OPINII
■ neimpozitarea profitului reinvestit în active productive şi formare profesională, precum şi în cercetare şi dezvoltare. Alianţa PSD+PC propune adoptarea unui act unic de control ca mijloc de îmbunătăţire a modalităţilor de efectuare şi corelare a ac-tivităţilor de inspecţie şi control economic în vederea evitării paralelismelor, creşterii rolului preventiv şi educaţional, concomitent cu reducerea caracterului punitiv al acestora. Spre deosebire de oferta PNL, cea a PSD+PC este caracterizată de un grad mai mare de generalitate a măsurilor propuse.
PD-L, un program „academic” Oferta PD-L este mult mai alambicat formulată, destinată mai ales specialiştilor care pot înţelege stategia declarată de integrare a politicii fiscal-bugetare în mixul de politică fiscal-monetară. Programul, spre deosebire de cele ale celorlalte două partide, porneşte de la o analiză a stării de fapt. În aceeaşi notă academică, starea fiscal-bugetară este caracterizată de: ■ un raport nesatisfăcător între rata efectivă de impozitare şi rata legală de impozitare, ca urmare a unui grad insuficient de colectare a veniturilor fiscale şi a subestimării unor baze de impozitare; ■ o politică fiscală pro-ciclică, care creează dificultăţi în ceea ce priveşte ţintirea directă a inflaţiei şi îngreunează procesul de conver-genţă nominală. Totodată, se regăsesc şi în programul PD-L obiective generice care privesc eficienţa politicii fiscal-bugetare şi echitatea repartizării sarcinii fiscale dar şi obiective specifice formulate în aceeaşi termeni neprietenoşi pentru contribuabilul de rând. Astfel, sunt propuse ca direcţii de acţiune: menţinerea rolului politicii fiscal-bugetare de politică internă de absorbţie a şocurilor externe asimetrice; renunţarea la dominanţa fiscală, fără a compromite obiectivul de creştere economică şi atingerea convergenţei nominale până în 2012. În sfera măsurilor simple ce se adresează tuturor contribuabililor se află bineînţeles menţinerea cotei unice de impozitare directă a venitului personal şi a profitului corporativ. Sopul declarat al măsurii nu este cel al beneficiului contribuabilului român care va continua să plătească aceeaşi cotă de impozit oricât de mari vor fi veniturile realizate. Cota unică este percepută ca un mijloc de asigurare a unui avantaj fiscal comparativ la nivel european, care să atragă factori externi de creştere economică. Surprinzătoare este regăsirea şi în oferta PD-L a unui obiectiv susţinut şi de către alianţa PSD+PC de scutire de impozit pe profitul reinvestit, condiţionată de utilizarea acestuia nu-mai pentru investiţii în utilaje, echipamente şi tehnologii. În aceeaşi notă generală sunt formulate şi alte obiective de acţiune care pot conduce la măsuri concrete în domniul fiscal ce pot fi la acest nivel doar intuite. În acest sens intenţia de stimulare, prin mijloace fiscale, a dezvoltării capitalului uman, a centrelor de inovare şi a celor de transfer tehnologic, îndeosebi în domeniile de excelenţă ale României poate reprezenta o intenţie de extindere a scutirii de impozit pe salarii existente în domeniul IT. Este de remarcat şi
▼
PSD+PC – obiective cu un caracter general Oferta politică a PSD+PC conţine de asemenea obiective ce au un caracter general. În contextul legislaţiei existente obiectivele de asigurare a transparenţei legislative şi claritate a reglementărilor nu exprimă decât pure intenţii dacă nu sunt puse în aplicare cel puţin prevederile existente ori sunt create mecanisme noi de sancţionare a încălcărilor din acest domeniu. Claritatea reglementărilor, spre exemplu, se poate obţine cu stricta respectare a normelor de tehnică legislativă. În aceeaşi sferă se plasează şi obiectivul referitor la realizarea modificărilor codului fiscal după o consultare a partenerilor sociali, de regulă, cu un an înainte. Acestui obiectiv îi corespunde în parte art. 4 din codul fiscal, însă lipsa unei sancţiuni pentru nerespectarea acestuia face ca o astfel de prevedere să poată fi oricând încălcată. Este de remarcat intenţia de sporire a rolului cazierului fiscal, cu toate acestea, formularea lacunară nu permite însă o înţelegere mai aprofundată a intenţiilor legate de utilizarea acestei surse de informaţii privind comportamentul fiscal al contribuabililor. Din perspectiva măsurilor fiscale concrete se află politicile ce vizează impozitul pe venit, propunându-şi ca sistemul de impozitare sa aduca bunastare pentru toţi cetăţenii şi nu doar pentru o categorie restrânsa şi privilegiată. Afirmaţia rămână fără acoperire din perspectiva faptului că propunerea concretă vizează menţinerea şi chiar reducerea impozitului pe veniturile din salarii fără nici o referire la aplicarea vreunei cote majorate celei actuale pentru un anumit nivel al veniturilor. Astfel se propune aplicarea a doua cote diferenţiate de impozitare a veniturilor din salarii: 10% pentru salarii mai mici decât salariul mediu brut pe ţară, 16% pentru salarii mai mari decât salariul mediu brut pe ţară, ca impozit definitiv, pe fiecare sursă. În ceea ce priveste impozitul pe profit, este avută în vedere menţinerea cotei de 16% fără însă a se face nici o referire la sistemul simplificat de impozitare aplicat microîntreprinderilor. Acest aspect trebuie să fie menţionat deoarece în trecut au fost făcute încercări de renunţare la acestui impozit. Din punctul de vedere al măsurilor dife-renţiate se află şi renunţarea la cota unică aplicată impozitului pe dividende unde se propune o reducere a cotei actuale de 16%, propunându-se însă cresterea impozitului pe tranzactiile imobiliare. Nu sunt făcute detalieri asupra acestui din urmă impozit respectiv dacă vor mai fi avute în vedere exceptările existente în prezent. Din perspectiva măsurilor procedurale sunt propuse măsuri inedite fără a se detalia tocmai dificultăţile de punere în aplicare a unor astfel de măsuri. În acest sens este de menţionat „scutul fiscal” obţinut prin calcularea limitei maxime de suportabilitate a taxelor şi impozitelor pentru IMM şi aplicarea regimului diferenţiat faţă de companiile mari. Sunt propuse măsuri de soluţionare a unor probleme concrete, resimţite puternic de către contribuabili. Astfel este avută în vedere: ■ reducerea la jumatăte a cheltuielilor determinate de birocraţie şi fiscalitate, prin desfiinţarea unor tarife, avize, autorizaţii şi simplificarea cadrului legislativ; ■ modificarea legislaţiei privind regimul decontării TVA în vederea scurtării timpului de rambursare;
OCTOMBRIE 2008
11