Ziarul de Mures nr 441 21 - 27 februarie 2011

www.ziaruldemures.ro Găzduim Final Four la Baschet?

Avem cei mai frumoşi suporteri? Avem cele mai frumoase majorete? Avem echipă în Final Four la baschet? Să mai facem o aroganţă: găzduim turneul Final Four? Ne facem şi sală ca în NBA?

Anul VIII, nr. 441 16 pagini, PREȚ: 2,99 lei Apare săptămânal, 21 - 27 februarie 2011

Viitor me dic şi de c e nu şef pe la DSP sa u v r e u n spital FONDATOR: AURELIAN GRAMA

pagina 8/9

pagina 7

Când ungurii decid soarta Guvernului Boc, se pune întrebarea:

To be Kelemen, or not to be Eckstein?

a uit a nu de l ! , nt ter ile Pe işcăr ame chii o n e m tr t, n, an pleca ardo gi p pin nă l ... pu â Ca inge Şi îm zi, p l nu e u m ! t l e la cţi fau MR a de D lini fun ă şi U a e tat când trec aţie lui! i rc tu a a n m em d lame r a P

scu a . Băse l Hmm.. un nou nive şef la t a e u ă vr trec i... şi m aruncat lu u c jo al -a tid... M gală, de par ta ine s a a t rile e n în lup fi ţu au loc n e und eşti... avocăţ

La UDMR nu avem nevoie de un preşedinte jucător... dirijat de un alt preşedinte jucător.

Un mijlocaş ofensiv ne lipseşte... Ah, ce bun aş fi fost eu acolo... ni....

Să le a r Nu de ăt eu ce pot geaba ... unii „c îmi sp un o Semăn pilu” lui M arko! cu el în simţir cuget i! Cheli şi-n a şi el poe t, eu fi profesiile, lozo pur în tâmplă f, sunt toare.. .

Ult mă imul me r ci şi preg etrag...

L-am ătit a Hun or, c tâta pe ă mă gând nici nu scoa esc c te ăn cu t pe ungu u-l arga rul ă polit l din ică! aren a D a o ar n acce -o s ptăm mar ă i Cotr onetă d o e la ocen i, ac când uma a Toke lansat ş i s a pe a ripa tacul ailal tă!

Spuma elitelor din UDMR participă într-o competiţie de forţă şi atitudine. Oare cine va fi omul care va lupta în finala pre-electorală cu challengerul europarlamentar Tokes?

Cu rapoartele sub preş

O firmă mică de-aş avea toată ziua aş bloca

După mai mulţi ani de linişte pentru şoferii târgu­mu­ re­şeni blocatul roţilor a redevenit o practică în Târgu Mureş. Autorii sunt consilierii locali care au aprobat o hotărâre în acest sens şi Tracia Trade, firma care ad­ministrează parcările cu plată din oraş. Astfel săp­ tămâna trecută, în tot oraşul, zeci şi chiar sute de şoferi s-au trezit cu maşina ridicată de „hingherii” de la Tracia. Şi buni de plată ca să o vadă înapoi.

pagina 5

În fiecare an, aleşii locali şi judeţeni din Mureş au obligaţia să-şi publice un raport de activitate pentru anul precedent. De obicei nu o fac. Sau se execută cu întârziere de această cerinţă. Nu mai puţin de 22 de consilieri locali din Târgu Mureş şi 26 de consilieri judeţeni au „uitat” să prezinte celor care i-au ales cu ce s-au ocupat în ultimul an de mandat.

pagina 3

2

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

aripi dacă am avea

Hora declaraţiilor În sfârşit Dorin Florea a dat un răspuns la întrebarea care măcina multe minţi “luminate” din oraş. Va candida sau nu? Răspunsul fiind afirmativ, unii au răsuflat uşuraţi iar alţii au început calculele pentru alte funcţii publice rămase vacante. Unul dintre ei este şi Claudiu Maior, viceprimarul care avea până recent pretenţii de viitor primar.

Cum candidatura la primărie a picat, iar cea la Consiliul Judeţean a fost revendicată de poetul Marius Paşcan în timpul lansării de la Palatul Culturii, viitorul ar părea sumbru pentru Maior. Totuşi minţile politice ar putea naşte câţiva “monştri”. De exemplu Maior s-ar putea gândi la funcţia de prefect lăsată vacantă de candidatura lui Paşcan la CJ Mureş. Din iulie 2012 până în ianuarie 2013 actualul viceprimar ar putea sta liniştit pe cel mai important fotoliu din judeţ. Dacă studiile sau dorinţile nu l-ar îndrepta spre poziţii apolitice, Maior l-ar putea seconda pe Paşcan ca şi vice la CJ. Asta dacă poetul ar reuşi să bată UDMR-ul

în competiţia electorală. Lucru nu uşor de obţinut. Mulţi spun totuşi că afirmaţiile lui Florea sunt doar pentru a încurca ecuaţiile opoziţiei dornică de afirmare şi în municipiu. Sau ale celor de la UDMR, care caută revanşa competiţiilor pierdute în ultimele trei alegeri. Cu siguranţă declaraţiile sale (chiar şi într-un ziar regional) nu pot fi luate în totalitate de bune. A mai spus el multe şi nu s-au întâmplat.

Al doilea personaj care s-a liniştit în urma anunţului edilului este indiscutabil Marius Paşcan. Deşi a avut o antepronunţare a candidaturii sale la CJ, prefectul nu era încă sigur că această funcţie nu va fi dorită de Florea. Doar prin târg au circulat multe zvonuri vis-a-vis de intenţia primarului de a da oraşul pentru judeţ. Imediat după anunţ, Paşcan a şi avut o a doua declaraţiei a ÎPS Andrei Andrecuţ (de data aceasta mai clară) prin care Biserica Ortodoxă îl va sprijini pentru această candidatură. Semn că lucrurile merg pe un făgaş bine trasat.

PD-L a băgat CSM în revizie.

Până luna viitoare

Ionel ALBU PS: Hotărârea definitivă va fi luată cred şi după anunţarea candidatului USL pentru Primărie. Dacă va fi unul puternic, capabil să rupă din voturile româneşti suficient de mult, şansele lui Florea ar scădea considerabil în faţa UDMR. Mai rămâne arma diplomaţiei şi negocierilor.

Pe ordinea de zi a şedinţei de plen de miercurea trecută, Senatul avea, ca restanţă de luni, validarea unui membru al societăţii civile, Corina Dumitrescu. Validarea acesteia rămăsese în aer după ce Curtea Constituţională a înlăturat numirea lui Victor Alistar în CSM. Numai că, în mod surprinzător, acest lucru nu s-a mai întamplat. Reprezentanţii puterii au cerut o pauza de consultări, după care nu s-au mai prezentat la vot. Şedinţa s-a suspendat din lipsa de cvorum. Astfel, cvorumul CSM în plen este pus sub semnul întrebării, dar fiind faptul că este nevoie de 15 membri.

Deocamdată, însă, în lipsa celor trei invalidaţi (Bărbulescu, Lupaşcu şi Chiujdea) şi fără măcar un membru al societăţii civile, membri CSM valizi sunt doar 14. Mai mult, trei dintre aceştia sunt membri de drept - Laura Kovesi, Catalin Predoiu şi Liviu Stanciu şi nu pot participa la şedinţe tot timpul. Aşa fiind, întrucât nu poate fi încă vorba de cvorum, plenul CSM nu poate funcţiona, motiv pentru care şi promovările la Înalta Curte sunt blocate indiferent care ar fi formula ce se va adopta cu privire la acest subiect.

(S.G)

Zborul Wizz spre Londra întârzie. La decolare. „Now we can all fly” – De-acum toţi putem zbura, sloganul companiei Wizz devine păcălici pentru mureşeni. Da, cu toţii putem zbura dar nu oriunde, şi mai ales nu de la Târgu Mureş. De mărţişor Wizz trebuia să ne facă un cadou – zbor spre Londra de la Vidrasău. Dar vineri s-a răzgândit şi susţine că Aeroportul mureşean nu-i prea bun pentru excentricităţi din astea. Adevărul îl vom şti în 10 zile.

decât în anul precedent. În prezent, reţeaua de destinaţii Wizz Air din România este compusă din 42 de rute permanente şi o destinaţie sezonieră. În 2011, compania a anunţat deja inaugurarea unor rute noi: Bucureşti – Bari, Bucureşti – Alicante, Bucureşti – Eindhoven şi Cluj – Larnaca. Wizz Air are 300 de angajaţi în România, în timp ce forţa de muncă indirect atrasă din industria serviciilor şi a infrastructurii se ridică la 2.100 de persoane

anulăm anunţul, deoarece oficialii aeroportului din Târgu Mureş nu au finalizat contractul. Vom reveni în momentul în care vor exista noutăţi dar, deocamdată, este prematur să speculăm”, a transmis Attila Dankovics, Director Marketing, Vânzări şi Comunicare Wizz Air. Preşedintele CJ Mureş, Lokodi Emoke, a explicat că amânarea a avut cauze obiective, şi că în 10 zile se va lua o decizie. Mult mai tranşant, directorul Aeroportului Transilvania, Ştefan Petru Runcan a explicat că aeroportul e pregătit pentru orice fel de extinderi de curse dar compania, în loc să-şi motiveze decizia, “se ascunde după tufe”.

No, aţi înţeles ceva? Că am vorbit în română, nu în engleză, nu în maghiară. Săptămâna asta totuşi vă îndemnăm: pariaţi. Cine îşi dă demi­ sia, cine va fi demis?

Wizzlat!

“Wizz Air, cea mai mare linie aeriană low fare – low cost din România anunţă o nouă etapă în dezvoltarea reţelei locale. Vă invităm să fiţi alături de noi vineri, 18 februarie, de la ora 11, la Palatul Culturii, la conferinţa în care vom vorbi despre planurile Wizz Air pentru acest an în Târgu Mureş”, aşa suna invitaţia venită joi cu promisiunea că ne întâlnim cu Jozsef Varadi, CEO Wizz Air, Laszlo Borbely ministrul Mediului, Lokodi Edita – preşedintele CJ şi Ştefan Runcan - director general Aeroport. Cu mai puţin de o oră înaintea conferinţei agenţia de comunicare a Wizz a trimis mailuri şi a anunţat că Wizz nu mai participă şi nu mai prezintă nimic pentru că Aeroportul Transilvania nu şi-a îndeplinit anumite angajamente, iar inginerii de sunet de la Palatul Culturii ne-au anunţat că şi şefii administraţiei judeţene au decis să amâne conferinţa, şi nu mai vin. Cuuuuum? Am fi înţeles dacă vineri e 1 aprilie. Şi nici aşa n-am fi înţeles, mai ales că Wizz Air a anunţat încă din decembrie 2010 lansarea unei curse spre Londra de la Mureş, începând cu luna martie. Aşa că acum stăm toţi şi ne întrebăm: cum ajungem, mai ajungem la meciurile lui Chelsea, Arsenal, etc.? “Am derulat negocieri cu aeroportul din Târgu Mureş cu privire la planurile de extindere. Pentru moment, am fost nevoiţi să

Şi totuşi Wizz se simte bine Wizz Air, cea mai mare companie aeriană low fare – low cost din România şi din Europa Centrală şi de Est a transportat anul trecut 9,6 milioane de pasageri, în creştere cu 23% faţă de 2009. Gradul mediu de încărcare al aeronavelor Wizz Air s-a menţinut la 84%. Din şi spre România, Wizz Air a transportat 2,1 mi­ lioane de pasageri în 2010, cu 33% mai mult

la Aetufele de iat toate xtintă e u m a tr eu tul pen to Domnle t ti ă -am g e m pr ulturii n roport. A Palatul C la scuns a r u ju a în si iu unde dere. Nic şt u m şi N . că ă io tufă ne împ văzut nic r cred că răm a u D zb z. t iz to W va, dar e n cei de la ci lt a i eu, or urmă. ori zbor până la

Runcan vrea de la Boagiu 40 mil. euro Conducerea Aeroportului Transilvania a anunţat că este gata cu documentaţia pentru a accesa fonduri europene de 40 de milioane euro. Programul este coordonat de Ministerul Transporturilor, iar CJ Mureş a votat să asigure doar 2% din sumă. Investiţia este pentru o pistă de 3.600 m lungime, iar aerogara mureşeană ar deveni strategic privilegiată. Când? Asta e altă întrebare...

3

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

mortua est!

În cazul activităţii aleşilor locali

Cu rapoartele sub preş În fiecare an, aleşii locali şi judeţeni din Mureş au obligaţia să-şi publice un raport de activitate pentru anul precedent. De obicei nu o fac. Sau se execută cu întârziere de această cerinţă. Nu mai puţin de 22 de consilieri locali din Târgu Mureş şi 26 de consilieri judeţeni au „uitat” să prezinte celor care i-au ales cu ce s-au ocupat în ultimul an de mandat.

Ne vorbesc despre lege şi corectitudine.

Reprezintă local electoratul tîrgumureşean.

Votează tot ce se cheltuie şi se încasează ca şi bani publici în oraş. Consilierii locali, căci despre ei este vorba, se simt speciali când e vorba să respecte regulile jocului.

Chiar dacă nu este vorba de ceva foarte important din punct de vedere legal (moral este altă discuţie), doar un singur consilier local şi-a depus până acum raportul de activitate pentru anul precedent. Adică, a arătat celor care l-au ales ce a făcut în timpul unui an de mandat. În afară de Sebastian Pui, niciun ales local nu a reuşit să prezinte public târgumureşenilor raportul de activitate pe 2010. În frunte cu primarul Dorin Florea, edilii locali nu vor nici în ruptul capului să respecte legile în vigoare care îi obligă să dea raportul în fiecare an. Mulţi dintre ei nu au avut măcar bunăvoinţa să publice aspecte din activitatea lor de consilieri nici pentru anul 2009.

Bună sau proastă legea care îi obligă să facă acest lucru (dar nu îi şi pedepseşte) ar trebui să fie respectată mai ales de ei. Că doar reprezintă „guvernul” şi „parlamentul” oraşului, hotărârile lor având caracter de lege în Târgu Mureş.

Lokodi raportoarea de la CJ Nici consilierii judeţeni nu se lasă mai prejos faţă de colegii lor de la municipiu. Din cei 35 de aleşi, doar opt au reuşit să-şi depună

„blestematele” astea de rapoarte. Liberalii Cristian Chirteş, Marius Popa, Aurelia Maşca, Eugen Bândea, udemeriştii Pokorny Stefan şi Ilyes Alexandru, portocaliul Vasile Filimon şi pesedistul Vasile Boloş şi preşedinta Lokodi Edita au fost cei care au respectat legea. Restul ori nu au avut timp, ori nu şi-au adus aminte de această obligaţie. Aşa cum ne aşteptam cel mai stufos raport a fost cel al şefei de la CJ. În nu mai puţin de 40 de pagini, Lokodi Edita a prezentat întreaga activitate a aparatului propriu aflat sub directa ei coordonare. Încă de la început ea a menţionat problemele apărute. „Realizările anului 2010 au fost influenţate negativ de criza economico-financiară din lume şi din Europa, fiind necesară, mai mult ca în anii anteriori, o conducere şi coordonare la nivelul conducerii executive a Consiliului Judeţena pentru soluţionarea problemelor apărute”, a menţionat Lokodi în raport.

Ceilalţi consilieri au prezentat succint mai ales activitate din comisii sau din plen.... doar altceva nu prea mai fac.

La Reghin, linişte şi pace Consilierii locali din Reghin nu se îngrămădesc nici ei să-şi facă rapoartele. Doar patru dintre ei au reuşit să pună pe site-ul primăriei rapoartele pe anul 2009. Este vorba de Crăciun Adrian, Demeter Maria, Farcaş Sebastian Florin şi Marian Ovidiu Mihai. Despre anul 2010 linişte şi pace. Niciunul dintre cei 19 consil-

Preşedinta CJ Mureş, Lokodi Edita a făcut un raport stufos pentru anul precedent

ieri locali nu şi-a făcut datoria. Doar primarul Nagy Andras a fost punctual şi a publicat raportul pe anul anterioar. Colegii lui din CL reghin cred că legile se aplică simplilor cetăţeni, nu şi reprezentanţilor comunităţii.

