. În ansamblu, aceste livezi sunt ecosisteme stabile, cu valoare peisagistică și culturală remarcabilă. Motivele pentru a le păstra sunt deja evidente, dar la acestea se adaugă și frumusețea lor aparte.
Fructele cele mai răspândite în Sibiel sunt merele, urmate de prune și pere, iar mai rar găsim nuci, gutui, vișine și cireșe. În zonă sunt cunoscute aproximativ 35 de soiuri de mere și 7 soiuri de pere, fiecare având perioada și modul său potrivit de consum. Oamenii de aici știu exact care soi se coace când și cum trebuie savurat. Pentru a vă face o idee despre bogăția acestor livezi, iată câteva dintre ele: mere vinete, ierdașe, mere albe, mere-pere, Baia Mare, florine, clar alb, văratic, cacovenești, kassler, gravenstein, astrahan roșu,

popescmboikăne, banană de iarnă, renet bauman, florina, frumos galben, golden delicios, gustave, ionatane (care, din punctul meu de vedere, merită medalia de argint), londonpepping, mașanschi, poinice, boscop, pătule – merele mele de aur –, parmen auriu, roșu delicios, renet ananans, renet de Canada (cu bronz în clasamentul personal), roșu de Stetin, delicios dublu roșu, șovar și mere pădurețe.
Dintre toate, soiul meu preferat rămân pătulele. Gustul lor dulce, ușor acidulat și răcoritor e inconfundabil, iar aroma finală amintește de mierea pură de fructe – un dulce fin, desăvârșit.


Titlul național la r aliu Aerian ajunge la Sibiu în 2025
Performanță istorică pentru Aeroclubul „Hermann Oberth” din Sibiu: pentru prima dată în ultimii 20 de ani, titlul de campion național la Raliu Aerian ajunge la Sibiu. Două echipaje ale aeroclubului s-au clasat în top 5 la Campionatul



Național de Raliu Aerian 2025, iar unul dintre ele a reușit să obțină locul 1, aducând astfel titlul național la Sibiu. Echipajul format din Raul Valentin Diaconu și Radu Mihai Ciovică a obținut titlul de campioni naționali după o evoluție excelentă în cele șase probe ale competiției, care au inclus trei teste de navigație și trei de precizie a aterizării. Cu un total de doar 1.856 de puncte de penalizare – criteriul principal de departajare în raliul aerian fiind ca echipajul care are cele mai puține puncte de penalizare să se plaseze pe locul 1 – cei doi s-au clasat pe primul loc în clasamentul general. Un alt echipaj sibian, format din Dacian Avram și Raluca Muraru, a încheiat competiția pe locul 5, confirmând astfel valoarea și consistența echipei aeroclubului. Acesta este unul dintre cele mai bune rezultate colective obținute de aeroclubul sibian în ultimele decenii.








Finală spectaculoasă
la Sibiu open Juniors 2025
Deși în acest an turneul ATP Sibiu Open nu a avut loc, etapele destinate juniorilor, categoriile U14 și U21, s-au desfășurat conform tradiției, iar finala Sibiu Open Juniors 2025 s-a ridicat la nivelul unui turneu ATP Challenger. Favoritul principal al competiției, Ștefan Petre, și-a
confirmat statutul din clasamentul mondial ITF al juniorilor, impunânduse în finală după un meci echilibrat și spectaculos, scor 7-5, 6-2. “A fost un meci de o calitate tehnică foarte ridicată la nivelul juniorilor. Din experiența celor 14 ediții de Sibiu Open din cadrul circuitului ATP Challenger și mai ales din perspectiva unui antrenor cu peste 30 de ani de carieră și 10 ani petrecuți în circuitul mondial ATP și WTA la nivel de Grand Slam, pot să declar cu siguranță că am avut o primă finală Sibiu Open Juniors U21 de nivelul ATP Challenger sau de Top 100 ITF Juniors, respectiv nivel de Grand Slam la Juniori”, a declarat Marius Vecerdea, directorul turneului Sibiu Open. Numele celor doi finaliști, Ștefan Petre și Lucas Miloș, vor fi cu siguranță regăsite pe tablourile principale ale turneelor ATP Challenger de la Sibiu Open în anii următori.