Consilierii sighişoreni cu anunţuri în loc de rapoarte În cazul Consiliului Local Sighişoara problema rapoartelor a venit cu o surpriză. Pe site-ul autorităţii locale apare că toţi cei 19 aleşi şi-au publicat activitatea. Când să apăsăm butonul de descărcare...i-a raportu’ de unde nu-i. Pe respectiva pagină, la fiecare consi­ lier, apăreau anunţuri ale primăriei pe două aspecte. La fel ca la Reghin, singurul care şi-a publicat raportul a fost edilul Dăneşan.

Care în 30 de pagini a sintetizat activitatea aparatului de specialitate din ultimul an.

Albeta Ionescu

Misterul Poruţiu şi variantele lui politice

Disidentul PD-L Mureş, Mişu Poruţiu cloceşte ceva. Politic vorbind bineînţeles. De când nu mai este în graţiile lui Dorin Florea ( şi reciproc) consilierul judeţean a început săşi analizeze opţiunile pentru următoarele alegeri. Potrivit surselor noastre prima ar fi tabăra liberală, mai ales că Poruţiu a fost membru al acestei formaţiuni cu ani în urmă. Nu putem uita nici prieteniile pe care consilierul le are încă în lumea liberală.

Mai ales că a fost văzut din ce în ce mai des în ultima perioadă la masă cu diverse personaje liberale în frunte cu Ciprian Dobre, liderul PNL Mureş. Dacă cele două părţi se vor înţelege, împăcând astfel dorinţele de mărire ale consilierului judeţean şi planurile partidului de opoziţie nu putem şti. Aşa că Poruţiu cu siguranţă îşi va lua măsuri de protecţie. Vorba târgului spune că negociază cu mai multe formaţiuni politice, mai noi sau mai vechi, pentru posibilitatea de a candida pentru primăria Târgu Mureş. Fapt ce nu poate fi obţinut facil de la liberali având în vedere trecutul politic al alesului. Care va fi calea aleasă de „misteriosul” Poruţiu, unde şi cu cine va colabora vom mai dezbate în paginile ziarului. Momentan punem câteva întrebări.

Răsplata lui Vass de la şefu’ Cseke

Medicul urolog Levente Vass, cel care a deţinut, în ultima vreme, statutul de consilier al ministrului Sănătăţii, Cseke Attila, este, începând de săptămâna trecută, membru în Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări pentru Sănătate, pentru un mandat de patru ani. Decizia, semnată de Emil Boc personal, a fost publicată marţi seară în Monitorul Oficial şi a devenit, de a doua zi operaţională. Levente Vass a fost protagonistul mai multor scandaluri în ultimii ani, el fiind demis în mandatul lui Eugen Nicolăescu din postul de director al Spitalului Clinic Judeţean Mureş pentru că nu îndeplinea condiţiile legale. Vass a fost acuzat şi că, din poziţia de director, semnase mai multe contracte între spital şi una dintre firmele la care era acţionar, câştigurile fiind mai mult decât consistente

CV sau magna cum laude?!

Aleşii locali din Reghin au restanţe la rapoarte şi pe anul trecut

Consilierii tîrgumureşeni au „omis” să-şi publice rapoartele de activitate

Moartea anunţată a unei autostrăzi De unde să mai fie bani? Dar ce credeaţi că e ţara unde se construieşte la nesfârşit? Că “pipiţele” de unde să mai aibă şi ele silicoane şi alte beneficii? Lasă autostrăzi şi “vrăjeli” de tipul acesta! La ce folosesc?

Lucrările la Autostrada Transilvania rămân îngheţate din lipsă de fonduri cel puţin până în luna iunie, cînd va avea loc rectificarea bugetară.

Declaraţia a fost făcută de Anca Boagiu, ministrul Transporturilor. Păi nu dânsa ne anunţa în decembrie anul trecut că “magistrala” operă va avea un viitor strălucit şi că, în orice condiţii financiare, construirea ei va continua? Şi acum ne spune că lucrările pentru tronsonul Suplacu de Barcău - Borş (zona de nord-vest a autostrăzii) nu pot fi demarate pentru că momentan nu există bani. Până în iunie cel puţin (la rectificarea bugetară - n.n.) nu se va întâmpla nimic cu Autostrada Transilvania. Nici de atunci încolo nu se va întâmpla nimic căci autostrada a murit înainte de a se naşte.

Auto-banu

Noul site al Primăriei a adus şi noi CV-uri şi prezentări pentru aleşii locali. Primarul Dorin Florea, viceprimarii Csegzi şi Maior s-au bătut în prezentări de imagine cât mai inedite. Dacă viceprimarii au încropit un curriculum vitae cât de cât profesionist, după standardele naţionale sau chiar europene, edilul principal a continuat tradiţia elogiilor anilor trecuţi. Ceva care ne aduce aminte de anii de aur ai perioadei comuniste. Să spicuim din CV: „Este atras de politică după 1989, din motivaţii ce ţin de o tradiţie a familiei. În perioada cât a lucrat ca medic, s-a făcut remarcat prin spiritul inovativ, căutarea desăvârşirii profesionale, ambiţie, spirit de echipă, optimism şi voie bună, ceea ce a făcut să fie îndrăgit de colegi, cadre medii şi profesori.” Mai mult în propriul CV edilul vorbeşte şi de campaniile electorale prin care a trecut: „La alegerile locale din anul 2004, a fost reales pentru încă un mandat primar al municipiului Târgu-Mureş. Subsumat sloganului asumat în campaniile electorale şi care s-a dovedit întotdeauna câştigător - CU MINE MERGI LA SIGUR! - a impus o echipă de profesionişti în fruntea Primăriei TârguMureş, asumându-şi un program ambiţios de dezvoltare a oraşului”. Oare cine îl va învăţa că într-un astfel de document se scriu date referitoare la experienţa profesională, studii, cunoştinţe, pregătire, aptitudini etc şi nu elogii personale.

4

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

ce e fum, ca fumul trece

A fi sau nu etnobotanic „Dacă v-aţi săturat să trăiţi bine şi să obţineţi succesuri vă invit să câştigăm împreună alegerile electorale de anul viitor.”

Ionela Ciotlăuş, preşedinte PNL Tîrgu Mureş „Îi recomand lui Ciprian Dobre să se lase de sporturi.”[...] „Frunda e mai rău decât un maghiar” Victor Ponta, preşedinte PSD „”Eu l-am criticat la un moment dat pe domnul Ponta pentru că nu am ştiut pe ce loc a ieşit la raliu la Târgu Mureş”[...] „Nu mai îmi place imnul, mai ales partea cu Traian, ori schimbăm imnul ori îl schimbăm pe Traian” [...] „Vă doresc succesuri şi cât mai puţine eşece (ironic)” Cociş Călin, lider sindical „Am lucrat 30 de ani în domeniul laptelui şi dacă îmi zice cineva lăptar, e perfect. Sunt chiar mândru de treaba aceasta „ Liviu Todoran, şef CRPC Mureş Garda de Mediu este la fel ca şi Garda Financiară în mediu. Deci când vine toată lumea trebuie să îi pună imediat la dispoziţie toate documentele Borbely Laszlo, ministrul Mediului Gândim la fel deşi nu am discutat. Am cedat în faţa candidatului PNL pentru a consolida unitatea acestei coaliţii. E mult mai important să câştigăm ca uniune decât să pierzi cu succes Dinu Socotar, prim-vicepreşedinte PC Mureş Am făcut o analiză a activităţii Guvernului şi am ajuns la concluzia că Boc a fost un premier de sacrifici, dar care a reuşit să evite deraparea României Dorin Florea, preşedinte PD-L Mureş Am avut norocul să avem un excedent bugetar pe 2010 şi am acoperit lipsurile şi vom reuşi să ne descurcăm. Avem promisiuni mari să ne suplimenteze suma necesară prin ordin de Guvern Alexandru Matei, primar Tîrnăveni

Problema etnobotanicelor revine puternic în atenţia publicului şi a autorităţilor. Campaniile mediatice pentru interzicerea totală a comercializării acestor substanţe au „inflamat” Guvernul care a aprobat miercuri un plan concret de acţiune pentru o intervenţie „fermă” în teren a tuturor instituţiilor implicate în combaterea comercializării de plante etnobotanice.

Astfel, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor Pu­ blice, Ministerul Agriculturii, Autoritatea Sanitar Veterinară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului vor demara acţiuni pentru a combate acest fenomen. Totodată, premierul Emil Boc a precizat că săptămâna aceasta va avea loc o videoconferinţă cu reprezentanţii Guvernului în teritoriu, iar prefecţilor le va fi prezentat ordinul semnat de miniştrii de resort în şedinţa de astăzi. „Acest act aprobat astăzi, semnat de către miniştrii de resort, vizat de către primul-ministru, va fi discutat şi cu prefecţii într-o videoconferinţă până la sfârşitul acestei săptămâni, urmând ca el să fie implementat, fiecare judeţ având obligaţia să raporteze fiecare măsură pe care a luat-o la nivel local în vederea prezentării lunare a unei situaţii centralizate cu privire la modul în care acest fenomen este ţinut sub control” a mai declarat premierul. Zis şi făcut. Prefectul Judeţului Mureş, Marius Paşcan a convocat în cursul zilei de ieri Comisia de lucru pentru a vedea care este situaţia în judeţul Mureş în privinţa comercializării etnobotanicelor.

eu sper ca prin acest demers guvernamental să monitorizăm mult mai atent situaţia, să se promoveze un act normativ de interzicere totală a comercializării acestor plante şi chiar să se înăsprească pedepsele penale pentru cei care continuă să o facă, altminteri nu vom scăpa de acest flagel. Eu le-am spus că au toată susţinerea şi suportul Prefectului şi că vor fi necesare mai multe pânde, vor fi necesari informatori care să monitorizeze situaţia şi să informeze organele statului pentru a putea intervenii operativi şi ai bloca pe cei care continuă să comercializeze”, a mai spus Marius Paşcan. Drept urmare, după consultarea cu membrii Comisie, Paşcan a venit cu o propunere legislativă. „Vom face un demers către Ministerul Administraţiei şi Guvernul României pentru a schimba actul normativ cu unul mult mai ferm (...)Noi asta solicităm, şi vom propune Guvernului şi MAI ca actul normativ pe care îl vor promova şi care este în dezbatere acum să fie unul care să interzică total vânzarea liberă a etnobotanicelor, a substanţelor cu caracter psihotrop şi halucinogen, fără excepţie”, a declarat Marius Paşcan.

55 de cazuri în judeţul Mureş

„Etnobotanicii” reacţionează

Potrivit Prefectului, 55 de persoane din judeţul Mureş au beneficiat în ultimele luni de asistenţă medicală şi de consiliere psihologică pentru a depăşi efectele cauzate de consumul de etnobotanice. În cadrul Comisiei sunt reprezentate principalele autorităţi cu atribuţii în domeniu. Acestea îşi vor intensifica în perioada următoarele activităţile specifice pentru prevenirea distribuţiei substanţelor etnobotanice. „Vă pot spune că, până în momentul de faţă sunt circa 55 de cazuri în judeţul Mureş, oameni care consumă diverse etnobotanice şi care au beneficiat de servicii medicale pentru a depăşii situaţiile grave în care s-au aflat din punct de vedere al sănătăţii.

Ei bine, aceste lucruri trebuie să se stopeze şi

Sursele noastre din interiorul „lumii etnobotanicelor” ne-au relatat că: „la nivel central şi local sunt prea mulţi oameni implicaţi în această afacere pentru interzicerea lor. Noi ne dăm la „fund” când încep astfel de campanii.

Sigur că ştim ce facem şi ce vindem. Dar asta este o industrie. Ca şi cea a drogurilor uşoare din Olanda. Nu înţeleg de ce nu se bagă bani în campanii de educare. Eu am refuzat de multe ori să mai vând unor clienţi deja „fumaţi bine” pentru că îmi era frică să nu li se facă rău. Şi în judeţul Mureş se ştie bine că există implicaţii politice”, ne-a declarat sursa noastră, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. Aceasta ne-a mai spus că cei care ajung în stadii critice sunt

persoanele care nu se ştiu opri sau care, din bravură, fumează mai mult decât trebuie. „Au fost clienţi la care li s-a făcut rău. Eu vreau să vorbesc despre altceva. Am toate actele pe firmă în regulă, plătesc impozit şi TVA şi treaba merge, nu pot să mă plâng. De ce Guvernul nu vine cu un plan prin care să lase această afacere în pace, dar să le explice la oamenii, mai ales la elevi, ce rău poate să le facă? Ei au trăit din 2009 până acum şi pe spatele nostru, dar nu vine nimeni să spună cât au încasat la buget de pe urma noastră”. Persoana cu care am discutat ne-a spus că nu doreşte să iasă public pentru că se teme de repercursiunile celor care controlează această afacere. „Am fost ameninţat de mai multe ori. Nu vreau să ies public dar vreau şi eu să ştiu de ce alţii pot reglementa acest domeniu iar noi nu”, a mai adăugat sursa.

Sanda VIŢELAR

Aventurile de criză ale familiei Fidenţescu Realitate în cinci acte inventate Personaje: Mihailă Fidenţescu- inspector finanţist cu state vechi de plată în „încasarea” impozitelor de la scoietăţile comerciale controlate Somnica Fidenţescu- funcţionar finanţist, lucrător la ghişeu, departamentul reclamaţii Dorel şi Maricica Fidenţescu- copiii celor de mai sus, liber profesionişti în domeniul clubăreală, cefenele şi studii de piaţă în Mall Duminică dimineaţă la micul dejun Dorel Fidenţescu este cam palid.

Somnica şi Maricica au plecat la Ocska Piac să vândă din hainele pe care nu le mai poartă (se suplimentează puţin, puţin bugetul familiei). Mihăilă îşi dă seama că fiul său a cam chefuit cu o seară înainte.

Mihăilă Fidenţescu: Cei cu tine Dorele? Ai băut prea mult aseară? Iar te-ai întors dimineaţă la 5!

Dorel Fidenţescu: Lasă-mă tată în pace că nu am chef azi.

M.F.: Ăsta e răspuns? Zi ce e cu tine!

D.F.: Am fumat. Eşti mulţumit.

M.F.: Cum adică ai fumat? Ce ai Fumat?

D.F.: Etnobotanice.

M.F.: Etno..ce?

D.F.: Etnobotanice, magazine de vise, droguri legale. Pe ce lume trăieşti?

M.F.: Astea de se tot discută ăştia la televizor? Ai luat-o razna? Vrei să mori?

D.F.: Numai ăia care nu ştiu ce fac mor şi nu mor de la asta. Mă rog, am încercat şi eu să văd cum este.

M.F.: Uite ce e măi, băiatule. Drogurile nu sunt bune fie ele legale sau nelegale. Dacă vrei să-ţi distrugi viaţa, eşti major şi vaccinat, dar sfatul meu este să stai deoparte de treburile astea să nu mă cheme ăştia să dau declaraţii

sau să te scot de la pârnaie.

D.F.: Sunteţi toţi nişte fraieri. Olandezii pot fuma lejer marijuana şi nu au nicio treabă. Mai câştigă şi bani la buget. Numai noi stăm ca fraierii şi tăiem salariile bugetarilor în loc să facem o treabă ca lumea.

M.F.: Măi copile nu ştii ce vorbeşti.

D.F.: Ştiu foarte bine. Şi să-ţi iei gândul de la interzicere că ăştia toţi îs băgaţi până-n gât în afacerea asta. Eu unul m-am lecuit. Am încercat, m-am amuzat, nu mai vreau. Dar de ce să nu facem bani, dacă putem. Mă gândesc să văd ce fac ăştia şi să mă bag şi eu. Ce? Îţi strică 100.000 de euro profit pe an.

Putem face ceva amândoi dacă te bagi.

M.F.. Ai fumat o dată şi ai luat-o razna de toţi. Mai bine te duci să-ţi vezi de videochat-ul ăla.

Lix Tetrax

5

Anul VIII, nr. 440 | 21 - 27 februarie 2011

roata blocată umple puşculiţa

Tracia parcărilor noastre sau

O firmă mică de-aş avea toată ziua aş bloca După mai mulţi ani de linişte pentru şoferii târgumureşeni blocatul roţilor a redevenit o practică în Târgu Mureş.

Autorii sunt consilierii locali care au aprobat o hotărâre în acest sens şi Tracia Trade, firma care administrează parcările cu plată din oraş.

Astfel săptămâna trecută, în tot oraşul, zeci şi chiar sute de şoferi s-au trezit cu maşina ridicată de „hingherii” de la Tracia. Şi buni de plată ca să o vadă înapoi.

Povestea a început în urmă cu 5 ani. Marcel Huciu, un târgumureşean supărat în trecut pe procedeul blocării roţilor, a depus în aprilie 2006 la Tribunalul Mureş o plângere prin care cerea anularea HCL nr. 305/2006, acţiune ce a fost soluţionată în 30 noiembrie a aceluiaşi an cu decizia de anulare a hotărârii în cauză. Decizia primei instanţe a fost atacată de către Tracia Trade şi CL Târgu-Mureş cu recurs la Curtea de Apel Târgu-Mureş, ridicând în acelaşi timp şi o excepţie de neconstituţionalitate a prevederilor legii contenciosului administrativ cu privire la modalităţile de sesizarea a instanţei de judecata. Aceasta excepţie a fost respinsă de către Curtea Constituţională. În final, în 18 martie Curtea de Apel a respins contestaţia în anulare înaintată de pârâţi, astfel hotărârea primei instanţe a rămas valabilă.

Mai mulţi ani la rând, hotărârea instanţei târgumureşene a fost respectată de firmă şi aleşi. Până în 2009 când o hotărârea a CL Târgu Mureş a reintrodus ca reglementare locală blocarea roţilor şi ridicarea maşinilor parcate aiurea pe spaţiul public. Hotărâre care a dus la o nouă acţiune în instanţă din partea aceluiaşi Huciu. Care a câştigat din nou în primă instanţă. şi a obţinut în suspendarea HCL 74/2009, care în anexe prevedea posibilitatea imobilizării unui ve-

Prima realizare a consilierului Georgescu

Una dintre vocile timide ale consiliului local Târgu Mureş, alesul Maria Georgescu a reuşit să transforme o idee a sa într-o hotărâre a municipalităţii. Mai precis în ultima şedinţă de Consiliu Local profesoara UPM Târgu Mureş a repus pe tapet doleanţa elevilor de la Pedagogic şi Economic de a avea propria linie de transport local. Ca să-i scutească de dat bani pe taxiuri (cei cu fiţe) sau de mersul pe jos care face piciorul frumos. Zis şi făcut, aleasa locală cadru didactic a solicitat executivului primăriei şi conducerii Asocierii Siletina&Transport Local să rezolve problema. Cum cele două (dintr-un anumit punct de vedere) se suprapun cerinţa a fost soluţionată. Elevii celor două licee au propria linie. Iar şoferii de pe strada Papiu Ilarian încă un motiv de nervi. Că aşa-i în viaţă!

Todoran şi războiul Odetei

Andrei Mureşean, administrator al Tracia Trade hicul staţionat neregulamentar. Problema a fost că târgumureşeanul s-a oprit aici, retrăgându-şi iniţiativa juridică. De ce, numai el poate să ştie. Poate firma în cauză a „uns” sensibilităţile lui Huciu, oricare ar fi ele.

Tracia revine după un an După mai bine de un an de la demersurile lui Huciu prin instanţe s-a trezit şi cei de la Tracia să se apuce din nou de ridicat maşini.

Când vorbeam de maşinile parcate aiurea, nu ne refeream la cele de pe trecerile de pietoni sau din staţiile de autobuze. Era vorba şi de cele din parcările publice (ale oraşului deci ale noastre) unde posesorul autovehiculului nu a plătit taxa impusă. Cu alte cuvinte, târgumureşenii care au omis să dea banii unei firme private s-au trezit zilele trecute fără maşină. Asta comparativ ar însemna că dacă nu îţi plăteşti o amendă de circulaţie vine primăria şi îţi pune sechestru pe casă!

Conform legilor în vigoare, doar poliţiştii rutieri pot dispune blocarea sau ridicarea unui autovehicul parcat ilegal. În niciun caz poliţiştii locali sau reprezentanţii firmelor de parcări. Şi mai ales nu pentru neplata unui tichet de parcare.

ridicate din parcările cu plată de pe spaţiul public al oraşului de către firma în cauză pot să se adreseze în orice moment instanţelor mureşene. Şi să obţină (la fel cum a făcut Huciu în trecut) o decizie prin care li se va returna respectiva amendă. Plus că pot obţine din nou abrogarea hotărârii de consiliu (ilegale zicem noi) prin care Tracia poate să ridice maşini. Deşi mulţi, ori din comoditate ori din neîncredere în sistemul justiţiei româneşti, vor înghiţi găluşca, nu ne îndoim că vor fi târgumureşeni care vor apela la această soluţie. Şi vor câştiga, mai ales că există şi un precedent. "Doar Poliţia Rutieră poate sancţiona parcarea nelegală a autoturismelor, nici Poliţia Comunitară, cu atât mai puţin firma Tracia Trade nu au acest drept", declara după câştigarea procesului, avocatul lui Marcel Huciu, Corina Ionel.

Mare scandal mare la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Mureş. Actualul director, consilierul local PD-L Liviu Todoran este acuzat că taie şi spânzură prin instituţie. Singurul considerent pentru măsurile luate, se pare că este cel politic. Astfel, şeful CJPC Mureş a trimis-o pe tuşă pe fosta şefă a instituţiei din vremurile trecute neportocalii, Odeta Puia. Motivul: sancţiuni disciplinare. Odeta, aflată în concediu medical după ce boala pedelistă a lovit-o, atacă la baionetă. „Tot ce mi se face este pe considerente politice”, spune ea.

Păi dragă doamnă, în momentul în care toate funcţiile de conducere în instituţiile deconcentrate sunt date politic, ce mai doriţi. Că şi numirea domniei voastre nu a fost făcută pe alt considerent. Aşa că ridicaţi fruntea şi încasaţi corecţia în aşteptarea unor vremuri mai bune. Când o să vă răzbunaţi pe defăimătorii voştri actuali. Pe de altă parte Todoran cam exagerează. Numeşte comisari foşti şoferi sau secretare, „de viitor” cu studii de specialitate făcute la ID sau FF. Păi domnule Todoran, aşa procedează partidul „reformator” al statului (de geaba)?. Ştim că este în familia populară şi că trebuie să promoveze oameni din popor... dar nici chiar aşa.

Natura lui Borbely vs natura lui Paşcan

Aşa cum ne-au obişnuit, cele două somităţi de pe plaiuri mureşene, Borbely şi Paşcan se contrazic „constructiv” de fiecare dată când participă împreună pe la vreun eveniment. De această dată motivul a fost „Natura 2000”.

Mi­nistrul cel şmecher a introdus ca şi arie protejată şi Pădurea Corneşti, fapt ce ar bloca intenţiile autorităţilor locale (în frunte cu Dorin Florea) de a construi un anumit drum ocolitor aducător de voturi în campanii electorale.

Paşcan, ca un supus ascultător al primarului (doar are nevoie de acceptul acestuia pentru a putea candida la CJ), l-a acuzat pe Borbely că decizia sa de a include cele 13 arii protejate în Natura 2000, nu face decât să blocheze activitatea unor primării din zonă (prietenii ştiu care). Şi dăi şi luptă până au realizat că întâlnirea de vinerea trecută nu poate aduce o soluţie. Aşa că s-au înţeles să se mai vadă în viitorul apropiat pentru a dezbate aceeaşi problemă.

Doar timp au, iar banii sunt ai contribuabilului.

Ionel ALBU Şefii PNL Mureş şi Târgu Mureş pun la cale strategia partidului pentru următoarele alegeri

Ce pot face „victimele” Tracia Trade Proprietarii de autovehicule blocate sau „Ionela, acum că eşti plină în funcţie nu ne mai putem juca.

Ori câştigăm la Târgu Mureş alegerile ori ne luăm tălpăşiţa. Mai ales că acum suntem cât trei în unu

Cip r pe i drag gat munic ă eu p . i în r Dar n piu m reşedi -am ntă u u p c tim t idă ul cap andid băîn f ului ez n . ic a de luat ţa camÎs pre i ved ere a eri” lor

Nu înţeleg de ce mă tot bâzâie ăştia. Procurorii din România merg brici. Uite de exemplu, cei de la DNA mi-au arestat aici o rudă şi eu nu am zis nici pîs. Nici când a avut parte de o anchetare tendenţioasă

Târgumureşenii s-au trezit cu roţile blocate şi maşinile ridicate

Procurorul general al României Codruţa Kovesi, într-un monolog despre starea anchetatorilor României

6

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

de bună seamă

cel mai bun a fost ales

Bătălia pentru PSD Târgu Mureş nouă alegere a unicului candidat Cu mic cu mare, PSD-ist sau mai puţin, Sala Palatului Culturii din Târgu Mureş s-a dovedit a fi neâncăpătoare pentru latura stângă a Uniunii Social Liberal. Evenimentul nu a fost unul major, chiar dacă aşa s-a dorit să se lase impresia. Previzibil, Dragoş Popa a fost ales preşedinte al PSD Târgu Mureş. În urmă cu câteva luni, Victor Ponta, în persoană l-a desemnat la fermele Gliga din Reghin ca preşedinte interimar al organizaţiei municipale, după ce Florin Vlas şi-a dat demisia din funcţiile deţinute în partid. „Mă simt un pic intimidat de sală am crezut că vin la un simplu eveniment şi când am intrat în sală am crezut că mă puneţi să cânt ceva. Mă bucur că aşa de mulţi membrii participă, mi-aş dori să fiţi cât mai puţin formali. Comentam cu Dragoş că şi procedurile trebuie să le faceţi mai rapide şi mai elastice.

Unul singur a avut curaj să aplaude că am avut dreptate”, a început Victor Ponta discursul său.

Spre deosebire de PD-L şi PNL, care la alegerile pentru şefia organizaţiilor municipale au avut un singur candidat, PSD s-a vrut a fi mai democratic. Consilierul local Bogdan Buda şi preşedintele interimar Dragoş Popa s-au „luptat” pentru a deveni preşedinte. Cei doi şi-au făcut campanie după posibilităţi.

Conducerea de la judeţ şi Bucureşti a făcut campanie pentru Dragoş Popa, în timp ce Bogdan Buda a încercat, prin mijloacele pe care le-a avut la dispoziţie, să-şi atragă de partea sa membrii nemulţumiţi de prezenţa la conducerea judeţeană a formaţiunii a cuplului Frătean-Brişcaru. Bogdan Buda a trimis membrilor din Târgu Mureş raportul de activitate a mandatului său de consilier local, în timp ce Dragoş Popa a făcut fluturaşi cu poza sa dând mâna cu Victor Ponta.

Singularele talente ale lui Bogdan Buda

„Vă salut cu respect pe toţi aceia dintre dumneavoastră care, cu bună credinţă, sunteţi astăzi aici într-un moment important al acestei organizaţii. Datorită dumneavoastră mă aflu şi eu aici apărând ceea ce cred eu că este cel mai de preţ lucru în politică.

Principiile. Nu pot să nu remarc truda depusă de actuala conducere judeţeană şi municipală în a aduce mulţi, chiar foarte mulţi oameni noi”, aşa şi-a început Bogdan Buda discursul, după ce a ascultat o serie de osanale, locale şi naţionale, aduse contracandidatului său Dragoş Popa. Mai voalat sau mai puţin, acesta a venit, de fapt, cu jalba-n proţap, acuzând actuala conducere că a înscris membrii pe bandă rulantă, că nu i-a permis accesul în sediu şi la listele cu noii înscrişi, că, practic, nu şi-a putut face campanie. „Apreciez efortul lor şi sper ca demersul de a înscrie câteva sute de membrii în această lună, înscrieri care se desfăşuaru şi în cursul zilei de ieri, să nu se limiteze la o simplă prezenţă astăzi în sală şi o miză unică. Cred că ar fi inutil să mai amintesc lipsa de transparenţă de care s-a dat dovadă în organizarea acestor alegeri. Încrâncenarea unor anumiţi membrii ai PSD Mureş de a ascunde listele cu memebri, de a bloca accesul la sediul organizaţiei sau de invenţiile puerile privind activitatea mea în Consiliul Local. Eu le-am întins de nenumărate ori mâna, singura condiţie a fost să ne respectăm şi să fim corecţi unii faţă de ceilalţi şi toţi în faţa cetăţenilor. Cred că le vine mult prea greu un astfel de comportament. Voi mai spune doar atât. Când toţi

tăceau de frica puterii eu am ieşit la bătălie. Când unii se vindeau pe la colţ de stradă eu m-am opus proiectelor primarului Florea şi a PD-L-ului privind irosirea banului public şi, din păcate pentru toţi vorbitorii mei de rău, acestea sunt adevăruri care se pot proba”, a mai spus Buda. „Bomba”, fără efect, din păcate a venit spre finalul discursului său. „Domnule preşedinte, aş vrea astăzi aici să dovediţi că ceea ce declaraţi la televizor este cu adevărat ceea ce credeţi. O puteţi face tragând la răspundere pe cei ce se fac vinovaţi de această stare de fapt. O ştiţi în inima dumneavoastră, domnule preşedinte. Sper să aveţi curajul să vă dovediţi un om politic adevărat, să gândiţi şi să acţionaţi cu adevărat în interesul tuturor membrilor de partid. Domnule preşedinte, aştept un răspuns după ce veţi analiza şi reflecta asupra celor spuse de mine. Aştept răspunsul dumneavoastră după ce veţi fi cântărit toate argumentele reale, statutare şi morale, iar în cazul în care vă veţi decide să giraţi ceea ce din nefericire se întâmplă, îmi rezerv dreptul de a dovedi încă o dată, prin puterea exemplului personal, că tot ceea ce am spus astăzi nu sunt doar vorbe. Îmi rezerv aşadar dreptul de a demisiona din toate calităţile pe care le deţin, inclusiv din cea de consilier municipal, oferindu-i plăcerea domnului Frătean de a mă exclude din partid, aşa cum a ameninţat prin diverşi cunoscuţi.

Le mulţumesc tuturor celor care au fost alături de mine, le cer multă înţelegere faţă de gestul meu argumentând doar că în viaţă poţi pierde aproape orice, mai puţin demnitatea. Aş încheia cu un citat „Tiraniile nu interzic rostirea adevărurilor ci numai a unora, mai bine zis, a unuia anume, a celui care o doare pe respectiva tiranie”, a concluzionat consilierul. În replică, Victor Ponta a spus că el nu îl vede ca tiran pe Dragoş Popa şi că, dacă se doreşte „înlăturarea tiranului” aceasta nu se poate face stând pe margine. „Dincolo de faptul că, poate că Dragoş Popa este un tiran, nu l-am asociat până acum ideii de tiran, nu contest. E posibil să fie în alte momente decât cele în care îl cunosc eu. Dacă vreţi să luptaţi împotriva tiranului Popa trebuie să candiaţi. După câte aplauze a-ţi primit poate chiar câştigaţi. Dacă vă retrageţi nu o să-l daţi jos pe tiranul Popa. Eu vă rea­mintesc că a trecut un an de când am candidat în condiţiile altora, dar am avut încredere în colegii mei. Cred că ar trebui să aveţi şi dumneavoastră în coelgii dumneavoastră. Eu vă mulţumesc oricum. A fost spec-

că ed este r c c eu u a le, lar c u n u i.” om ing cpi „D eţi s rini p nt su

„Domnule Corlăţean eu am nişte principii şi nu vreau să renunţ la ele. Nu cred în talente singulare”

taculos. Cel mai important în politică este să apară şi rezultatul după spectacol şi cred că, în mod normal, trebuia să candidaţi”, a spus Ponta.

Multe vorbe, efect zero

Chiar dacă demisia lui Bogdan Buda a mai colorat Congresul PSD vorbele acestuia nu au avut un efect asupra rezultatelor alegerilor.