„Văd Sibiul ca rampa mea de lansare”
Kevin Ciubotaru are 21 de ani, s-a născut la Roma și evoluează pe postul de fundaș. În 2023, a semnat cu FC Hermannstadt, marcând
astfel venirea sa în România, după ce s-a format în mai multe academii din Italia și alte țări europene. Parcursul internațional l-a ajutat să-și dezvolte o mentalitate profesionistă, iar la Sibiu simte că a găsit locul potrivit pentru a progresa și a se afirma la nivel de seniori. Despre toate acestea am vorbit cu Kevin în interviul de față.
Te-ai născut și ai crescut în Italia și ai fost format în mai multe academii din Europa. Cât de mult te-a ajutat acest parcurs internațional în fotbal?
Faptul că am crescut în Italia și am avut șansa să trec prin mai multe academii europene m-a ajutat enorm. Am învățat stiluri de joc diferite și o mentalitate profesionistă. Fiecare experiență m-a format ca jucător, dar și ca persoană.
Deși te-ai născut la Roma, în 2023 ai semnat cu FC Hermannstadt. Ce a însemnat pentru tine această întoarcere în România și cum te

raportezi acum la fotbalul românesc?
A fost o decizie foarte importantă pentru mine. Mi-am dorit să vin în România pentru a juca la nivel de seniori și pentru a mă afirma aici, iar fotbalul românesc mi se pare într-o continuă creștere, unde nivelul competiției este ridicat.
De ce ai ales să semnezi cu clubul sibian? Ce ți-a oferit FC Hermannstadt în plus?
Am ales Hermannstadt deoarece am simțit o dorință foarte mare din partea lor și mi-au dat încredere încă de la început. Aici simt că pot progresa și văd Sibiul ca rampa mea de lansare.
Ce obiective ai pentru acest sezon, personal și alături de echipă?
Din punct de vedere individual, îmi doresc să joc cât mai mult și să cresc în fiecare meci. Alături de colegii mei, ne dorim să o luăm meci cu meci și să terminăm cât mai sus în clasament.
Cum te-ai acomodat în Sibiu? Cum ți se pare orașul?
M-am acomodat foarte bine. Sibiul este un oraș frumos și liniștit, deci ideal pentru a mă concentra pe fotbal. Îmi place atmosfera și faptul că orașul are o energie pozitivă. Mă simt deja ca acasă.



O lună întreagă de relaxare, sport și wellness la aceleași prețuri ca anul trecut.
Black Friday durează o lună întreagă la Aria Sibiu și Aria Cisnădie! În perioada 1 – 30 noiembrie, vizitatorii sunt invitați să se bucure de reduceri consistente la serviciile premium care definesc experiența Aria – sport, wellness și relaxare întrun singur loc.
La Aria Sibiu, pasionații de mișcare și stare de bine vor găsi oferte speciale la:
• Abonamente Aqua + Spa + Sport , începând de la 167 lei/lună
• Pachete de intrări, pentru flexibilitate și varietate
• Pachete de Personal Training , pentru antrenamente personalizate și rezultate vizibile
• Pachete de masaj, ideale pentru relaxare profundă și refacere
Iar cel mai frumos detaliu? Prețurile rămân aceleași ca anul trecut. Aria păstrează tradiția și oferă comunității sibiene șansa de a investi în sănătate și echilibru, la aceleași tarife avantajoase.
La Aria Cisnădie, luna noiembrie vine cu oferte speciale la biletele de intrare și pachetele promoționale, perfecte pentru relaxare și distracție în familie.
Pentru Aria, Black Friday nu înseamnă doar reduceri, ci o lună întreagă dedicată stării de bine. Un motiv în plus să-ți oferi timp pentru tine – acolo unde sportul, relaxarea și energia pozitivă se întâlnesc.
Despre Aria Sibiu și Aria Cisnădie: Aria este mai mult decât un loc de sport și relaxare – este o comunitate dedicată echilibrului și sănătății, un spațiu în care fiecare vizită devine o experiență de neuitat.
Pentru detalii și oferte complete, vizitează: ariasibiu.ro