Echipa lui Dragoş Popa va prelua conducerea organizaţiei municipale Târgu Mureş. Rămâne de văzut cum se vor defăşura lucrurile în Consiliul Local, unde UDMR şi PD-L au majoritatea, iar PNL s-a luptat vreo şapte luni să-şi aducă un consilier local în locul demisionarului Marius Ichim. Până la următoarea şedinţă de CL, în care Buda va trebui să-şi depună oficial demisia, iar colegii săi vor trebui să ia act de ea, evenimentele de vineri au arătat că, în Mureş, niciuna dintre forţele politice româneşti importante nu au, la nivelulu municipiului reşedinţă de judeţ, o competiţie electorală internă, în adevăratul sens al cuvântului.

Sanda VIŢELAR „Ştii Nicule că nu ne-am mai distrat de mult cum ne distram când eram încă în facultate.”

„Dragul meu tu eşti cuminte. Eu mai am ceva probleme cu „fetiţele” pe care le tot scot portocalii ăştia nenorociţi la înaintare.”

„Deci eşti instruit. Ăsta sigur renunţă când vede ce desfăşurare de forţe am pus la cale pentru tine.

Numai să nu uiţi de mine când ajungi Ministrul Sănătăţii.”

„Nu înţeleg ce vrea omul acesta de la mine. O fi el mai plinuţ dar dacă mă ridic în picioare eu sunt mai înalt.”

7

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

eba, botanista

Mihai Vartolomei şi viitorul ministru al Sănătăţii Lumea politică întinereşte. Cele trei partide care formează Uniunea Social Liberală au la conducere oameni tineri. Organizaţia de Tineret a Partidului Conservator Filiala Mureş este condusă, de câteva luni, de un tânăr medic în devenire care a făcut un pariu cu el şi cu colegii săi pentru a nu părăsi ţara şi a încerca să facă ceva în România.

Reporter: Este cariera lui Dorin Florea şi Sorin Oprescu o inspiraţie pentru dumnea­ voastră?

Mihai Vartolomei: Nu ştiu ce inspiraţie au avut ei, dar pot să spun că inspiraţia mea vine din cariera medicală pe care mi-o doresc. Am intrat la medicină şi mi-am dorit foarte mult să fac medicina pentru a ajuta oameni. În decursul anilor am mai fost implicat politic şi am ajuns la concluzia că pot ajuta şi mai mult oamenii decât pot să ajut prin profesia medicală. Atunci am hotărât să mă implic, să nu mai stau deoparte să observ. Cred că am făcut alegerea bună şi cei care mă cunosc cu adevărat ştiu că se pot baza pe mine.

Rep.: Vă menţineţi pariul făcut cu medicii tineri de a rămâne în ţară?

M.V.: Sigur că menţin această propunere.

Discut cu colegii mei, îi sfătuiesc de bine. Nu sunt împotrivă să meargă să se specializeze, sunt foarte multe oportunităţi. Ideea este ca aceşti oameni să se specializeze şi să vină înapoi, pentru că sunt de părere că este foarte benefic să faci o specializare într-o ţară occidentală şi să vi să implementezi ce ai învăţat acolo. Sistemul de la noi este destul de bun, din punct de vedere practic, pentru medicul rezident, dar este calitatea şi avantajul financiar care determină medicii să pelce peste hotare. Dacă aceşti tineri vor fi susţinuţi să vină înapoi să-şi deschidă cabinete private, în mediul rural în special, pentru că vedem că se comasează foarte mult spitalele şi rămâne mediul rural neacoperit, prin stimularea acestor tineri, poate cu un credit garantat de stat şi cu, să zicem, punga mai plină venită de afară, ar putea să dezvolte sistemul medical rural şi, de ce nu, şi cel din jurul oraşelor.

Rep.: Care este asemănarea între PNG şi PC? M.V.: Am ales de fiecare dată cu sufletul.

Aveam un sentiment de repulsie faţă de politică în momentul părăsirii PNG, dar discutând cu colegii din Partidul Conservator, am realizat că pot să continui, că sunt premise bune să continui în PC. Nu aş fi ales alt partid. Am mai avut oferte din altă parte. Evident, conexiunea dintre PNG şi PC este că aceste formaţiuni ştiu ce înseamnă oamenii de rând.

Cum să faci politica oamenilor de rând, cum să-i susţii, cum să te poţi face auzit mai bine.

Am dorit să fac parte dintr-un partid în care

Viitor medic şi de ce nu şef pe la DSP sau vreun spital

Doamne miluieşte-l pe Paşcan...

IPS Andrei o face deja Se spune că preoţii nu fac politică. Doamne ajută, aşa este! Ei recomandă cuvios eno­ riaşilor doar cine ar fi cel mai potrivit pentru preşedinţia Consiliului Judeţean. Marius Paşcan. Şi nu e prima dată când IPS Andrei a făcut o astfel de declaraţie. Dacă la lansarea de carte a prefectului de anul trecut, înalta faţă bisericească declara, mai de după perdea, că Marius Paşcan ar fi „un bun administrator al acestui judeţ”, săptămâna trecută al Luduş...lucrurile au fost mai clare. „Observ cu multă atenţie tot ceea ce se întâmplă în judeţul Mureş. Aici este nevoie de un bun administrator al judeţului, de un preşedinte al Consiliului Judeţean tânăr, independent politic, care să-i reprezinte pe toţi locuitorii şi nu numai pe cei dintr-o grupare politică sau o alianţă etnică, o persoană cu experienţă în apărarea prevederilor Constituţiei României şi în aplicarea legilor acestei ţări. Noi credem că Marius Paşcan ar fi cel mai potrivit pentru a fi ales, la scrutinul viitor, ca preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş. Nu consider că, făcând această recomandare credincioşilor mureşeni, ne implicăm în politică aşa cum înţeleg să o facă alte biserici şi mai ales unii ierarhi ai acelor biserici”, a spus acesta credincioşilor ÎPS. Noi nu vrem să-l contrazicem pe înaltul prelat dar nu ne putem opri a ne întreba care este totuşi implica­rea politică a bisericii.

Dacă ceea ce a spus el nu este aşa ceva... rămâne de văzut.

EBA responsabilă de etnobotanice

vocea ta este ascultată, nu regret alegerea făcută pentru că vocea mea este ascultată, atât la nivel central cât şi la nivel local.

R.: Câţi membrii reali are Organizaţia de Tineret a PC? M.V.: Nucleu organizaţiei judeţene are în jur de 50 de tineri care lucrează direct cu mine.

Adeziuni avem zilnic, chiar şi astăzi pe zona Reghinului am primit 12 adeziuni şi am să merg joi (n.r. 17 februarie) la Reghin să mă întâlnesc cu tineretul de acolo. Important este, nu neapărat numărul să fie cât mai mare, ştim foarte bine că în celelalte partide se practică ideea de cât mai mulţi. Aici tinerii sunt atraşi de un lider, trebuie să recunosc foarte mulţi au venit pentru că le place atitudinea mea în politică şi mandatul meu mă responsabilizează să duc mai departe aceste valori şi să găsesc tineri care la un moment dat să îmi ia locul. Acesta este lucrul cel mai

Uite tanti ce primar generos mi’s. De toate fac pentru pensionarii mei care au pus umărul la câştigarea celor trei mandate de până acum. Cu puţin noroc şi la al patrulea

important.

R.: Ce funcţii vor ocupa tinerii dacă USL va câştiga alegerile?

M.V.: Nu trebuie pusă problema care ar fi funcţiile care ar trebui ocupate de tineri. Trebuie să punem problema ca tinerii să fie buni profesionişti şi atunci vor primii acele funcţii.

Eu am avut discuţii şi cu preşedintele partidului, Daniel Constantin, şi am primit garanţii că, cel puţin în PC, jumătate din parlamentari vor fi tineri şi tineri foarte buni cu care să ne putem lăuda. Pentru deconcentrate, pentru aparatul guvernamental trebuie promovaţi tineri care într-adevăr au o activitate deosebită, studii în domeniu, nu putem pune Ministrul Sănătăţii un jurist, un om care nu face parte din sistem, la fel cum la agricultură nu aş putea fi eu numit şef.

R.: Care ministru a făcut cel mai mult rău sistemului medical din România?

M.V.: Nu putem să catalogăm după ce a făcut bine şi după ce a făcut rău. Ideea este că am ajuns unde am ajuns. Eu am promovat un proiect, despre care am vorbit în nenumărate rânduri şi tind să cred că am discutat acest proiect cu viitorul Ministru al Sănătăţii. Asta mă mulţumeşte pe mine. Ce s-a făcut până acum este trecut şi trebuie să privim spre viitor.

R.: Cine este viitorul Ministru al Sănătăţii?

M.V.: O să vedeţi.

Domnule primar, vă iubim ca în prima zi de mandat. În 2000 aţi apărut ca o cometă pe cerul târgumureşean.

Primarul Dorin Florea într-o vizită electorală...pardon oficială printre bătrânii târgumureşeni

R.: Care este medicul pe care îl apreciaţi?

M.V.: Sunt foarte mândru că voi reuşi să absolv Universitatea din Târgu Mureş, chiar dacă este una dintre cele mai solicitante din ţară.

Sunt foarte mulţi doctori şi profesori universitari care îşi merită renumele. Ca o părere personală, poate surprinde pe mulţi, mie cel mai mult mi-a plăcut domnul conferenţiar Coroş. Este o părere personală, suma de va­ lori de la UMF Târgu Mureş este imensă.

A consemnat Sanda VIŢELAR

Liderul organizaţiei de tineret a PC Mureş, Mihai Vartolomei, cere interzicerea deplină a substanţelor etnobotanice, arătând că acestea afectează tinerii atât din punct de vedere medical cât şi din punct de vedere social. „Sunt foarte mulţi tineri cu care intru în contact, care au abandonat studiile din cauza etnobotanicelor, nu şi-au putut realiza viitorul pentru care erau destinaţi. Şi trebuie să ne gândim că distrugem o generaţie prin aceste etnobotanice”, a declarat acesta, miercuri, într-o conferinţă de presă. Vartolomei a găsit şi principalul vinovat pentru popularizarea substanţelor care creează „viziuni” ale unei vieţi mai bune. Este chiar ea, EBA, fiica preşedintelui Traian Băsescu. El a criticat faptul că europarlamentarul Elena Băsescu a adus tema consumului de droguri uşoare în atenţia opiniei publice, „iar tinerii au fost tentaţi să încerce, iar acum, după doi ani de zile, ne întâlnim cu tineri distruşi pe plan social, afectiv”.

Judecătoria desfiinţată din lipsă de activitate?

Guvernul doreşte să desfiinţeze judecă­ toriile mici, cu judecători puţini şi puţină activitate. Asemănător cu reorganizarea spitalelor, pixul trece pe hârtie fără să vadă situaţia reală. Cam aşa este şi situaţia de la Târnăveni unde Judecătoria s-ar putea desfiinţa. Şi totuşi, nu ... nu iubirea. Numărul mediu de dosare pe judecători în 2010 la Târnăveni este de 1490 iar la Parchet de 638????? Kovesi Codruţa, procuror general al României explică clar situaţia. „Volumul de muncă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni, raportat la numărul de procurori, are un volum mult mai mare faţă de alte unităţi de parchet care nu au fost propuse spre desfiinţare”. Decizia rămâne la Parlament.

Ar trebui să ţină cont de faptul că în aria de competenţă a Judecătoriei respective îşi au domiciliul 65.000 de oameni. Lix Tetrax

8

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

mens sana

Găzduim Final Four la Baschet?

Avem cei mai frumoşi suporteri? Avem cele mai frumoase majorete? Avem echipă în Final Four la baschet? Să mai facem o aroganţă: găzduim turneul Final Four? Ne facem şi sală ca în NBA?

Ruxi, Oana, Timi, Ralu, unde vă uitaţi toate? Doar eu mă uit spre oficială? Dacă prinde drag de mine vreun invitat şi trebuie să-mi vopsesc părul verde?

BC Mureş a turat inimile fanilor la maxim în ultima săptămână. Divizionara A de baschet masculin a învins duminica trecută seara, cu scorul de 107-104 (21-18, 21-25, 19-20, 21-19, 9-9, 16-13), formaţia BCM U Piteşti, la capătul unui meci fabulos, care a avut de toate: două reprize de prelungiri, răsturnări spectaculoase de scor, reuşite tehnice de excepţie, show în tribune şi dramatism total pe parchet.

La prezentarea formaţiilor în arenă au intrat şi „tigrişorii” antrenaţi de Soos Tibor, care au stat lângă idolii lor la intonarea Imnului Naţional al României, aşa că pregătim şi viitoare talente. La finalul partidei, preşedintele de onoare al BC Mureş, omul de afaceri Virgil Mailat, a apreciat în termeni elogioşi spectacolul din teren şi tribune, comparândul cu cel din NBA. „Suntem fericiţi şi ne deplasăm la Sibiu ca să câştigăm. Mergem înainte. A fost un meci excelent, ca în NBA. Am prins şi în America un astfel de meci şi o dată am mai prins prelungiri la un meci cu Clujul”, a declarat Virgil Mailat. Da sală ca-n NBA nu ne facem dle Mailat? Că până dă Udrea banii de una de 10.000 de locuri poate puneţi dvs nişte mărunţiş şi modernizăm iar Sala Polivalentă.

Ce ziceţi, un meci cu 10.000 de abonaţi, ar merge nu?

Cine-i tata lor?

Pupa-l pe Forte, măi Liviu! Îl pupă şi-l doresc toate fetele, deci ia un pic de parfum de vedetă. Dar vezi, ai grijă, că am tot văzut în Ziarul de Mureş că sunt paparazzi la meciurile noastre.

Born Ne de i, stai jos. scurc nu e n ăm a evoie ici, Aici în de 3 antr eno Româ văzut nia a ri. la fot m de m bal sunt 2 ilioan 1 selecţ e de ioner i, a aici la şa şi basch toată et, lume cu pă a îşi dă rerea .

Măi feteleor sunt buni băieţii ăştia.

Cred că mi-ar plăcea să fiu căpitanul echipei şi la baschet.

I-aş pune la treabă nu glumă.

D at eci ât s de unt D to rible bun a Şi tă lu z pe . pe m ea m c Ml ei c olegi . h vr a i i râ ei să deno ar. su v da l lu te f ic, i d mi ac i la e bu , sau de o p nă ar vo te te? ie

Tehnicianul „tigrilor”, Deri Csaba, devenit tătic cu două zile înainte de meci, a subliniat importanţa victoriei, considerată a fi mobilizatoare pentru următoarele dispute. „Poate că, gândindu-ne la clasament, adversarul era de bătut mai uşor, dar succesul extrem de greu obţinut poate da tocmai prin acest fapt un imbold moral important echipei”, a afirmat Deri Csaba. Şi aşa a fost pentru că miercuri BC Mureş a învins Craiova la ea acasă şi s-a calificat între primele patru formaţii în Cupa României. Preşedintele clubului BC Mureş, Szalkay Josef, a declarat că este extrem de mulţumit de reuşita echipei de a se califica în premieră în Final Four-ul Cupei României şi a a afirmat că baschetul mureşan a început deja să îşi îndrepte atenţia spre sectoarele juvenile, pentru a putea miza pe viitor doar pe jucători autohtoni în atingerea performanţei. Mai mult, vor fi demarate toate procedurile necesare pentru a aduce în faţa publicului mureşan câteva dintre cele mai puternice echipe ale României. “Consiliul director vara trecută a propus o strategie nouă, cu un antrenor şi un lot nou.

Ca antrenor l-am ales pe Déri Csaba. Eu cred că el poate fi iubit sau detestat, dar rezultatele vorbesc în favoarea lui, şi cred că calificarea în Final Four-ul cupei este un rezultat deosebit. Acum vom încerca să organizăm acest turneu la Târgu Mureş, iar preşedintele de onoare, ministrul László Borbély mi-a promis că va face toate demersurile legale posibile, ca acest lucru să se-ntâmple. Publicul din Târgu Mureş merită să vadă la lucru cele mai bune patru echipe din ţară, pentru că, trebuie să recunoaştem are un merit important în rezultatele echipei”, deci o ţinem tot în sărbătoare. Huj, Huj, Hajra!

9

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

in corpore sano

Echipă de Champions League ?!

După ce mai toate echipele din Liga I au fost în cantonamente la turci în Antalya, preşedintele Mitică Dragomir s-a gândit că ar putea muta campionatul în Turcia. Şi să vedeţi ce bine am duce-o. FC Municipal Tîrgu-Mureş a terminat neînvinsă partidele cantonamentului din Antalya. În ultimul joc, FCM a încheiat la egalitate, 2-2, partida cu FC Slovacko, ocupanta locului 9 în prima ligă din Cehia. Golurile formaţiei noastre au fost înscrise de Vasilache, în minutul 36 şi Didi, în minutul 79. Ioan Ovidiu Sabău a început partida în formula: Şteţca - Rus, Iencsi, Munteanu, Topic - Vasilache, Stere, Issa Ba, Fl. Dan - Răduţă, Zaharia. Pe parcursul jocului au mai intrat: Fernandes, Szilagyi, Didi, Petcuţ, Vârtic şi Astafei. În cele 6 partide disputate în Antalya, FC Municipal a înregistrat 3 victorii (3-2 cu Halle, 2-0 cu Senica, 1-0 cu Minyor Pernik) şi 3 rezultate de egalitate (2-2 cu Osijek, 1-1 cu Shkendija Tetovo şi 2-2 cu Slovacko). După întoarcerea din cantonamentul din Antalya, componenţii lotului FC Municipal s-au reunit joi, 17 februarie, la stadionul Trans-Sil, şi au făcut 2 antrenamente. Sâmbătă, 19 februarie, FC Municipal a disputat două jocuri amicale cu Sănătatea Cluj (liga a III-a) şi Avântul Reghin (liga a III-a). Ultimul sosit pe plaiuri mureşene este jucătorul italian Luigi Lavecchia, care a semnat un contract valabil până în vară cu echipa noastră. Mijlocaşul dreapta s-a născut la Torino pe 25 august 1981 şi şi-a început cariera la echipa de juniori a clubului Juventus Torino.

A mai evoluat la echipele: Crotone, Ascoli, Messina, Arezzo, Le Mans şi Bologna. Totodată, are mai multe selecţii în echipele naţionale Under 20 şi Under 21 ale Italiei. “Sunt foarte mulţumit de faptul că voi evolua la echipa din Tîrgu-Mureş. Conducătorii de aici mi-au acordat încredere, iar pentru mine este important, deoarece vreau să joc şi să îmi aduc contribuţia la îndeplinirea obiectivului. Nu este important Gigi Lavecchia, este importantă salvarea de la retrogradare”, a spus el. Băi băiatule, dar crescut la Juve, venit la o echipă ce câştigă tot, fii mai cu tupeu: măcar să prindem şi noi Europa League.

Bravo, bravo. Jucaţi bine, băgaţi şi nişte prelungiri, să dăm emoţii, să fie mai frumoasă victoria, să ne voteze lumea că facem minuni.

Dle ministru, trageţi aer în piept, păreţi aşa îngrijorat, nu vă faceţi probleme totul e sub control. Da ce bine vă stă cu fular, parcă sunteţi oltean get beget cu albastru şi alb aşa la gât.

agoste Dacă dr ic nu e, im n , nu e rie, to ic nici v rete, jo a m i nic u nimic n drag şa a e im Let’s talk ca tine.

Let’s go about… et’s go!

L Mures,

Concluziile: “Neluţu”

“În Antalya am avut la dispoziţie 90% din lotul cu care voi aborda partidele din retur şi am putut să ne omogenizăm. Au fost condiţii foarte bune, asigurate de către conducerea clubului, terenuri excelente, alimentaţie şi refacere pe măsură. La fel de mulţumit sunt şi în privinţa jocurilor amicale. În afara primei dispute, când eu am solicitat un adversar mai modest, celelalte partide au fost cu formaţii de primă ligă. Pe lângă faptul că echipa nu a pierdut niciun meci în Antalya, am avut o posesie foarte bună şi în jocurile terminate la egalitate. Echipa s-a exprimat foarte bine, mi-a plăcut atitudinea jucătorilor. În partidele din Antalya au fost momente în care numai noi am jucat”, vedeţi, ce vă spuneam, ne pregătim de spectacol. În privinţa lotului pe care îl are la dispoziţie, Ioan Ovidiu Sabău a declarat: “Lotul va fi unul mult mai restrâns numeric, dar echilibrat valoric. Pot spune că, cu mici excepţii, posturile sunt dublate de jucători de aceeaşi valoare. Transferurile pe care le-am făcut au venit să completeze posturile deficitare. Aveam nevoie de experienţa unor jucători pe care îi cunoşteam, tocmai de aceea am renunţat la cei care mai aveau nevoie de timp să mă convingă. Campionatul se va juca în decurs de 3 luni şi nu aveam acest timp”, a mai explicat tehnicianul. Să fie cu noroc şi victorie, luni 28 februarie, de la 14.30 ne vedem la stadion.

Neluţu drăguţu’

Da’ ce repede aleargă băieţii.

Nu ştiu dacă îi prind nici eu cu maşina, cu toată experienţa mea de route manager. Tată, ce zici, intri şi tu cu maşina de la Pro la concurs?

Cade mingea asta să fac şi eu o schemă ca Ronaldo?

Căciulă mi-am luat, vreau să joc bine, mă bucur că apar în poze. Totul va fi bine, vedeţi voi. Cade mingea asta să fac şi eu o schemă ca Ronaldo? Căciulă mi-am luat, vreau să joc bine, mă bucur că apar în poze. Totul va fi bine, vedeţi voi.

Măi, ce-o fi asta?

M-am îngrăşat în Turcia? Care mi-aţi schimbat pantalonii în vestiar? No, las că ne descurcăm, hai FCM, hai Târgu Mureş!

10

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

capul lui nicu vrem!

Ajutorul de încălzire pentru jumătate din beneficiarii din 2010

S-au dus vremurile bune când putea primi aproape oricine subvenţie pentru încălzire. Mulţi târgumureşeni s-au fript de anul trecut. Nici Primăria nu i-a mai trecut eligibili pe unii. Am cunoscut un caz, o familie, care a reuşit să păcălească sistemul ani de zile. Locuiau cinci persoane într-un apartament. Mama, tata, bunicul, bunica şi copilul. Bunica avea pensie de la statul român, bunicul de la statul maghiar pentru că lucrase ani de zile în Ungaria, cei doi tineri nu aveau carte de muncă dar se ocupau cu tot soiul de afaceri bănoase, unele mai puţin legale, iar copilul primea alocaţie. În fie­care iarnă se bucurau bine mersi de căldură şi plăteau puţin. De ce? Pentru că pe cererea de subvenţie era trecută pensia infimă a bunicii şi alocaţia de stat a copilului şi figurau cinci persoane la consum. Pe lângă asta mai deţineau două maşini. Figura a ţinut câţiva ani, până anul trecut când statul s-a deşteptat şi a decis să taie craca de sub picioare la cei care îşi permit să plătească încălzirea. Şi a prins cu mâţa în sac multe asemenea familii. La Primăria Târgu Mureş s-au respins cereri pentru că s-a dovedit că aveau bunuri şi alţi membrii ai familiei, sau mai multe bunuri decât cele declarate. Iar numărul familiilor care au beneficiat în acest sezon de subvenţii pentru ajutor la încălzire a scăzut la jumătate faţă de anul trecut. (A.M)

Morariu contra prostituţiei

Dacă nu se legalizează cea mai veche meserie din lume, peste opt ani o să asistăm la o creştere a agresivităţii bărbaţilor, după cum a afirmat consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu. Veşnicul apărător Partidul Conservator, prin dr. Silviu Morariu, trece pe baricade şi se opune legalizării prostituţiei. Asta pentru că, deşi ilegală în prezent, se practică la scară extinsă în România, atât liber consimţită cât şi sub diferite presiuni mai mult sau mai puţin legale. Mai ales că se înregistrează o creştere alarmantă a incidenţei infecţiilor cu transmitere sexuală care are drept cauză indiscutabilă şi prostituţia. Aşadar, măsura cere realizarea unei analize atente şi profunde a cauzelor care determină extinderea îngrijorătoare a practicării prostituţiei, precum şi adoptarea unui set de măsuri eficiente şi realiste de combatere a cauzelor reale care împing tot mai multe tinere la practicarea a ceea ce se consideră a fi una din cele mai vechi meserii din lume. (A.M)

Cu troleul prin Târgu Mureş?

În Târgu Mureş ar putea exista posibilitatea înfiinţării transportului electric. Potrivit unui comunicat de presă remis de Asociaţia Transira, în Târgu Mureş s-ar putea dezvolta transportul cu troleibuzul. „Prin Programul Operaţional Regional se finanţează construirea, extinderea şi/sau modernizarea reţelei liniilor de tramvai şi troleibuz şi a infrastructurii aferente, contribuţia municipalităţilor fiind de 2% din valoarea eligibilă a proiectului”. De introducerea transportului cu troleibuze s-a amintit prima dată prin 1982. De atunci, s-a vorbit de el în campaniile electorale, însă nu a depăşit niciodată stadiul de promisiuni şi s-a continuat cu veşnicele autobuze poluante. Acum se rediscută acest proiect şi poate va fi o provocare mai ales pentru cei de la Siletina şi Transport Local. Unde vor încăpea autobuzele pe stradă, pe lângă troleibuze, dacă mai e să ţinem cont şi de miile de maşini care au nevoie de spaţiu? (A.M.)

Dacă adevărul răneşte, politica pansează rana Când politicul îşi bagă coada în treburile administrative, lucrurile se împut. În defavoarea populaţiei. Implicarea prea adâncă în treburile murdare, pentru a scoate la suprafaţă anumite nereguli în defavoarea consumatorilor, alertează de la cel mai mic, la cel mai mare pion din politică.

Supărarea sindicatelor mureşene pe şeful de la Protecţia Consumatorilor, Liviu Todoran, a dat roade. Au ieşit toţi în public să-şi spele rufele murdare, pentru că politicul s-a amestecat în activitatea funcţionarului public. Zic sindicaliştii, nu şi şeful Todoran, care se pare, spun unii, că a modificat atribuţiile de serviciu ale comisarului Lucia Puia Odeta. Asta se întâmpla anul trecut în preajma sărbătorilor de iarnă, când doamna Puia se pare că se ocupa de reclamaţiile consumatorilor, referitoare la comisioanele abuzive incluse Mă doare obrazul de bănci în actele de câte palme am luat adiţionale, fiind sindin toate părţile. Stai să gura economistă a recitesc ce mi s-a spus instituţiei. Băncile au să spun fost notificate, au existat procese în instanţă, lucru ce nu a căzut bine „unora”, nu a răspuns şi la unele comenzi politice care au venit în acea perioadă şi s-a decis că trebuie să fie eliminată. Şeful de la Protecţia Consumatorului, Liviu Todoran, într-o amplă Aşa că i-au retras comisarului toate contemplare asupra prezumţiei sale de (ne)vinovăţie. procesele verbale, reclamaţiile şi celelalte lucrări aflate în diverse stadii de adevărului, mai ales că mai are încă doi nefiind bună negociatoare şi a fost soluţionare, fiind trecută de la activi- economişti în comisariat, nefiind doar trecută sub tăcere. Verificată de comi­ tatea de control la funcţia de ofiţer de Lucia Puia singura cu studii superioare. sia disciplinară. Tot din ordin politic se vehicula şi la acea vreme că ar fi fost serviciu. Funcţie care nu se regăseşte în statutul de funcţii al instituţiei, fi- Dar nu ştie câte procese verbale oprită din treabă. indu-i astfel modificată fişa postului. au cei doi angajaţi economişti Sindicaliştii au încercat să sesizeze că Aşa că, sindicaliştii, făcuţi cu ou şi oţet Unde-i adevărul instituţia Protecţiei Consumatorului se de Todoran, i-au întors replica şi l-au Sindicaliştii ţin cu comisarul Puia, susţin deprofesionalizează şi consumatorilor întrebat dacă ştie câte procese ver- varianta acesteia, şeful Protecţiei Conmureşeni nu le mai sunt apărate corect bale au întocmit ceilalţi economişti, sau sumatorului Mureş o ţine una şi bună că dacă au trecut la aşa ceva. Omul a dat a acţionat corect şi aşteaptă rezultatul drepturile. în bâlbâială, fiind salvat de clopoţel... comisiei disciplinare, membrii comi­ s-a trecut la alt subiect, timpul alo- siei de dialog social- şefi ai instituţiilor Todoran infirmă Toată nebunia l-a scos din pepeni pe cat comisiei de dialog social fiind pe publice, lideri ai diferitelor sindicate- au şeful de la Protecţia Consumatorului, sfârşite. Asta se întâmpla în perioada în înotat prin ceaţă o oră, iar subprefectucare s-a arătat consternat de acuzaţiile care scandalul repartitoarelor în Târgu lui Barczy Gyozo nu-i prea vine a crede aduse, precizând că nu a fost contac- Mureş era în plin toi. După controalele că Protecţia Consumatorului acţionează tat pentru a se proba veridicitatea la trei firme de montare a reparti- sub comandă politică şi, dacă e aşa, nu afirmaţiilor sindicaliştilor. Şi nu are toarelor pentru energia termică, unde au decât cei vătămaţi să sesizeze şi să nimic împotrivă ca orice corp de con- s-au găsit niscaiva nereguli serioase, probeze veridicitatea spuselor.

Apărătorul (ne)dreptăţii trol să treacă la verificarea asupra doamna Puia a deranjat pe cineva,

11

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

un secol sub blitz

Tutunul românesc, profitul de toate zilele al

ungurilor

Unul din cele mai răspândite vicii este cel al fumatului, care generează o întreagă sursă de profit, nu doar pentru marii producători, dar şi pentru alţii mai de pe margine, care speculează toate oportunităţile legate de tutun.

Tot ţigara, tutunul e iarba dracului care-i forţează pe unii să închidă ochii la caravanele cu ţigări netim­ brate aducătoare de profit celor puşi să vegheze la siguranţa graniţelor ţării. Dar tutunul nu înseamnă doar vameşi arestaţi sau puşi sub urmărire. Mai sunt şi fermieri care îl cultivă şi încearcă să adune vreun profit cinstit urma lui. Aceştia şi-au dat întâlnire săptămânile trecute la Ernei, chemaţi de firma ULT din Ungaria, care le achiziţionează tutunul, care apoi ajunge să fie fumat în întreaga lume. Cum în România, cultura tutunului moare, dar nu se predă, ţinută doar de câţiva, vin alţii să ne iau marfa, fiind apuse vremurile când nume precum Snagov, Carpaţi sau Mărăşeşti mai prezentau un interes pentru fumători. Şi aşa vin vecinii noştrii fin Ungaria şi ne cumpără tututnul nostru românesc, unul de bună calitate, şi apoi ajunge inhalat în plămânii europenilor. Ca setul să fie complet, cei din Ungaria, cu fermierii de mână au tras o fugă la Ministerul de la

Bucureşti pentru a cere garanţii că tutunarii îşi vor primi subvenţiile şi în perioada următoare. Cum statul român nu de puţine ori a dat semne de neseriozitate, tutunari, cum era şi firesc au cerut ajutor părţii maghiare, şi culmea că l-au şi primit, relaţiile dintre firma ungară şi tutunarii de la noi fiind una exemplară.

Dacă la porumb, la grău, la vaci, porci, şi oi, am cam dat greş atât cu exportul şi vânzarea dar şi cu formele asociative, măcar la tutun se mai mişcă ceva, chiar dacă produsul final este pus la colţ de tot felul de directive ale Consiliului Europei. Şmecheri mai sunt şi ungurii ăştia, denumirea de palinka ne-au şutit-o, acum ne cumpără tutunul.

Ne întrebăm ce urmează, mai ales că cei de la Bucureşti dorm liniştiţi, treziţi doar de vreo atenţionare sau un audit din partea Comisiei Europene. Greu la deal cu boii mici, mai ales că interesul pentru vreun business în agricultură a scăzut, chiar dacă se mai dau ceva bani să pui pe picioare o fermă. De la agricultură la business e cale lungă, care continuă să fie o enigmă pentru majoritatea fermierilor noştri.