Orașele nu sunt doar colecții de clădiri, străzi și piețe; ele includ și o rețea de spații reziduale, de cele mai multe ori trecute cu vederea. Acestea apar sub forma unor terenuri înghesuite între clădiri, a colțurilor de infrastructură neintegrată sau a parcelelor abandonate, care își pierd funcționalitatea și identitatea. Cu toate că nu sunt percepute ca parte a vieții urbane, ele constituie un potențial semnificativ pentru comunitățile din proximitate.
Studii urbanistice arată că un procent important din suprafața orașelor europene este reprezentat de asemenea goluri spațiale, estimate la 10 până la 15 la sută din totalul suprafeței publice. În lipsa unei întrețineri, aceste spații devin zone aride și neatractive, locuri prin care trecem mecanic, fără să le acordăm atenție. Totuși, ele pot fi resurse prețioase pentru locuitorii care au nevoie de proximitate: copii, vârstnici, adolescenți sau familii care își desfășoară activitatea zilnică la scara mică a cartierului.
Recuperarea acestor spații presupune un proces de revalorizare colectivă, prin care comunitatea își redescoperă orașul și își revendică dreptul la utilizarea și transformarea lui. Atunci când locuitorii își asumă spațiile publice și semipublice, acestea devin locuri vii, capabile să genereze interacțiune și apartenență. Chiar și intervențiile minimale, precum instalarea unui obiect de mobilier urban, plantarea unui copac sau realizarea unei picturi murale, au capacitatea de a transforma radical percepția asupra locului.




Pentru a susține acest proces, este necesar un instrument de mapare accesibil atât specialiștilor, cât și cetățenilor, care să facă vizibile aceste spații reziduale și să faciliteze prioritizarea lor. Un astfel de instrument ar fi valoros pentru comunități, pentru administrația publică și pentru arhitecți, devenind în același timp o bază de date utilă în urmărirea și documentarea dezvoltării în timp a fenomenului. În acest context, conceptul de acupunctură urbană devine relevant. Inspirat de practica medicală tradițională chineză, termenul desemnează intervențiile punctuale, de mici dimensiuni, care, aplicate strategic, pot genera efecte de anvergură asupra întregului organism


urban. O bancă amplasată într-un colț până atunci neutilizat poate stimula întâlniri cotidiene între vecini. O instalație ludică, oricât de modestă, poate anima spațiul pentru copii și adolescenți. O grădină comunitară, chiar și de mici dimensiuni, poate consolida coeziunea socială și sentimentul de apartenență.
Numeroase cercetări și exemple practice arată că micro-intervențiile participative aduc beneficii multiple. Ele reduc percepția de nesiguranță, stimulează interacțiunile între locuitori și diminuează gradul de vandalism. În plus, contribuie la îmbunătățirea calității mediului urban prin introducerea de vegetație care temperează insulele de căldură, prin mobilitate pietonală mai prietenoasă sau printr-o estetică accesibilă și incluzivă. În această direcție, un ghid de primă intervenție ar putea oferi comunităților locale și autorităților repere clare despre cum pot activa un spațiu neutilizat prin gesturi minime, dar eficiente, evitând risipa de resurse și stimulând implicarea directă a locuitorilor alături de profesioniști.


Experiența unor orașe europene confirmă că astfel de gesturi au efecte multiplicatoare. Parcări dezafectate transformate în spații de joacă, terenuri abandonate reconfigurate ca grădini comunitare sau pasaje pietonale activate prin artă urbană sunt doar câteva dintre formulele de succes. În România, tot mai multe inițiative civice explorează direcția acupuncturii urbane, fie prin intervenții temporare, fie prin amenajări de durată, implicând locuitorii în procesul de decizie și de întreținere. Identificarea timpurie a acestor spații, corelată cu o strategie de intervenție etapizată, deschide posibilitatea atragerii de fonduri externe și a implicării specialiștilor, oferind atât resursele, cât și expertiza necesare pentru a răspunde problemelor specifice fiecărui loc.
Privite din această perspectivă, golurile urbane nu mai reprezintă simple disfuncționalități ale orașului, ci resurse latente, capabile să genereze valoare socială, culturală și ecologică. Transformarea lor nu este doar o chestiune de design


urban, ci și o practică de responsabilizare colectivă, prin care comunitățile își cultivă identitatea și își construiesc spațiile de viață cotidiană.
Astfel, recuperarea spațiilor uitate prin gesturi de acupunctură urbană ne arată că orașul nu este o structură statică, ci un organism viu. Fiecare intervenție atentă, oricât de mică, ajută la echilibru și la frumusețe, demonstrând că din fragmente aparent lipsite de valoare se pot naște locuri autentice, relevante și profund umane.
Colectivul BAZA realizează intervenții urbane cu impact social și cultural semnificativ, orientate spre reactivarea spațiilor insuficient utilizate din oraș și transformarea lor în resurse comunitare. Prin aceste demersuri, aceștia contribuie la formarea unei comunități multidisciplinare active, care susține dezvoltarea unui București mai deschis, inovativ și incluziv.
„Firul roșu al exemplelor ilustrate este îmbunătățirea prin mijloace mici și întrebări mari a spațiului cotidian. De la locuri de parcare
www.zilesinopti.ro


transformate în mobilier de stat la podețe care te ajută să traversezi în siguranță acolo unde administrația a uitat să repare, de la o scară care unește o piață cu o galerie cu arcade, a căror legătură fusese demolată prin ecranările din anii '60, la îmblânzirea unei piețe prin mobilier, de la obișnuit la neașteptat - un mod de a-ți schimba perspectiva văzând sau experimentând o canapea pneumatică gigantică sau un oraș în miniatură, un fost kombinat, ale cărui opere abandonate devin comori ce îi repopulează parcarea, transformând-o în galerie de artă. Arhitectura înseamnă interacțiune, poveste, schimbare, întrebare, vis, confort - îți dă ceea ce nu știai că ai nevoie. Și, mai presus de orice, o joacă. Noi ne jucăm. Cu seriozitate. Baza. Deschidem orașul”.
Credite: Matei Niculescu, The Institute, Claudiu Popescu, arh. Mihai Ciobanu, Roald Aron, arh. Alexandru Belenyi, arh. Maria Duda.
Accesorii care se fac remarcate
în colecția toamnă-iarnă



Când ne gândim la anotimpurile reci, vizualizăm mai degrabă haine groase, straturi și fulare, umbrele și botine decât coliere, cercei, pălării sau curele. Acestea din urmă rămân, însă, o completare a ținutei, chiar și atunci când vremea de afară îți inspiră mai mult poftă de ceai decât de accesorii. Pentru colecția toamnă-iarnă, case de modă precum
Miu Miu, Chloé, Valentino - și lista mai marilor fashionului poate continua - ne demonstrează că sezonul arată mai bine atunci când este accesorizat. De la o bogată colecție de pălării și genți până la gulere de blană și curele care par că nu se mai termină, acest sezon își propune mai mult ca oricând să fie chic. Drept urmare, ne dorim să vă introducem în universul rece și accesorizat al acestui sezon, oferindu-vă inspirație și încurajându-vă, ca de fiecare dată, să vă jucați cu piesele din garderobă, să experimentați și să găsiți ce vi se potrivește.
Până și Rapunzel ar fi geloasă dacă ar vedea curelele din acest sezon, care parcă fac concurență pletelor blonde și lungi ale prințesei. Considerate un accesoriu de bază în garderobă, curelele, fie ele strânse în talie sau lăsate să cadă de-a lungul picioarelor, conferă dinamism și atitudine ținutei. În timp ce Saint Laurent propune noduri din satin, fixate în talie, Michael Kors aduce dramatism prin curele lungi din piele, care atrag privirile. Cu un dublu rol, practic sau decorativ, cureaua poate fi purtată peste rochii sau paltoane și rămâne în topul preferințelor pentru a face sezonul rece mai mult decât cozy.


Trecând de rolul lor funcțional, eșarfele pot fi purtate în numeroase feluri: tip bandană, pe gap, la gât, peste palton sau cardigan, prinse cu o curea în talie. În sezonul acesta, însă, imprimeurile sunt cele care dau un suflu nou ținutei: tartanul și carourile clasice își păstrează titlutatura de „icon”, dar sunt reîmprospătate cu accente de roșu aprins, verde smarald, linii grafice sau motive futuriste, ce completează îndeosebi ținutele minimaliste. Ca de fiecare dată, însă, vă reamintim importanța echilibrului: o eșarfă cu imprimeu ce iese în evidență va fi piesa centrală a unui outfit simplu, monocrom, în timp ce modelele discrete, în culori neutre, vin în completarea ținutelor deja încărcate vizual.

Mănușile, atât de prezente în rândul prințeselor Disney, cât și în peisajele de iarnă sunt piese statement, ce completează cu eleganță ținutele. Modelele lungi, tip operă, din piele sau din satin, adaugă dramatism și rafinament ținutelor de seară. În contrast, modelele scurte sau medii se potrivesc outfiturilor de zi, oferind o notă chic. Culorile clasice: negru, maro sau gri coexistă cu accentele vibrante de burgundiu, verde smarald sau roșu aprins, ideale pentru a oferi o pată de culoare ținutei.