Rău am mai ajuns să bem lapte cu gust de Câmpia Panoniei, cârnaţi cu aromă de vreun land nemţesc, mere cu iz de Antalia şi acum ţigări cu gust de Mureş, dar cu etichetă de pe alte meleaguri.

România, carne de (tu)tun!

Varga Benjamin: „Să vorbim de proiectele mele de viitor” De multe lucruri ne tot minunăm, de Băsescu, de Boc, de politicienii, de toţi cei care pun serios umărul la „progresul” ţărişoarei noastre numită România. Dacă totuşi căutăm printre mormanele prezentului mai găsim şi altceva care să ne minuneze la modul cel mai sincer şi mai frumos.

Este şi cazul lui Varga Benjamin, membru al Asociaţiei Artiştilor Plastici Mureş, care s-a hotărât în cele din urmă să vină în faţa privitorilor cu o expoziţie de pictură, prima sa expoziţie personală. Nimic nou sub soare, expoziţii se tot ţin la Galeria „Unirea”, dar ineditul expoziţiei lui Varga Benjamin este că autorul are vârsta de o sută de ani. Da, aţi auzit bine, acum aproape un secol, Varga Benjamin se năştea în Petroşani, din părinţi mineri, originari din Valea Nirajului. Până să-i vedem picturile lui Vaga Benjamin, şi fotografiile sale ( în tinereţile sale fiind şi fotograf profesionist) am stat noi şi neam minunat cum un om la o vârstă de un secol, mai poate să vină în faţa noastră şi să ne prezinte ceva frumos. Am făcut un mic exerciţiu de imaginaţie şi ne-am dat seama că la 7 ani, când majoritatea dintre noi merg la şcoală, Varga Benjamin a prins Marea Unire de la 1918.

Apoi cei care au condus România, Regele Ferdinand, Carol al II-lea, Regele Mihai contemporani cu el, s-au dus pe rând la culcare, mai

CONSILIUL JUDEŢEAN MUREŞ

COMUNICAT DE PRESĂ Au fost lansate procedurile de achiziţie publică din cadrul proiectului „Parc auto pentru sporturi cu motor” În această lună au fost reluate procedurile de achiziţii publice pentru atribuirea contractului de asistenţă tehnică pentru supervizarea lucrărilor şi celui pentru execuţie a lucrărilor în cadrul proiectului „Parc auto pentru sporturi cu motor”. Toţi operatorii economici pot consulta documentaţiile de atribuire în SEAP (www.e-licitatie.ro) precum şi pe site-ul Consiliului Judeţean Mureş: www. cjmures.ro, la secţiunea Anunţuri. În cadrul proiectului „Parc auto pentru sporturi cu motor” se va realiza un complex de agrement şi sport pentru iubitorii sporturilor cu motor, pe teritoriul localităţilor Ungheni şi Sânpaul, judeţul Mureş.

Investiţia presupune construcţia unui circuit de viteză cu lungime totală de 3,7 km, precum şi lucrări aferente: drum de acces (DJ 151B – Parc auto), lucrări de protecţie şi siguranţă, boxe, tribună, etc. Valoarea totală a proiectului este de 55.883.136 lei cu TVA, din care finanţare nerambursabilă 20.524.153 lei.

Proiectul este finanţat prin PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL, Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Domeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice.

PREŞEDINTE Lokodi Edita Emőke 21.02.2011

www.inforegio.ro, Investim în viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi cofinanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională

Consiliul Judeţean Mureş, Str. Primăriei nr. 2, Tîrgu-Mureş, tel. 0265 263211 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

cu voia lor, mai cu voia altora.

De asemenea cele două războaie mondiale, au fost trăite de Varga Benjamin, la cel de-al doilea chiar participând, ajungând aproape de Tătuca Stalin, fiind pe frontul de est la 50 de kilometrii de Stalingrad.

Să tot stai şi să te minunezi cu simpaticul nostru bătrânel a prins perioadele importante ale isoriei ultimilor 100 de ani. Dar nu a fost un personaj central care să ia vreo decizie capabilă să schimbe destinul unei ţări întregi, providenţa oferindu-i alte orizonturi mult mai plastice, fotografia şi pictura, de care s-a agăţat frumos cu multe decenii în urmă. A venit şi comunismul peste eroul nostru de parcă nu au fost de ajuns două conflagraţii mondiale, alături de viaţa grea din zona minieră a Văii Jiului. Providenţa i-a zâmbit şi de această dată, în anii 50 având onoarea de a-l cunoaşte la Studiourile de Animaţie din Bucureşti pe maestrul Gopo, cel cu omuleţul şi floarea, care a dat peste cap întreaga concepţie de animaţie de până atunci. A venit şi pensio­

Varga Benjamin, cel care a sfidat trecerea anilor cu ajutorul aparatului de fotografiat şi a pensulei, privind la fotografiile dintr-o epocă de mult apusă. narea şi a lăsat munca de minerit cu cea de apicultor şi s-a apucat să bată cu stupii ţara-n lung şi-n lat, frumuseţile naturii inspirându-l în tablourile sale. Şi ajuns în preajma venerabilei vârste de 100 de ani, Varga Benjamin s-a gândit să ne arate şi nouă din plăcerile sale, organizând prima s-a expoziţie de pictură personală, pigmentată cu fotografiile făcute în tinereţile sale.

Stimă şi respect domnule Varga, ne-aţi făcut puţin să mai uităm de personajele prezentului, care la cei 20 de ani vechime de stat pe funcţii nu se mai satură de pictat şi fotografiat dezastrul României.

Alin Zaharie

12

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

nu te doare, doctore?

PACIENTUL ROMÂN

Strategia pe sănătate există, dar lipseşte cu desăvârşire.

Vă promiteam săptămâna trecută că vă voi prezenta câteva cifre exacte cu privire la fondurile pe care ministrul Sănătăţii a decis să le aloce pentru acoperirea unor intervenţii în specializări diferite. Ei bine, din motive obiective pe care le voi anunţa data viitoare, mai amân acest subiect interesant, însă ce vă pot comunica în prezent este faptul că doar printr-o semnătură dată cu un pix, evident scump, aşa cum se poartă prin instituţiile statului, şansa la viaţă a unor oameni, chiar şi a unor copii, va fi pur şi simplu eliminată. Şi vă dau un singur exemplu: dacă în 2010 banii alocaţi pentru intervenţiile chirurgicale la bolnavii cardiaci acopereau in jur de 3.500 de operaţii, anul acesta, medicii vor putea efectua cu fondurile alocate doar 1.500, pe ţară! Sună bine, nu-i aşa? Nu dom’le ministru, nu sună deloc bine.

Uneori nu înţeleg de ce mă mai chinui să transmit mesaje caustice ministrului Sănătăţii în speranţa că cineva din echipa domniei sale, chiar din Târgu Mureş îi va atrage atenţia şi îi va arăta că uneori decide după bunul plac al nu ştiu cui, care nu prea are interes în acord cu suferinţele bolnavilor. Pe ministrul Cseke Attila putem să-l înţelegem dacă nu are cunoştinţe despre problemele reale ale pacienţilor sau despre disfuncţionalităţile sistemului sanitar, doar este notar. Dar pe consilierii săi, pe secretarii de stat şi pe subsecretarii de stat din Ministerul Sănătăţii care au experienţă în domeniul sănătăţii publice cum să-i mai înţelegem când îl

sfătuiesc pe şeful lor, numit politic, fără să consulte colegii de breaslă atunci când se hotărăsc să ia măsuri care vor afecta întreg sistemul sanitar din România. Cu toţii ne-am bucurat atunci când am văzut că judeţul Mureş va avea reprezentanţi în Guvern, miniştrii, consilieri prin ministere, subsecretari de stat. Cu toţii am sperat că aceştia vor trage pentru judeţul Mureş aşa cum clujeanul Emil Boc, primul ministru al României a tras şi atrage pentru judeţul Cluj investiţii. Mă refer aici că tronsoane din autostrada Transilvania s-au construit în Cluj şi nu în Mureş sau Oradea şi foarte important, niciun spital sau institut din Cluj nu este în situaţia

delicată aşa cum sunt unităţi spitaliceşti din Tîrgu Mureş de a fi desfiinţate, printre care şi Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant, renumitul institut, care este singurul loc din România unde se opereaza copii şi bebeluşi cu probleme cardiace. A propos, nici aceşti copii nu vor mai avea multe şanse dacă ministrul se decide să taie din banii alocaţi pentru aceste intervenţii în 2011. În tot acest context în care vedem pacienţi nemulţumiţi, medici nemulţumiţi şi alţi angajaţi din sistemul sanitar românesc sătui de atâta batjocură, mai auzim şi că medicii de familie refuză să semneze contractul cadru pe 2011 pe motiv că decizia prin care sunt obligaţi de ministrul Sănătăţii să asigure permanenţă în asistenţa medicală este, potrivit acestor medici de familie, neconstituţională. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că medicii de familie vor avea la dispoziţie următoarele variante pentru a putea exista şi funcţiona corespunzător: fie să treacă în sistem privat iar noi cei care deja plătim la Sănătate să mai plătim încă o dată şi la medicul de familie. Nu cred că ar fi ieftin în condiţiile în care persoanele neasigurate plătesc 50 de lei pe consultaţie în acest moment. Mai au opţiunea să-şi închidă cabinetele şi să plece în lumea largă, acolo unde sunt băgaţi în seamă de cei care gestionează un sistem public de sănătate.

Rămâne de văzut care va fi decizia finală a

Dr. Mengele

Etnobotanice la florărie

Săptămâna scandalurilor în Mureş Aşa cum s-au bătut ţiganii/rromii( să nu se supere nimeni utilizăm ambele variante) în judeţul Mureş în săptămâna care tocmai a trecut parcă demult nu am mai văzut. Un prim scandal, destul de violent a avut loc pe strada Băneasa din Târgu Mureş. Cum, nu ştiţi unde este strada Băneasa? Mai bine aşa, n-aţi pierdut nimic şi dacă se poate să evitaţi zona, perfect. Aşadar, în urma acestui conflict o femeie în vârstă de 29 de ani a ajuns la SMURD Târgu Mureş cu răni severe în zona feţei, după ce a primit lovituri cu un ciocan, dar şi alte obiecte care le-au fost la îndemână agresorilor, în număr de 3. Femeia a povestit de pe patul de spital, că cei care au bătut-o i-au aplicat o lecţie pentru că aceasta era datoare cu o sumă de bani. Cică era vorba despre vreo 200 de euro luaţi cu împrumut de victimă anul trecut, care acum s-au înmulţit în opinia creditorilor, suma ajungând la 1.300 de euro după calculele lor. Aşa se face că ei nu s-au mai înţeles, iar femeia care s-a împrumutat a primit o mamă de bătaie de la cei care cândva au ajutat-o. Acum nu ştim noi care este adevărul gol-goluţ în toată această poveste, dar ştiu că mi-ar plăcea, fără să instig la violenţă, ca fiecare om care cere bani împrumut şi nu-i înapoiază la

medicilor de familie vis a vis de situaţia dată, cert este că medicamentele se scumpesc periodic, iar farmaciştii invocă faptul că CNAS nu îşi achită datoriile pe care le are faţă de ei, datorii restante încă din luna martie a anului trecut.

Vă mai întreb încă o dată domnule ministru Cseke Attila, încotro se îndreaptă sistemul sanitar românesc? A, ştiu, aţi făcut şi investiţii în unele spitale din ţară, dar la ce bun dacă nu sunt medici şi aparatură care să se ridice la nivelul pardoselilor şi pereţilor renovaţi? În rest vă doresc tuturor multă sănătate şi noroc, pentru că se spune că sănătate au avut şi cei de pe Titanic şi nu le-a folosit la nimic.

timp aşa cum promite în momentul în care-i cere, să primească câte un ciocănel peste căpşor. Poate poate îşi aduce aminte că a fost ajutat de cel care i-a dat banii şi nu este cazul să-l evite după ce s-a văzut cu banii în buzunar. Trecând la chestiuni serioase vă povestesc despre un alt conflict care a avut loc în judeţul Mureş. De data aceasta la Petelea. Ştiu că ştiţi zona, şi aceasta de evitat. Acolo nu este prima dată când se bat ţiganii/rromii ca chiorii în plină stradă, acolo scandalul este la ordinea zilei. Zilele trecute iarăşi s-au luat la harţă, acum şi cu bâte, furci, topoare şi şi-au împărţit nişte bucăţi de au ajuns 6 persoane la spital.

Unul mai viteaz, un puştan de 21 de ani, s-a enervat rău de tot, s-a urcat la volanul unei maşini şi a izbit violent un grup de oameni, rivali de-ai lui, v-aţi prins.

A reuşit să-i rupă picioarele la un bătrân, după care a fost luat la ţintă de rudele victimei. Şi pentru el au venit rudele lui, aşa că în Petelea a fost o adevărată răscoală. Dacă vă întrebaţi cine a câştigat conflictul, vă comunic că nimeni, ceea ce înseamnă că astfel de ştiri proaste vă vom mai aduce.

(C.B)

Cred că nu este cazul să vă mai explic şi să vă mai aduc la cunoştinţă faptul că autorităţile române au fost depăşite total de fenomenul etnobotanicelor şi a produselor psihotrope. Parcă nimeni şi nimic nu-i mai poate opri pe vânzătorii de etnobotanice să-şi comercializeze marfa şi să obţină profit pe spinarea unor adolescenţi inconştienţi, care nu realizează că acest consum de etnobotanice le poate distruge vieţile. Am văzut peste tot prin presă cum angajaţii unei florării din centrul oraşului vindeau pe lângă flori şi aranjamente florare, frumoase ce-i drept şi nişte pliculeţe cu produse etnobotanice. M-a deranjat faptul că, în afară de o singură de televiziune, cea a lui Felix, toţi ceilalţi din presă au vorbit despre această florărie ca şi cum nimeni nu ştia că acolo de fapt a fost un magazin de vise. Deci să ne facem bine înţeleşi. În gangul din centrul oraşului unde funcţiona un magazin de vise, se vindeau acum, vezi Doamne, flori. Păi oameni buni, la magazinul acela s-a modificat doar inscripţia din

vitrină, unde până nu demult scria mare şi frumos ”Magazin de vise”, iar după ce autorităţile au decis închiderea lor, pe acea vitrină scria acum sec ”Florărie”.

Bineînţeles că erau şi două numere de telefon inscripţionate pe geam, pentru ”comenzi”. Cred că la aceste comenzi aveau acces doar clienţii fideli. În cele din urmă aşa zisa florărie a fost închisă, proprietarul amendat cu suma de 10 mii de lei şi marfa confiscată. Vorbim despre 300 de grame de etnobotanice care valorau în jur de 7 mii de lei. Marfa a fost trimisă la laborator pentru ana­ lize, pentru a se vedea dacă substanţele care se vindeau acolo sunt sau nu interzise a fi comercializate prin lege.

Cum adică, încă mai sunt probleme cu această listă a produselor care trebuiesc interzise? Păi atunci părinţii a căror copii au căzut în patima substanţelor etnobotanice să nu se mai mire că odraslele lor au acces super-lejer la porcăriile acelea.

(C.B)

Poezie dedicată fostei conduceri Energomur şi autorităţilor locale, din partea unui fost angajat Energomur

ENERGOMUR În 2007 era Luna „Mai” că se numea Printre noi că se zvonea Că multă viaţă n-om avea La „Energo” de-om lucra.

Centralele s-au performat Şi s-au automatizat.

De personal calificat Nu-i nevoie, s-a gătat.

Conducerea s-a gândit Şi „capul” cel iscusit Nu tare s-a poticnit Rezolvare a şi găsit.

Facem dinainte listă Personalul care există Să vedem care insistă Dintre cei care-s pe listă.

Să-i reducem cât se poate Pe cei care nu au „spate”

Să-i „tăiem” în mod egal Să pară a fi legal.

Stăm puţin şi ne gândim Cum să-i mai fraierim La examen să-i chemăm Pe amărâţi să-i mai testăm.

Lista este completată Trebuie legalizată Păcăleala e în toi, În Ardeal, aici la noi.