De-a lungul timpului, pălăriile și căciulile și-au pierdut popularitatea de care obișnuiau să se bucure. Sezonul toamnă-iarnă 2025, însă, propune o gamă largă de accesorii pentru cap, ce combină confortul cu stilul, oferind numeroase variante de purtare și de completare a ținutelor. Pe lângă modelele clasice, precum beretele sau pălăriile de tip pillbox, se evidențiază și căciulile din blană, pe care majoritatea le găseam în dulapul bunicii și le purtam creând diverse povești în jurul lor. Pe aceeași linie stilistică a căciulilor, se adaugă modelul clasic, beanie, pe care îl găsim în diverse nuanțe pastelate de albastru, maro, roz, gri. Sunt adesea apreciate pentru versatilitatea lor, dar și pentru pata de culoare pe care o aduc ținutelor.
O nouă zi, o nouă sau aceeași geantă. Funcționalitatea și designul jucăuș și inovator s-au cristalizat sezonul acesta în diverse modele neobișnuite de genți. Vivienne Westwood propune o geantă de tip cușcă, evocând estetica vintage a modelului iconic semnat Birkin, iar Thom Browne surprinde cu o geantă în formă de animal de pluș, bucurându-ne copilul interior. La Louis Vuitton observăm reinterpretarea clasicului coș cu un design modern, în timp ce la Rabanne se adaugă o notă de avangardă cu forme geometrice și detalii metalice. Denumite și quirky, gențile promovate în acest sezon sunt elementul surpriză al ținutelor, redirecționând privirea asupra lor.


Așa cum putem observa, sezonul toamna-iarnă 2025 marchează o explozie de creativitate la nivelul accesoriilor, întărind caracterul dual al acestora: funcționalitatea și expresivitatea estetică. Astfel, ele nu sunt doar simple completări ale ținutelor, ci adevărate declarații ale personalității purtătorului, care transformă o ținută simplă în aparență, într-o experiență vizuală creativă. Vă sfătuim să ieșiți din zona de confort și să experimentați cât mai mult, căci surprizele, după cum puteți observa, apar de pe ce podium ne așteptăm mai puțin.


Începutul lunii oiembrie aduce pentru tine o doză puternică de energie și determinare, încrederea este amplificată și ești încurajat să acționezi fără ezitare. Profesional, e momentul ideal să inițiezi proiecte îndrăznețe sau să îți revendici locul în carieră.
Urmează o consolidare a realizărilor și de savurare a rezultatelor muncii depuse de-a lungul anului. Urmeză o perioadă de stabilitate și securitate, când eforturile anterioare vor aduce satisfacții concrete și durabile. Este un moment de a te bucura de rezultatele muncii și a te relaxa.
Va fi o lună de activitate intelectuală și socială intensă, când curiozitatea naturală și dorința de cunoaștere vor fi satisfăcute prin oportunități diverse de învățare și explorare.
Vine o perioadă de efervescență mentală și de deschidere către noi experiențe.
Este un moment de dezvoltare a securității emoționale și de aprofundare a legăturilor cu familia și persoanele dragi. Nevoile emiționale vor fi satisfăcute prin relații autentice și îngrijire, în căldură și intimitate.
Țelul lunii este înteținerea legăturilor existente și de stabilire de noi parteneriate semnificative. Balanțele vor avea șansa să-și demonstreze talentele diplomatice și să contribuie la rezolvarea unor conflicte sau tensiuni din mediul înconjurător.
Capricornii vor avea șansa să-și demonstreze capacitățile de conducere și să inspire încredere în cei din jur prin profesionalismul și dedicarea lor. Șanse mari de avansare și de câștigare a unei poziții de responsabilitate sporită.
Sectorul carierei va fi puternic activat în această lună, cu oportunități de avansare și de câștigare a unei poziții de leadership. Leii vor avea șansa să-și demonstreze capacitățile de conducere și să inspire pe cei din jur prin exemplul personal.
Noiembrie va aduce pentru Scorpion o perioadă de maximă putere personală și de claritate în ceea ce privește direcția de viață. Această zodie va avea oportunitatea să-și reafirme identitatea și să-și stabilească obiectivele pentru perioada următoare.
Vărsătorii vor avea șansa să-și găsească tribul spiritual și să se implice în proiecte care să aducă schimbări pozitive în societate. Este un moment de a te conecta cu oameni care împărtășesc aceleași valori și a te implica în proiecte sociale.
Oportunități de îmbunătățire a eficienței și a calității activității profesionale. Fecioarelor le vor fi oferite responsabilități suplimentare și șanse de demonstrare a competenței în domenii noi.
Sectorul educației și al dezvoltării personale va fi puternic activat, cu oportunități de participare la cursuri, seminarii sau programe de specializare. Săgetătorii vor avea șansa să-și extindă cunoștințele și să-și dezvolte noi competențe care le vor fi utile în viitor.
Este un moment de a te implica în proiecte artistice și a explora practici spirituale. Peștii vor avea șansa să-și exprime natura sensibilă și să inspire pe alții prin creațiile lor artistice sau de explorare a unor practici spirituale care să aducă pace și claritate interioară.