Ce mai una tura-vura Noi îndată luăm măsura Şi-i eliminăm cât ”peşte” Până nu-şi dau seama de veste.

Cap de sindicat care, Ales printr-o înscenare Că etnia-i de valoare Apărare pentru noi n-are. Şi e susţinut sus şi tare De Măria(Andreea)-Sa directoare.

Va urma...

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

13 file de arhivă

Informaţii inedite,

Gavrilă Olteanu în arhivele mureşene

Despre Gavrilă Olteanu şi cele întâmplate la Aita Seacă, au scris într-un mod foarte documentat dr. Ioan Lăcătuşu şi dr. Petre Ţurlea. Studiile elaborate de domniile lor, se bazează preponderent pe documentele obţinute din arhivele militare române. Remarcabil este faptul că tratarea unui subiect atât de sensibil cum a fost şi este acesta şi după mai bine de 60 de ani, cei doi istorici români, o fac într-un mod cât se poate de pertinent şi echilibrat. Informaţii interesante, dar necunoscute până acum şi care recompun traseul urmat de Gavrilă Olteanu, după plecarea de la Aita Seacă şi până la arestarea sa, în august 1946, am descoperit însă şi în arhivele mureşene.

O cumplită tragedie. Putea fi oare evitată?

Eliberarea Ardealului de Nord de către trupele românosovietice a început în toamna anului 1944. Pe data de 3 septembrie 1944, subunităţi din cadrul Corpului Român al Vânătorilor de Munte, aflate în dispozitiv de luptă la nord de localitatea Aita Seacă, au fost obligate - sub puternica presiune a unor forţe germano-maghiare superioare ca număr - să se retragă. O zi mai târziu, pe 4 septembrie, militari români izolaţi şi aflaţi în retragere, au fost interceptaţi de localnicii maghiari din Aita Seacă, luaţi ostateci, apoi torturaţi şi asasinaţi. Însă numărul total al militarilor români asasinaţi în această localitate, nu a putut fi stabilit cu precizie până în prezent. Declaraţiile date de martori au fost contradictorii, aceştia indicând între 13 şi 100 de victime din rândul militarilor români. Abia în anul 2003, în urma unor îndelungate investigaţii făcute în arhivele militare, au putut fi identificaţi 13 militari români decedaţi şi înhumaţi în Aita Seacă. Nu există însă certitudinea că ar fi unii şi aceiaşi cu cei ucişi de localnici, fapt pe care documentele militare eliberate cu această ocazie, îl specifică dealtfel. Corpul Român al Vânătorilor de Munte a reluat ofensiva pe data de 7 septembrie 1944, iar pe 10 septembrie a ajuns pe aliniamentul Micfalău, Băţanii Mari, Biborţeni, Baraolt, Racoşul de Sus, adică la nord de Aita Seacă. Pe data de 29 septembrie 1944, în Aita Seacă a sosit Gavrilă Olteanu, comandantul Batalionului de Voluntari Braşov “Iuliu Maniu”. Acesta, după o anchetă sumară asupra celor petrecute pe data de 4 septembrie, a ordonat executarea a 11 etnici maghiari, din care 9 au fost împuşcaţi, 2 decapitaţi, dar alţi 2 răniţi atunci, au murit câteva zile mai târziu. A fost în mod evident un exces de autoritate, generat de sentimente de răzbunare exacerbate, pe un fond de instabilitate şi incertitudine politică determinat şi de opoziţia iniţială a sovieticilor în ceea ce priveşte reinstalarea administraţiei româneşti în zonele eliberate din Transilvania.

De la Batalionul de Voluntari „Iuliu Maniu”, la „Sumanele Negre” Sovieticii declaraseră că rezolvarea problemei Transilvaniei de Nord rămânea cea prevăzută la art. 19 al Convenţiei de Armistiţiu, dar „timpul şi modul instalării administraţiei româneşti”, trebuie să fie rezolvate „prin tratări între Guvernele URSS şi al României”. La cererea părţii române de a se permite restabilirea autorităţilor româneşti militare cel puţin în oraşele Cluj şi Oradea, generalul Malinovski, a răspuns pe data de 20 noiembrie 1944, că „până la semnarea Tratatului de Pace nu este posibil a se reînfiinţa în Transilvania administraţia românească”. Pe data de 2 noiembrie 1944, Vîşinski, adjunct al ministrului de Externe al URSS, prezent în România, îi va cere generalului Sănătescu desfiinţarea acestui „detaşament înarmat care comite acte arbitrare criminale”, şi trimiterea în judecată a lui Gavrilă Ol-

teanu. După cererea sovietică, Marele Stat Major al Armatei Române se va delimita de activităţile lui Olteanu, ordonând desfiinţarea acestui batalion şi arestarea comandantului său.

Simţind pericolul - fapt care nu-l va mai ajuta prea mult în viitor - omul politic Iuliu Maniu, se va delimita şi el, afirmând public că nu şi-a dat asentimentul pentru ca respectiva unitate să-i poarte numele, lucru pe care însă nu-l făcuse atunci când aceasta se constituise. Nu putea însă nega că formarea acestuia fusese o iniţiativă a PNŢ. Voluntarii ardeleni ce au fost încadraţi în această unitate, trebuiau să asigure spatele frontului şi reinstalarea administraţiei româneşti, dar foarte mulţi au fost încadraţi şi în unităţile operative de pe front.

Conform ziarului „Ardealul”, un total de 50000 de voluntari, toţi români ardeleni, ar fi intrat în aceste formaţiuni de voluntari, precum şi în unităţile operative. Batalionul de Voluntari Braşov, a desfăşurat activităţi în spatele frontului, în judeţele Trei Scaune, Ciuc, Odorhei şi Mureş. Batalionul de Voluntari va fi desfiinţat la Aiud, dar Olteanu va reuşi încă o perioadă de timp, până în vara anului 1946 să se sustragă arestării, timp în care va organiza şi conduce alături de Emil Dumitru Şteanţă, în zona Bistriţa-Năsăud şi Vatra Dornei, organizaţia anticomunistă „Sumanele Negre”, formată în special din foşti ofiţeri ai armatei regale române, dar şi din foşti legionari.

Mureşeanul Gavrilă Olteanu se întoarce în părţile natale În documentele din arhivele mureşene, Olteanu este indicat ca fiind „de profesie avocat, născut în Mureşeni, în 1888.”

Tot din acestea mai aflăm că în perioada 1940-1944, s-ar fi refugiat la Braşov. Însă unul dintre cele mai interesante documente din arhivele mureşene, se referă la o prezenţă a sa, în cursul anului 1945 - nu ştim pentru cât timp - în zona Aluniş-Mureş. Cetăţeanul maghiar Kocsis Andrei din localitate, probabil membru de partid, adresa o notă informativă PCR din Târgu-Mureş, în numele „locuitorilor terorizaţi şi a locuitorilor de câmp şi de pădure.” Kocsis făcea şi un denunţ indicându-i pe mai mulţi locuitori din comuna Aluniş-Mureş, ca fiind sprijinitorii lui Olteanu şi chiar participând la unele dintre acţiunile acestuia. Astfel, spunea el „Buta Leon a lui Ioan, Cornea Aurel a lui Petru, Boşca Teodor a Catalinei, Buta Grigoraş a lui Ioan, domiciliaţi în comuna Aluniş, împreună cu alţi câţiva tovarăşi de ai lor, fac agresiuni în contra noastră (?!) de când s-a retras glorioasa Armată Sovietică din comuna noastră şi a sosit Olteanu Gavril, fost conducător al gardei lui Maniu.” Kocsis mai indica în informarea sa, faptul că grupul lui Olteanu se află în pădure unde locuieşte într-o casă de vânătoare ce i-ar fi aparţinut şi pe care o ridicase în 1940. Tot Kocsis, arăta că Olteanu şi cei din grupul său, se deghizează în uniforme sovietice şi apoi, noaptea, le intră în case şi îi tâlhăresc. „Este lipsă parte de o soluţie radicală - scria Kocsis - şi de aceea rugăm Partidul Comunist ca împreună cu Comandamentul Sovietic şi celelalte autorităţi

publice (...) să încercaţi a ne uşura în situaţia noastră...” „Încolţit” probabil în zona Aluniş-Mureş, Olteanu şi grupul său, va pleca în zona Bistriţa - Vatra Dornei, zonă pe care, ca vânător pasionat, o cunoştea bine şi de foarte mult timp.

Acolo va conduce organizaţia „Sumanele Negre”. Pe data de 1 mai 1946, la Vatra Dornei, în casa avocatului Octavian Fedorciuc,vicepreşedintele local al PNŢ, unde se găsea şi locotenentul american Bill Hamilton, avându-l ca interpret pe Theodor Manicatide, şi-au făcut apariţia studenţii Dumitru Steanţă, adjunctul lui Olteanu în organizaţia „Sumanele Negre” şi Nicolae Paleacu, sub numele conspirative de Oprea şi, respectiv Moldoveanu, ambii foşti participanţi în Gărzile Iuliu Maniu. Se discutau probleme legate de un eventual ajutor american în realizarea rezistenţei anticomuniste. În august 1946 însă, Olteanu, la fel ca şi Şteanţă şi alţii, a fost arestat. La puţin timp după arestare, Gavrilă Olteanu s-a sinucis într-o celulă din arestul Ministerului de Interne, luând o fiolă de stricnină. Potrivit însă istoricului Petru Ţurlea, Gavrilă Olteanu ar fi fost de fapt asasinat.

Nicolae BALINT

14

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

ce e scris(oare) rămâne?

Din corespondenţa Ravecăi

Draga mea Ravecă, dragă!

Cu siguranţă vine pri­ măvara, că nu mai pot de oboseală, draga mea Ravecă! O fi astenia de primăvară! La voi desigur altfel se pune problema, cu muncile câmpului şi alea-alea, cum ar zice săraca Teo, care tocmai a fost operată! Vezi cum boala nu alege? Amu eşti sănătos, amu te păleşte! Apoi dacă tot veni vorba de boli, prin logică simplă, ia să-ţi povestesc o fază dură! Auzi că fata lui Săndel s-a mutat la casă nouă, undeva prin oraş. În după-masa de sâmbătă, fiind primul week-end după mutare, se pregătea să dea o petrecere pentru prieteni. Şi pe când era totul gata, auzi un scandal pe scări, că stă la bloc, am uitat să-ţi spun. Şi trage ea cu urechea şi crezând că vin musafirii era cât p-aici să deschidă, când îşi dădu seama că e scandal în toată regula. După un timp a deschis uşa, curioasă să vadă totuşi ce e. Nu mai era nimic, desigur, dar s-a găsit o vecină amabilă, gata de socializare, care i-a povestit totul, din fir a păr. E de învăţătură, aşa că ţi-o zic şi ţie! Auzi, femeia de la etajul patru a ieşit la cumpărături la magazinul din apropiere. A cumpărat ce-a cumpărat şi a mers către casă. Pe drum i s-a părut că-l vedea pe tipul care era in spatele ei la magazin, dar nu s-a alarmat, deşi tipul tot după ea era, dar la un moment dat pe la etajul unu, l-a pierdut din ochi. A ajuns femeia până etajul trei, când a apărut omul în calea ei gata să-i smulgă geanta şi cumpărăturile din mână. Ştii cum se face, cu o mână pe gură, cu alta pe plasă. Asta în loc să lase plasa, s-a agăţat de toartă şi mai tare, a început să ţipe, că tipul s-a speriat şi a vrut să fugă, dar asta nu, l-a prins de un picior şi s-a lăsat târâtă pe trepte până jos, de toată s-a zdrobit!

Bineînţeles că nu l-a putut reţine, că nu s-a sinchisit nimeni să iasă, şi în cele din urmă omul a scăpat, iar femeia a fost dusă la spital, în stare de inconştienţă! Nu-mi venea să cred că se poate întâmpla aşa ceva! Şi stai să auzi că s-a întâmplat ziua în amiaza mare! De reţinut de aici, că degeaba ţipi, nu iese nimeni. Şi dacă tâlharul vrea să-ţi ia geanta, dă-i o! Rabzi foame până la pensie, să zicem, dar rămâi în viaţă! Ce-ţi pui tu mintea cu banditul? Apoi au mai fost şi gurile rele care ziceau că tipul n-o fi fost ditamai banditul şi alte bazaconii, dar cert e că femeia e zdrobită toată dar şi că are monetarul intact! Asta ca să mai schimbăm un pic nota, că ne-am cam săturat de bâjbâiala politică!

Aştept să-mi povesteşti şi tu ce mai e pe la voi?

Te sărută cu drag, prietena ta, Letiţia

Dumitru Buhuţa sau cum a ajuns orfanul cu opinci regele jaluzelelor din Hodac Feier Dumitru din satul Toaca este cu siguranţă unul dintre cei vrednici oameni ai satului care îşi respectă principiile indiferent de consecinţe şi poate fi pentru fiecare dintre noi un exemplu viu că şi un om sărac, orfan care a crescut în opinci şi a umblat prin munţi cu raniţa în spate poate ajunge un om bogat şi respectat de comunitate.

S-a născut în 20 februarie 1942 în Toaca fiind primul copil născut, din cei patru ai familiei de agricultori Ana şi Zaharie băştinaşi din trei generaţii în acest sat. La şase ani Dumitru şi-a pierdut cel mai mic frate la doar câteva luni de la naştere în urma unei boli necruţătoare, la scurt timp a rămas orfan de mamă, care la rândul ei a fost răpusă de tânără de o boală cruntă, iar în decurs de două luni a mai decedat încă o soră. Tatăl său rămas cu doi copii şi fără o mamă a fost nevoit să le caute una vitregă copiilor şi s-a recăsătorit cu o femeie care i-a dăruit la rândul ei alţii trei copii. Cu toate aceste probleme băiatul a prins drag de şcoală şi a început să fie remarcat de profesori că are o inteligenţă aparte. Dar la doar 12 ani tatăl său s-a îmbolnăvit de TBC şi i-a pus coasa şi toporişca în mână şi la trimis la câmp şi la pădure să gestioneze treburile din gospodărie şi muncile câmpului de pe cele 6 hectare deţinute. Aşa că a fost nevoit să întrerupă şcoala iar profesorii au încercat în nenumărate rânduri să îl convingă pe tatăl acestuia să îl lase la studii. Părintele nici nu a vrut să audă aşa ceva, aşa că la 13 ani Dumitru a ajuns slugă în satul Arşiţă unde a muncit un an, după care a plecat pe câmpie cu mai mulţi săteni la cules de sfeclă. La 15 ani, i-a murit şi tatăl. A mai stat o perioadă cu mama vitregă şi fraţii săi şi să îşi câştige existenţa lucra cu o pereche de cai de a unui unchi. Dat fiind faptul că nu mai aveau prea multe în comun după moartea tatălui său s-a împărţit averea între Dumitru şi fratele său şi mama vitregă şi cei trei fraţi şi tânărul a rămas cu casa părinţilor săi din care erau zidite doar două camere şi ceva pământ. Rămas fără nici un sprijin Dumitru a început să muncească cu ziua prin sat şi la pădure la exploatări forestiere. Lucra ca un rob când era vorba de muncă dar în timpul liber era nelipsit de la şezători sau de la baluri şi jocurile din sat. Aşa a cunoscut-o pe Lucreţia Floarea cu care s-a căsătorit în 1965 la 23 de ani. După ce a devenit familist, a început să îşi scoată bani din CAR-uri să îşi poată cumpăra câte ceva prin casă, iar mai târziu şi-a tencuit şi celelalte camere, pivniţa, a introdus curentul şi şi-a ridicat un grajd pentru că primise cadou de nuntă o vacă şi câţiva miei.