Sibiancă prin adopție de șase ani, Denisa spune că Sibiul a devenit orașul din care nu ar mai pleca. Se bucură că aici a evoluat constant și îi place să observe cum orașul se transformă prin oamenii dornici de schimbare. Activează ca manager de proiecte la Teatrul Național „Radu Stanca”, este fondatoare și vicepreședinte a organizației Youth DiVision Sibiu și proaspătă absolventă a Academiei de Leadership Urban, program realizat de Fundația Comunitară Sibiu. Își concentrează toată curiozitatea și energia asupra culturii și tinerilor.
DE CE SĂ LOCUIEȘTI ÎN SIBIU Am decis să mă stabilesc aici datorită studiilor (licență Teatrologie-Management Cultural, master Management și Antreprenoriat Cultural - în cadrul Departamentului de Artă Teatrală, Facultatea de Litere și Arte a Universității „Lucian Blaga”), care, după primii trei ani, m-au ajutat să descopăr frumusețea orașului și potențialul său. Aici sunt cea mai autentică versiune a mea. Dacă ai nevoie de un spațiu în care să îți dezvolți ideile, cred că acesta e un motiv suficient pentru a locui în Sibiu.
TREI LOCURI PE CARE ORICINE AR TREBUI SĂ LE VADĂ ÎN SIBIU Piața Schiller, Pasajul Scărilor și Complexul Național Muzeal ASTRA.
UN FESTIVAL TARE CU CARE ASOCIEZI SIBIUL Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu reprezintă energia așteptată de tot orașul la începutul verii. Este unul dintre motivele pentru care am ales să rămân aici. Mă bucur să fac parte din echipa de organizare a unui eveniment de o asemenea amploare. Practic, cea mai mare parte




a anului meu se învârte în jurul FITS, un festival important, în primul rând pentru locuitorii orașului, dar și pentru specialiștii din domeniu. FITS e o poveste în sine, fără de care, cred eu, Sibiul nu ar mai fi la fel.
ÎN SIBIU MĂ INSPIRĂ Stilul arhitectural și oamenii. Am impresia că, pentru sibieni, obstacolele sunt adesea pretexte pentru a scoate la iveală cea mai bună versiune a lor.
UN GUST, UN PREPARAT SPECIFICE SIBIULUI
Hencleș săsesc.
SIBIULUI Clădirile cu ferestrele de pe acoperiș, care seamănă cu niște ochi. Pare că ești mereu privit și, în același timp, te bucuri să privești ce e în fața ta.
UN LOC PREFERAT DE UNDE POȚI VEDEA
TOT ORAȘUL Turnul Bisericii Parohiale
Evanghelice Sfânta Maria - de acolo Sibiul pare un loc suspendat între istorie și prezent.
REVITALIZATE Sunt multe clădiri superbe în oraș care așteaptă să fie revitalizate, dar, de departe, cred că una dintre cele mai importante e Palatul de Justiție. Un spațiu generos și cu un potențial uriaș, care stârnește întrebări nu doar locuitorilor orașului, ci și turiștilor.
A SIBIULUI Se spune că Sibiul e un oraș liniștit, și sunt de acord, dar cred că nu e doar atât. Pentru mine, starea de spirit a orașului e definită de setea de revitalizare continuă, care mă duce cu gândul la motivație.
Un Centru de Tineret - unul cu adevărat dedicat tinerilor. Tinerii din Sibiu au mult potențial, dar nu se simt ascultați sau văzuți, motiv pentru care aleg să plece din oraș. Le lipsește un spațiu al lor, în care să se poată exprima liber, să se simtă acceptați și înțeleși exact așa cum sunt, să simtă că fac parte cu adevărat din comunitate.