Lucrând la pădure a fost nevoit să facă şi o specializare de drujbist ajungând astfel mecanic forestier. La doi ani după căsătorie sa născut primul băiat al familiei Feier, Dumitru junior iar după alţi şase ani s a născut cel de al doilea copil Anişoara. Soţia fiind casnică tinerii sau gândit să crească şi animale pe lângă casă, au economisit banii şi i-au investit în pământuri arabile şi fânaţe. Soţia sa îşi mai aducea de ţesut acasă jaluzele de la un vecin şi a deprins împreună cu soţul ei arta confecţionării de jaluzele din bumbac. Făceau asta în timpul liber pentru că între timp Dumitru ajunsese

şef de brigadă la Ifet Reghin. Într-un concediu şi-a dat demisia de la fabrică şi s-a apucat să confecţioneze singur jaluzele. În 1974 avea deja două războaie de ţesut şi îşi strînsese o clientelă din ţară care veneau după marfă. În 1975 a construit pe amplasamentul casei părinteşti o casă nouă împreună cu soţia. Între timp gospodarul nostru şi-a cumpărat o maşină şi crescând comenzile a fost nevoit să mai aducă forţă de lucru din sat pentru a le putea onora.

Până la urmă şi-a deschis prima secţie de prestări servicii unde realiza cu 20 de femei până la 3.000 de mp de jaluzele, care le vindea în ţară până în 1989.

După revoluţia din decembrie 1989, tocarul nu a stat pe gânduri şi imediat şi-a făcut formalităţiile pentru a înfinţa propria firmă, “SRL Buhuţa” având dosarul cu numărul 3 de înregistrare la Camera de Comerţ a Judeţului şi activitate în confecţionarea de jaluzele, prelucarea lemnului şi comerţul. A confecţionat jaluzele până când a dispărut de pe piaţă materie primă de la Săvineşti. Din acest motiv prin 1995 Dumitru a început să se profileze pe activitatea de comerţ şi în paralel cu ginerele băiatul său când nu aducea marfă făcea jaluzele exterioare din PVC aplicate şi suprapuse. Din anul 2000, şi-a făcut o Asociaţie Familială iar după ce a fost introdus impozitul forfetar a devenit Persoană Fizică Autorizată. Astăzi se consideră un om fericit care şi-a construit o casă frumoasă pe 250 de mp în care îşi petrece frumos bătrâneţile. I-a construit în sat o casă băiatului său i-a lăsat prin testament şi ficei partea de avere pe care o merită. Dumitru este consilier local din anul 2008 iar la 68 de ani conduce zilnic, un Wolsvagen Caddy şi o Dacie, deţine cel mai mare magazin mixt în centrul satului în care comercializează peste 1.000 de produse şi la care soţia este vânzătoare. Are tot ce vrea dar spune că cea mai mare avere a sa sunt cei 5 nepoţi: Dumitru, Ana-Maria, Mădălin, Emanuel şi Maria cărora îi place să le satisfacă toate capriciile.

Robert MATEI şi Ştefan BRUMAR

15

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

din (pre)puţul gândirii

Marea Uneltire Împotriva Educaţiei Nu pot să nu depistez spiritul mimetic foooarte dezvoltat al unei categorii de puştani convinşi că au depăşit condiţia mediocrităţii colective şi deci, cred despre sine că sunt ceva mai erudiţi (definiţia cuvântului le este străină, pun pariu). Cum se manifestă ei? Ei bine, de obicei rag groaznic de tare şi de apăsat în timp ce umblă pe stradă, ascultă pă telefon tot felu’ de manele adresate duşmanilor, banilor pe care nu-i deţin, gagicilor care le-au trecut prin pat sau îşi exteriorizează mândriile de „frumoşi cu feţe de gigolo, după care mor femeile, ce mişto, hop hop. Hai di di di di da”. Mă credeţi, nu-i aşa? Doar şi ăştia-s românaşi de-ai noştri, mânca-i-ar mămicuţa să-i mănânce.

Ca să nu mai generalizez, totul s-a întâmplat vineri, în cinema’ul Arta. Mă aşez comod în penultimul rând, uit complet că exact acolo îşi aşează posterioarele şi bazaţii împrejurimilor.

Credeam că or fi de prin cartieru’ Ady. Pe lumina aia chioară am observat că cele patru creaturi corpolente, îmbrăcate cu nişte cămăşi verzi ca mucegaiul şi cu pantaloni sclipicioşi

nu erau altcineva decât bobocii din liceul meu. Am spus boboci! 15 ani deci; cu gule­ rele ridicate, să pară mai maturi, hai, maxim 16. Zgomotul metalic al scaunelor mişcate se termină, vietăţile noastre se instalează comod, astfel încât doar ochii să li se vadă cum se rotesc non-stop. Şi dă-i cu popcorn, dă-i cu suc acidulat, dă-i cu râsete când nimic nu e comic, dă-i cu instigări „prietenoase”, între ei. Uite-aşa m-am ridicat de pe scaun şi m-am mutat mai în faţă, huiduită fiind, chipurile, le-am deranjat „joaca”, să-mi fie ruşine.

Ceea ce m-a mirat e inexistenţa femelelor platinate, eventual botoxate care ar trebui să roiască în jurul lor. Ah! Fir-ar! Am uitat că au doar 15, încă sunt la stadiul ăla de sorbit zgomotos din pahare. Mai au până să-şi creioneze „caracterele”, deocamdată doar telefoanele lăsate mereu deschise, la care răspunde fie­ care din când în când cu „Băă, sunt la film şi nu pot să vorbesc bă p*** băăă!” stau mărturie la etichetarea speciei.

Din memoriile mele, Denisa CHEBUŢIU

Unui viitor prim-ministru al României Toţi ştim că cei care lucrează la Salubriserv nu au prea multă şcoală. Sau chiar deloc. Ştim şi că, dacă provii dintr-o familie înstărită, „înveţi” la o universitate străină, obţii, prin mituire, evident (sau prin golirea conturilor părinţilor) şi vreo două diplome de master proaspăt ieşite de la vreo tipografie coruptibilă, poţi accede şi chiar ocupa o funcţie înaltă în societate, cum ar fi aceea de prim-ministru. Şi cum politica este o doamnă mai puţin onorabilă, iar tu cred că te-ai născut cu darul minciunii, bravo! Ai fost admis. Completează-ţi odată diploma aia şi du-te la nişte cursuri de dicţie, să dai bine pe sticlă. Ca să revin la cei de la Salubriserv, am convingerea că oricare dintre ei ar putea să candideze la preşedinţie, însă cu mici şanse de câştig, diferenţa care-i situează sub limita superiorităţii fiind neajunsurile financiare, nimic mai mult. Antipatici ne sunt şi unii şi ceilalţi.

Nivelul de parvenism din sânge e la fel de ridicat în ambele cazuri. Unii ne împroşcă cu noroi la propriu, alţii la figurat. În fond, tot acolo sun-

tem. Vivat la politica! Vivat les măturătores de Salubriserv! Că Onoarea s-a pierdut de mult... nimeni nu mai foloseşte cuvântul ăsta. Nici în reclame nu l-am auzit, foarte rar prin filme, dar mereu apare unul care spune că eşti prost dacă ai onoare.

Baftă la alegeri!

Denisa CHEBUŢIU

Arta utilizării tacâmurilor nu se mai învaţă, barba fiind noua furculiţă Oare cum e să simţi zeama de fasole prelingându-ţi-se pe barbă-n jos, până înapoi în farfuria adâncă, umplută până la refuz? Apoi să muşti dintr-un ciolan afumat şi să-ţi rămână resturi printre degete şi printre firele de păr din jurul gurii. Ei bine, pentru domnul Barbă-cot de la cantina Sapienţa, este un adevărat deliciu.

Să-l fi văzut cum o înfuleca până şi pe ospătăriţă, atât de flămând era. Bine, că pe aia, Dumnezeu s-o aibă în pază, că tare înapoiată e, a gustat-o doar cu ochii bulbucaţi. Pentru a-mi argumenta opinia legată de domnişoară, permiteţi-mi să fac publică acea minunată conversaţie avută cu ea, „Fiţi amabilă, domnul de la masa din mijloc vine aici cam de două ori pe lună, nu?”, după 10 secunde aud: Nu, nu. Vine doar o dată la două săptămâni (răspuns dat după in-

genioase calcule matematice făcute în minte... care minte?! ). Nu am mai comentat nimic. M-am gândit doar că pe vremea când avea şaişpe ani, ospătăriţa noastră visa să devină ceea ce a şi ajuns în cele din urmă, cu eforturi maxime : ospătarrr. Bravoo! Că de nu, ştiţi ce mai putea ajunge? Ministră a Muncii.

Cred că bărbosul nostru îi va face curte Mărioarei (cel mai frumos nume pe care al putea să-l deţină împricinata), se vor căsători, iar ea îi va sorbi toată supa din barbă pentru a le da de mâncare viitorilor copii. Dintr-o mamă ospătar şi tată lăptar, amu’ n-aţi vre’ să iasă intelectuali, nu? De aia trebuie să înceapă de mici „educaţia” de viitori băieţi de cartier şi să mănânce ciorbă din barba lui tăticu. (D.C.)

Respect, Televiziunea română!

Mă uitam săptămâna trecută pe TVR 1, undeva pe la orele amiezii.

Mi-a căzut prea bine mâncarea în timp ce o ascultam pe Maia Morgenstern, cât de cu patos vorbea despre marii actori ai României, miam amintit că avem aşa ceva. Nu vă imaginaţi că era vorba despre Zăvoranca, prima blondă a lui Bote sau a doua. Nu. Gina Patrichi, o actriţă „cu acte în regulă”, a fost amintită în emisiunea „Confesiuni”, dovedindu-se a fi unul dintre modelele doamnei Morgenstern, care îşi exprima în mod subtil părerile de rău cu referire la mai-marii teatrului şi eticheta generaţia actuală „Când eram novice în de-ale teatrului, în jurul meu roiau oameni de renume. Amalgamul de actori de care dispuneam odată s-a împuţinat vizibil în ultimii zece ani. Prea mulţi actori au plecat în altă lume cu amărăciune în suflete. Au rămas câţiva care nu mai fac faţă muşuroiului de gândaci de pe sticlă”. Stela Popescu a confirmat prezenţa unei stări de spirit cutremurătoare cu care s-au confruntat cei care „nu mai sunt printre noi cu trupul, doar cu măreţia lor”, constatând cât de imensă este „groapa” în care alunecăm tot mai adânc cu fiecare răsărit nou de soare.

Acum trebuie să zâmbeşti şi să faci pe prostul, iar dacă faci frumos, ajungi departe, însă asta e valabil doar pentru plebea societăţii „Nu se mai poate realiza un spectacol de calitate în ziua de azi, nu aici. Dacă încerci să încânţi publicul cu o comedie fină, eşti băgat în aceeaşi oală cu păcălicii mult prea mediatizaţi” , constata Stela Popescu, cu nişte ochi mari, amari. Emisiunea ia sfârşit cu două definiţii ale concurenţei, una valabilă până în prin 1995, alta aplicată cu succes azi, oferite de aceeaşi actriţă amintită mai

sus, prin propriu exemplu: „Fiecare aveam câte un idol şi încercam să-i călcăm pe urme, să ajungem măcar la fel de buni ca şi el, nicidecum să nutrim sentimente de invidie.

Nu ştiam ce înseamnă aşa ceva. Cât despre concurenţa din 2011-le monden e de ajuns o singură sintagmă, sinonimia fiind perfectă, cu cât eşti mai grosolan, mai împopoţonat cu pile, cu atât eşti mai mediatizat.”

Doresc în mod expres să folosesc clişeul „am fost unsă pe suflet” pentru a-mi descrie starea cu care m-am confruntat la văzul unor scene filmate în ’89 la Teatrul Naţional din Bucureşti, prezentate în cadrul aceleiaşi emisiuni. Pe de altă parte, mi-am simţit retina zgâriată şi timpanul perforat imediat după ce am schimbat canalul. Am urmărit cu „fervoare”, scrâşnind din dinţi, abrambureala aia ieftină de pe Prima TV „Să te prezint părinţilor”. Nu ştiu cine e regizorul, cine o fi producătorul general, dar am înţeles perfect tot ce au vrut să demonstreze Maia Morgenstern şi Stela Popescu.

Mulţumesc pentru atenţie,

Denisa CHEBUŢIU

16

Anul VIII, nr. 441 | 21 - 27 februarie 2011

fulg de nea de canada

Haz de necaz

Jurnalul unui medic mureşean emigrat în Canada Medicul pediatru Vasile V. din Târgu Mureş, sătul de „reformele” miniştrilor de până acum ai sănătăţii româneşti a hotărât să plece pe ţărmurile în­ gheţate ale Canadei. Şi-a făcut băgă­ jelul, şi-a luat nevasta şi copiii, a ne­ gociat un salar mai mult decât bun cu canadienii şi dus a fost. Spicuim din jurnalul său personal. : 12. Aug. Ne-am cumpărat o casă nouă în Canada.

Sunt foarte emoţionat.

Aici e atât de frumos.

Munţii sunt de o splendoare nedescrisă.

Abia aştept sa îi văd acoperiţi de zăpadă : 14. Oct. Canada. E cea mai frumoasă ţară de pe Pământ.

Frunzele au primit toate acele minunate nuanţe de culoare galbenă şi portocalie.

M-am plimbat cu maşina prin natură şi am văzut câţiva cerbi.

Sunt atât de graţioşi.

Cerbii sunt cele mai frumoase animale.

Cred ca am ajuns în paradis.

Iubesc Canada. : 11. Nov. Ziua sărbătorii naţionale. În curând începe vânătoarea cerbilor.

Nu îmi vine să cred că cineva poate să ucidă un animal atât de frumos.

Sper ca va ninge în curând.

E atât de frumos aici. : 2. Dec. Azi noapte a nins pentru prima oara.

M-am sculat şi am văzut că este alb

peste tot ca în cele mai frumoase vederi.

Am ieşit afară, am curăţat în faţa casei şi apoi ne-am bătut cu bulgări de zăpadă (eu am câştigat).

Când a trecut maşina de curăţat zăpada am curăţat din nou în faţa curţii. Ţară deosebită.

Iubesc Canada. : 12. Dec. Azi noapte a nins iarăşi.

Maşina a curăţat zăpada din nou.

Ne-a blocat intrarea în curte.

Aici e splendid. : 19. Dec. Azi noapte a nins iarăşi.

N-am putut să scot maşina să merg la lucru.

Aici e într-adevăr foarte frumos numai că sunt obosit de curăţat zăpada (lopătărie).

Din nou maşina aia blestemată. : 22.Dec. Căcatul ăsta alb nu s-a oprit toată noaptea.

Am bătături la mâini de la lopată şi mă doare spatele.

Această maimuţa cu maşina parcă se ascunde după colţ şi numai aşteaptă să termin de curăţat în faţa curţii.

La naiba. : 25. Dec. Crăciun Fericit pe naiba.

A nins din nou zăpada asta neno­ rocită.

Daca îl prind pe homosexualul ăla cu maşina îl omor.

Fu..le ...... că nu aruncă mai multa sare(pt. topit zăpada) pe şosele. : 27. Dec. Azi noapte iarăşi zăpada.

Nu ies de trei zile din casă doar că dau cu lopata într-una după ce trece maşina.

Nu pot pleca nicăieri, auto este blocat sub un deal de zăpadă şi mai e şi foarte frig pe deasupra.

Au spus că la noapte va mai cădea încă 30 cm de căcatul ăsta de zăpadă. : 28. Dec. Prognoza a fost proastă.

S-au mai depus 50 cm nu 30 cm.

Dacă se continua aşa nu se va topi până la vară.

Maşina de curăţat a rămas blocată şi maimuţoiul a venit la mine să îmi ceară lopata.

I-am spus ca am rupt deja 6 curăţând rahatul ce mi l-a aruncat în faţa curţii.

Era cât pe ce să îi dau în cap cu lopata. : 4. Jan. Am ieşit din casă în sfârşit.

M-am dus până la alimentară să cumpăr de mâncare şi la întoarcere am lovit un cerb.

Auto avariat în valoare de $3000.

Bestiile de cerbi trebuie omorâte.

Sunt peste tot.

De ce oare nu i-au omorât vânătorii toamna trecută? : 3. Mai Am dus maşina la mecanic.

Incredibil cât de mult a ruginit de la sarea aia nenorocită care se aruncă peste tot, tot timpul iernii ca să topească zăpada şi tot degeaba. : 10. Mai Mă mut în Florida.

Nu îmi pot imagina cum cineva normal poate trăi în Canada asta